Sunteți pe pagina 1din 58

Educarea Elevilor cu Tulburare Hiperkinetică şi Deficit de Atenţie

Parteneri
Clinica de Psihiatrie Pediatrica
Inspectoratul Judetean Cluj
Evaluare și intervenție psihologică

ADHD

intervenție în mediul educațional


Educarea Elevilor cu
Tulburare Hiperkinetică
şi Deficit de Atenţie

Drepturile de autor aparțin Provinciei British Columbia, Canada. Manualul este adaptat
în limba română cu permisiunea Provininciei British Columbia cu numarul 7200002609.
Copierea, sau distribuirea oricărui fragment din manual fără permisiunea autorului este
interzisă.
Cuvânt înainte

În practica clinică întâlnim des cu părinţi care se plâng de comportamentul “difi-


cil” al copiilor, educatori şi profesori ai căror abilităţi sunt puse la grea încercare de elevi
neastâmpăraţi şi neatenţi. Aceşti copii sunt deseori pedepsiţi sau chiar excluşi din colectivi-
tate. Însă aceşti copii au dificultăţi în a-şi controla comportamentul şi întâmpină dificultăţi
în ceea ce priveşte concentrarea atenţiei asupra unei activitati sau in joc.

Aceste manifestări fac parte din tulburărea hiperkinetică cu deficit de atenţie sau
ADHD (Attention Deficit Hiperactivity Disorder). ADHD înseamnă Deficit de Atenţie / Hiper-
activitate / Impulsivitate şi este una dintre cele mai frecvente afecţiuni comportamentale
întâlnite la copii şi adolescenţi.

Studiile arată că un procent de 3-7% din copiii de vârstă şcolară prezintă simptome
ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasă de 30). ADHD debutează în copilărie şi poate persista şi
la vârsta adultă. Deşi la unii copii simptomele ADHD dispar odată cu înaintarea în vârstă, în
jur de 60% pot prezenta simptome şi la vârsta adultă.

ADHD este o afecţiune medicală, o tulburare neuropsihiatrică, relativ frecventă,


datorată unui dezechilibru chimic din creier. Este recunoscută oficial de către experţii şi
instituţiile medicale importante, inclusiv American Psychiatric Association.National Institute
of Mental Health (NIMH) afirmă că oamenii de ştiinţă găsesc din ce în ce mai multe dovezi
că ADHD nu îşi are originea în mediul familial, ci în cauze biologice. ADHD afectează sexul
masculin mai mult decât pe cel feminin. Raportul băieţi:fete este 4:1. Diagnosticul la fete
este mai dificil, căci predomină forma ADHD cu inatenţie. Simptomele pot fi observate încă
din perioada de preşcolar sau şcolar mic.

Diagnosticul ADHD este stabilit cu exactitate doar de medicul specialist psihiatru,


în urma unei evaluări complexe, pe baza informaţiilor obţinute direct de la copil, părinţi şi
educatori, respectând criterii bine structurate cuprinse în manualele de diagnostic DSM-IV
şi ICD-10 şi interpretând cu atenţie rezultatele testelor psihologice specifice pentru această
tulburare. Principalele manifestări clinice fiind reprezentate de inatenţie, hiperactivitate şi
impulsivitate, observabile înaintea vârstei de 7 ani. Unii copii pot prezenta toate cele trei
tipuri de simptome, în timp ce la alţii predomină fie neatenţia, fie hiperactivitatea şi im-
pulsivitatea. Tulburarea poate trece neobservată pănă când copilul ajunge la şcoală, unde
comportamentul sau este diferit de al celorlalţi colegi şi poate fi etichetat. Din cauza com-
portamentului de la şcoală pot fi izolaţi de grup, pot fi respinşi de colegi. Copii diagnosticaţi
cu ADD/ADHD (tulburare de hiperactivitate şi/sau deficit de atenţie), integraţi în grădiniţe şi
şcoli de masă, sunt în pericol de a fi excluşi din respectivele unităţi de învăţământ.

Agitaţia şi incapacitatea de concentrare, pot genera probleme serioase la grădiniţă


şi la scoală, când temele şi noile cerinţe de disciplină pot declansa crize de furie, scăderea
încrederii în sine, relaţii tensionate atât cu copiii de aceeaşi vârstă cât şi cu pedagogii şi
părinţii, toate acestea ducănd la scăderea performanţelor şcolare. Deoarece de multe ori
metodele educaţionale clasice dau greş în cazul acestor copii, reacţiile lor fiind diferite,
trebuie specificat că unii copii au nevoie de măsuri educaţionale individualizate pentru ame-
liorarea comportamentelor problematice din clasă.

În ceea ce priveşte intervenţia pe lângă medicaţie, este foarte importantă construirea


suportului familial şi educaţional care să antreneze copilul într-un program de terapie
comportamentală cu reguli clare şi măsuri psihologice ce urmăresc dezvoltarea ateţiei şi a
capacităţii de concentrare, reducerea comportamentului agresiv, dezvoltarea competenţelor
sociale, creşterea încrederii în sine şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
Netratat, ADHD poate genera o serie de comportamente disfuncţionale şi patternuri
emoţionale cu impact negativ asupra performanţelor academice şi relaţiilor interpersonale
la adolescent şi adult.

Ghidul „Educarea Elevilor cu Tulburare Hiperkinetică şi Deficit de Atenţie” a fost real-


izat cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca, în cadrul proiectului “Ajutor pentru copiii hiperactivi
si cu deficit atentional”.

Scopul proiectului este de a veni în ajutorul copiilor de vârsta şcolară mică, 7-12 ani,
prin a forma abilităţi la învăţători şi părinţi, pentru ca aceşti copii să aibă o integrare cât mai
reuşită în învăţământul de masă, evitându-se astfel orientarea lor înspre şcolile speciale din
cauza problemelor de comportament la clasă şi a complianţei scăzute la sarcinile şcolare.

Ghidul cuprinde mai multe părţi:

●● Primul capitol descrie tulburarea, cuprinzând atât criteriile de diagnostic cât


şi manifestările tulburării în clasă.
●● Al doilea capitol oferă informaţii punctuale referitor la cum, cine şi prin ce metode
puteţi apela la ajutor, în cazul în care vă confruntaţi în sala de clasă ca şi pedagog
cu probleme din sfera ADHD.
●● Capitolul trei vă oferă informaţii şi sfaturi utile legat de felul în care îi puteţi ajuta
pe elevii dumneavoastră cu ADHD în a face faţă cerinţelor, şi pentru a îmbunătăţii
atmosfera clasei prin oferirea unui sprijin eficient acestor copii.
●● Capitolul patru enumeră şi descrie detaliat acele strategii pe care le puteţi aplica
pentru a asigura succesul în lucrul cu aceşti copii.
●● Capitolul cinci cuprinde cinci studii de caz prin care puteţi urmării pas cu pas modul
în care se identifică problemele ţintă şi felul în care se aplică strategiile
descrise în Capitolul patru.
●● În Anexele de la sfârşitul ghidului găsiţi atât resurse pentru o documentare mai
aprofundată cât şi materiale de lucru (fişe, formulare, grile) care să vă ajute în
punerea în practică a celor parcurse. La sfârşit, în Glosar găsiţi definite
conceptele cheie ale ghidului.

Pentru informaţii suplimentare sau întrebări legate de subiectul tratat în acest Ghid
accesaţi pagina web www.pasiinainte.org unde veţi găsi informaţii legate de modul în
care puteţi contacta echipa Paşi Înainte.

Noi vă oferim îndrumare şi monitorizare în problemele pe care le puteţi


întâmpina pe parcurs.
Ghidul „Educarea Elevilor cu Tulburare Hiperkinetică şi Deficit de Atenţie”
este un produs al Asociaţiei Paşi Înainte, 2011. Toate drepturile sunt rezervate.
Orice altă utilizare, copierea sau reproducerea în întregime sau parţială, este interzisă.

“Dreptul de autor aparţine Provinciei British Columbia. Toate drepturile rezervate. Reprodus
şi adaptat cu permisiunea Provinciei British Columbia, Canada.“

Acest proiect este finanţat, în parte, de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

6
Cuprins:

Cuvânt înainte..........................................................................................
Introducere..............................................................................................

Capitolul 1: Ce este ADHD?


1.1: Criterii de diagnostic
1.2: ADHD în clasă
1.3 Mituri despre ADHD

Capitolul 2: Abordarea diferenţelor în învăţare şi a celor comporta-


mentale în clasă: consideraţii generale
2.1 Colaborări informale
2.2 Apelarea la echipa şcolii
2.3 Apelare la serviciile oferite de inspectorat
2.4 Apelarea părinţilor la servicii din comunitate

Capitolul 3: Cum poate fi gestionat eficient ADHD?


3.1 O mai bună înţelegere a ADHD
3.2 Sporirea abilităţilor de a gestiona elevii cu ADHD
3.3 Restructurarea mediului
3.4 Îmbunătăţirea comunicării între familie şi şcoală
3.5Servicii de sprijin din cadrul şcolii
3.6 Intervenţia medicamentoasă

Capitolul 4: Planuri pentru succesul la școală


4.1 Abordarea nevoilor diverse în sala de clasă
4.2 Strategii bazate pe activitatea la clasă
4.3 Strategii individualizate

Capitolul 5: Studii de caz


5.1 Studiul de caz 1
5.2 Studiul de caz 2
5.3 Studiul de caz 3
5.4 Studiul de caz 4
5.5 Studiul de caz 5

Anexa 1: Resurse indicate pentru învățători


Anexa 2: Automonitorizarea
Anexa 3: Formular pentru Plan de acomodare/de sprijin
Anexa 4: Grilă pentru adaptarea lecțiilor
Anexa 5: Glosar

7
Introduce

Deficitul de Atenţie/Tulburarea Hiperkinetică (ADHD) este o tulburare neurologică,


care în ultimii ani a atras asupra sa atenţia sporită a părinţilor, a cadrelor didactice şi a
marelui public. Pe parcursul istoriei, caracteristicile tulburării – hiperactivitatea, neatenţia
şi impulsivitatea – au fost observate la copii. Doar în ultimele decenii a devenit comună
înţelegerea, diagnosticarea şi sprijinirea acestor copii. Conştientizarea sporită a tulburării
are atât implicaţii pozitive, cât şi implicaţii negative pentru dascăli. Pe de o parte, cerc-
etarea abundentă în domeniul educaţional furnizează idei actualizate pentru dascăli şi face
disponibilă o bogată varietate a resurselor materiale. Pe de altă parte, însă, unii dintre
părinţi şi dintre cadrele didactice îşi pun întrebarea dacă nu cumva diagnosticul de ADHD
este un diagnostic de uzură care ţine cont şi de alte tulburări care pot să rezulte în pat-
ternuri comportamentale similare. Indiferent de controversă, dascălii trebuie să facă faţă
provocărilor zilnice în lucrul cu copiii care prezintă aceste comportamente.

În mod tipic, elevii cu ADHD au mari dificultăţi în a atinge succesul pe plan academic
sau/şi pe plan social. Dificultăţile în organizarea sarcinilor şi în îndeplinirea atribuţiilor se
traduc deseori în note mult mai slabe decât ar permite abilităţile copilului cu ADHD. Elevul
cu tendinţe impulsive poate avea mai multe dificultăţi în stabilirea şi menţinerea unor relaţii
pozitive cu învăţătorii şi colegii. Aceste dificultăţi corelaţionale pot cauza un efect de spirală
în timp ce elevul creşte: dificultăţile organizatorice pot duce la note mai slabe; frustrările
pe plan academic şi problemele relaţionale cu colegii pot contribui la sentimente de respin-
gere, ceea ce poate duce la depresie; iar depresia poate să aibă un impact în toate domeni-
ile de activitate ale elevului. Când dascălii, părinţii şi alte persoane semnificative lucrează
împreună cu aceşti elevi, această spirală destructivă poate fi contracarată.

Acest ghid are ca destinaţie asistarea dascălilor în planificarea şi oferirea unui sprijin
pentru elevii care prezintă caracteristicile asociate cu ADHD. În unele cazuri a fost realizat
un diagnostic formal sau a fost solicitată o evaluare. În alte cazuri elevul are nevoie de spri-
jin pentru atingerea succesului chiar dacă nu a fost realizat un diagnostic.

-Ghidul cuprinde următoarele secţiuni:


-Ce este ADHD?
-Abordarea diferenţelor în învăţare şi a celor comportamentale în clasă:
consideraţii generale
-Cum poate fi gestionat eficient ADHD?
-Planificarea succesului la şcoală
-Studii de caz ale unor studenţi cu ADHD
-Cum să accesăm informaţii suplimentare
Capitolul 1

Ce este ADHD?

Ca părinte sunteţi mereu lângă copi-


lul dumTulburarea hiperkinetică cu deficit de
atenţie (ADHD) este o tulburare neurologică care necesită un diagnostic clinic la baza căruia
stau criteriile stabilite în Manualul de Diagnostică şi Statistică a Tulburărilor Mentale - Ediţia
a patra (The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders Fourth Edition) – (DSM
IV). Elevii cu ADHD arată o insuficienţă semnificativă în ceea ce priveşte neatenţia şi/sau hip-
eractivitatea şi impulsivitatea în comparaţie cu media copiilor de aceeaşi vârstă. Prevalenţa
tulburării se estimează la 3-5 % în populaţia şcolară. În mod tipic, clinicienii raportează că
băieţii sunt de nouă ori mai des menţionaţi în evaluări pentru ADHD decât fetele, în timp
ce studiile efectuate în rândul populaţiei generale indică o rată care aproximează 3:1 între
băieţii şi fetele cu această tulburare.

Pentru a stabili diagnosticul de ADHD trebuie colectate următoarele informaţii:


●● Istoricul de viaţă al persoanei şi al membrilor familiei, inclusiv istoricul medical
şi psihiatric,
●● Istoricul dezvoltării elevului, inclusiv istoricul naşterii, momentele de reper în dezvol-
tare, documente înregistrate prin care să se evalueze comportamentele din clasă sau
evaluări individuale care pot fi incluse în dosarul elevului la şcoală, istoricul medical,
●● Examinare medicală pentru a exclude alte probleme de sănătate,
●● Informaţii despre capacităţile de învăţare şi abilităţile academice ale elevului,
●● Evaluarea comportamentelor elevului cu scale comportamentale standardizate,
completate de părinţi şi dascăli, şi
●● Descrierea comportamentelor copilului în diferite contexte de-a lungul timpului, de către
părinţi şi dascăli (pot fi foarte utile date colectate prin observaţie obiectivă
furnizate de şcoală).

În plus, testarea psiho-educaţională este utilă în stabilirea punctelor forte şi ale nevoilor
elevului respectiv pentru a determina dacă problemele de învăţare au un impact asupra
realizărilor şcolare ale studentului.

“Lui Matthew, un elev în clasa a patra, în fiecare dimineaţă îi este foarte greu să se apuce
de jurnalul său. Îşi pierde creionul şi nu îşi găseşte jurnalul, de obicei ca urmare a dezordinii
din banca lui. Ca urmare deseori rătăceşte prin clasă împrumutând lucruri şi pe parcurs
uită ce trebuia să facă. Foarte rar îşi termină sarcinile scrise. Mama lui a menţionat recent
învăţătoarei că pe zi ce trece îi este din ce în ce mai greu să îl scoată din pat pe Matthew şi
să îl pregătească de şcoală. El se plânge că “nici unul dintre ceilalţi copii nu îl place”.

