-t ,::."i.

3 ffit'*'sd"r: i f-r J-"+ 4Xr"\T:{*f*f*

-7 1 -t[ d\ ,;' ..
!i,. { i.) } '. "1'1.)l:'r
\trlr r i
. :'. i "I \r' I qi r I-q".) 'ih' i I
1::.-' i ;i: [ tr\"dr*l*'" 1.".i1*-;* i $ ] ]..*
",

EMINESCU
SAU DESPRE ABSOLUT

<aaa
ROSA DEL CONTE

EMINESCU
SAU DESPRE ABSOLUT

Cu un cuvAnt al autoarei
pentru edigia rom6.ni

Edigie ingrijiti, traducere

si prefati de
MARTAN PAPAT{AGI

HUMANITAS
BUCURESTI
 Cuprins

I
t

f
Prefayd (Marian Papahagi) E
7
Nota traduc,itorului . . t7
Dreptdedicayie..... z1
Cuudnt tnainte 25

Partea intAi
q
\
PRINCIPALELE TEME LIRICE
E
I Date biografice esentiale Jt
II De la meditatia in versuri Elena (1866) Efl
la Mortua est! (t97r) ]t
III Problema sociali - Dumnezeu nu devine in istorie: tr
impdrat ;i proletar $974) gi geneza sa . . . . t4 tr
IV Blestemul-rugiciune - Majatas tremenda e
!"
a Demiurgului cosmogoniilor: Rwgdciunea unui dac (fi79)
si Scrisoarea 1 a
G88t E-
V Refuzul Demiurgului la rugS.mintea lui Hesper-Hyperion: E
{
LuceajhrulG88l) .

VI De la Murepnu (1869) la Demonistn (1872)

Interogatia metafizicl.in Memento mori (t872) 93
&
VII Cristul in poezia lui Eminescu: Dela Christ ft869) n
F
Ia Preot ;i EJ
fhso/G88o) ro7
VIII Elaborarea Smisorii I gi figurile divinului II4 F
IX Ri.spunzitorul pentru drama existengiali.: ft
timpul-demiurg - Absolutul ca etern - Accentul eroic
al pesimismului eminescian r40 Z
6o5 *

h
s
 X Dwenirea cuprinsi in timpul cosmic - devenirea separati de
durata cosmici: vuietul r6.ului care trece - Dubla interpretare
adestinului omenesc inserat in cercul temporal . . . . . . . . r49
XI Poezia care invinge timpul: poetul-uates - De ia eposul
eroic la eposul mitico-elegiac - Poezia ca ideal de senini.
armonie - Sflr;itul ,,magului" 16o
XII Sentimentul omenesc al timpului: ambivalenta timpului
psihologic 196
XIII Evadarea din timp - Unitatea cosmici. zo7
XIV Iubirea-chemareaAbsolutului ....... zt7

Partea a doua
ASPECTEALEARTEI
$I ALE LIMBAJULUI EMINESCIAN
XY Ut pictura poesis: senslbtlitatea cromatici
aluiEminescu..... z6r
XVI ,,Secretul" muzicalititii eminesciene z7r
XVII Simbolismulmateriei..... z8j
XVIII Eminescu gi tradi$a. Substranrl autohton al culturii sale. . . . 298
XIX Risfringeri ale tradiliei culturale in cAteva figuri
ale limbajului eminescian ,r8
)O( incheiere ... . ... J97

Anexi
PROBLEME FORMATIVE $I ASPECTE ARHAICE
ALE CULTURII EMINESCIENE
I Eminescu Ei gnoza 4IJ
II Nuvela Sdrmanul Diozzi;i temele fundamentale
ale liricii eminesciene 424
III Eminescu bibliofil 442
IV Consideratii asupra citorva aspecte ale literaturii romdne
in perioada arhaici qi medie 461

Note 48r

6o6
 Partea intAi

PRINCIPALELE TEME LIRICE

 I
Date biografice esendale

De-oi muri - i;i zice-n sine - al meu nume o sd-l poatte

Secolii din gurd-n gura ! l-or duce mai departe
EMINESCU''.

