Sunteți pe pagina 1din 16

CAPITOLUL IV

INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI

§ 1. Judecătoriile
1.1. Componenţa judecătoriilor
Judecătoriile (de sector, municipale) sunt compuse din preşedintele judecătoriei,
judecători şi aparatul auxiliar. Pe lângă judecătorii activează executorii
judecătoreşti. Preşedintele judecătoriei este numit în funcţie de către Preşedintele
Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele judecătoriei exercită atribuţii de judecător şi atribuţii de administraţie.
Preşedintele judecătoriei are următoarele atribuţii potrivit art. 27 a Legii privind
organizarea judecătorească: a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată,
distribuie judecătorilor spre soluţionare cauzele în materie civilă, penală,
administrativă şi de altă natură; b) organizează activitatea judecătoriei pentru
asigurarea judecării cauzelor în termeni rezonabili, constituie complete de judecată,
distribuie judecătorilor alte sarcini; c) conduce activitatea de generalizare a
practicii judiciare şi de ţinere a statisticii judiciare; d) numeşte şi eliberează din
funcţie angajaţii aparatului judecătoriei, cu excepţia colaboratorilor poliţiei
judecătoreşti şi executorilor judecătoreşti; e) asigură activitatea organizatorică a
judecătoriei; f) organizează munca de perfecţionare a judecătorilor şi a
funcţionarilor din aparatul judecătoriei: g) constituie, după caz, complete pentru
judecarea unor cauze privind anumite materii sau categorii de persoane; h) în caz
de lipsă a judecătorului de instrucţie, numeşte un judecător cu practică pentru a
exercita atribuţiile acestuia; i) exercită controlul asupra executorilor judecătoreşti şi
al cancelariei.
Funcţiile preşedintelui judecătoriei sunt exercitate, în absenţa sa, de către
vicepreşedinte sau, după caz, de unul dintre judecători.
Aparatul judecătoriei include: cancelaria, arhiva, serviciul documentare şi
serviciul administrativ. Judecătoria dispune de poliţie pusă în serviciul ei.
Cancelaria şi arhiva asigură lucrările de secretariat la înfăptuirea justiţiei,
generalizarea practicii judiciare, analiza statisticii judiciare, înfăptuind şi alte
lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii judecătoriei.
Grefierul participă la examinarea cauzelor penale, civile şi administrative,
îndeplinind lucrări de secretariat în timpul şedinţei de judecată, precum şi alte
atribuţii prevăzute de lege. Serviciul administrativ are în grijă gospodărirea
localului judecătoriei şi asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea
activităţii instanţei de judecată, precum şi gestiunea bunurilor.
Poliţia pusă în serviciul instanţelor judecătoreşti în mod gratuit de către
Ministerul Afacerilor Interne înfăptuieşte următoarele activităţi prevăzute de art. 50

1
al Legii privind organizarea judecătorească: asigură paza localurilor, a altor bunuri
ale instanţelor judecătoreşti, a celorlalţi participanţi la proces, ordinea publică în
sediul instanţei şi în şedinţele de judecată; înmânează citaţii părţilor, martorilor,
debitorilor şi altor persoane, execută aducerea forţată la judecată; exercită controlul
persoanelor la întrarea şi ieşirea din sediul instanţei, inclusiv controlul corporal, în
condiţiile legii; acordă asistenţă executorilor judecătoreşti; îndeplineşte alte
însărcinări legate de înfăptuirea justiţiei.
Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul instanţelor judecătoreşti se subordonează
preşedinţilor acestora.
Pe lângă judecători activează executori judecătoreşti, care sunt numiţi şi
eliberaţi din funcţie de directorul Departamentului de executare a deciziilor
judiciare de pe lîngă Ministerul Justiţiei. Dacă pe lângă judecătorie activează doi şi
mai mulţi executori judecătoreşti, unul este numit executor judecătoresc superior.
Executorii judecătoreşti execută hotărârile definitive cu caracter patrimonial ale
instanţelor judecătoreşti şi altor hotărâri prevăzute de lege. În exerciţiul funcţiunii,
executorilor judecătoreşti li se acordă asistenţă poliţienească.