1
1. 1.Criterii de diagnostic

Următoarele simptome sunt enumerate în DSM-IV şi sunt folosite de către profesioniştii


calificaţi din domeniul sănătăţii mentale pentru a diagnostica ADHD. Unele dintre aceste
simptome trebuie să se afişeze într-un anumit număr de situaţii, să persiste de-a lungul a
cel puţin şase luni şi trebuie remarcate înainte de şapte ani pentru a se putea realiza di-
agnosticul. Informaţiile care urmează nu servesc unui scop de diagnosticare, diagnosticul
trebuie realizat de către un medic psihiatru sau psiholog atestat cu pregătire în ADHD şi alte
tulburări care apar în copilărie. Simptomele următoare sunt parafrazate din DSM-IV.

Simptomele neatenţiei
Deseori:
●● Eşuează în a acorda atenţie detaliilor sau face greşeli din neatenţie în lucrările sale de
la şcoală, sau alte activităţi legate de şcoală, şi anume lucrările sale sunt deseori
dezordonate sau sunt efectuate într-o manieră superficială.
●● Are dificultăţi în a-şi menţine atenţia în sarcini sau în activităţi de joc.
●● Pare să nu asculte atunci când i se vorbeşte direct.
●● Nu urmează instrucţiunile şi eşuează în a finaliza lucrările de la şcoală,
sarcinile sau obligaţiile. (Acest lucru datorându-se neatenţiei şi nu unui eşec
în a înţelege instrucţiunile.)
●● Are dificultăţi în organizarea sarcinilor şi a activităţilor.
●● Evită, nu agreează sau este reticent în a se angaja în sarcini care necesită efort mental
susţinut, ex. teme de casă, documentaţie.
●● Pierde lucruri necesare pentru rezolvarea sarcinilor sau activităţilor, ex. jucării,
atribuţii şcolare, creioane, cărţi sau unelte.
●● Este uşor de distras de stimulii externi care de obicei sunt ignoraţi cu uşurinţă de alţii,
ex. claxon de maşină, conversaţie de fundal.
●● Este uituc în activităţile zilnice, ex. uită de întâlniri, uită să aducă gustarea.

June stă uitându-se afară pe geam. D-na Smith roagă


clasa să scoată cărţile de matematică. June se întinde în
bancă şi scoate o revistă pentru adolescenţi, răsfoind la
poza unui nou star de cinema adolescent. Mai târziu se
întreabă de ce toţi ceilalţi ştiu cum să rezolve exerciţiile la
matematică. Se uită la cum îşi face Samantha sarcinile şi
se întreabă daca va ştii şi ea vreodată ce să facă.

2
Simptome de hiperkinezie

Deseori:
●● Îşi agită mâinile sau picioarele sau se
agită pe scaun
●● Îşi părăseşte locul în clasă sau în alte
situaţii în care se aşteaptă de la el să
rămână şezut
●● Aleargă sau se caţără în exces în situaţii
în care acest lucru este nepotrivit. (La
adolescenţi sau la adulţi acest lucru se
poate limita la emoţii subiective sau
nelinişte.)
●● Are dificultăţi în a se juca sau în a se an-
gaja în activităţi recreative în linişte.
●● Este într-o continuă mişcare sau se
comportă de parcă ar fi antrenat de un
motor
●● Vorbeşte excesiv

Cameron, un elev de clasa a noua, este sufletul clasei. Întotdeauna are o poveste interesantă
de zis, rareori având legătură cu subiectul studiat. Se înţelege atât de bine cu colegii săi,
că indiferent unde îl plasează profesorul în clasă petrece mai mult timp socializând decât
lucrând pe sarcini. Profesorii, ca o ultimă soluţie, deseori îl roagă să stea pe hol astfel
încât ceilalţi să poată lucra. Cameron este fascinat de calculatoare şi maşini şi petrece
nenumărate ore creând programe, lucrând pe maşina lui sau citind reviste despre maşini
sau calculatoare. Deseori lipseşte de la ore în zilele când se dă lucrare, mai ales când se
aşteaptă la o lucrare elaborativă. Cu greu trece la limbi, arte şi la materiile socio-umane,
deşi o evaluare psihologică făcută în clasa a III-a indică faptul că ar avea abilităţi peste
medie.

Simptome de impulsivitate
Deseori:
●● Dă răspunsuri pripite înainte că întrebările să fie puse.
●● Are dificultăţi în a-şi aştepta rândul.
●● Întrerupe sau deranjează alte persoane, ex. se bagă în conversaţii sau jocuri.

Când a fost prinsă bătându-se pe terenul de joacă, pentru a treia oară în aceeaşi săptămână,
Suzie, elevă în clasa a şasea, a spus că “nu a fost vina ei”. Karen s-a strâmbat iar ceilalţi
copii întotdeauna o numesc în diferite feluri. “Întotdeauna vă legaţi de mine!”, a strigat la
director chemată în biroul lui. “Nimeni nu ascultă niciodată partea mea din poveste!”

Antonio, elev în clasa a zecea, se gândeşte să abandoneze şcoala. A avut un accident de


maşină săptămâna trecută. Se aştepta ca maşina din faţa lui să o ia la stânga pe galben şi
intenţiona să-l urmeze până semaforul trecea pe roşu. Femeia aceea tâmpită, nu ştia cum
să conducă în oraş? Oricum a lipsit câteva zile de la ore din cauza accidentului (cum altfel
putea să-şi ducă maşina la reparat?) şi acum era cât pe ce să rămână repetent la toate ma-
teriile. Oricum, la ce folos? Oricum nu va lua note suficient de bune pentru a intra la cursul
de mecanică, precum plănuia. Ar fi atât de bine să doarmă în fiecare zi fără ca mama lui să
strige că va întârzia la şcoală...

3
DSM IV descrie trei tipuri ale ADHD

1. Tipul combinat
Şase sau mai multe dintre simptomele de neatenţie şi şase sau mai multe dintre simp-
tomele de hiperactivitate-impulsivitate au persistat în comportamentul copilului pentru
cel puţin şase luni. Cei mai mulţi copii şi adolescenţi cu ADHD au tipul combinat.
2. Tipul predominant neatent
Şase sau mai multe dintre simptomele de neatenţie dar mai puţin de şase simptome din-
tre cele de hiperactivitate-impulsivitate au persistat în comportamentul copilului pentru
cel puţin şase luni.
3. Tipul predominant hiperactiv - impulsiv
Şase sau mai multe dintre simptomele de hiperactivitate-impulsivitate dar mai puţin de
şase simptome dintre cele de neatenţie au persistat în comportamentul copilului pentru
cel puţin şase luni.

Pot alte tulburări să însoţească ADHD?

Deseori elevii cu ADHD au şi alte probleme. De la douăzeci la douăzeci şi cinci la sută


dintre aceşti elevi au şi probleme de învăţare. Incidenţă tulburării opoziţionist-provocatoare
şi a tulburării de conduită este mai ridicată în rândul elevilor cu ADHD decât în populaţia
generală. Unii elevi cu ADHD au tulburări emoţionale cum ar fi depresie sau anxietate. Un
mic procent dintre elevii cu ADHD au şi Sindromul Tourette. În plus elevii cu ADHD deseori
prezintă dificultăţi de coordonare.
Învăţătorii ar trebui să ţină minte că mulţi dintre elevii cu ADHD nu au o altă tulbu-
rare asociată.

Sunt şi alte condiţii care produc simptome similare?

Simptomele asociate cu ADHD pot să rezulte dintr-un număr mare de condiţii, unele
fizice, unele de mediu, iar altele genetice. În timp ce există posibilitatea ca elevii cu ADHD
să fie afectaţi de un anumit număr de alte condiţii, unii copii arată aceste simptome din alte
motive decât ADHD.
Unele circumstanţe în urma cărora elevii pot arăta patternuri comportamentale similare
ADHD sunt:

●● Alte tulburări specifice medicale, neurologice şi psihiatrice (ex. hipertiroidă, diabet, Sin-
dromul de Alcoolism Fetal sau Urmări ale Alcoolismului Fetal, tulburare bipolară),
●● Somn insuficient, pe fond regulat şi în desfăşurare
●● Evenimente disruptive severe atât pe plan personal cât şi pe cel familial, inclusiv decesul
unui membru al familiei, divorţ, intrarea unei persoane noi în familie,
●● Anxietate,
●● Incapacitate de învăţare nediagnosticată,
●● Insuficienţă de auz sau de văz nediagnosticată,
●● Abilităţi cognitive semnificativ peste medie (copii talentaţi)
●● Abilitaţi cognitive semnificativ sub medie (incapacitate intelectuală), sau
●● Expunere continuă la influenţe dăunătoare din mediu, inclusiv abuz sau neglijare.

Învăţătorii trebuie să ţină seama de faptul că prezenţa simptomelor asociate cu


ADHD nu este necesară pentru diagnostic. Evaluarea trebuie să ia în considerare toţi fac-
torii cauzali posibili şi consistenţa acestor simptome în timp şi într-o varietate largă de con-
texte. Trebuie explorată o gamă largă de posibilităţi pentru a ne asigura că toţi elevii sunt
sprijiniţi corespunzător în a-şi atinge potenţialul.

4
1.2 ADHD în clasă

Elevii cu ADHD afişează un pattern persistent de neatenţie şi/sau hiperactivitate/


impulsivitate. Aceşti elevi experimentează deseori o incapacitate în a face faţă aşteptărilor
sociale, academice şi vocaţionale. În sala de clasă dascălii deseori îi văd pe elevii cu ADHD
luptându-se cu sarcinile şcolare.

În sala de clasă elevii cu ADHD pot manifesta următoarele caracteristici:


●● Dificultăţi în a începe,
●● Dificultăţi în reglarea atenţiei asupra sarcinilor sau asupra persoanelor,
●● Dificultăţi de organizare sau în urmarea instrucţiunilor, a sarcinilor şcolare, a obligaţiilor
şi/sau a sarcinilor din clasă,
●● Sunt uşor de distras şi uituci,
●● Sunt în mişcare continuă, se lovesc sau în cazul adolescenţilor apare un sentiment con-
stant de nelinişte sau letargie,
●● Sunt deseori foarte verbali şi impulsivi,
●● Deseori au nevoie de mai multă supraveghere decât semenii de aceeaşi vârstă, mai ales
în situaţii nestructurate,
●● Deseori sunt inconstanţi în munca lor, efectuată de pe o zi pe alta sau în momente difer-
ite ale aceleaşi zi, atât în ceea ce priveşte cantitatea cât şi calitatea,
●● Dificultăţi în a face faţă schimbărilor, cum ar fi trecerea de la o activitate la alta.

1.3 Mituri despre ADHD



Mitul 1. Toţi elevii cu ADHD manifestă comportamente agresive, de acting out, ceea
ce duce în cele din urmă la probleme cu legea.
De fapt: Mulţi copii şi tineri cu ADHD nu sunt agresivi, violenţi şi nu se confruntă cu
probleme de natură legală. Unii, cu precădere cei care sunt predominant neatenţi, tind să
fie retraşi. În timp ce elevii cu ADHD prezintă un risc mai ridicat pentru probleme compor-
tamentale, intervenţia timpurie adecvată poate reduce acest risc.

Mitul 2. Medicaţia este singura
intervenţie care funcţionează în cazul
acestor elevi.
De fapt: Un număr mare de strate-
gii printre care trainingul învăţătorilor şi al
părinţilor în strategii de management se do-
vedesc a fi componente eficiente în trata-
mentul elevilor cu ADHD. Mulţi dintre experţii
din domeniu consideră că medicaţia poate fi
necesară pentru a maximaliza eficienţa altor
strategii. În orice caz medicaţia nu trebuie
să fie singura modalitate de intervenţie.

Mitul 3. Medicaţia folosită în tratamen-


tul ADHD provoacă dependenţă şi cauzează
abuz de droguri.
De fapt: Studiile ştiinţifice arată că
medicaţia stimulatoare luată după indicaţii
nu provoacă dependenţă. Elevii care răspund
bine la medicaţie şi au succes academic şi
5
social pot prezenta un risc mai scăzut în ceea ce priveşte abuzul de droguri sau problemele
emoţionale.

Mitul 4. Diagnosticul de ADHD este unul uzual.


De fapt: Cercetătorii estimează că între 3-5% din populaţia şcolară are ADHD. Stat-
isticile medicale recente arată că numărul de copii diagnosticaţi se încadrează între aceste
cifre.

Mitul 5. Doar băieţii pot fi diagnosticaţi cu ADHD.


De fapt: Deşi în rândul băieţilor probabilitatea de a avea ADHD este mai mare decât
la fete, nu este o tulburare specifică genului. În mod tipic clinicienii raportează că băieţii
sunt de nouă ori mai des menţionaţi în evaluări pentru ADHD decât fetele, în timp ce stu-
diile efectuate în rândul populaţiei generale indică o rată care aproximează 3:1 între băieţii
şi fetele cu această tulburare.

Mitul 6. ADHD este rezultatul unui parenting sau unei educaţii slabe. (Nu este o tul-
burare “reală”.)
De fapt: Cercetările ştiinţifice recente arată spre cauze biologice ale ADHD decât
spre cauze de mediu. De exemplu s-a observat că la persoanele cu ADHD ariile cerebrale
responsabile pentru controlul atenţiei folosesc mai puţină glucoză, ceea ce indică faptul că
sunt mai puţin active. Cercetările au stabilit şi legături genetice: la copiii care au un părinte
sau un alt membru al familiei cu ADHD probabilitatea de a avea această tulburare este mai
mare.

Mitul 7. ADHD dispare o dată cu maturizarea de după pubertate.


De fapt: Deşi aproximativ jumătate dintre persoanele care în copilărie au primit di-
agnosticul de ADHD vor experimenta o hiperactivitate mărită după adolescenţă, mulţi vor
continua să aibă dificultăţi legate de impulsivitate, neatenţie şi distractibilitate şi ca adulţi.
Elevii cu ADHD pot avea nevoie de sprijin de-a lungul educaţiei lor şi de strategii care să îi
ajute şi ulterior, ca adulţi, la locul de muncă.

6
Capitolul 2

Abordarea diferenţelor în învăţare şi

a celor comportamentale în clasă: consideraţii generale

Învăţarea elevilor cu diferite nevoi


speciale a devenit o normă în majoritatea
claselor din British Columbia. Cu decenii în
urmă, elevii care aveau dificultăţi în a avea
realizări în sistemul şcolar pur şi simplu aban-
donau şi intrau în câmpul muncii. Pe măsură
ce piaţa muncii a devenit din ce în ce mai
competitivă, absolvirea unui liceu a devenit o
cerinţă minimă. De-a lungul anilor, pedagogii
au muncit pentru a ţine pasul cu schimbările.
Una dintre căi, pentru asigurarea faptului că cei mai mulţi dintre elevi îşi ating potenţialul
maxim, este ajustarea modului în care se predau programele educaţionale.

Educaţia eficientă necesită luarea în considerare a diferenţelor dintre studenţi. Pro-


vocarea dascălilor este să ofere pentru fiecare elev activităţi de învăţare care:
●● Recunosc şi valorifică diversitatea provenienţei şi a experienţelor,
●● Oferă provocare şi succes,
●● Promovează creşterea,
●● Implică elevul prin învăţare activă,
●● Sunt potrivite vârstei, şi
●● Sporesc conceptul de sine.

Identificarea elevilor care nu îşi ating potenţialul maxim este un proces continuu. Pe măsură
ce dascălii îi observă pe elevi la activităţile din clasă, devin vizibile punctele tari şi nevoile
individului. Aparent unii elevi înţeleg conceptele prezentate, dar dintr-un anumit motiv, nu
sunt capabil să realizeze sarcinile sau să se pregătească pentru evaluări. Unii au dificultăţi
atât de mari în a urma instrucţiunile, încât dascălii nu reuşesc să stabilească dacă elevii
înţeleg conceptele prezentate sau nu.