Prin Mihai Eminescu poezia romAn5" moderni, ce se naste

sub insemnul romantismului, aproape contemporani cu mis-
carea politici liberali, isi atinge momentul liric cel mai inalt.
intr-adevir, prin el romantismul romAnesc depigegte faza sen-
timentalismului elegiac si a acelei pietds eroice, pentru a deveni
expresia unei exigente propriu-zis metafizice: problemi" ce se
conyerteste in patos, neliniste ce se domoleste in glasul poeziei.
Niscut la Ipotegti (Botogani), in Moldova, in 15 ianuarie r8yo1,
si mort in 15 iunie 1889, la 4o de ani, in urma unui atac pro-
vocat, se pare, de pumnii unui tovar5"s de nebunie, ce se arun-
case asupra lui cu cAteva luni mai inainte, in atmosfera sinistri"
a unui ospiciu de siraci2, prost supravegheat, calea pimAn-
teasci a acestui poet se desfhgoari toati sub semnul nemulgu-
mirii si al inadaptabilitigii.
Mohoreala disciplinei scolare de marci" teutoni, pe care ar
vrea si i-o impuni pedagogii de la gimnaziul german din Cer-
niuti (Bucovina), monotonia exercitiilor mnemonice pe bazi de
horum-harum, evocat| de el in versurile faimoase din Scrisoa-
re/z II3, vor face din el, de copil inci - prima evadare a lui
Eminescu gcolar dateazi din primii ani de gimnaziu, si anume
din r86oa -, un fugar recidivist, rizvritit atAt la amenintlli, cXt

'\- M. Eminesclu, Scrisoarea I, w. ror-ro2, in Opere, ed. Perpessicius, I,

p. r33. Acest motto e dat de autoare in italiani (n. tr.).

3l
 9i la sfaturi, un ,,irregolare,.,r prin electiune
pAni in clipa cAnc
in 1868, tatil lui va reuri se_i facn re ,.r,urg.
la neobignuitu
rol de sufeur in care il initiase Iorgu
Caragiale, pentru a_
indruma spre Viena, ca si-si urmeze
iolo studiile universitare
Dar nici Viena, unde Eminescu a frecventat
ca auditor di
ferite cursuri, ce reveleazd de pe acum
multiplicitatea intere
selor sale, gi unde r-" Iir", in voia,rror
l..r.r.i':ffiT:],:lii;
daci. discontinue lipsite de un plan,
9i nici Berlinul, unde va I
trimis mai tdrziu, intre rgTz gi fi)4,
de Maioresc u (tg4o_r9t7)
ce-l descoperise, fie gi cu rezervele
necesare, ca poet5
iTi:dlt,
ilhirizea- cu noua sa auroritate de ministru;iil;;H;;
unei catedre de filozofie din Iasi, nu
vor reugi si f^re i
Eminescu un ,,d.octor.,, ,rr, ."rrdid",l"
mAnt academic. Studiul lui Kant,
orroffijlrffil;
din care Cr)ri)
rayiunii pure, elaborarea personari ",r^a""-
ra care supune gindirea lui
H.,*d si a lui Schopenhauer, incursiunile
sale, d.eloc suoerfi
ciale, in domeniul glndirii orientale
prin cunoasterea directi
a sanscritei i-ar fi dat dreptul
sd. ocupe cu demnitate o
catedri
universitari. Eminescu e, in fond, deplin
constient de aceasra,
dar gtie si ci elaborarea sa e prea subiectivi,
marcatd. cum este
de pecetea firii lui vizionare. Drama
r", -"i murt decat aceea
a unui student genial, ostil supunerii
la o disciplini de lucru
ce i-ar ingidui si scrie o tezi"
sisi_si asigure un tiilu oficial, este
poate drama unei constiir,. ."r.,
inzlstrati cu un inalt simt
et1c, f-use de responsabilitatea
unei catedre .. td;";i
tularului" si devini transmiti"torur unor "t
adevd.ruri oficiare in
care nu crede sau repetitorul unor
formule sistematice bine
ordonate, dar pe care el le judeci
deocamdati strd.ine de gene_
ragia cireia ar trebui si-i impuni
studierea lor si de ,rn)l, ,i
nevoi. Refuzul lui Eminescu, care
e definitiv, este formulat in
orice caz in termeni de mare demnitate:
,,Un titlu de doctor
'" N.q"lat" (it.),
sau care iese din obisnuit, neadapt6ndu_se
norma comuni (n. tr.).