1.2. Competenţa judecătoriilor

Judecătoriile judecă toate cauzele şi cererile în prima instanţă, în afară de cele


date în competenţa altor instanţe. Judecătoriile examinează cauze penale, civile,
administrative şi contravenţionale prevăzute de lege, precum şi unele cereri şi
demersuri privind desfăşurarea urmăririi penale.

§ 2. Curţile de Apel
2.1. Componenţa Curţilor de Apel
Curţile de Apel sunt compuse din: preşedintele Curţii de Apel, doi
vicepreşedinţi, judecători şi aparatul auxiliar. Judecătorii Curţii de Apel activează
în Colegiul Penal sau Colegiul Civil. După caz, pot fi constituite şi alte colegii, în
raport de materie. Componenţa colegiilor este aprobată de preşedintele Curţii de
Apel. Acesta are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un
colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu. Colegiile sunt conduse de
vicepreşedinţii Curţii de Apel.
Preşedinţii Curţilor de Apel sunt numiţi de Preşedintele Republicii Moldova la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi exercită următoarele atribuţii:

2
judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiilor; conduc
activitatea Curţilor de Apel şi a aparatului lor; delimitează atribuţiile
vicepreşedinţilor; numesc şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului Curţilor;
organizează munca de perfecţionare a judecătorilor Curţilor de Apel şi a
funcţionarilor din aparatul lor; conduc activitatea de generalizare a practicii
judiciare şi de analiză a statisticii judiciare; exercită alte atribuţii, conform legii.
Vicepreşedintele Curţii de Apel este concomitent preşedinte al Colegiului Curţii
şi exercită următoarele funcţii: judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată
ale colegiului pe care îl conduce sau numeşte în acest scop un judecător al Curţii de
Apel; formează completele pentru judecarea cauzelor; conduce, în conformitate cu
atribuţiile ce îi revin, activitatea colegiului şi a aparatului Curţii de Apel; solicită
judecătoriilor dosarele pentru generalizarea practicii judiciare.

2.2. Competenţa Curţilor de Apel


Curţile de Apel exercită următoarele atribuţii: judecă în prima instanţă cauzele
date în competenţa lor prin lege; judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor
pronunţate în prima instanţă de judecătorii şi judecătoria militară; judecă
recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, precum şi a hotărârilor
judecătoriei militare, pronunţate în prima instanţă, care nu pot fi atacate cu apel;
judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse căilor extraordinare de atac
(revizuire); generalizează practica judiciară; soluţionează conflictele de competenţă
apărute între judecătoriile din circumscripţia lor.

§ 3. Curtea Supremă de Justiţie


3.1. Componenţa şi structura Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, trei vicepreşedinţi,
patruzeci şi cinci de judecători, şapte judecători asistenţi şi aparatul auxiliar.

3
Pe lângă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ,
format din savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.
Activitatea Curţii Supreme de Justiţie se desfăşoară în cadrul: Plenului,
Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic, Colegiul
Penal, Colegiului Lărgit, şi alte colegii constituite de către Plenul Curţii după
categoriile cauzelor, corpului judecătorilor asistenţi, direcţii 1. Potrivit art. 9 al Legii
cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii
Supreme de Justiţie – preşedinţi ai Colegiilor, şi judecătorii Curţii Supreme de
Justiţie sunt numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită următoarele atribuţii prevăzute
de art. 7 al legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie: convoacă şi prezidează
şedinţele Plenului Curţii, asigură executarea hotărârilor adoptate; numeşte
judecătorii Curţii responsabili de întocmirea rapoartelor asupra cauzelor ce se vor
judeca în Plen; propune spre aprobarea Plenului obligaţiile de serviciu ale
vicepreşedinţilor Curţii – preşedinţi ai colegiilor, şi vicepreşedinţilor colegiilor;
coordonează lucrul colegiului lărgit al Curţii; numeşte judecătorii Curţii şi
judecătorii asistenţi responsabili pentru întocmirea rapoartelor asupra cauzelor de
complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii; coordonează lucrul de
generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi face propuneri
Plenului privitor la darea hotărîrilor explicative; organizează efectuarea altor
activităţi ce ţin de competenţa Curţii; reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în
relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice atât din ţară, cât şi de peste hotare;
informează Consiliul Superior al Magistraturii asupra posturilor vacante de
judecători asistenţi, aprobă lista funcţiilor care urmează să fie suplinite în bază de
concurs; în conformitate cu legea numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii
aparatului Curţii, asigură respectarea disciplinei de către aceştia şi aplică, după