Atunci când dascălul observă că un elev se luptă pentru a face faţă cerinţelor leg-
ate de outcom-ul învăţării, trebuie urmat un proces sistematic. Acest proces trebuie să
includă:
●● Colectarea informaţiilor despre elev,
●● Planificarea şi încercarea unor strategii diferite de instruire, şi
●● Evaluarea eficienţei strategiilor alese.

În unele cazuri, ajustarea instruirii, realizată de către dascăl, va oferi un sprijin efi-
cient pentru ca elevul să aibă succes în clasă.
În alte cazuri, în ciuda încercărilor dascălului de a testa diferite strategii de instruire, elevul
se chinuieşte în continuare. În aceste cazuri pot fi de ajutor alţi profesionişti în planificarea
unor programe eficiente pentru elevii cu ADHD.
Pentru mai multe informaţii despre strategiile de instruire, vezi Teaching Students
with Learning and Behavioural Differences: A Resource Guide for Teachers (Educarea Ele-
vilor cu Diferenţe de Învăţare şi Comportamentale: Un Ghid pentru Dascăli) (Special Educa-
tion Branch, 1996).
7
2.1 Colaborări informale

Dacă elevul continuă să se lupte şi după ce


ajustările au fost făcute, dascălul, consultând părintele,
ar trebui să caute sprijin la alte persoane din cadrul
şcolii, cum ar fi:

●● Alţi dascăli, inclusiv cei care au lucrat


înainte cu elevul,
●● Consilierul sau psihologul şcolar, şi/sau
●● Directorul şcolii.

Dascălul poate fi ajutat de către c olegi printr-


un proces de consultare şi colaborare. Acesta poate
lua forma unor observaţii în cadrul clasei, evaluări suplimentare, strategii adaptate de in-
struire, implementarea şi evaluarea acestor strategii, sau intervenţia din partea consilieru-
lui sau a psihologului şcolar.

Pentru mulţi studenţi un asemenea plan de colaborare şi intervenţiile care rezultă


din acesta abordează cu succes nevoile elevului. Dacă acesta nu este cazul, dascălul poate
apela în continuare pentru ajutor la echipa şcolii.

2.2 Apelarea la echipa şcolii


În înaintarea unei sesizări referitoare la un elev care ar putea să aibă ADHD, echipa
şcolii ar trebui:
●● să numească un manager de caz,
●● să ofere dascălului posibile strategii pentru clasă,
●● să coordoneze serviciile pentru fiecare student sesizat,
●● să asigure dezvoltarea unui plan educaţional individual, când este cazul, şi
●● să sesizeze alte servicii din şcoli, de la inspectorat, din comunitate sau regionale.

Structura şi procesul urmat poate să difere de la şcoală la şcoală sau de la inspec-


torat la inspectorat. Dascălii trebuie să se intereseze de la directorul şcolii sau de la per-
sonalul pentru educaţie specială, pentru a afla mai multe despre procedură.
Mai departe echipa efectuează evaluări şi dezvoltă şi implementează strategii de sprijin
pentru a veni în ajutorul dascălului în a satisface nevoile elevului. În cazul în care în con-
tinuare este nevoie de ajutor suplimentar, echipa poate să decidă să sesizeze serviciile de
la inspectorat sau profesionişti şi serviciile din comunitate.

2.3 Apelare la serviciile oferite de inspectorat


Servicii oferite de psihologul şcolar
Psihologul şcolar ajută dascălii şi părinţii în planificarea programului educaţional al elevului.
Inspectoratul are psihologi şcolari angajaţi sau poate colabora cu psihologi privaţi pentru
completarea examinărilor nevoilor educaţionale ale elevilor.

Psihologul şcolar poate coordona colectarea datelor necesare pentru diagnosticarea


ADHD. Ei utilizează scale comportamentale standardizate pentru a aduna informaţii de la
dascăli şi de la părinţi legate de comportamentul elevului în diferite situaţii de-a lungul
timpului. În unele cazuri, mai ales dacă sunt suspectate probleme de învăţare, poate fi
realizată o evaluare psiho-educaţională aprofundată. Acest lucru include de obicei evalu-
area abilităţilor cognitive şi a realizărilor şcolare ale elevului, pentru a stabili punctele forte
şi nevoile elevului.
8
Pentru că psihologul şcolar poate să observe elevul la şcoală, poate să îl ajute pe
dascăl, pe părinte şi pe elev în multe feluri. Pe baza informaţiilor adunate prin tehnicile de
evaluare formale şi informale, psihologul şcolar poate ajuta prin:
●● Identificarea punctelor forte şi a nevoilor elevului,
●● Dezvoltarea unor strategii care să vizeze nevoile educaţionale şi
comportamentale ale elevului acasă şi la şcoală,
●● Dezvoltarea unor aşteptări realiste pentru elev,
●● Accesarea resurselor din comunitate pentru elevii cu posibile nevoi psihiatrice

Alte servicii oferite de inspectorat


În funcţie de nevoile educaţionale ale elevului şi de prezenţa personalului specializat la
nivelul inspectoratului, echipa şcolii se poate adresa unui:
●● Consilier de la inspectorat
●● Consilier pentru dascăli pe probleme de învăţare
●● Specialist comportamental
●● Logoped
●● Consilier în educaţie specială

Rolul acestor specialişti poate să difere de la inspectorat la inspectorat. Directorii şi/


sau membrii echipei şcolii trebuie să fie conştienţi de modul în care poate ajuta personalul
de la inspectorat elevii şi dascălii din cadrul şcolii.

2.4 Apelarea părinţilor la servicii din comunitate


Dacă informaţiile colectate despre elev indică faptul că ar avea ADHD sau o altă
afecţiune medicală care afectează atenţia, impulsivitatea şi/sau nivelul de activitate, părinţii
pot dori să apeleze la un medic sau psiholog atestat pentru un diagnostic formal.

Deoarece este puţin probabil ca


cei mai mulţi dintre elevii cu ADHD să Dascălul elaborează un plan
manifeste simptomele tulburării într- pentru a veni în ajutorul elevului
un setting clinic unu la unu (în cabi-
netul unui medic sau psiholog), trebuie Funcţionează Nu funcţionează
folosite datele colectate de la şcoală
Planul trebuie Dascălul cere
pentru a ajuta procesul de diagnosti- asistenţă în elabo-
evaluat şi actualizat
care. în mod regulat rarea unei intervenţii
Furnizarea unor date bazate pe corespunzătoare ne-
observaţie obiectivă într-un număr Funcţionează voilor copilului
de situaţii diferite de-a lungul timpu- Asistenţă informală în
lui poate oferi pentru profesioniştii din cadrul şcolii:
comunitate informaţii valoroase, im- Director
posibil de colectat în cadrul unei vizite Învăţător de sprijin
la cabinet. Consilier şcolar Se alege un manager
Alţi dascăli de caz pentru a elabora
un plan educaţional
Profesioniştii din comunitate pot Nu funcţionează
individual. Acesta este
ajuta familiile în managementul medi- responsabil de coor-
donarea inputurilor şi de
cal şi general al elevului cu ADHD. De Asistenţă formală în elaborarea unui plan care
exemplu consilierea elevului şi/sau a cadrul şcolii:
să includă servicii şi din
comunitate.
familiei, grupurile suport pentru părinţi Echipa şcolii
şi asistenţa în managementul medical Învăţător de sprijin
pot fi servicii disponibile în comuni- Consilier şcolar
tate. Atunci când părinţii accesează
serviciile din comunitate, dascălii şi
părinţii ar trebui să conlucreze pentru Posibile surse de ajutor în cadrul comunităţii:
ca sprijinul de acasă şi de la şcoală să Inspectoratul şcolar
poată fi coordonat ori de câte ori este Consiliere, grupuri suport pentru părinţi, etc.
posibil, atunci când un elev are nevoie
de ajutor
9
Capitolul 3

Cum poate fi gestionat eficient ADHD?

Elevii cu ADHD pot beneficia de ajustări cu privire la mai multe aspecte ale vieţii lor.
Dacă părinţii şi dascălii, împreună cu alţi prestatori de servicii, sunt capabili să conlucreze
pentru a ajuta elevul, cel mai probabil vor deveni adulţi independenţi. Este de recoman-
dat o combinaţie între consilierea individuală şi familială, trainingul părinţilor şi grupuri
suport pentru părinţi, programe educaţionale structurate în mod corespunzător şi uneori
medicaţie.
Legat de un caz anume, managementul eficient trebuie să includă următoarele com-
ponente:

3.1 O mai bună înţelegere a ADHD


Elementul cel mai important în managementul eficient al acestei tulburări este o mai
bună înţelegere a ADHD de către dascăli, părinţi şi înseşi elevii cu ADHD. Este critică pentru
aceste grupuri furnizarea de informaţii despre natura ADHD şi despre strategiile care s-au
dovedit a fi utile. Clădirea empatiei în rândul dascălilor şi al părinţilor va mări abilităţile lor
de a fi eficienţi şi de a vedea dificultăţile elevului în contextul unei tulburări şi nu ca şi lipsă
intenţionată de bună creştere sau lipsă de efort. Elevii au nevoie de ajutor pentru a dez-
volta o atitudine pozitivă faţă de învăţare pentru a face faţă ADHD în loc să se folosească
de etichetă ca scuză pentru lipsa de efort şi neajutorarea învăţată.

3.2 Sporirea abilităţilor de a gestiona elevii cu ADHD


Atunci când dascălii au o înţelegere aprofundată despre strategiile de management
ale ADHD, pot să planifice şi să asigure activităţi zilnice care implică cu succes elevii cu
ADHD. În plus, în învăţarea modului în care să gestioneze tulburarea, dascălii elevilor cu
ADHD pot beneficia de experienţele altor dascăli, care au lucrat cu elevi cu ADHD.

Strategii pentru îmbunătăţirea imaginii de sine la elevi


De asemenea elevii cu ADHD au nevoie să înţeleagă tulburarea. Dascălii pot lua parte
în sistemul de suport în a ajuta elevii să se înţeleagă şi să se accepte pe ei înşişi. O relaţie
de susţinere cu un dascăl s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante influenţe pozitive
asupra elevilor cu ADHD. Deseori elevii cărora le lipsesc abilităţi sociale importante şi/sau
au dificultăţi la învăţătură sunt cei care suferă de o stimă de sine scăzută. În timp ce elevii
cu ADHD cresc, pot avea nevoie de ajutor în probleme ca: acceptarea din partea semenilor
şi a fi la graniţa dintre independenţă şi apartenenţă. Legat de un caz anume, următoarele
lucruri de mai jos pot fi aplicate pentru a îmbunătăţii stima de sine a elevului:
●● Participare la o activitate structurată, disciplinată cum ar fi karate sau balet
●● Implicare într-un sport individual cum ar fi înotul sau atletismul
●● Voluntariat în cadrul comunităţii
●● Un job part – time sau altă experienţă de lucru, şi/sau
●● Consiliere individuală sau de grup.

3.3 Restructurarea mediului


În mod tipic, elevii cu ADHD au abilităţi administrative subdezvoltate, ceea ce afectează
capacităţile lor de a planifica şi de a efectua sarcinile până la finalizarea acestora. Acest
deficit poate urma din dificultăţile care apar la nivelul următoarelor abilităţi:
●● Administrarea timpului,
●● Pregătirea materialelor,
●● Începerea lucrului independent,
●● Menţinerea comportamentelor din timpul sarcinii pentru o durată suficientă
pentru finalizarea lucrării,
10
●● Să îşi amintească cerinţele şi cadrul
de timp în care trebuie predate sarcinile, şi
●● Să frecventeze şcoala în mod regulat.

Structurarea externă, cum ar fi cele afişate mai jos,


pot ajuta elevii prin compensarea propriilor abilităţi
administrative limitate:
●● Listă cu materialele necesare,
●● Jurnal pentru a ţine în evidenţă cerinţele,
●● Rutine în cadrul clasei pentru
a oferi consistenţă elevilor,
●● “Să înveţe să înveţe” şi strategii pe abilităţile
de învăţare care oferă o structură pentru
realizarea sarcinilor, şi
●● Descompunerea sarcinilor în părţi mai
uşor de gestionat care pot fi verificate
şi întărite.

Educatorii pot utiliza eficient strategiilor de mai sus doar prin învăţarea şi întărirea
acestora. Personalul şi/sau elevii (inclusiv responsabilul de caz, dascăl principal sau asis-
tent, partener de studiu, sau lucrător în îngrijirea copilului) pot ajuta elevul cu ADHD
să folosească aceste strategii ca să rămână pe drumul cel bun la şcoală. Scopul final ar
trebui să fie ajutarea elevului să dezvolte strategii de auto-monitorizare care îl va ajuta să
funcţioneze eficient şi pe cont propriu.

3.4 Îmbunătăţirea comunicării între familie şi şcoală


Pentru o eficienţă mai mare, dascălii sun încurajaţi să conlucreze cu părinţii în spri-
jinirea elevilor cu ADHD. De exemplu, poate fi utilizat un caiet de corespondenţă, comple-
tat şi semnat de părinţi, pentru a asigura faptul că părinţii sunt conştienţi de problemele
care apar în clasă iar dascălii sunt conştienţi de problemele care apar acasă. Ambele părţi
trebuie să se asigure ca mesajele pozitive să apară frecvent, datorită faptului că părinţii şi
dascălii se pot descuraja atunci când comunicarea este dominată de afirmaţii negative. În
cazul elevilor mai mari se poate utiliza un jurnal prin care să asigurăm claritatea comunicării
legat de cerinţe, proiecte şi evaluări anunţate. Un set extra de manuale ţinute acasă poate
reduce numărul materialelor pierdute sau rătăcite. În cazul elevilor cu dificultăţi severe, co-
municarea progreselor zilnice sau săptămânale către părinţi poate ajuta dascălii să includă
părinţii în procesul de sprijinire în curs de desfăşurare. În unele cazuri dascălii şi părinţii
ar putea să dorească stabilirea unui sistem de recompensă în care punctele primite pentru
comportamentele de la şcoală sunt folosite pentru a primi recompense acasă.

3.5 Servicii de sprijin din cadrul şcolii


Atunci când tulburarea afectează semnificativ performanţa lor la şcoală, elevii cu ADHD
ar trebui să beneficieze de servicii de sprijin în cadrul şcolii. Aproximativ 25% dintre elevii
cu ADHD au şi probleme de învăţare. Unii elevi au nevoie şi de intervenţie comportamentală
pentru a avea succes la şcoală. Dascălii şi părinţii trebuie să se informeze legat de modul
în care elevii pot beneficia de aceste servicii.

3.6 Intervenţia medicamentoasă


Planul de intervenţie pentru unii elevi cu ADHD poate include şi tratamentul medica-
mentos. În timp ce în media au apărut opinii controversate legate de utilizarea medicaţiei
în tratamentul ADHD, cercetările ştiinţifice descriu medicaţia ca fiind cel mai eficient trata-
ment pentru această tulburare. Utilizarea medicaţiei trebuie supravegheată în mod regu-
lat de către un psihiatru. Medicul, părintele, copilul şi personalul de la şcoală ar trebui să
contribuie cu toţii cu informaţii relevante pentru a stabili un fundament al simptomelor şi
pentru a monitoriza efectele medicaţiei asupra comportamentelor şi asupra performanţei
academice. Medicaţia nu ar trebui niciodată să fie singura modalitate de intervenţie. În timp
11
ce medicaţia poate să-l ajute pe elev să se concentreze asupra învăţăturii, nu compensează
abilităţile şi cunoştinţele neînsuşite.