32
nl-ar arania intr-adevir cu Lumea gi cu ordinea ei legali, nu gi
cu mine insumi, care deocamdati nu mi mulgumegte, nu."'k
Dar nevoile existen,tei practice il vor intAmpina cu ineluctabila
lrrr necesitate. intors la Iagi in septembrie fi74 ctt faima de stu-
tlent eguat, va ffebui si accepte6 insirciniri feluriteT pAni ce, in
fi77,vapleca, la invitatia lui Maiorescu, la Bucuresti, in redactia
z,iarului conservator Tirrtpul, incepand o carieri. gazetireasci ce-l
va vedea anga)atintr-o continui polemici de limpezire si de mo-
ralizare atAt a mediului cultural, cAt gi a celui politic gi socials.
Activitatea militanti la ziarul de cea mai mare autoritate al
partidului conservator nu va insemna pentru Eminescu si asu-
rnarea apirlrii unor pozigii ,,capitaliste" si ,,obscurantiste". Dar
progresul pe care el il doregte nu poate fi dezridicinat din redi-
tatea efectivi si trebuie si rezulte, de aceea, dintr-o lenti dezvol-
tare organici. Un astfel de progres nu se poate impica cu
institugiile importate din striinitate si impuse unui mediu rustic
inapoiat de o burghezie ,,progresisti" - faimoasa'pituri super-
pusf 'k'k - care arupt de o buni bucati de vreme orice legituri cu
realitigile autohtone. Este ceea ce scria el in r88r: ,,Cestiunea de
cipetenie pentru istoria si continuitatea de desvoltare a acestei
Eiri este ca elementul romAnesc si rS"mAni cel determinant, ca el
si dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, inclinirile lui
oneste si generoase, bunul siu simt, c-un cuvAnt geniul slu si
rimAie ;i pe viitor norma de desvoltare a girii gi si pitrundi
pururea aceasti desvoltare. Voim un stat nafional, nu statul cos-
mopolit, nu America dunirearli.((:"':i-'l' Dar activitatea ziaristici a lui
Eminescu va sterni impotriva poetului atacurile cele mai dezgus-
titoare din partea unui mediu jurnalistic aservit intereselor de

'1' Scrisoarea din 5 februarie 1874 citre Titu Maiorescu, in lb. germ.
'l'rad. in M. Eminescu, Opere,Xy'I, Ed. Academiei, Bucure;ti, 1989, p. 48
(de unde^reproducem fragmentul) (n. tr.).
"" In limba romdni, in texu in continuare vom culege intre ghili-
mele simple aceste situatii liri a le mai semnala in alt fel (n. tr.).
t<"'<':< p7,6Sfsrutt
eureiascd, in Opera politic,i, ed. de prof I. Cregu, vol. II:
r88o-r883, Ed. Cugeurea - Georgescu Delafras, Bucure;ti, s. a., p. 389 (n. tr.).
 partid )r
y4rlru mai uu
gi ruar cu scama
seami Il
il va lstoyl
istovi pe poet, impunandu_i
impunAndu_i o chel-
tuiali de energie excesivi in aceasii ,munci stearpi..,
, in lupta
cotidiani;i
_,_ _;_-;. * sterili impotriva calomnieisiSl mlnclunl.
i^ "::,,- ".lyuLrryd L.r_rL)rrlrilcr minciunii. unei
UneI SCfiSOfi
scrisori
ll]" ttii*l
igi incredinteazi.
lui 1882, adresati" unui piieten din Iasi, Eminescu
tud un niduf rl
uLt,au.ul in care slmtl
simti accentele
accenrele disperarii:
disperirii, ,,Ei
bine, de;ase ani aproape o d.uc intr-o munci
zadarnicd.de sase
SASC
ani mi zbat ca intr-un cerc vicios in cercul
acesta, care cu toate
acestea e singurul adevlrat; de gase ani
n_am liniste, n_am repa_
usul senin, de care a. arrea atita_trebuingi penffu
ca sa mai pot
lucra gi altceva de.cAt politici . ..1 l/Si-;;#u
t. mai pot, mi simt
ci am secat moraliceste gi ci mi-ar trebui un lung repaus
ca si-mi
vin in fire. $i cu toate acesrea, ca lucri"torii cei
de rand din fabrici,
un asemenea repaus nuJ pot avea niciiri si la nimeni.
Sunt stri_
vit,,n:r_mi mai regisesc si nu mi. mai recunosc.
// Astept t l.gr"-
mele Havas, ca sd" scriu iar, si scriu de meserie,
scrie-mi_ar numele
pe mormAnt gi n-ag mai fi ajuns si triiesc!,,'r
In 3 iulie 1883, acelasi ,j^, ,arril exploatase ani
.. de zile pu_
blica aceasti rece instiintare: ,,lJnul di., .ol"b-;;;;J;
foi, d. Mihail Eminescu, a incerar de a mai lua
parte in redac_
tiune, atins fiind in mod subit de o gravi 6oali.
ttN. pl;;;
a spera ci lipsa dintre noi a acestui stimat
ins,a .o.rfr"t. ,rl., lr"
fi decXt de scurti durati [. . .l . <;k ?k