1 Art. 3 al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie din


23.09.1996, în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie, nr.11, 1996. p.8.

4
caz, sancţiuni disciplinare faţă de ei; este ordonatorul mijloacelor financiare ale
Curţii; exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, în exerciţiul funcţiunii, emite ordine şi
dispoziţii. În absenţa preşedintelui Curţii, funcţiile acestuia sunt îndeplinite de către
unul dintre vicepreşedinţi, în temeiul unei dispoziţii emise de preşedintele Curţii.
Potrivit art. 8 al Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Colegiul Civil şi de
Contencios Administrativ, Colegiul Penal şi Colegiul Economic sunt conduse de
câte un preşedinte, fiecare din ei având următoarele atribuţii: prezidează completul
de judecată; fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor în cauzele date prin lege
în competenţa colegiului şi repartizează dosarele membrilor colegiului, organizează
pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată şi asigură executarea hotărârilor
judecătoreşti; formează completele de judecată şi programează şedinţele acestora;
aprobă programul de participare a judecătoriilor asistenţi la şedinţele de judecată;
informează preşedintele Curţii asupra cauzelor de complexitate deosebită a căror
judecare, conform legii, cere întocmirea rapoartelor de către judecătorii Curţii sau
de judecătorii asistenţi; organizează activitatea colegiului în limitele prevăzute de
lege; stabileşte obligaţiile de serviciu ale angajaţilor aparatului Curţii, care
deservesc colegiul, efectuează, după caz transferarea angajaţilor în cadrul
colegiului şi modificarea obligaţiilor lor de serviciu; organizează lucrul de
generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi prezintă
rezultatele pentru dezbateri la şedinţele colegiului; organizează executarea
dispoziţiilor Plenului şi preşedintelui Curţii, în conformitate cu legea; exercită şi
alte atribuţii prevăzute de lege.
În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează Colegiul Civil şi de
Contencios Administrativ, Colegiul Penal, Colegiul Economic şi colegiul lărgit. Pot
fi constituite şi alte colegii conform categoriilor de cauze pe o anumită durată de
timp.
Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Penal şi Colegiul
Economic activează permanent, iar colegiul lărgit se constituie după necesitate în

5
cazurile prevăzute de lege, în complet de cinci judecători ai Curţii. Durata
mandatului celorlalte colegii este determinată de Plenul Curţii Supreme de Justiţie.
Conducerea colegiilor, cu excepţia colegiului lărgit, este exercitată de către
vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie, care fac parte din componenţa
colegiului respectiv. Colegiile activează prin complete de judecată prevăzute de
lege. Completele pot fi formate pentru a activa permanent sau pentru judecarea
unei cauze concrete, ori pentru o categorie de cauze. Completele permanente sunt
constituite de către Plenul Curţii. Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii pot constitui
completele pentru judecarea unei cauze concrete sau a unei categorii de cauze.
Preşedintele Curţii este în drept să constituie completul de judecată din membrii
colegiilor Curţii. Competenţa completelor permanente se schimbă în fiecare an.
Conform art.15 al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii
Supreme de Justiţie, completul de judecată este prezidat de preşedintele Colegiului
sau de un alt judecător desemnat de acesta. Membrii completului permanent sunt
numiţi să prezideze şedinţele prin rotaţie. Preşedintele completului de judecată
are următoarele atribuţii: urmăreşte întocmirea raportului de către judecătorul sau
judecătorul asistent desemnat, în cazurile prevăzute de lege; întreprinde personal
sau prin judecătorul asistent, măsuri pentru executarea de către colaboratorii
respectivi a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată; în
cursul dezbaterilor asigură ordinea şi solemnitatea procesului prevăzut de lege;
organizează deliberarea în condiţiile legii şi pronunţarea hotărârii adoptate în
şedinţă publică la ora stabilită din timp; după pronunţarea hotărârilor repartizează
judecătorilor şi judecătorilor asistenţi spre redactare hotărârile pronunţate şi
urmăreşte ca acestea să fie motivate în termenele legale; notează într-un registru
comun al Colegiilor soluţiile cele mai importante sau de principiu pentru a fi aduse
la cunoştinţă tuturor membrilor Colegiului în scopul asigurării unei practici unitare
în aceleaşi probleme de drept; recomandă cazurile mai importante pentru publicare
în “Buletinul Curţii Supreme de Justiţie”.