Decizia de a utiliza medicaţia sau nu este luată de la caz la caz de către familie elevului
cu ADHD şi medicul psihiatru. Este importantă implicarea elevului în această decizie. Uneori
părinţii pot să solicite informaţii şi păreri de la dascăli legat de utilizarea medicaţiei. Dascălii
nu ar trebui să ofere părinţilor recomandări legat de medicaţie, trebuie să direcţioneze
aceste interogări spre un medic specializat în ADHD şi alte tulburări care apar la vârsta
copilăriei. Dascălii pot să ofere însă date observaţionale prin care să descrie comportamen-
tul elevului pentru a ajuta monitorizarea efectelor medicaţiei. Pentru că medicaţia trebuie
administrată în mod regulat, părintele poată să roage personalul de la şcoală să adminis-
treze medicaţia. Dascălii trebuie să fie conştienţi de regulamentul şi procedurile legate de
administrarea medicamentelor, inclusiv de confidenţialitatea faţă de elev. Trebuie păstrate
înregistrări acurate legat de administrarea medicaţiei. În tratamentul ADHD deseori sunt
prescrise medicamente stimulante. Multe persoane se întreabă de ce se folosesc stimu-
lante pentru elevii care deja par a fi suprastimulaţi. Cercetările arată că anumite arii din
creierul elevilor cu ADHD, responsabili de controlul circulaţiei nu sunt la fel de active ca
la alţi copii. Aceste medicamente stimulează ariile cerebrale responsabile pentru controlul
concentrării atenţiei, ceea ce îi permite copilului să se oprească şi să se gândească înainte
să acţioneze. Pentru elevii cu ADHD se pot prescrie şi alte medicamente sau combinaţii de
medicamente.

12
Capitolul 4

Planuri pentru succesul la şcoală

4.1 Abordarea nevoilor diverse în sala de clasă


Stabilirea unui mediu prietenos în sala de clasă pentru elevul cu AD/HD precum și
abordarea altor nevoi diverse necesită o planificare elaborată. Elevii cu AD/HD pot părea
să evite intenționat sarcinile primite, atunci când le lipsesc abilitățile necesare pentru înce-
perea acestora. Lucrul cu acești elevi poate fi uneori frustrant. Profesorii sunt încurajați să
mențină perspectiva dizabilității: AD/HD este o tulburare care afectează abilitatea elevilor
de a începe sarcinile și de a se menține atenți pe durata acestora. Acești elevi nu sunt
“porniți” pe profesor, chiar dacă uneori poate părea așa, în timpul unei zile stresante la
școală. Profesorii trebuie să fie receptivi la atuurile și nevoile educaționale ale fiecărui elev
în parte pentru a se asigura că sunt stabilite expectanțe potrivite și corecte. Strategiile
prezentate în această secţiune pot ajuta profesorii să minimizeze frustrarea lor și să maxi-
mizeze abilitatea de a învața a elevilor. Este posibil ca astfel de strategii să fie necesare
pentru a susține elevii cu AD /HD în timpul anilor de studiu în școală. Aceste strategii pot fi,
de asemenea, de ajutor și altor elevi din clasă, care nu au AD /HD.

Mulţi elevi cu AD/HD pot să beneficieze de adaptări ale activităților din sala de clasă
și de susținere în perioada școlarizarii. Profesorii ar putea dori să folosească o unealta de
planificare pentru a înregistra suportul oferit. Planul de Susținere AD/HD, folosit în fiecare
dintre studiile de caz următoare, este un exemplu în acest sens, pe care profesorii îl găsesc
util.

Elevii cu AD/HD care primesc servicii educative speciale pot cere un plan individual de
educaţie (PID). Planul de Susținere AD/HD poate fi folosit ca și parte a procesului de plani-
ficare în acest sens. Pentru mai multe informații despre dezvoltarea unui PID, a se vedea
“Individual Education Planning: A Resource for Teachers”, (Ministry of Education, Skills and
Training, 1995).

4.2 Strategii bazate pe activitatea la clasă


Structurați activitățile la clasă care necesită învațare activă sau o rată de respon-
sivitate mare din partea elevilor

Atunci când este folosit un stil instrucțional care dă posibilitatea elevilor să participe în
mod activ la procesul de învățare, există o probabilitate mai mare ca elevii să rămână atenți
la sarcini pe toata durata acestora. Pe de altă parte, când elevilor li se cere să stea așezați
și să asculte pentru perioade lungi de timp, este posibil ca acei elevi cu AD/HD să exercite
comportamente disruptive sau să nu fie atenți. Următoarele strategii pot fi folosite pentru
a maximiza implicarea elevilor în procesul de învățare:

●● Puneți la dispoziția elevilor un rezumat, sau un schelet al informației care va fi


prezentată la curs și cereți-le să co mpleteze acest rezumat cu mai multe
detalii imediat ce ele sunt prezentate la curs
●● Puneți la dispoziția fiecărui elev o tăbliță sau carduri de răspuns, astfel încât
profesorul să poată cere fiecărui elev în parte să răspundă, atunci când lucrează
cu un grup mai mare
●● Structurați cursul în activități de parteneriat care să implice colaborarea între
elevi, astfel încât elevii să poată citi, să își pună întrebări unui altuia, să își
confirme răspunsurile și să se ajute reciproc pentru a rămâne atenți
la obiectivele sarcinii
●● Încurajați elevii să demonstreze înțelegerea rezultatelor procesului de învățare în mai
13
multe feluri, cum ar fi prezentările orale, proiecte pe bandă audio sau video
(teatru radiofonic sau prezentarea știrilor) folosind punerea în scenă a informațiilor.

Învațați elevii să dobândească abilități organizaționale care îi vor ajuta să își ter-
mine sarcinile.

Profesorii care au de-a face cu elevi care nu par a putea să își urmărească lucrurile și
sarcinile pot încerca următorul sistem organizațional. În timp ce elemente din acest sistem
pot fi folosite în mod individual cu elevii care necesită susținere, este mai probabil ca el
să fie mai eficient dacă toată clasa îl folosește în mod regulat. În unele cazuri, școli întregi
decid să folosească unele din aceste strategii pentru a avea o abordare consistentă pentru
toți elevii indiferent de materie sau nivel.

●● Instituiți utilizarea unui dosar mare pentru toate materiile, cu mape diferite pentru
fiecare materie și un suport pentru unelete de scris. Un dosar mai mic cu doua
mape poate fi folosit pentru ciclul primar.
●● Asigurați-vă că fiecare elev are, de asemenea, o agenda în dosar. La sfârșitul
fiecărei ore de curs sau zile, postați tema de casă și testele și cereți elevilor
să înregistreze tema de casă cerută în agenda lor. Instituiți un sistem de “verificare
a amicului” pentru a testa dacă fiecare agendă este completă și dacă materialele
necesare pentru îndeplinirea temei de casă sunt așezate în ghiozdan,
pentru a vă asigura că elevii iau acasă cele necesare.
●● Sarcinile postate pe tablă sau într-un dosar de sarcini în spatele clasei poate
deveni un jurnal permanent pe care elevii să îl poată consulta atunci când au lipsit
de la ore sau au probleme în a înțelege sau a-și aminti ce au de facut.
O agendă cu activitățile zilnice, postată pe tablă poate fi un ajutor vizual folositor
pentru o mai bună organizare.
●● Încurajați elevii să folosească un ghiozdan pentru a duce dosarul. Cereți-le să ia
ghiozdanul acasă atunci când pleacă de la școală, și să îl aducă înapoi în fiecare zi
astfel încât să devină o rutină zilnică. Dacă nu sunt teme de casă propuse pentru
o anume zi, profesorul poate cere organizarea dosarului și a ghiozdanului ca temă
de casă. Elevii din ciclul gimnazial care trebuie să se mute din clasă în clasă în
funcție de materie, pot opta pentru păstrarea tuturor materialelor într-un
ghiozdan mai mare, decât într-un dulap de vestiar, pentru a reduce riscul pierderii
materialelor necesare.
●● Puneți la dispozitia elevilor, pe biroul lor, o vedere de ansamblu a activităților
zilnice care să joace rol de listă de verificare ce este completată atunci când
sarcinile sunt terminate.
●● Postați o listă cu materiale necesare în interiorul dulapului de vestiar al elevilor
pentru a-i încuraja să se mențină aprovizionați cu acestea

Folosiți strategii de a maximiza interacțiunea pozitivă cu elevii și de a minimiza


oportunitățile pentru comportamente disruptive / deranjante.

●● Miscați-vă prin sala de clasă.


●● Priviți în jur în sala de clasă. Oferiți feedback specific, imediat ce este posibil,
atunci când se înregistrează un progres comportamental.
●● Stabiliți un contact vizual cu toți elevii înainte de a da instrucțiuni clasei.
●● Discutați în mod individual cu elevii sau cu grupuri de elevi pentru a construi legături
și pentru a stabili și a dezvolta înțelegerea rezultatelor procesului de învățare.
●● Oferiți comentarii referitor la comportamentele pozitive în dauna celor negative,
oricând este posibil. Faceți comentarii specifice referitor la comportamentul așteptat
(văd că rezumatul tău este completat aproape în totalitate – Bravo!)
●● Atunci când sunt necesare mustrările verbale, mergeți la o distanță confortabilă
de elev, dar suficient de aproape, și folosiți o voce înceată, dar fermă pentru a descrie
în detaliu comportamentul care este cerut. Evitați criticarea elevilor în fața clasei.
14
Comunicați în mod clar regulile și
expectanțele dumneavoastră vis-a-vis de
comportament, stabilind rutine în sala de
clasă

“Nu am știut că trebuia să facem asta!”


este o replică des auzită de către profesori. Chiar
dacă poate părea că elevii nu vor să se supună în
mod intenționat, mulți elevi, mai ales cei cu AD/
HD, au dificultăți în ceea ce privește memoria pe
termen scurt care le afectează abilitatea de a ex-
ecuta ordine sau instrucțiuni primite pe cale orală.
Elevii cu AD/HD pot fi învățați să își monitorizeze
propriul comportament. Partea grea pentru un
profesor este să ofere conformație în timp ce ajută
elevii să își dezvolte un sentiment de control în
viață. Următoarele strategii pot oferi conformație
din exterior pentru elevii care au dificultăți în a-și
controla propriul comportament:

●● Implicați elevii în dezvoltarea a trei până la cinci reguli de bază în sala de clasă,
puneți-le într-o lumină pozitivă și postați-le în sală. Oferiți în mod constant
oportunități elevilor de a face jocuri de rol folosind exemple pozitive sau negative
ale regulilor, pentru a vă asigura că regulile sunt revizuite des și că toți elevii
înțeleg așteptările dvs.
●● Oferiți întăriri pozitive pentru respectarea regulilor din sala de clasă. În afară de
se asigura că comportamentele potrivite sunt întărite în mod public prin comentarii
și gesturi pozitive, profesorii pot alege să folosească și întăriri active (alegerea
activității care să întărească un număr predeterminat de comportamente pozitive)
sau întăriri tangibile (stickere). Întăririle ar trebui schimbate în mod regulat pentru
a-și menține eficiența.
●● Stabiliți o ierarhie de consecințe care va fi folosită atunci când regulile din sala de
clasă sunt încălcate în mod repetat. Asigurați-vă că elevii cunosc aceste
consecințe și faceți toate eforturile pentru a le folosi în mod constant și la timp.
Întăririle pozitive ar trebui să depășească numeric consecințele întotdeauna, cu un
raport de cel puțin 2 la 1.
●● Formați perechi de elevi pentru ca ei să se poată consulta unul pe celălalt atunci
când profesorul este ocupat cu alți elevi. Puneți la dispoziția elevilor o listă de
activități alternative pe care să le îndeplinească atunci când așteaptă ca profesorul
să le acorde atenție, dacă perechea lor nu îi poate ajuta.
●● Dezvoltați o rutină pentru tranzitii între activități și săli de clasă. Rutină ar putea
include o pre-avertizare (vom lăsa deoparte caietele de matematică în cinci minute),
un cântec sau un vers potrivit, și pașii care trebuiesc urmați. Pentru elevii mai mari,
muzica înregistrată poate servi drept cântec.
●● Modelați abilitățile organizaționale prin atribuirea de locații specifice în sala de clasă
pentru lucrurile elevilor, materialele necesare la oră, sarcinile care vor veni, etc;
folosiți “vorbitul în sine” pentru a modela strategiile organizatorice personale și
pentru a învăța elevii să îl folosească pentru a-i ajuta la o organizare mai bună
a sarcinilor.

Oferiți instruire multi-senzorială

Folosind strategii de predare care combină mai multe modalități, se poate îmbunătății abili-
tatea elevului de a-și aminti și a înțelege informația și direcțiile trasate. Următoarele sunt
exemple de strategii multi-senzoriale:

●● folosirea cântecelelor pentru a preda matematica


●● prezentarea instrucțiunilor pe cale orală și cu ajutorul proiectorului
15
●● folosirea legăturilor ca și o strategie de a lua notițe, pentru a îmbunătății
înțelegerea conceptelor
●● folosirea activităților de învățare tactile, cum ar fi instrumente de matematică sau
computere
●● oferirea oportunităților de mișcare scenică / regizată, cum ar fi jocurile de rol sau
activitățile experimentale practice

Stabiliți un plan de activități fizice pentru maximizarea productivității

Următoarele strategii pot ajuta profesorii să stabilească un mediu de munca productiv pen-
tru toți elevii lor:
●● Dacă folosiți un plan în care elevii stau așezați, cereți părerea acestora ( o listă cu
2-4 colegi lângă care ar dori să stea așezați; încercati să alegeți oameni care credeți
că vă vor ajuta să aveți un randament maxim); apoi încercați să stabiliți planul
astfel încât fiecare elev să stea lângă unul sau doi colegi pe care i-a ales.
●● Stabiliți “zone de liniște”, departe de restul clasei, pe care elevii să le folosească
dacă au nevoie de intimitate sau să se concentreze în linişte.
●● Oferiți unul sau doua birouri adiționale în sala de clasă, astfel încât elevii să poată
avea opțiunea să se mute la alt birou pentru diferite activități, sau pentru a evita
deranjul cauzat de colegul de banca.
●● Încercați să dați voie elevilor să folosească căști pentru a asculta materialul audio
și pentru a reduce deranjul cauzat de alte activități din sala de clasă
●● Monitorizaţi mișcarea profesorului și așezați elevii care au dificultăți în a fi atenți,
în așa fel încât să fie cat mai aproape de profesor.
●● Așezați elevii care au cele mai multe dificultăți lângă colegi care le pot oferi un
model pozitiv de comportament, sau departe de stimuli disruptivi cum ar fi
ferestrele, ascuțitoarele sau caloriferele.
●● Luați în considerare impactul iluminatului, al încălzirii și altor surse posibile de

4.3 Strategii individualizate


distragere pentru anumiți elevi, și ajutați-i să-și gasească locații productive.
În anumite cazuri, elevii cu AD/HD vor necesita susținere individualizată, pentru a avea
succes în sala de clasă, în afara elementele de acomodare din listele de mai sus. Personalul
specializat, cum ar fi profesorii asistenți, profesorii psihopedagogi sau consultanții pe prob-
leme de comportament ar trebui să fie implicați în planificarea programului pentru elevii
cu AD/HD. Pentru anumiți elevi, această planificare ar putea include dezvoltarea unui Plan
Individual de Educaţie (PIE)

Creați un plan de acomodare

1. Identificați și descrieti cu atenție comportamentele țintă.



Observarea directă poate servi ca o sursă cheie de informație despre performanțele
și comportamentul elevului într-un cadru specific. Observările directe sunt descrieri
obiective a ceea ce face copilul de fapt, precum și toate evenimentele care se
întâmplă chiar înainte de (antecedente) și chiar după (consecințe) acel comportament.
Descrieți în mod clar acele comportamente care trebuiesc mărite sau minimizate
pentru ca elevul să aibă succes în sala de clasă. Prioritizați aceste comportamente
și construiți un plan pentru a aborda un număr acoperitor dintre acestea.