Poetul mai putea si fie salvat inci, daci indiferenta

.. oame_
nilor n-ar fi ingiduit si se realize ze,'?n forma cea
mai ostili",
presentimentul unei nenorociri pe care el
o simtise apisind
asupra destinului siue? zadarnicilntrebare.
Sase ani tarriu
Eminescu dispirea de pe scena lumii, distrus, ^^i decAt
mai mult
de neajunsurile din viata practicd., mai mult decAt a. f"gri
boala sa - care avea si-i mal c6.teva r.ripi.ia. r".tiL"i.
in intervalele nebuniei de".ord.
lupta
'

-, dusi de vigoarea lui de riz_

vritit impotriva realului, de procesul asiduri t, ."r. ,e
"r."ince-
supuni realitatea si valorile .i"..rt vizionar ireductibil,
pAnd - cum vom vedea cu poezia.
-
!' ApudM. Eminescu,
Opere,WI,ed. cit., p. r95 (n. tr.).
* 'r-'1- Prelui.m textul (dar in lb. italiani in cane) a,ria O.-V,r.ar",
Eminescu.
u, Mihai
WaTa;i opera, Ed. Eminescu, Bucuregti,'r9
V, p. j7r(n. tr.).
34
 II
De la meditaEia in versuri Elena (t866)
la Mortua est! Q87)

Fdrd indoiala / cunoasterea moryii, gi considerarea du-

rerii ;i a mizeriei uieyii dau imboldul cel mai puternic
spre refzcVia flozof.cd. ;i explicarea metafzicd a lumii.
Dacd uiaya noastrd n-Ar AueA sfir;it;i arf fdrd durere,
Poltte cd nimdnui nu i-ar ueni in minte sa se intrebe de
ce existd lumea ;i de ce e ficutd Asa cum e jhcutd.