6
Plenul Curţii Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în componenţa
preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a judecătorilor Curţii. La şedinţele Plenului Curţii
Supreme de Justiţie participă Procurorul General, iar la examinarea chestiunilor
generale – şi ministrul justiţiei. Participarea Procurorului General la şedinţele
Plenului este obligatorie în cazurile prevăzute de lege.

3.2. Sarcinile şi atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie


Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă, care asigură
aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti,
soluţionarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea
statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului
prezumţiei nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea
unui stat de drept.
Curtea Supremă de Justiţie exercită următoarele atribuţii: ca instanţă de recurs,
judecă hotărârile curţilor de apel, precum şi alte hotărâri judecarea cărora este dată
în competenţa sa prin lege; judecă recursurile în anulare împotriva hotărârilor
judecătoreşti în condiţiile şi pentru motivele prevăzute de lege; judecă în primă
instanţă cauzele atribuite prin lege în competenţa sa; sesizează din oficiu sau la
propunerea instanţelor judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa
asupra constituţionalităţii actelor juridice; generalizează practica judiciară,
analizează statistica judiciară şi dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică
judiciară; acordă asistenţă metodică judecătoriilor în chestiunile aplicării legislaţiei;
exercită în limitele competenţei sale atribuţii care derivă din tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte; exercită alte atribuţii conform
legii.

3.3. Competenţa Colegiilor şi Plenului Curţii Supreme de Justiţie

7
Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Penal şi Colegiul
Economic exercită următoarele funcţii: judecă în primă instanţă cauzele date în
competenţa lor prin lege; judecă recursurile împotriva hotărârilor curţilor de apel
adoptate în prima instanţă şi în ordine de apel; înaintează în plen propuneri cu
privire la adoptarea hotărârilor cu caracter explicativ; judecă alte cauze prevăzute
de lege.
Colegiul lărgit judecă recursurile împotriva hotărârilor Curţii Supreme de
Justiţie adoptate în primă instanţă.
Colegiile unite ale Curţii au următoarele atribuţii: aleg prin vot deschis sau
secret judecători din partea Curţii Supreme de Justiţie în Colegiul de calificare şi
atestare a judecătorilor şi în Colegiul disciplinar; soluţionează probleme ce ţin de
buna desfăşurare a activităţii Curţii.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie, potrivit art.16 a Legii cu privire la Curtea
Supremă de Justiţie, are următoarea competenţă: judecă recursurile în anulare
împotriva hotărârilor rămase definitive ale Colegiilor Curţii sau judecate pe cale
ordinară de atac, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; sesizează din oficiu
sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se
pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice; examinează rezultatele
generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărâri cu caracter explicativ; constituie,
după caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor;
confirmă componenţa colegiilor; confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific
Consultativ; propune Consiliului Superior al Magistraturii candidaturile pentru
funcţia de judecători ai Curţii; aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi
funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează. Plenul Curţii
Supreme de Justiţie se convoacă ori de câte ori este necesar, dar nu mai rar decât o
dată în trimestru. Data convocării plenului şi chestiunile ce se prezintă spre
examinare li se comunică membrilor Plenului, Procurorului General şi, după caz,
preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 15 zile înainte de
şedinţă.