2. Măsurați frecvența comportamentelor țintă



Profesorii vor dori să folosească un sistem de colectare a datelor care să fie eficient
și să nu consume mult timp. Datele obținute ar trebui să reflecte ce anume face
de fapt copilul, ce se întâmplă în mediul său atunci când acel comportament se
exercită, consecințele comportamentului precum și frecvența.
Observați elevii de câteva ori, și în situații diferite pentru a compara
comportamentele pe care le vedeți în fiecare situație, înainte de a trage concluziile.
16
Aceste date pot fi folosite pentru a planifica intervenții și pentru a oferii informații
personalului medical în vederea diagnosticării.
Pentru a optimiza acuratețea colectării datelor, luați în considerare următoarele:
●● Decideți asupra a doua sau trei comportamente pe care doriți să le observați și
documentați bazându-vă pe experiența dvs. cu elevul și discuțiile cu alți
profesori sau părinții săi.;
●● Folosiți un sistem simplu pentru înregistrarea fiecărui incident sau
comportament țintă pe care doriți să îl observați folosind un mecanism de
codificare simplu;
●● Puneți accentul pe fapte reale, evitați opiniile sau reflecțiile cât
de mult posibil.
●● Stabiliți un mod consistent de a înregistra procedurile, mai ales dacă mai
multe persoane sunt implicate în observarea elevului
●● Analizați functionarea comportamentului prin notarea contextului
dinaintea comportamentului și a celui de după comportament
●● Variind condițiile de mediu, cum ar fi locul în care stă elevul, colegii care îi
sunt vecini și în ce tipuri de activități se implică acesta poate duce la o
observare mai riguroasă
Profesorii specialiști, asistenții în sala de clasă sau voluntarii ar putea colecta
date mai detaliate.

3. Implicați elevul în stabilirea obiectivelor pentru a reduce sau a crește comportamentele


țintă și pentru a stabili un sistem de monitorizare și întărire a modificărilor de comporta-
ment.

O parte importantă a planului trebuie să includă predarea comportamentelor potrivite


pentru a înlocui acele comportamente care se reduc. Unele comportamente nepotrivite
sunt bine înrădăcinate și este nevoie de practică frecventă și întărirea unor răspunsuri mai
productive pentru a induce o schimbare pozitivă. Aceste comportamente de schimb trebuie
să fie relevante și eficiente pentru elev.

Ar putea fi stabilit un sistem de recompensare, în care sunt decernate puncte sau steluțe
pentru îndeplinirea obiectivelor din planul comportamental și în care sunt luate puncte sau
steluțe atunci când obiectivele nu sunt atinse. Punctele sau steluțele ar putea fi folosite
pentru a “cumpăra” privilegii (timp la calculator, activități preferate) sau obiecte (abțibilduri,
creioane). În unele cazuri, părinții și profesorii pot
dori să colaboreze pentru a stabilii recompense
acordate acasă (pizza în familie, alegerea unui
film pe dvd, durata de timp acordată jocului pe
calculator) pentru a întării obținerea de puncte la
școală.

Includeți unele comportamente de care


sunteți sigur că elevul le exercită atunci când
oferiți întăriri, pentru ca acesta să obțină un sen-
timent de învingător.

Acomodarea elevului cu AD/HD

În multe cazuri, elevii cu AD/HD vor necesita


adaptări,strategii de instruire sau evaluări pentru
a se asigura progresul la școală. Unii elevi cu AD/
HD pot necesita modificări ale cerințelor curicu-
lare pentru anumite materii.

Adaptări

Un elev care primeşte acomodări sau susținere


pentru a obține rezultatele de învățare necesare
17
curriculei este considerat că primeşte adaptări. Adaptările cerute de elevii cu AD/HD pot
include, dar nu sunt limitate la:
1. Adaptări la prezentarea lecției
●●Oferirea unui rezumat structurat înaintea lecției
●●Folosirea ajutoarelor vizuale, demonstrațiilor, simulărilor sau a obiectelor pentru a
vă asigura că elevii înțeleg conceptele prezentate
●●Folosirea unui proiector și păstrarea fiecărui film pentru a putea fi revăzut
ulterior de către elev
●●Folosirea codurilor de culoare cu creta sau creioane colorate pentru a pune
accentul
●●Oferirea unei copii a notițelor făcute de profesor sau de un coleg pentru a lăsa
elevul să se concentreze asupra ascultării
●●Oferirea pauzelor de la activități pentru a ajuta elevul să se concentreze pe acestea
●●Oferirea unui rezumat scris sau a unui schelet ce trebuie completat
●●Oferirea posibilității ca elevul să înregistreze cu reportofonul informațiile
prezentate verbal
●●Folosirea computerelor în procesul de instruire
●●Stabilirea rutinelor care dau posibilitatea elevului să își verifice înțelegerea
conceptelor cu un coleg
●●Includerea activităților variate pentru elev la fiecare lecție
●●Planificarea în colaborare cu un profesor asistent pe probleme de învațare,
pentru a pre-învața concepte cheie și vocabularul de bază

2. Adaptări ale sarcinilor, proiectelor și testelor


●● Oferirea instrucțiunilor în mod vizual și verbal
●● Stabilirea de perechi pentru verificarea rezultatelor
●● Descompunerea sarcinilor mari în parți mai mici și oferirea feedback-ului și a
întăririlor atunci când fiecare parte mică este îndeplinită.
●● Oferirea de timp adițional pentru îndeplinirea sarcinilor sau terminarea testelor
●● Încurajarea folosirii obiectelor pentru a înțelege concepte de matematică
●● Oferirea listelor de verificare, a rezumatelor, a agendelor pentru a ajuta la
îndeplinirea sarcinilor
●● Punerea la dispoziție a materialor de citit de nivel independent
●● Cererea îndeplinirii unui număr mai mic de exemple din exerciții și activități
practice menținănd în același timp dificultatea conceptuală a sarcinilor
●● Oferirea materialului audio pentru a ajuta elevii să se concentreze asupra
materialului care trebuie citit și pentru a maximiza înțelegerea
●● Folosirea exercițiilor pe calculator sau a activităților de simulare
●● Permiteţi elevilor să demonstreze înțelegerea folosind o varietatea de mijloace
media cum ar fi prezentările orale, sarcinile înregistrate pe suport audio sau
video, jocuri de rol și demonstraţii
●● Permiteți elevilor să proceseze cuvintele în loc să își noteze sarcini
●● Dați teste mai scurte și mai frecvente în locul celor lungi care necesită multă
memorare
●● Dați teste și examene oral sau pe suport audio
●● Dați posibilitatea elevilor să înregistreze răspunsurile lor la teste pe suport audio
●● Folosirea unui calculator sau a tabelelor pentru a da posibilitatea elevilor care
au dificultăți de memorare să lucreze pe concepte de nivel ridicat din matematică

18
sau alte materii științifice
3. Susțineri organizatorice
●●Ajutați elevul în a-și stabilii obiective pe termen scurt și oferiți-i oportunitățile
necesare pentru auto-evaluarea progresului înregistrat
●●Învațați elevul să folosească o agendă, liste de verificare și alți suporți
organizatorici pentru a-l ajuta să se organizeze singur
●●Învațați elevul să își urmărească materialele folosind strategii cum ar fi
legarea creionului de birou, atașarea stiloului la buzunarul cămășii sau
folosirea brelocului
●●Stabiliți locații specifice pentru păstrarea bunurilor elevului și întăriți necesitatea
ca acesta să și le depoziteze în mod adecvat
●●Folosiți codurile de culoare în interiorul dosarelor în funcție de materie, conținut
sau materiale: folosiți aceleași culori ca și pe orarul elevului
●●Încurajați elevii să folosească un sistem rotativ în interiorul dulapului sau
biroului pentru a evita ca lucrurile lor să se piardă în spate
●●Puneți în practică un sistem regulat de comunicare între părinți și profesori pentru
a oferi conformație și susținere într-un mod consistent

4. Abilități compensatorii
●● Învațați elevii să folosească un procesor de cuvinte care are verificări de
gramatică și ortografie
●● Învațați elevii să folosească calculatorul
●● Oferiți instructaj și exercții pentru folosirea abilităților de studiu și a
strategiilor de învățare
●● Oferiți instructaj și susținere pentru folosirea strategiilor de auto-monitorizare
●● Oferiți instructaj pentru dezvoltarea abilităților sociale și oferiți oportunități
pentru jocuri de rol și transfer de abilităţi sociale potrivite
●● Învățați elevii să folosească cronometrul pentru a măsura timpul necesar
terminării sarcinii

Acomodarea unui copil cu ADHD

Modificări

În cele mai
multe cazuri, nevoile Adaptări Modificări
Susținere astfel încât copiii să Susținere pentru copiii care
studenţilor cu AD/HD
obțină rezultatele cerute de cur- necesită rezultate
vor fi abordate prin ricula provincială individualizate
adaptarea procesu-
lui de instruire și a
strategiilor / tehnicilor Adaptați Modificați rezultatele
de evaluare. În foarte expunerea lecțiilor folosind aceleași
puține cazuri, ele- materiale pentru
toți copiii
vii cu AD/HD nu sunt
capabili să obțină re- Adaptați sarcinile,
zultatele cerute de proiectele, lecțiile Modificați rezultatele
curricula provincială, folosind diferite
indiferent de câtă materiale pentru copii
susținere este oferită.
Acești elevi necesită Oferiți susținere
organizatorică și / sau Oferiți activități pen-
modificări ale obiec-
tru dezvoltarea rezul-
tivelor de învățare tatelor modificate in
pentru a le satisface contextul normal al
nevoile Predați abilități activității la clasă pre-
compensatorii cum și în alte contexte

19
Capitolul 5

Studii de caz

Următoarele studii de caz ilustrează procesul de planificare și planurile de acomodare


care decurg din acesta pentru elevii care prezintă unele caracteristici ale AD/HD. În unele
cazuri, a fost pus un diagnostic formal; în alte cazuri, motivul pentru dificultățile de învățare
sau de comportament poate fi mai puțin clar. Profesorii sunt încurajați să folosească ideile
prezentate aici ca sugestii pentru lucrul cu elevii care prezintă caracteristici similare ținând
însă cont de faptul că fiecare elev este un individ cu personalitate distinctă.

5.1 Studiul de caz 1: Melodie – clasa întâi


Melodie, în vârstă de 6 ani s-a mutat în
clasă întâi la Școala Elementară Metropolis din
Los Angeles în luna ianuarie. Mama ei, casnică
fiind, părea a fi obosită de efortul depus pen-
tru educarea lui Melodie, a întâlnit-o pe Miss
Fontain, învățătoarea care se ocupa de clasa
întâi. Ea a informat-o pe învățătoare că Melo-
die lua Ritalin din grădiniță și că va avea nevoie
de atenție specială. Ea împreună cu soțul ei,
căutau sugestii pe care școala le-ar avea pen-
tru educarea lui Melodie și atunci când ea este
acasă. Miss Fontain a spus că va citi dosarul
lui Melodie și a întrebat-o pe mama ei dacă ea
împreună cu soțul pot să vină să se întâlnească
împreună cu echipa școlii săptămâna viitoare
pentru a discuta programul lui Melodie.

În timpul primei săptămâni, Miss Fontaine a făcut următoarele observații:


●● Melodie este veselă și prietenoasă. Ea pare interesată îndeaproape să le facă pe
plac învațatoarei și colegilor de clasă.
●● Melodie pare a avea o înțelegere puternică a informației prezentată verbal, știe
culorile și poate număra până la 100.
●● Abilitățile de scriere și citire ale lui Melodie sunt într-o fază incipientă - nu poate
să își amintească literele și nu pare a avea abilitatea de a recunoaște cuvinte
noi citite.
●● Menținerea corespondenței de tip unu la unu a obiectelor în timp ce numără
este dificilă pentru Melodie.
●● Melodie răspunde la 2 întrebări din 20 atunci când nu este pe medicație (a spus că
a uitat să își ia pastila în dimineața zilei de joi); ea răspunde la toate cele 20
de întrebări când este pe medicație
●● Atât în timpul instruirii individuale cât și de grup, Melodie întrerupe frecvent
pentru a întreba lucruri care nu au legătură sau pentru a schimba subiectul.
●● Atunci când interacționează cu colegii, Melodie schimbă subiectul în mod constant
și părăsește adesea activitățile sau jocul în timp ce ceilalți continuă să se joace.

Informații din dosarul lui Melodie au indicat faptul că ea a primit o evaluare psihologică
și a fost identificată ca avand AD/HD precum și dizabilități de învățare. Ea a fost pusă pe o
listă de așteptare în vederea integrării într-o clasă specială în Los Angeles.

Miss Fontaine a adus cazul lui Melodie în sedința echipei școlare astfel încât planifi-
carea să poată începe imediat. Domnul și doamna Marshall au fost invitați și astfel au putut
întâlni echipa școlară în a doua zi de joi de când Melodie a venit la noua școală.
20
La sedință, echipa a fost de acord că cele mai importante obiective pentru început
sunt dobândirea abilităților de scris și citit de către Melodie precum și ajutarea ei să se con-
centreze pe subiect. A fost dezvoltat următorul plan.

Nume: Melodie Marshall Clasa: 1


Data: 21 ianuarie 1998 Școala: Metropolis Elementary
Completat de: DL. Copps, LA/Res. Data revizuirii: martie 1998

1 Indicați calitățile elevului:


Abilități academice Abilități personale
___ Cititul cu voce tare ___ Calculatoare \ tehnologie
___ Înțelegerea textului citit ___ Interacțiunea cu colegii
___ Exprimarea în scris ___ Memoria
_X_ Matematică – amintirea lucrurilor de ___ abilități de conducere
baza: Poate număra până la 100
___ Matematică – înțelegerea conceptelor ___ Interacțiunea cu adulții
_X_ Vocabular vorbit dezvoltat ___ Cere ajutorul atunci când are nevoie
_X_ Abilitatea de a înţelege concepte com- ___ Simțul umorului
plexe
___ Ortografia _X_ Răspunde bine la laude
___ Altele, vă rugăm să specificați _X_ Demonstrează entuziasm
_________________________
Zone de interes ___ Altele, vă rugăm să specificați
_________________________
___ Calculatoare / jocuri pe calculator Comentarii:
___ Televizor / filme
___ Sporturi (specificați)
_________________________
___ Arte vizuale
___ Muzică (specificați)
_________________________
___ Activități de voluntariat (specificați)
_________________________
___ Alte realizări
_________________________

2. Indicați zonele de interes care afectează în mod semnificativ abilitatea ele-


vului de a învăța sau de a interacționa cu alții la școală:
Abilități academice Comportamentul
_X_ Memoria _X_ interacțiunea cu adulți
___ Înțelegerea și urmarea instrucțiunilor ___ Activități motorii în detrimentul
primite învățarii (specificați)
_________________________
_X_ Cititul cu voce tare _X_ Întreruperea, vorbitul neîntrebat,
vociferări nepotrivite – vorbește constant,
schimbă subiectul, părăsește activitățile
_X_ Înțelegerea textului citit _X_ Interacțiunea cu colegii în clasă
___ Exprimarea în scris _X_ Interacțiunea cu colegii în pauze sau
la masă

21
___ Matematica – își amintește concepte ___ Satisface cerințele personalului
de bază
_X_ Matematica – înțelegerea conceptelor ___ Tranziții între activități și săli de clasă
– Corespondența unu la unu
___ Vocabular oral limitat ___ Comportamentul în timpul activităților
puțin structurate (întâlniri de grup,
excursii, etc)
___ Abilitatea de a înțelege concepte com- ___ Prezența
plexe
___ Ortografia ___ Altele, vă rugăm să specificați
_________________________
___ Altele, vă rugăm să specificați
_________________________
Organizarea
___ aducerea sarcinilor terminate
___ evidența materialelor necesare
___ managementul timpului
___ terminarea sarcinilor
___ începerea sarcinilor cerute
Comentarii:

Obiective/ Persoane Strategii Progresul înregistrat


responsabile
1. Îmbunătățirea abilităților de scriere și citire.
Dl. Copps, LA/Profesor • Organizarea instruirii în
psihopedagog (20 de minute scris și citit în grupuri mici
zilnic, în grupuri mici) concentrate pe citirea unor
povestiri de mare interes, și

•Construirea “vocabularului
vizual” prin folosirea cu-
vintelor cheie – Melodie va
alege un cuvânt de interes
în fiecare zi, îl va tipării pe
un card, îl va ilustra și va
recapitula de câteva ori în
fiecare zi
Miss Fontaine, Învațatoare • Urmărirea exersării cuvin-
telor cheie,
• Activități la clasă focusate
pe construirea vocabularului
vizual

22
2. Îmbunătățirea atenției la subiect
(Miss Fontaine) •Oferiți carduri cu imagini
ale subiectului care se
discută și îndrumați pe
Melodie să comenteze doar
subiectul de pe card

• încurajați folosirea tablei


private pentru a limita
stimulii cu potențial de
distragere în timpul lucrului
independent.