SCHOPENHAUER

Nu e prima dati, in istoria poeziei universale, cind experi-

e nla morfii il reveleazi pe un poet lui insugi.
Prima adevirati cucerire lirici a lui Eminescu, venind dupi
trmpuneri de inspiragie diversi gi de mediocri valoare literari,
cste Mortua est!, publicatd.in Conuorbiri literarein r martie r87r.
Aceasti meditagie asupra misterului ultim, contemplat pe chi-
lrrrl nemi;cat al unei tinere femei, devine dintr-odati viziune,
incercAnd si se ridice la accente de apoteozi mistici, in stare
sri ne recheme in memorie tonuri gi atmosfere dragi Dulcelui
Stil Nou. Moartea invinge totul, pare si proclame poetul: dar
spiritului ii deschide eterul nemirginit, ocean adAnc de lim-
1rcde albastru, stribitut de guvoaie incandescente, impuns de
scAnteierile a mii de flori vii de lumini; iar copila moarti -,,fr.-
clie de veghe care s-a stins, aripi ce s-a muiat, sunet de clopot
stins in ceasul de seari" - cu miinile albe, strAnse in cruce pe
piept, urci la el, trecind peste aeriene arhitecturi de nori, in
rrtrreola razelor de luni.
Singur - neincoronat de coruri angelice ca in viziunile
stilnoviste -, Sufletul se scufundi in acel ocean de lumini (pre-
ciz5"m de pe acum cI aurul gi argintul compun elementele
csengiale ale pregiosului cromatism cu care se va imbita mereu
scnsibilitatea picturali a lui Eminescu) gi dispare. Ochii ce i-au
rrrmirit zborul nu mai gisesc, coborAnd pe pimAnt, decAt ri-
nrigigele inerte in cosciug si, de indati, indoiala critici irupe

15
 cu tragicele sale intrebiri, distrug1nd
amigitoarea mdngAierr
aviziunii extatice. De ce murimlnainte
d."u rr. fi triit viata?
Ai-i se
Aici "- n^,,-l^^-v c,-: e t
reveleazd"frica fundamentali I;iili";r;;r;;h;
l::: 3i" *virurilor
instinctiva
asimitate " d;;
fii;;ofi e firi, p.,",,ti
lui ci.utare a unei salviri. Ct;"#;,T?::JlJti
yn1ea11. Ceea ce cont eazd", peplan psiho
ii:j'_t.:""
fll,lt:si poeqic, este ci mintii rivigite
logic
a.
"Urffif"_5* riil:
ili,ll,i:.I Tlq1.1. i" i"ta1ni";;;;;;
:til;.';r d".r il;,i,;;;
:lr::::l::ry:
rroteasca nellnrstea 9' !asm,
logici.
ei r*,'r ;jr;;
Precum in povegtiie Orientului
fabulos, ale cirui culori
aprinse se reflectd in atAtea viziuni
pe care o bogati literaturi" populari
apocrife lr_ii;.;;l;;,
"1.
tualitigii, rom6.negti r,
le_a ftcut A*th;r;il_
^rrl
di, o to r. .o"ngt,r.azi
fabulos intr_o
yiziune de castele scAnteietoar.,
irr,r.r.r,i a, cum sunt, cu ma_
terie siderali' Raurire ce-i ling zidurire
i-fi.rg inainte curgeri
j: *3-:::::pj:,-. care seLcuiesc, ca niste poduri, panglici
d:
"*:r, Copita moartd le va ,r..;;;;;;.il;,;rt_##.t#
telanei blonde cu
Uia"i .u stele, si va gisi
vesmAnt alb"stru
nu iubirea si fericirea, .i
ni"g". i" ;;;;:."rr" este intuitia
metafizicice se reveleazi in spatele
d.;;",i"ir;lr;;ir.#
al tabloului: pimintul es,. o
,,-l"g,iri ,iirra.., iar exisrenra,
o repetare monotoni.. Oceanul
vizduhului, curgAnd ir, g.r.,oo"i.'
defel constrinse, neincerarele,,inforiri
J. rori.., care ii reinno-
iesc u!r4ruv'u4,
-vsv strd.lucirea, ne spun ca
ci. moartea
'c moarrea nu ne i" iaviaga, ci ne rein_
tegreazd.in uiaya-uiaV,F, pentru
ci sufletul ce se ";;;.;;"';:;;_
reintoarce acolo
e reprimit in fuxul nemuriror
al cosmosului sideral.
Viziunea
. se na.rte
r"i rre fantastici si emo_
dintr_o miscare d.
tivi gi nu va rezistala ispitirile
gindului. Cii", ererna generare
de sori, chiar acea inflorire stel-e,
Ar.l rqrful unui principiu
absolut transcendent, e o
,,intAm p,l^n,:, igir;ea unei materii, in
fluxul careia constiinta nu va ajunge
niciodati si. se ancoreze.
Jr lntrucat nu existi miscare logici
care si nu srArneascd"
actiyitatea inchipuirii lui Eminescu"_
r.m., ,igur al unei voca_
tii lirice careia ii va fi mereusacrificara
exigenra unei rigide si
severe coerente rationale _,
viziunii uranice"i se va contrapune,
l6
 intr-un paralelism perfect, aceeaaimensului cimitir al lumii, a
rnormA.ntului peste care coboari., inrr-un tablou ce va dobAndi
in Scrisoarea I o grandiozitate apocaliptici, inspiimAnti.roarea
noapte a nimicului.
Ce este agadar, in moartea universali care stinge viata ne-
nLrmirabili a astrelor, moartea omului?
Un bine, in orice caz,yarispunde cu obstinati" indiritnicie
lroetul, pentru ci ne smulge, in orice caz,vietii, vinovati ci nu
sc potriveste niciodati visului nostru.
In aceasti alegere supremi, ultima ingiduiti" lui, in care se
irrtAlnesc pozitiile extreme ale gAndirii romantice, de la Leopardi
lrr Novalis, sufletul neimpicat al romantismului crede ci. si-a
gisit mAntuirea, care consti de fapt intr-un refuz al, realului. Dar
;rceasti mAntuire nu rdscumplri premisele pesimiste care ii
rlctermini ciutarea 9i e neputincioasi si devini un sens care
si fie demn si faci acceptabili aceasri alergare de umbre care
cste existenta (vis zadarnic, omul, alergAnd dupi vise zadarnice:
;rcei ,,poueri morti fficcenddti"!' ai lui Pirandello) gi si fie in
stare sI mingAie cu sperant;" realitatea nudi a mortii. De unde
iii finalul, de o nemiloasi consecventi: daci e adevi.rat cl ni-
tuicul e mai bun decAt visul steril, mai bun decAt dezamigitoa-
lt:a iluzie, cu toate acestea nimicul nu poate justifica nici viata
;i nici moartea si nici nu poate deveni o valoare si un scop:
,,1)e e sens intr-asta, e-ntors si areu, / Pe palida-gi frunte nu-i
scris Dumnezeu."