8
Proiectele hotărârilor Plenului Curţii Supreme de Justiţie şi copiile demersurilor
şi recursurilor se înmânează membrilor Plenului, Procurorului General şi, după caz,
preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 10 zile înainte de
şedinţă.
Şedinţele Plenului Curţii sunt deliberative în prezenţa a nu mai puţin de 2/3 din
numărul total al judecătorilor Curţii.
Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie se adoptă cu majoritatea voturilor
celor prezenţi. În cazul parităţii de voturi la judecarea cauzelor concrete recursul se
consideră respins, iar la examinarea altor chestiuni votul preşedintelui este
hotărâtor.

3.4. Importanţa hotărârilor cu caracter explicativ ale


Plenului Curţii Supreme de Justiţie
În scopul aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei de către toate instanţele
judecătoreşti, Plenul Curţii Supreme de Justiţie adoptă din oficiu hotărâri privind
aplicarea legislaţiei de către instanţele judecătoreşti la soluţionarea anumitor
categorii de cauze sau privind aplicarea unor prevederi ale legilor naţionale 2
precum şi celor internaţionale 3, analizând rezultatele generalizării practicii
judiciare. Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind practica aplicării
legislaţiei de către instanţele judecătoreşti, potrivit art. 2 p. e) al Legii cu privire la
Curtea Supreme de Justiţie, au caracter de recomandare pentru judecători.
Caracterul neobligatoriu al acestora este determinat de principiul independenţei
judecătorilor şi supunerii lor numai legii, iar hotărârile explicative ale Plenului nu
au caracter de lege. Realizarea hotărârilor cu caracter explicativ de către instanţele

2 De exemplu, Hotărârea nr.2 din 30 ianuarie 1996 “Cu privire la practica aplicării de către instanţele
judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova”, în Buletinul Judecătoriei
Supreme a Republicii Moldova, nr.2, 1996, p.4-7.
3 De exemplu, Hotărârea nr.17 din 19 iunie 2000 ”Privind aplicarea în practica judiciară de către
instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale”, în Avocatul poporului, nr.7-9, p.1-2.

9
judecătoreşti are loc prin forţă argumentelor juridice invocate de către Plen,
precum şi prin căile ordinare şi extraordinare de atac exercitate.

3.5. Judecătorii asistenţi


În cadrul Curţii Supreme de Justiţie activează judecători asistenţi, care fac parte
din corpul magistraţilor şi au statut de judecători ai Curţii de Apel.
Prim-judecătorul asistent este subordonat direct preşedintelui Curţii şi are
următoarele atribuţii: coordonează activitatea judecătorilor asistenţi ai Curţii şi
colaboratorilor Curţii care deservesc activitatea Plenului; participă la şedinţele
Colegiilor şi ale Plenului Curţii, întocmeşte rapoarte asupra cauzelor în cazurile
prevăzute de lege; coordonează activitatea de pregătire a şedinţelor Plenului, de
redactare şi de organizare a executării hotărârilor Plenului; coordonează activitatea
direcţiilor Curţii; coordonează activităţile Curţii ce ţin de relaţiile internaţionale;
execută alte atribuţii ce ţin de asigurarea activităţii Curţii, dispuse de preşedintele
Curţii.
Judecătorii asistenţi – şefi de direcţii, de rând cu coordonarea activităţii direcţiei
respective, au următoarele atribuţii: participă la şedinţele Plenului şi ale Colegiilor;
întocmesc rapoarte asupra cauzelor prevăzute de lege. Judecătorii asistenţi din
cadrul Colegiilor au următoarele atribuţii; participă la şedinţele de judecată ale
Colegiilor şi la şedinţele Plenului; întocmesc, în baza dispoziţiilor preşedintelui
Curţii, rapoartele asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege; coordonează
pregătirea şedinţelor de judecată şi asigurarea desfăşurării lor; asigură consultarea
actelor normative necesare pentru deliberare; participă la întocmirea hotărârilor
judecătoreşti pe cauzele asupra cărora au întocmit rapoarte; îndeplinesc alte
atribuţii dispuse de preşedintele Curţii, de preşedinţii Colegiilor, precum şi de
judecătorii Curţii.