• Amintiți-i lui Melodie care


sunt expectanțele înainte de
activitățile puțin structur-
ate (timpul în semicerc) și
așezați-o lângă învățător.

• Faceți perechi cu un
coleg care poate repr-
ezenta un model pozi-
tiv, pentru activitățile în
perechi, în timpul orelor de
matematică; oferiți activități
structurate care implică fo-
losirea obiectelor ajutătoare

5.2 Studiul de caz 2: Danny – clasa a 3-a


Domnișoara Davies, învățătoarea lui Dan-
ny în clasă a3-a, i-a sunat pe părinții adoptivi ai
lui Denny, Dl și Dna Farmer și le-a cerut să vina
la o întâlnire. Îl găsea pe Danny greu de stăpânit
atât în clasă, cât și în locul de joacă. La întâlnire,
domnișoara Davies a descris îngrijorările pe care
le are în legătură cu comportamentul lui Denny
în clasă, iar părinții au indicat faptul că a avut
probleme similare și la școala precedentă.

Împreună au revizuit zonele de interes și


au decis că un comportament agresiv la locul de
joacă și refuzul de a urma îndrumările profeso-
rului la oră erau cele mai importante probleme.
Domnișoara Davies și famila Farmer au fost de
acord să implementeze un program comporta-
mental bazat pe cele două puncte de îngrijo-
rare. Pentru a-l încuraja pe Denny să asculte
instrucțiunile învățătoarei, domnișoara Davies își
va monitoriza instrucțiunile către el și va nota dacă el a ascultat sau nu. De fiecare dată
când Danny asculta, domnișoara Davies muta un nasture dintr-un buzunar în altul. Pentru
fiecare situație în care Danny nu asculta, ea va muta un nasture înapoi în primul buzunar.
Dacă toți nasturii se află în buzunarul corect în pauza de masă, Danny avea voie 15 minute
la calculator în ora de prânz. Comportamentul în pauze și la prânz a fost identificat folosind
raportul casă-școală de mai jos și în zilele cu un comportament preponderent pozitiv, Dan-
ny era recompensat și acasă cu activități bonus de către familia Farmer. După o săptămâna
pozitivă, Danny câștiga o recompensă mai importantă constând într-o activitate în week-
end.

23
Program de Pauză / Prânz

Nume:
____________________ Legendă:
1 = Excelent
Săptămâna 2 = OK
____________________ 3 = Nu e OK

Comportament L M M J V
1 Să-mi mențin calmul
2 Fără chestii violente


În plus, domnișoara Davies și părinții adoptivi ai lui Danny au identificat finalizarea
sarcinilor ca fiind cel mai important obiectiv academic. Au fost de acord ca domnişoara
Davies și domnișoara Mooer să ofere susținere în plus și adaptarea programului lui Denny
pentru a rezolva această problemă.

Plan de acomodare / susținere


Nume: Danny Jackson Clasa: a- 3a
Data: 25 septembrie 1997 Şcoala: Coastview Elementary
Completat de: Ms. Mover, LAT Data revizuirii: 25 noiembrie 1997

1. Indicați calitățile elevului:


Abilități academice Abilități personale
_X _ Cititul cu voce tare ___ Calculatoare \ tehnologie
_X _ Înțelegerea textului citit X Interacțiunea cu colegii
___ Exprimarea în scris ___ Memoria
___ Matematică – amintirea lucrurilor de
___ Abilități de conducere
bază
___ Matematică – înțelegerea conceptelor ___ Interacțiunea cu adulții
__ _ Vocabular vorbit dezvoltat ___ Cere ajutorul atunci când are nevoie
_X_ Abilitatea de a înțelege concepte
___ Simțul umorului
complexe
___ Ortografia ___ Răspunde bine la laude
___ Altele, vă rugăm să specificați
___ Demonstrează entuziasm
_________________________
Zone de interes
___ Altele, vă rugăm să specificați
_________________________
Comentarii: elev nou: ar putea avea și alte
_X _ Calculatoare / jocuri pe calculator
calități
___ Televizor / filme
___ Sporturi (specificați)
_________________________
_ X _ Arte vizuale: adoră să deseneze
___ Muzică (specificați)
_________________________
___ Activități de voluntariat (specificați)
_________________________
___ Alte realizări
_________________________

24
2. Indicați zonele de interes care afectează în mod semnificativ abilitatea
elevului de a învăța sau de a interacționa cu alții la școală:
Abilități academice Comportamentul
_X_ Memoria ___ Interacțiunea cu adulți
_X_ Activități motorii în detrimen-
_X_ Înțelegerea și urmarea instrucțiunilor
tul învățării (specificați) nu stă așezat,
primite
întrerupe colegii
_X_ Întreruperea, vorbitul neîntrebat,
___ Cititul cu voce tare vociferări nepotrivite – vorbește constant,
schimbă subiectul, părăsește activitățile
___ Înțelegerea textului citit ___Interacțiunea cu colegii în clasă
___Interacțiunea cu colegii în pauze sau la
_X_Exprimarea în scris
masă
___ Matematică – își amintește concepte
___ Satisface cerințele personalului
de bază
___ Matematică – înțelegerea conceptelor
___ Tranziții între activități și săli de clasă
– Corespondența unu la unu
___ Comportamentul în timpul activităților
___ Vocabular oral limitat puțin structurate (întâlniri de grup, excur-
sii, etc)
___ Abilitatea de a înţelege concepte com-
___ Prezența
plexe
_X_ Altele, vă rugăm să specificați: are o
___ Ortografia atitudine defensivă atunci când este corec-
tat
___ Altele, vă rugăm să specificați
_________________________
Organizarea
_X_ aducerea sarcinilor terminate
_X_ evidența materialelor necesare
___ managementul timpului
_X_ terminarea sarcinilor
___ începerea sarcinilor cerute
Comentarii:

Obiective/ Persoane Strategii Progresul înregistrat


responsabile
1. Reducerea comportamentului agresiv în timpul activităților nestructurate
• Predați cerințele referi-
toare la comportament în
școală, dezvoltați 3 reguli
•Trasați limitele în mod
ferm: “Ia mâna!”
• Oferiți supraveghere în
pauze dacă e nevoie
• Predaţi și oferiți exerciții
pentru comportament alter-
nativ, neagresiv în situațiile
întâlnite
• Intăriți strategiile alterna-
tive acasă și în comunitate
(de către părinți)
25
2. Mărirea ratei de ascultare a cerințelor învățatorului
• Predați cerințele în
legătură cu ascultarea pro-
fesorului și exersați situații
oferind întăriri pozitive (timp
la calculator)
• Oferiți intervenție în 3 pași
- reamintire verbală
- time-out în sala de clasă
- time-out alternativ

3. Îmbunătățirea lizibilității textului scris


Domnișoara Davies • Oferiți hârtie dictando
pentru Danny la ora de
matematică astfel încât nu-
merele să se alinieze
•Scădeți cantitatea de text
pe care Danny trebuie să
o scrie astfel încât el să se
poată concentra pe calitate
în detrimentul cantității
(atunci când este necesar,
oferiți fotocopii ale notițelor)
• Oferiți posibilitatea lui
Danny să înceapă să lucreze
cu un procesator de cuvinte
pe calculator, dacă se poate

4. Măriți numărul situațiilor în care Danny vine pregatit corect la ore, cu


creion, guma de șters și caiet.
Domnișoara Davies •Oferiți o locație centrală
pentru rezerve de creio-
ane, stilouri, etc. (o tavă
lângă biroul învățatorului).
Încurajați toți elevii să re-
turneze obiectele din tavă
după terminarea orelor
• Stabiliți o rutină în a lista
materialele necesare la oră
pe tablă, înainte de fiecare
activitate (linear, anumite
cărți, etc)
• Tipariți o listă scurtă (ceva
de scris, ceva pe care să
scrii, uită-te la tabla) pen-
tru a-i aminti lui Danny cele
necesare înainte de fiecare
oră.

26
5.3 Studiul de caz 3: Kuldeep – clasa a 5-a

Kuldeep e un baiat de 11 ani în clasa a 5-a
care locuiește cu mama, tatăl și fratele său mai
mic. Tatăl său are un istoric de AD/HD, defi-
cit de atenție. Ambii părinți susțin foarte mult
școala; Mama lui Kuldeep face adesea volun-
tariat la școală. Lui Kuldeep i s-a recomandat
o evaluare psiho-educațională în clasa a 4-a
deoarece învățătoarea lui e îngrijorată că el nu
progresează așa cum ar trebui luând în conside-
rare abilitățile pe care le are.

În plus, față de evaluarea abilităților și


realizărilor lui Kuldeep, psihologul școlar a colec-
tat informații despre comportamentul lui Kuldeep folosind o scală de rating comporta-
mental. Evaluarea psiho-educaționala a arătat că Kuldeep era sub nivelul clasei din punct
de vedere al abilității de a citi și se exprima în scris (la 15% pentru vârsta sa) în timp ce
abilitățile generale erau medii.

Informațiile de la evaluare au arătat psihologului şcolar și faptul că Kuldeep ar


putea avea AD/HD, predominant lipsă de atenție, și i-a recomandat familiei să ceară con-
sultul unui pediatru sau psiholog pentru mai multe investigații. În consecinţă, Kuldeep a
fost recent diagnosticat cu AD/HD și este sub tratament medicamentos.

Profesorul de clasă a 5-a al lui Kuldeep, domnul Shaker a observat următoarele la


clasă, înainte de începerea tratamentului medicamentos:
●●Kudleep pare adesea să nu știe ce se petrece în sala de clasă. Stă nemișcat
privind pierdut înainte, iar dacă este întrebat la ce se gândește, răspunde “Nu știu”.
●●În unele zile poate să fie foarte atent și să aibă o participare bună la ore.
●●Kudleep a terminat o singură sarcină în scris în primele două săptămâni la școală,
un scurt paragraf ce descrie activitățile sale din timpul verii. Cinci sarcini au fost
ratate: un eseu care descrie activitatea sa favorită din timpul verii, o scrisoare
către director care descrie “școala perfectă”, un paragraf legat de studii sociale,
răspunsul la un experiment la ora de știință și o listă despre cum utilizează oamenii
matematica în viața de zi cu zi.
●●Kudleep petrece o mare parte din timp căutând creioane, stilouri, etc. –
doar rar pare a ști unde și-a lăsat haina, papucii de sport, etc. Este anxios când
interacționeaza cu colegii și nu are niciun prieten apropiat. De obicei se plimbă
singur în locul de joacă fără o țintă anume, în timpul pauzelor sau prânzului.
●●Kudleep are abilități de operare a calculatorului foarte puternice pe care le-a
dezvoltat folosind calculatorul familiei de acasă. Kudleep poate folosi un procesor
digital de cuvinte și are ceva experiență în folosirea internetului.

Cazul lui Kuldeep a fost adus în atenția echipe școlare. Domnul și doamna Bains
au fost invitați la ședință și încurajați să îl aducă și pe Kudleep. În final, doamna Bains a
venit fără soțul și fiul ei. Deoarece Kudleep nu a venit la sedință, domnișoara coordona-
toare a folosit puțin timp pentru a descrie planul său, în timpul primei sesiuni în camera
de consultări. Din această ședință au rezultat următoarea listă de auto-monitorizare și
următorul plan de acomodare.
27
Lista lui Kudleep
Am...
• ceva de scris
• ceva pe care să scriu
• carțile de care am nevoie
Știu. . .
• ce a cerut învățătorul de la mine
• cum să încep sarcinile
• ce am nevoie
• cât de multe trebuie să fac
Dacă nu ştiu, aş putea întreba. . .
• un coleg de clasă
• învățătorul
• alt adult din clasă

Plan de acomodare / Susținere


Nume: Kuldeep Bains Clasa: a 5-a
Data: 17 Septembrie, 1997 Școala: Urban Elementary
Completat de: Domnişoara Patience, Data revizuirii: Ianuarie 1998
Consilier școlar

1. Indicați calitățile elevului:


Abilități academice Abilități personale
___ Cititul cu voce tare _X_ Calculatoare \ tehnologie
___ Înțelegerea textului citit ___ Interacțiunea cu colegii
___ Exprimarea în scris ___ Memoria
___ Matematică – amintirea lucrurilor de
___ Abilități de conducere
bază la nivelul clasei
_X_ Matematică – înțelegerea conceptelor ___ Interacțiunea cu adulții
__ _ Vocabular vorbit dezvoltat ___ Cere ajutorul atunci când are nevoie
_X_ Abilitatea de a înțelege concepte
___ Simțul umorului
complexe la nivelul clasei
___ Ortografia ___ Răspunde bine la laude
___ Altele, vă rugăm să specificați
___ Demonstrează entuziasm
_________________________
Zone de interes
___ Altele, vă rugăm să specificați
_________________________
_X _ Calculatoare / jocuri pe calculator Comentarii:
___ Televizor / filme
___ Sporturi (specificați)
_________________________
___ Arte vizuale:
___ Muzică (specificați)
_________________________
___ Activități de voluntariat (specificați)
_________________________
___ Alte realizări
_________________________
28
2. Indicați zonele de interes care afectează în mod semnificativ abilitatea ele-
vului de a învăța sau de a interacționa cu alții la școală:
Abilități academice Comportamentul
___ Memoria ___ Interacțiunea cu adulții
_X_ Activități motorii în detrimentul
___ Înțelegerea și urmarea instrucțiunilor
învățării (specificați) nu stă așezat, între-
primite
rupe colegii
_X_ Întreruperea, vorbitul neîntrebat,
_X_ Cititul cu voce tare vociferări nepotrivite – vorbește constant,
schimbă subiectul, părăsește activitățile
_X_ Înțelegerea textului citit ___Interacțiunea cu colegii în clasă
___Interacțiunea cu colegii în pauze sau la
___ Exprimarea în scris
masă
___ Matematica – își aminteste concepte
___ Satisface cerințele personalului
de baza
___ Matematica – înțelegerea conceptelor
___ Tranziții între activități și săli de clasă
– Corespondența unu la unu
_X_ Comportamentul în timpul activităților
puțin structurate (întâlniri de grup, excur-
_X_ Vocabular oral limitat
sii, etc): de obicei este singur – doar rar
inițiaza interacțiuni cu colegii
___ Abilitatea de a întelege concepte com-
___ Prezența
plexe
___ Ortografia ___ Altele, vă rugăm să specificați:
___ Altele, vă rugăm să specificați
_________________________
Organizarea
___ aducerea sarcinilor terminate
_X_ evidența materialelor necesare
___ managementul timpului
_X_ terminarea sarcinilor
___ începerea sarcinilor cerute
Comentarii:

Obiective / Persoana Strategii Progresul înregistrat


responsabilă
1. Îmbunătățirea abilității de a iniția interacțiuni sociale cu colegii
Dl. Shaker • Instruirea abilităților so-
ciale în sala de clasă im-
plicând toți elevii. Jocuri
de rol și modele care să
inițieze interacțiuni sociale
și să răspundă la cererile de
a participa în activități de
grup
• Ședințe de consiliere
individuale (o dată pe
săptămână pentru primul
trimestru)
29
Domnişoara Patience, • Oferiți oportunități pentru
consilier școlar Dl. Shaker Kuldeep să își ajute colegii
în a învața să lucreze pe
calculator

2. Intensificarea oportunităților de a demonstra înțelegere și de a termina sar-


cinile date
Dl. Shaker • oferiți un asistent la scris
pentru pasajele mai lungi,
oricând este posibil (coleg,
asistentul învățătorului sau
un voluntar)
• Oferiți opţiuni pentru
demonstrarea înțelegerii
inclusiv înregistrări audio,
colaje de poze din reviste
care ilustrează înțelegerea,
etc
• Oferiți șansa lui Kuldeep
să folosească un procesator
de cuvinte pe calculator
• Reduceți cantitatea de
scris pe subiecte de difi-
cultate ridicată pentru a da
posibilitatea elevului să își
termine sarcina ( de ex-
emplu oferiți o fotocopie a
întrebărilor de matematică
astfel încât să nu fie nece-
sar să fie copiate în scris de
către elev)
• Folosiți o exprimare în
text care reduce nevoia
unui răspuns lung (alegeri
multiple, completați locurile
goale, etc)

3. Îmbunătățirea abilităților de citire


Domnișoara Coordinator, • Organizați ședințe de in-
profesor psihopedagog struire a abilităților de citire
Domnișoara Coordinator şi în grupuri restrânse, de 3
Dl. & Dna. Bains ori pe săptămână folosind
materiale de interes ridicat
•Încurajați-i pe părinții lui
Kudleep să citească cu el
acasă ( trimiteți acasă o
listă de cărți pe care părinții
să le împrumute de la
bibliotecă)

30
4. Îmbunătățirea abilităților organizaționale (pentru a-l ajuta pe Kudleep să își
țină evidența materialelor)
• Atașați cu o sfoară un
creion de banca lui Kuldeep
• Asignați locuri pentru
toate bunurile lui Kudleep și
notați numărul de situații în
care el pune la loc lucrurile
atunci când se termină ora
(se poate da un punctaj iar
punctele se pot folosi pentru
a “cumpăra” premii dintr-un
borcan cu premii)
• Tipariți o listă și atașaț-i-o
de bancă lui Kudleep

5.4 Studiul de caz 4: Jordan, clasa a 8-a


Jordan este un băiat de 13 ani, elev în
clasa a 8-a. Tatăl lui este medic, iar mama este
asistent medical şi lucrează ca recepţioneră în
cabinetul medical al tatălui. Jordan are doi fraţi,
unul cu doi ani mai mic şi unul cu doi ani mai
mare. Ambii fraţi sunt elevi buni cu rezultate
deosebite la şcoală. Părinţii lui sunt preocupaţi şi
sprijină relaţia cu şcoala. Familia a călătorit mult,
iar Jordan a luat ore de pian şi a practicat mai
multe sporturi ca activitate extra curriculară.

Punctele tari ale lui Jordan includ:


●● un vocabular bine dezvoltat în
exprimarea orala
●● abilitatea de a împărtăşi cu încredere o
cantitate mare de cunoştinţe cu adulţii
●● abilitatea de a aduce contribuţii consistente în discuţiile de la ştiinţe sau
ştiinţe sociale
●● abilităţi matematice conform vârstei la matematică şi citit
●● unele abilitaţi sociale ( ex. Îşi cere scuze când este corectat)
●● abilităţi bune în a se pregăti pentru teste

În prima lună a clasei a 8-a , profesoara de engleză a lui Jordan, D-na Fast, a semnalat
următoarele dificultăţi:
●● pare nemotivat
●● rar finalizează sarcinile de lucru primite
●● rareori verifică o lucrare finală; lucrările sunt deseori dificil de tradus din cauza
greşelilor din neglijenţă
●● rareori aduce toate lucrurile de care are nevoie la clasă
●● vorbeşte excesiv, vorbeşte neîntrebat la discuţiile în clasă, întrerupe frecvent
colegii şi profesorii
●● se ridică de pe scaun şi se plimbă prin clasă în momente nepotrivite
●● distrage colegii de la activitatea de lucru, scoate sunete, bate creionul,
bate din picioare etc.
●● se simte rău când i se atrage atenţia asupra comportamentului lui ( că întrerupe
şi că este disruptiv) şi la finalitatea muncii lui ( nu termină temele)

31
D-na Fast discută aceste dificultăţi ale lui Jordan şi cu ceilalţi profesori ai lui şi află
că deşi impulsivitatea şi hiperactivitatea au fost observate şi la alte ore, Jordan a reuşit
să ţină pasul cu temele şi sarcinile de la aceste ore.

D-na Fast a programat o întâlnire cu Jordan şi părinţii acestuia după orele de


şcoală. În cursul întâlnirii s-a decis ca focalizarea să fie pe creşterea numărului de sarcini
pe care le finalizează. Părinţii lui Jordan sperau că aceste comportamente disruptive vor
descreşte treptat dacă Jordan va petrece mai mult timp în sarcină. Părinţii simţeau că
dacă Jordan va fi motivat să facă sarcinile date va aduce şi materialele necesare pentru
sarcini. D-na Fast a împărtăşit părerea părinţilor că cel mai important scop este cel de a
finaliza cât mai multe din sarcini.

D-na Fast a planificat utilizarea următoarelor strategii pentru a îl ajuta pe Jordan să


crească numărul de sarcini finalizate:
●● îi va da o foaie tipărită care să descrie cerinţele şi datele limită pentru fiecare
sarcină, Jordan urmând să o pună în dosarul lui ca şi sursă bibliografică (o copie
a acestor sarcini o să fie plasate într-un loc special în clasă, central, aşa încât să
poată să fie consultată de către elevi)
●● sarcinile lungi o să fie împărţite în sarcini mai scurte şi după fiecare sarcină scurtă
i se va da feedback imediat ce este terminată
●● i se vor da cadre de organizare a sarcinilor pentru toate sarcinile care necesită
dezvoltare (compuneri); de exemplu: harta textului, tabel pentru cercetare
aprofundată, cadre pentru paragrafe descriptive şi explicative
●● i se va trimite acasă un raport săptămânal în care se va indica numărul de sarcini
şi teme cerute şi completate în fiecare săptămâna

Părinţii lui Jordan au fost de acord să completeze în raportul săptămânal datele


referitoare la finalizarea sarcinilor acasă şi să îi dea lui Jordan 100 puncte de cate ori
acesta finalizează un anumit număr de sarcini sau teme la şcoală. Aceste puncte pot să
fie folosite mai târziu pentru a “cumpăra” ce doreşte Jordan. Părinţii lui Jordan au fost de
acord ca unele puncte să poată să fie folosite pentru a cumpăra recompense mai mici pe
termen scurt (să aleagă ce film închiriază, să aleagă la ce restaurant să mănânce et), în
timp ce unele puncte vor fi “economisite” pe termen lung pentru recompense mai mari.
Jordan a ales ca să economisească puncte pentru un skateboard.

D-na Fast a spus părinţilor lui Jordan că îi va contacta o dată pe luna ca să discute
eficienţa strategiilor propuse şi să modifice planul dacă este nevoie.

Plan de acomodare / de sprijin

Numele: Jordan James Clasa: 7

Data: 15 octombrie , 1997 Şcoala: Şcoala primară

Completat de: D-na . Fast Data revizuirii: 14 noiembrie , 1997

32
1. Indicaţi punctele tari ale elevului
Abilităţi academice Abilităţi personale
_X_ Citit ___ Calculatoare /tehnologie
_X_ Înţelegerea cititului ___ Interacţiunea cu colegii
___ Scris ___ Memorie bună
_X_ Matematică – amintirea elementelor
___ abilităţi de conducere
de bază
_X_ Matematică - înţelegerea conceptelor _X_ Interacţiune cu adulţii
_X_ Vocabular expresiv bogat ___ Cere ajutor când are nevoie
_X_ Abilitatea de a înţelege concepte com-
_ _ Simţul umorului
plexe
___ Ortografia ___ Răspunde bine când e lăudat
___ Altele, vă rog menţionaţi
___ Arata entuziasm
_________________________
_X_ Altele, vă rog specificaţi a călătorit
Domenii de interes
mult
___ Calculator / jocuri video Comentarii
___ Televizor / filme
_X_ Sporturi (specificaţi) volei, baschet,
alergat
___ Arte vizuale
_X_ Muzică (specificaţi) lecţii de pian
___ Activităţi de voluntariat (specificaţi)
_________________________
_X_ Alte realizări : cultura generala
dezvoltata

2. Indicaţi domenii problematice care afectează considerabil capacitatea stu-
dentului de a învăţa şi de a interacţiona cu ceilalţi la şcoală :
Abilităţi academice Comportament
___ Memoria ___ interacţiunea cu adulţii
_X_ activitate motorie care împiedică
___ Înţelegerea şi urmarea instrucţiunilor învăţarea (descrieţi) bate obiecte, se ridică
de pe scaun, mormăie
_X_întrerupe, verbalizări neadecvate,
___ Citit
comentarii impulsive
___ Înţelegerea cititului ___interacţiunea cu colegii la clasă
___ interacţiunea cu colegii la prânz şi
_X_ Exprimarea scrisă
în pauze
___ Matematică – amintirea elementelor
___ ascultă solicitările personalului
de baza
___perioada de tranziţie dintre ore sau
___ Matematică – înţelegerea conceptelor
activităţi
___ comportamentul din activităţi slab
___ Vocabular expresiv limitat
structurate ( adunări, excursii, etc.)
___ Abilitatea de a înţelege concepte com-
___ prezenţa la ore
plexe
___ altele , specificaţi se simte rău când i
___ Ortografia
se face observaţie

33
Organizarea:
_X_ Predă la timp sarcinile
_X_ Ţine minte materialele necesare la
activităţi
_X_ Organizarea timpului
_X_ Finalizarea sarcinilor
_X_ Începerea sarcinilor date
Comentarii:

Obiective /Persoana Strategii Progresul observat


responsabilă
1.Creşterea numărului de teme şi sarcini finalizate .
D-na Fast, profesor de - îi dă o foaie tipărită care
engleză să descrie cerinţele şi
datele limită pentru fiecare
sarcină, Jordan urmând să
o pună în dosarul lui ca şi
sursă bibliografica (o copie
a acestor sarcini o să fie
plasată într-un loc special în
clasă, central, aşa încât să
poată sa fie consultata de
către elevi)
- împarte sarcinile lungi în
sarcini mai scurte şi după
fiecare sarcină scurtă îi dă
feedback imediat ce este
terminată
- îi dă cadre de organizare
a sarcinilor pentru toate
sarcinile care necesită dez-
voltare (compuneri); de
exemplu: hartă a textu-
lui, tabel pentru cercetare
aprofundată, cadre pentru
paragrafe descriptive şi ex-
plicative
-îi trimite acasă un raport
săptămânal în care va in-
dica numărul de sarcini şi
teme cerute şi completate în
fiecare zi
Domnul şi doamna James •Sistemul de recompensă
acasă

Observaţii la revizuirea
planului (Feedback-ul
părintelui asupra sistemului
de recompensă de acasă )

34
4.5 Studiul de caz 5: Jasmine – clasa a 11-a
Jasmine este elevă în clasa a 11-a şi are
17 ani. Acesta este al doilea semestru la şcoala
nouă. Ea are doi fraţi, sora ei mai mare are 21 de
ani şi a intrat la Facultatea de medicina în acest
an; fratele ei are 13 ani, este elev în clasa a 8-a şi
este de obicei printre primii din clasă. Părinţii lui
Jasmine au o afacere de familie mică şi lucrează
multe ore pe zi. Mama lui Jasmine spune că ea a
fost întotdeauna “un pic diferită”, “în lumea ei“
mai mult, la fel ca şi mătuşile ei din partea tatălui.
Părinţii lui Jasmine se aşteaptă ca toţi copiii lor
să aibă rezultate şcolare foarte bune şi au fost
dezamăgiţi de performanţa academică a lui Jam-
sine. Aceştia sperau ca notele ei mici şi personali-
tatea ei înclinată spre visare să fie doar o fază pe
care ea să o depăşească.

Dosarul şcolar al lui Jasmine arată că aceasta a primit sprijin la şcoală (profesor de
sprijin) pe tot parcursul şcolii generale. Performanţa ei academică pe parcursul anilor a fost
în mod semnificativ mai mică decât media corespunzătoare nivelului ei. Observaţiile şcolare
arată că ea a fost întotdeauna o singuratică, preferând să fie singură în bibliotecă decât să
meargă la gimnastică sau la cantină în pauzele de prânz. În prezent Jasmine abia reuşeşte
să obţină notele de trecere la cele mai multe din materii.

În urmă cu câţiva ani, când Jasmine avea 15 ani, părinţii ei au dus-o la o clinică privată
pentru a căuta ajutor pentru rezultatele şcolare mici. Raportul de evaluare care a fost adus
şcolii arată că Jasmine are abilităţi cognitive medii. Nivelul achiziţiilor pentru scris-citit par
să fie doar uşor mai mici decât ce se poate prezice luând în considerare nivelul ei cognitiv,
dar abilităţile matematice sunt semnificativ mai mici. Diagnosticul clinic pe care l-a primit
Jasmine este AD/HD, tipul predominant neatent. Părinţii preferă să o ajute pe Jasmine să
se descurce cu diagnosticul fără medicaţie.

Jasmine împreună cu părinţii ei au fost invitaţi să vină la o întâlnire cu echipa


multidisciplinară din şcoală pentru a discuta dificultăţile academice ale lui Jasmine. Au mai
participat D-na Maguire, consilierul şcolar, Mr. Johnson – profesorul de sprijin, Mr Jones –
profesorul de matematică din clasa a 11-a, D-na Bond, profesorul de comunicare din clasa
a 11-a.

D-na Maguire ca manager de caz a luat legătura cu toţi profesorii care îi predau Jas-
minei. Aceştia au menţionat un interes deosebit pentru arte.
●● Jasmine este o persoană cu multă creativitate, ea petrece mult din timpul liber
desenând sau acasă pictând
●● Jasmine cântă la fluier în formaţia şcolii

Profesorii au menţionat de asemenea următoarele dificultăţi:

●● Jasmine ezită să ceară clarificări atunci când nu înţelege lecţia sau tema. Cei mai
mulţi dintre profesori au spus că le este greu să îşi dea seama dacă Jasmine a fost
atentă la oră sau nu.
●● Jasmine nu a predat un număr de teme la materiile: comunicare, matematică şi
ştiinţe sociale. Când a fost întrebată de profesori a răspuns: “Oh , am uitat. O să mă
străduiesc să le aduc mâine”. Câteodată temele erau aduse a doua zi, dar de multe ori
incomplete.
●● Având în vedere munca ei de la clasă cei mai mulţi profesori cred că Jamsine este
capabilă să rezolve sarcinile, dar sau nu înţelege cerinţele sarcinilor sau nu le consideră
a fi o prioritate. D-na Jones crede că Jamsine ar fi putut profita de aujor suplimentar la
matematică, dar nu a venit la orele de mentorat de la prânz.
35
●● Jasmine a lipsit tot a 3-a sau a 4-a oră la cele mai multe din materii. Profesorii spun
că notele ei s-ar fi îmbunătăţit probabil dacă Jamsine venea la ore. Jamsine spune că
ea nu simte diferenţa dacă vine la ore sau nu, ea nu ştie niciodată ce se întâmplă.