MORIUAESTI:!:K
Fdclie de ueghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot in orele sfntd,
Un uis ce i/ moaie aripa-n amar,
Asrfel ai trecut de al lumii orar.

5 Trecut-ai c,Lnd ceru-i clmpie senind,

Cu r,Luri de lapte ;i flori de lumind,

'1- ,,Sirmani morgi ocupati" (it.) (n. tr.).

'r-tl- M. Eminescu, Opere,l, pp. lZ-+o.

J7
 Clnd norii cei negri par sombre palate
De luna regind pe rdnd uizitate.

Te udd ca o umbrd de-argint str,ilucita,

ro Cu-aripi ridicate la ceruri porniti,
Suind, palid suflet, a norilor schele,
Prin phaie de raze, ninsoare de stele.
' O razd te-nalpi, un c,intec te duce
Cu braTele albe pe piept puse cruce.
rt C,ind torsul s-aude l-al urajilor caier
Argint e pe ape si aur ln aer.

V_dd sufletu-1i candid prin spaliu

cum trece;
Pyiulsc apoi lutul rdmas...-alb rece,
;i
Cu haina lui lungd culcat in sicriu,
20 Priuesc la sur,isu-yi rdmas incd uiu _
$i-ntreb al meu suflet rdnit de-ndoiald,
De ce-ai murit inger cu
faya cea pal,i?
Au nu aifov jund, n-aifost tufrumoas,i?
Te-ai dus spre a stinge o stea radioasd.?

z5 Dar poate acolo sd e caste/e

f
Cu arcuri de aur zidite din stele,
Cu riuri de foc ;i cu poduri de_argint,
Cu y,irmuri de smirnd, cu cale cint;
flori
S,i neci tu prin ele, o sf)nai reginri,
30 lu p,ir lung dz rAze, cu ochi de lumin,i,
In hain,i albastr,i stropitd cu aur,
?efunrea ta pali cuiuna de laur.