3.6. Direcţiile şi poliţia Curţii Supreme de Justiţie

10
În cadrul Curţii Supreme de Justiţie activează: direcţia de generalizare a
practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare; direcţia de evidenţă a legislaţiei şi
informatică; direcţia economico-administrativă; direcţia grefei; direcţia
documentare.
Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare este
condusă de un judecător asistent şi are următoarele atribuţii: asigură generalizarea
practicii judiciare conform programelor aprobate şi prezintă rezultatele
generalizării Colegiilor respective; pregăteşte informări asupra rezultatelor
generalizării practicii judiciare pentru instanţele de judecată; pregăteşte proiectele
hotărârilor cu caracter explicativ ale Plenului; pregăteşte explicaţii metodice în
materie de practică judiciară; efectuează analiza statisticii judiciare. Direcţia de
evidenţă a legislaţiei şi informatică este condusă de un judecător asistent şi are în
structura sa următoarele compartimente: 1) secţia de evidenţă a legislaţiei şi
informatică; 2) secţia mass-media, redactare şi traducere. Direcţia de evidenţă a
legislaţiei şi informatică are următoarele atribuţii: ţine evidenţa legislaţiei şi a
literaturii juridice; întocmeşte informaţii pentru instanţele judecătoreşti din
republică privitor la practica judiciară şi legislaţia nouă; creează banca de date a
legislaţiei şi practicii judiciare pentru întregul sistem judecătoresc; examinează şi
formulează observaţii şi propuneri la proiectele de legi prezentate Curţii pentru
avizare; acordă asistenţă metodică instanţelor de judecată în materie de legislaţie şi
practică judiciară; asigură realizarea obligaţiunilor Curţii faţă de instituţiile similare
din alte ţări privitor la schimbul de informaţii; asigură editarea ”Buletinului Curţii
Supreme de Justiţie”; asigură funcţionarea bibliotecii Curţii; asigură traducerea şi
întocmirea corespondenţei Curţii cu ţările străine; asigură organizarea şi buna
desfăşurare a relaţiilor cu publicul, presa, radioul, televiziunea şi cu alte instituţii.
Direcţia economico-administrativă este condusă de către şeful direcţiei şi are în
structura sa următoarele compartimente: 1) secţia administrativă; 2) secţia
financiară. Direcţia economico-administrativă exercită activitatea financiar-
contabilă şi realizează asigurarea tehnico-materială a activităţii Curţii.

11
Direcţia grefei se compune din secţii în număr egal cu cel al colegiilor Curţii şi
are următoarele atribuţii:
- furnizează Curţii prestaţiile administrative şi juridice necesare;
- asistă colegiile la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora;
- serveşte drept intermediar pentru comunicările şi notificările ce
decurg din examinarea preventivă a recursurilor în cauzele ce sunt supuse
sau urmează a fi supuse examinării.
Curtea Supremă de Justiţie dispune de poliţie pusă în serviciul ei de Ministerul
Afacerilor Interne, care exercită următoarele activităţi: asigură paza localului şi
altor bunuri ale Curţii; asigură securitatea judecătorilor şi altor participanţi la
proces; asigură ordinea publică în incinta Curţii şi în şedinţele de judecată;
exercită controlul persoanelor la intrarea şi ieşirea din sediul instanţei, inclusiv
controlul corporal în condiţiile legii; exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

3.7. Consiliul Ştiinţific Consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie


Consiliul Ştiinţific Consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie este un
organ consultativ menit să elaboreze recomandări argumentate din punct de vedere
ştiinţific în materie de practică judiciară.
Din componenţa Consiliului fac parte savanţi jurişti şi specialişti în domeniul
jurisprudenţei ( judecători, procurori, avocaţi, ş.a). Consiliul Ştiinţific Consultativ
activează pe baze obşteşti. În cadrul Consiliului se constituie secţia pentru
probleme de drept civil şi contencios administrativ, secţia pentru probleme de drept
penal şi secţia pentru probleme de drept economic.
Potrivit Regulamentului4, Consiliul Ştiinţific Consultativ studiază problemele ce
apar în activitatea judiciară, elaborează şi prezintă Plenului Curţii Supreme de
Justiţie, în baza cerinţelor legii şi ale analizei ştiinţifice a practicii judiciare,
recomandări cu privire la: proiectele hotărârilor explicative ale Plenului Curţii
4 Regulamentul Consiliului Ştiinţific Consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, aprobat prin
Hotărârea nr. 4 a Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 23 septembrie 1996, în Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, nr. 11, 1996, p.14.

12
Supreme de Justiţie; materialele generalizării practicii judiciare şi analizei statisticii
judiciare, proiectele scrisorilor metodice şi altor documente în probleme ce ţin de
aplicarea legislaţiei şi practica judiciară, proiectele adresărilor Curţii Supreme de
Justiţie către Parlament în probleme ce ţin de interpretarea legilor; aplicarea legii în
unele cazuri extrem de complicate în practica judiciară; comentarea ştiinţifică a
probelor ridicate în demersurile exercitate în interesul legii; alte probleme de natură
juridică care apar în practica judiciară.

§ 4. Instanţele judecătoreşti militare


4.1. Judecătoria militară
Judecătoria militară (cu sediul în municipiul Chişinău) este compusă din:
preşedinte, vicepreşedinte, judecători şi aparatul auxiliar. Aparatul judecătoriei
militare se constituie din cancelarie, arhivă, serviciul documentare, serviciul
administrativ şi serviciul de pază militară.
Potrivit art. 37 al Codului de procedură penală, judecătoria militară judecă în
prima instanţă cauzele penale privind infracţiunile săvârşite: 1) de persoane din
efectivul de soldaţi, din corpul de sergenţi şi din corpul de ofiţeri al Armatei
Naţionale, al trupelor de carabinieri (trupele de interne) ale Ministerului Afacerilor
Interne, trupelor de Grăniceri, al Departamentului Situaţii Excepţionale, Serviciului
de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat; 2) de persoane
atestate din efectivul instituţiilor penitenciare; 3) de supuşi ai serviciului militar în
timpul concentrărilor; 4) de alte persoane referitor la care există indicaţii speciale
în legislaţie.
Judecătoria militară judecă în prima instanţă şi unele cauze civile cu privire la:
1) repararea prejudiciului material cauzat prin infracţiuni militare unităţilor
miliare, persoanelor fizice sau persoanelor juridice;

13
2) anularea sancţiunilor disciplinare sau restabilirea în funcţie a militarilor,
colaboratorilor de poliţie şi a altor persoane cu funcţii de răspundere cu statut
militar.

4.2. Competenţa Curţii de Apel şi Curţii Supreme de Justiţie în cauze militare

Conform art. 16 al Legii cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare,


în Curtea de Apel cauzele militare sunt judecate, după caz, de către colegiul penal
şi cel civil.
Preşedinţii colegiilor desemnează judecătorii în a căror competenţă întră
judecarea cauzelor militare.
Colegiul Curţii de Apel, potrivit art. 17 al Legii cu privire la sistemul instanţelor
judecătoreşti militare, are următoarea competenţă: judecă în prima instanţă cauzele
militare date în competenţa lor prin lege; judecă apelurile declarate împotriva
hotărârilor pronunţate în primă instanţă de judecătoria militară; judecă recursurile
declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătoria militară care nu sunt
supuse apelului, precum şi în alte cazuri prevăzute prin lege; judecă, în limita
competenţei sale cauzele militare supuse căilor extraodinare de atac; generalizează
practica judiciară, analizează statistica judiciară şi exercită alte atribuţii conform
legii.
Reieşind din conţinutul art. 44 al Legii privind organizarea judecătorească şi art.
2 al Legii cu privire la Curtea Supremă, competenţa Curţii Supreme de Justiţie în
cauzele militare este următoarea: judecă recursurile împotriva hotărârilor Curţii de
Apel; judecă recursurile în anulare împotriva hotărârilor instanţelor judecătoreşti
militare; exercită alte atribuţii prevăzute de lege privind înfăptuirea justiţiei
militare.