O, moartea e-un c/taos, o mare de stule,

Cdnd uieaya-i o balti de uise rebele;
3t O, moartea-i un secol cu sori inflorit,
C,Lnd uieaya-i un basmu pustiu unit. _ ;i
Da.r p.oat.e..., o! capu-mi pustiu cu furtune,
Cdndiri/e-mi rele sugrum' cele bori...
Cdnd sorii se sring li cind srelele pica,
4o Imiuine a crede cd toate-s nimici.

38
 Sepoate ca boba de sus sd se spargd,
Sd cad,inimicul cu noaPtea lui krg'd,
Sd udd cerul negru cd /umile-;i cerne
Ca prazi rrecitoare a morliieterne...
45 $-atunci, de-a fi astfel... atunci tn uecie
Suf.tzrea ta caldd ea n-o sd lnuie,
Arunci graiu-1i dulce in ueci esle mu!...
Atunci acest inger n-a fost decdt lut.

$i totu;i, ydrind frumoasd si moartd,

t0 De racla ta razim eu harfa med s?artd,
$i moartea ta n-o phng, ci maifericesc
O raz4fugitd din chaos lumesc.

$-apoi... cine stie de este mai bine

Af sau a nu f ... dar ;tie oricine
tt Ca ceea ce na e, nu simte dureri
fi multe dureri+, puline phcerL
A fi? Nebunie ;i nistd;i goal,i,
Urecbea te minte ;i ochiul te-n;al,i;
Ce-un secol ne zice, ceilalyi o deszic.
6o DecAt un vis sarbid, mai bine nimic.

Vdd uise-ntrupate gonind dupd uise,

P,1n'dau in morminte ce-aftea?td deschise,
$i nu;tiu gtindirea-mi in ce sd o stdng:
Sd r,id ca nebunii? Sd-i blestem? Sa-i pl^Lng?

65 La ce?... Oare totul nu e nebunie?

Au moartea ta, inger, de ce fu sd. fe?
Au e sens tn lume? Tu, chip zimbitor,
Trdit-ai Anume ca astfel sd mori?
De e sens intr-asta, e-ntors / ateu,
Pe palida-1i frunte nu-i scris Dumnezeu.