§ 5. Instanţele judecătoreşti economice

14
5.1. Judecătoria economică de circumscripţie
Judecătoria economică de circumscripţie este compusă din preşedinte,
vicepreşedinte, judecători şi aparatul auxiliar. Aparatul auxiliar al judecătoriei
economice de circumscripţie se constituie din cancelarie, arhivă, bibliotecă şi alte
servicii.
Potrivit art. 13 al Legii cu privire la instanţele judecătoreşti economice,
judecătoria economică de circumscripţie judecă în primă instanţă toate cauzele şi
cererile date prin lege în competenţa sa din toate localităţile Republicii Moldova.
Judecătoria economică de circumscripţie judecă în primă instanţă litigiile
economice prevăzute de art. 35 din Codul de procedură civilă, cu excepţia celor
atribuite în competenţa Curţii de Apel Economice conform art. 36 din Codul de
procedură civilă.
5.2. Curtea de Apel Economică

Curtea de Apel Economică este constituită din preşedinte, vicepreşedinte,


judecători, consilieri şi aparatul auxiliar. Aparatul Curţii de Apel Economice
include cancelaria, arhiva, biblioteca, contabilitatea, serviciul personal.
Potrivit art. 20 ale Legii cu privire la instanţele judecătoreşti economice,
preşedintele Curţii de Apel Economice exercită următoarele atribuţii: sesizează din
oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti economice Curtea Constituţională
pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor supuse jurisdicţiei Curţii
Constituţionale; judecă cauzele şi prezidează şedinţele de judecată; constituie
completele de judecată pentru soluţionarea cauzelor şi numeşte preşedinţii
şedinţelor de judecată; conduce activitatea Curţii; stabileşte atribuţiile
vicepreşedintelui; numeşte şi eliberează din funcţie lucrătorii aparatului Curţii;
exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Vicepreşedintele Curţii de Apel Economice exercită următoarele atribuţii:
soluţionează cauzele, prezidează şedinţele de judecată; repartizează judecătorilor
cauzele spre soluţionare; constituie completele de judecată pentru soluţionarea
cauzelor concrete şi numeşte preşedinţii şedinţelor de judecată; conduce activitatea
Curţii de Apel Economice în absenţa preşedintelui; exercită alte atribuţii prevăzute
de lege.
Potrivit art. 26 al Legii cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti
economice, în Curtea de Apel Economică funcţionează serviciul de consilieri care
asigură activitatea de informare în domeniul legislaţiei, pregătirea cauzelor spre
judecare, pregătirea proiectelor de hotărâri judecătoreşti, precum şi exercită alte
atribuţii legate de activitatea judecătorească.

15
Curtea de Apel Economică a Republicii Moldova judecă:1) în primă instanţă
cauzele şi cererile date prin lege în competenţa sa (art. 36 CPC); 2) apelurile
declarate împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţă de judecătoriile
economice de circumscripţie (art. 358 CPC). Curtea de Apel Economică
generalizează practica judiciară şi exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

5.3. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie


în cauze privind litigiile economice
Potrivit articolului 399 CPC, Curtea Supremă de Justiţie examinează recursul
părţilor, a Republicii Moldova pentru anumite motive prevăzute de lege, împotriva
hotărârilor irevocabile date de Curtea de Apel Economică; judecă cauzele în cadrul
căilor extraordinare de atac; revizuirea hotărîrilor.
În legătură cu înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti economice,
Curtea Supremă de Justiţie exercită şi alte atribuţii prevăzute de art. 2 al Legii cu
privire la Curtea Supremă de Justiţie: generalizează practica judiciară, analizează
statistica judiciară şi dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară, ce
nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;
examinează informaţiile preşedinţilor instanţelor inferioare privind efectuarea
justiţiei de către acestea; acordă asistenţă metodică judecătorilor în chestiunile
aplicării legislaţiei.

16