Daci examinim cu atenfie deosebiti lirica Motua est! e pen-

r rrr ci, de acord cu unii dintre criticii romani de cea mai mare

;rutoritate, si noi o considerim nu numai prima * in stricti or-

,line cronologici - mS.rturie valabili a artei eminesciene, ci gi

J9
 rep:ezind
cea mai inalti expresie lirici,
ff:,t:r.i:" realizatdin
pe care
:j:':::1':i:r'b*ji':pentru istori, i"r*"n
:f .i': l:-?*"yn. ";,#;; ffilffi:
llilffil;
de-a dreptut,fundament"H, iolt.
:, ::":l^.::
frr.L
timentale a poetului sunt domina,.
d;;;;;irfi "i.tiil;
;;il;:;
copile,,iulitl din Ipotegti,,, ripiti. p*ri"rl"a
din visurile exi
__-^i-r. vr timid
ei
vqr4Pur Lrrlll(l s priviiea
si pudici,lra^bor^-isfiicioasi
li"9il
giochiullu:Uu"t
ei cuminte'5, , se iidentifici cu verdele paradis al
copiliriei
pierdute si cu farmecul lui inocent.
Elaborarea compunerii e foarte
lentd, trecXnd prin faze ce
se reveleazi de cel mai viu
inreres p."1, .a ce vrea si. sur.
prindi in desflsurarea lui efortul ;;;;.-il".I.d
.";;;;;;.
sa,jnformi,,, .-Crioi"rn,' .rr., ftri indoiali,
5::"::, 1.-a
meditagia in versuri pe care poetul
s-a pistrat intr-o rranscriere ^ "u
ir_o'ii;; r:;::;;'
manuscrisi (ms. 22j9, 1866). roct.
Sunt depinate aici reflectii gi
"rg,r-.rii;;-;. ."r. o lungi tra_
Iiterala le-a epuizat a. Lri.!,ig."r.
!11e .,iro.ire, nu flra a se
ceoa totusl tenratiei unor tuge
macabre, conform
,A:1,1t::1{;"i cirui fuseseri "..lui grri
i" E;;p" preromanticii
3nr."er-ri
9^ry" jtY,oung;iciruia.Medhayiilel"iD;;",.;S;ffi #;
(r8r'-r'7z) ii diduseri deja gi f" n"-a"i" o t"rgl.;.;;G:-
S:1.T" meditagiei eminesciene .r..
rea: Ai plecat, aceasra e legea; "pro"i_ativ urmitoa_
nu exisri ,riii o f.urrt. - fie ea si
de rege - cd.reia si-i fie dai ri ignor.
tii, torul e astfel pe lume, nu*gtim
il;;;;;;;r;;#
9i daci dincolo;.
alti viagi sau dacd timpui ,r,, .,r" ,.rrirui "g;.;;;;;
1;;r_, zi decdt niste
,-
nume stefse.
. 9..1 ce esre sigur e cd. aceste inimi care au vibrat nu yor mai
simti nimic, aceste creiere inliuntrul
.;ro." s_a niscut o lume
ji:j:i^Ti' fi capabite de gAndire. pentru t n di, ;dua Ii mtral'oi,
rruzone poate, dar pentru ei real,i
si nerepetabili, mo"rt." e
chiar moarre:'ci morti,sunr cei
muriri,o. b._".
daci intr-o zi morminiel., d.r.hiraodu-r;;g, "pir." d;.i
ar oferi privirii
noastre spectacolul a ceea ce pirisit il;;
ele jalnic
jocului lugubru al fanteziei, "r.,]rri?
zbu;and p;i;L.rrul ,,cimidr al
lumii", ochiul poetului se atinresre
posomorAte
"rirf."'"*f.i
40
tr'rllit[!i de spectre goale. in pulberea de moarte pe care o ridicir
viirrtul, se destraml trupuri fragile, teste dure, in care gindirea
u lirst flaciri gi lumini, 'ce-ardeau de gAndire', ;i care privesc
rtt'utn prin sirmanele givane pustii:

$i cindfantasia gindirea mi-o furd

$i mie-ni ndzare cd anii necura
Ce ard din scheletul cel stors in pdmint
O pald cenupL, un suflet de uknt...7

Astfel ii va apirea si ea, care a fost intr-o zi o imagine de

rurltzi"toare frumusege; chiar ochii ei, care au fost doui diamante
rrcgre aprinse de un foc liuntric,'doui diamante de foi, vor fi
rLrrri caviti"ti de intuneric,'doui funduri pustie'.
l)eja in acea prim5. schigi, care nu reugeste si se ridice la
viziunea lirici, pesimismul eminescian se consoleazi totugi
Irrtr-o solutie idealisti. Fantastici. si poetici, inainte de a fi
likrzofici gi de a se alimenta la curentul care de la Kant coboari
lrini la Hegel gi Schopenhauer, aceasti solutie isi videste in-
rrrrlirea cu un panteism de inspiratie neoplatonici, ce stribate
irrtrcaga religiozitate ortodoxi" si se reflecti" si in manifestirile
lirlclorului:

C,4nd sboard la soare o razd de soare

C,ind sboard pe nouri un angel ce moare
Eu nu phng c,i raza c-un zimbet d-amor
O trase h sine eternu-i isuor...8

Prin moarte, care reprezinti disolugia inveli;ului, ingerul

r ridicl liber, eliberat din inchisoare; iubirea rispunde
iiz,ut se
l;r chemarea iubirii gi se arunci in ea, precum apa care e sorbiti
rlc' izvorul ei vegnic; raza reflectati se intoarce la centrul lumi-
nos care a iradiat-o. Cei care vid, precum Novalis, Rilke sau
llrninescu, in fbpturile pure - albele fecioare, copiii, geniul - un
irrger in inchisoare, cizut in plasa timpulul (singura sa realitate,
,rccea care aparfine omului in actul prin care se manifesti in
rrrirterie gi devine fenomenic), nu pot si nu salute cu bucurie
Ilunscenderea de citre ele a iluziei temporale.

4r