Echipa a stabilit că obiectivul pe termen lung pentru Jamsine este să termine liceul
cu Certificatul Dogwood (absolvirea liceului fără modificări ale curriculei). Jasmine a spus că
ea doreşte să urmeze artele plastice. D-nul şi D-na Lee au fost de acord să ofere acasă un
program de recompense ca să o încurajeze pe Jasmine să finalizeze şi să predea temele.

Următorul plan a fost dezvoltat la întâlnire.

Acordul / Planul de sprijin

Numele: Jasmine Lee Clasa: 11


Data: 11 octombrie, 1997 Şcoala: Summerside Secondary
Completat de: Ms. Maguire, consilierul
Data revizuirii: January 3, 1998
şcolar

1. Indicaţi punctele tari ale elevului


Abilităţi academice Abilităţi personale
___ Citit ___ Calculatoare/tehnologie
___ Înţelegerea cititului ___ Interacţiunea cu colegii
___ Exprimarea în scris ___ Memoria
___ Matematică – amintirea elementelor de ___ Abilităţi de conducere
bază
___ Matematică- înţelegerea conceptelor ___ Interacţiunea cu adulţii
___ Vocabular expresiv dezvoltat ___ Cere ajutor când are nevoie
___ Abilitatea de a înţelege concepte com- ___ Simţul umorului
plexe
___ Ortografia ___Răspunde bine la lauda
___ Altele, vă rog menţionaţi ___ Arata entuziasm
_________________________
Domenii de interes ___ Altele, vă rog menţionaţi
___ Calculatoare / jocuri video Comentarii
___ Televizor/ filme
___ Sporturi (specificaţi)
_X_ Arte vizuale
_X_ Muzică (specificaţi) cântă la fluier
___ Activităţi de voluntariat (specificaţi)
_________________________
___ Alte realizări

2. Indicaţi domenii care prezintă dificultăţi şi care afectează în mod semnificativ


capacitatea elevului de a învăţa şi a interacţiona cu ceilalţi la şcoală:
Abilitaţi şcolare Comportament
_X_ Memoria ___ Interacţionează cu adulţii
___ Înţelegerea şi urmarea instrucţiunilor ___ Activitate motorie care afectează
învăţatul (descrie)
___ Cititul ___ Întrerupe, verbalizează neadecvat, are
izbucniri verbale

36
___ Înţelegerea cititului _X_ Interacţiunea cu colegii de clasă este
tăcuta şi retrasa
___ Scrisul _X_Interacţiunea cu colegii în pauzele din-
tre ore şi pauza de prânz
___ Matematică – înţelegerea elementelor ___ Asculta instrucţiunile personalului
de bază
___ Matematică – înţelegerea conceptelor ___ Perioada de tranziţie dintre activităţi
sau ore
___ Vocabular expresiv limitat ___ Comportamentul din timpul
activităţilor slab structurate
___ Abilitatea de a înţelege concepte com- _X_ Prezenţa
plexe
___ Ortografia ___ Altele, vă rog specificaţi

Organizarea
_X_ Predarea temelor
___ Ţine minte materialele care îi sunt
necesare în activităţi
___ Managementul timpului
_X_ Finalizarea sarcinilor
___ Începerea sarcinilor date
Comentarii

Obiective/Persoana re- Strategii Progresul Observat


sponsabila
1. Asigurarea că înţelege cerinţele temelor /sarcinilor .
Profesorii de la clasă • Să ofere suport scris
pentru ca elevii să verifice
cerinţele sarcinilor şi datele
limită ( flipchart sau dosar )
• Să selecteze 1-2 colegii cu
care Jasmine se simte mai
confortabil şi să o încurajeze
să se consulte cu aceştia
când nu înţelege ce are de
făcut
D-na. Maguire, profesorul • Îi oferă lui Jasmine un elev
care coordonează elevii consilier ( elev cu rezultate
consilieri bune din anii mai mari) cu
care aceasta să aibă întâlniri
zilnice în centrul de con-
siliere pentru a verifica dacă
aceasta a înţeles cerinţele
temelor.

2.Creşterea numărului de sarcini finalizate şi predate .


Jasmine • Să fie prezentă la sesiunile
de meditaţii la matematică
de la prânz pentru a finaliza
temele la matematică.

37
Profesorii de la clasă • Fac un raport săptămânal
pentru a indica cât % din
sarcini au fost finalizate şi
predate la timp.
Domnul şi domna Lee •Monitorizează completarea
temelor şi oferă puncte
care pot fi utilizate în a
cumpăra produse pentru
pictat şi CD-uri.

3. Creşterea prezenţei la ore şi a interesului pentru şcoală


Doamna . Maguire/ Jasmine Jasmine va urma şedinţe
de consiliere cu următoarele
obiective :
• să dezvolte abilităţi sociale
care să o ajute să iniţieze
relaţii de prietenie cu colegii
• să identifice arii de in-
teres şi abilităţi care să fie
punctul de plecare în se-
lectarea activităţilor extra
curriculare, în speranţa că
acestea îi vor creşte intere-
sul pentru şcoală (clubul de
artă?)
• să ia în considerare
activităţi de voluntariat cu
elevii mai mici într-un do-
meniu care îi place, ca să
crească implicarea ei în
grupul de elevi.

38
Anexe

Anexa 1: Resurse indicate pentru învăţători

Cărţi

Barkley, R. (1995).
Taking Charge of AD/HD: The Complete Authoritative
Guide for Parents.
New York: The Guilford Press.
Fowler, M. (1992).
Educators Manual: Attention Deficit Disorders.
(A project of the CHADD National Education
Committee)
Fairfax, Virginia: CHADD.
Garber, S.W., Garber, M.C., & Spizman, R.F.... (1996).
Beyond Ritalin: Facts about medication and other
strategies for helping children, adolescents, and adults
with Attention Deficit Disorders.
New York: Villard.
Parker, H. (1992).
ADAPT: Attention Deficit Accommodation Plan for Teaching.
Plantation, FL: Impact Publications.
Reif, S. (1993)
How to Reach and Teach ADD/ADHD Children.
New York: The Center for Applied Research in Education.
McCarney, S. (1994)
The Attention Deficit Disorders Intervention Manual
Columbia, MO: Hawthorne Educational Services Inc.

Video

Barkley, R. (1994).
ADHD in the Classroom.
Available from Stonebridge Seminars,
508-836-5570 or
Guilford Publications,
72 Spring Street, New York, NY 10012
(800-365-7006)

Organizatii suport

Vancouver Adult ADD Support Group


Telephone: (604) 263-6997
Website: http://www.addcoach4u.com/adultadd.html
Children and Adults with Attention Deficit Disorders (CHADD) - BC Chapter
PO Box 1707
Oliver, BC V0H 1T0
Telephone: (250) 498-4854
Fax: (250) 498-6266
Learning Disabilities Association of BC
Learning Disabilities Association, Vancouver Chapter
#909 - 750 West Broadway
Vancouver, BC V5Z 1H1
Telephone: (604) 873-8139
Fax: (604) 873-8140

39
Anexa 2 : Automonitorizarea

Automonitorizarea este o strategie care ajută elevul să ia un rol central în


schimbarea comportamentului lui. De obicei presupune ca elevul să înregistreze
frecvenţa unui comportament ţintă sau a mai multor comportamente ţintă. Multe
studii arată că în timp ce elevul monitorizează comportamentul ţintă, comportamen-
tul pe care dorim să îl dezvoltam creşte în frecvenţă. În principiu elevul este învăţat
cum să noteze frecvenţa comportamentului. Poate fi la fel de simplu precum înreg-
istrarea unor puncte /linii pentru comportamentul ţintă care apare într-o anumita
perioadă de timp. Nu este atât de importantă acurateţea înregistrării comportamen-
tului, cât procesul şi conştientizarea care se dezvoltă în elev.

Paşii de urmat
●● Alegeţi un comportament ţintă care creează probleme la şcoală
●● Definiţi comportamentul împreună cu elevul
●● Monitorizaţi frecvenţa acelui comportament în diferite situaţii şi la ore
diferite la şcoală.
●●
Folosind aceste informaţii, auto-monitorizarea poate fi completată cu un con-
tract de pedeapsă-recompensă. Acest contract poate avea inclus în el recompense
şi poate fi parte a unui program de creştere a comportamentelor dorite. Folosirea
unui contract ajută şi la clarificarea obiectivelor şi a aşteptărilor pe care ceilalţi le au
de la ei.

Indici pentru încurajarea comportamentului adecvat

●● Scrieţi pe un bilet textul cu comportamentul dorit şi puneţi biletul


lângă copil.
●● Puneţi un bilet cu acelaşi text lângă profesorul de sprijin.
●● Descrieţi în termeni neutrii, comportamentul pe care doriţi să i-l reduceţi.
Ex: “Când vorbeşti în timp ce altcineva vorbeşte nimeni nu poate să
te asculte. Aş dori să vorbeşti când îţi vine rândul”
●● Puneţi copilul să facă un semn pe foaie ori de cate ori face acest
comportament.
●● Spuneţi copilului că şi dumneavoastră veţi face un semn când îl vedeţi
că face acest comportament.
●● La sfârşitul orei comparaţi biletele şi vedeţi dacă exista o similaritate
între numărul de comportamente.
●●
Acesta este un exerciţiu care nu va avea consecinţe (pedeapsă-recompensă)
şi nu va atrage critica. Intenţia exerciţiului este de a ajuta copilul să fie conştient
de frecvenţa comportamentului. Conştientizarea comportamentului aduce de la sine
reducerea sau dispariţia comportamentului.
Folosit cu permisiunea autorilor Bomford, Winram & Lane, Şcoala Nr 62 (Sooke). 2.
Indicaţi domeniile care prezintă dificultăţi şi care afectează în mod semnificativ ca-
pacitatea elevului de a învăţa şi de a interacţiona cu ceilalţi la şcoală:
40
Anexa 3 : Formular pentru Plan de acomodare / de sprijin

Numele: Clasa:

Data: Şcoala:

Completat de : Data revizuirii:

1. Indicaţi punctele tari ale elevului

Abilităţi academice Abilităţi personale

___ Citit ___ Calculatoare/tehnologie

___ Înţelegerea cititului ___ Interacţiunea cu colegii

___ Exprimarea în scris ___ Memoria

___ Matematică – amintirea


___ Abilităţi de conducere
elementelor de bază

___ Matematică - înţelegerea


___ Interacţiunea cu adulţii
conceptelor

___ Vocabular expresiv dezvoltat ___ Cere ajutor când are nevoie

___ Abilitatea de a înţelege concepte


___ Simţul umorului
complexe

___ Ortografia ___Răspunde bine la laudă

___ Altele, vă rog menţionaţi


___ Arată entuziasm
_________________________

Domenii de interes ___ Altele, vă rog menționați

___ calculatoare / jocuri video Comentarii

___ Televizor/ filme

___ Sporturi(specificaţi)

_ Arte vizuale

___Muzică (specificaţi)

___ Activităţi de voluntariat (specificaţi)


_________________________

___ Alte realizări

41
2. Indicaţi domeniile care prezintă dificultăţi şi care afectează în mod
semnificativ capacitatea elevului de a învăţa şi de a interacţiona cu ceilalţi
la şcoală:

Abilităţi şcolare Comportament

___ Memoria ___ Interacţionează cu adulţii

___ Înţelegerea şi urmarea ___ Activitate motorie care afectează


instrucţiunilor învăţatul (descrie)

___ Întrerupe, verbalizează neadecvat,


___ Cititul
are izbucniri verbale

___ Înţelegerea cititului ___Interacţiunea cu colegii de clasa

___Interacţiunea cu colegii în pauzele


___ Scrisul
dintre ore şi pauza de prânz

___ Matematică – înţelegerea element-


___ Asculta instrucţiunile personalului
elor de baza

___ Matematică – înţelegerea con- ___ Perioada de tranziţie dintre


ceptelor activităţi sau ore

___ Comportamentul din timpul


___ Vocabular expresiv limitat
activităţilor slab structurate

___ Abilitatea de a înţelege concepte


___Prezenţa
complexe

___ Ortografia ___ Altele, vă rog specificaţi

Organizarea

___ Predarea temelor

___ Ţine minte materialele care îi sunt


necesare în activităţi

___ Managementul timpului

___ Finalizarea sarcinilor

___ Începerea sarcinilor date

Comentarii

42
Obiective/Persoana
Strategii Progresul Observat
responsabilă
1.

2.

3.

43
Anexa 4 : Grilă pentru adaptarea lecţiilor

Vorbim de adaptarea curriculei dacă elevii primesc sprijin sau au nevoie de an-
umite modificări pentru a atinge obiectivele stabilite de curricula şcolară. Elevii care
primesc aceste modificări în timpul şcolii sunt eligibili pentru a primi un certificat de
absolvire conform cerinţelor pentru absolvire stabilite de stat. Adaptările necesare
elevilor cu ADHD includ modificările de mai jos, dar nu sunt limitate la acestea:

Adaptarea predării lecţiei

●● oferirea unui plan de lecţie structurat înainte de lecţie


●● folosirea indicilor vizuali, a demonstraţiei, a simulării şi a obiectelor
pentru asigurarea că elevii au înţeles conceptele prezentate
●● folosirea unui video proiector pentru a păstra slide-urile aşa încât elevii
să le poată consulta
●● folosirea markerului colorat şi a cretei colorate pentru a sublinia
concepte importante
●● punerea la dispoziţia elevului notiţele profesorului sau ale colegilor pentru
a da voie elevului să se concentreze pe ascultarea lecţiei
●● folosirea tehnicii “întoarce-te şi vorbeşte” ( turn and talk; copii sunt grupaţi
în perechi, după ascultarea lecţiei aceştia discută impresii, pun întrebări,
fac aplicaţii în perechi, pe rând) sau activităţi practice, ca să crească
capacitatea elevului de a se focaliza pe instrucţiuni
●● oferirea unor grile sau a unor schiţe pe care elevul să completeze
în timpul lecţiei
●● permisiunea de a înregistra lecţia aşa încât să o poată asculta şi acasă
●● folosirea învăţării asistate de calculator
●● stabilirea de proceduri în clasă aşa încât elevul să poată să verifice dacă
a înţeles lecţia împreună cu un coleg
●● implicarea în activităţi variate de învăţare în timpul lecţiei
●● colaborarea cu profesorul de sprijin pentru ca acesta să facă predarea
înainte de predarea la clasă a unor concepte cheie

Adaptarea temelor, a proiectelor si a testelor

●● instrucţiunile se dau vizual şi verbal


●● elevii se grupează pe perechi ca să verifice munca
●● împărţirea temelor mari în parţi mai mici şi oferirea de feedback după
fiecare finalizare a unei părţi mici
●● oferirea de timp suplimentar pentru finalizarea sarcinilor sau a testelor
●● încurajarea folosirii obiectelor în înţelegerea conceptelor matematice
●● oferirea de grile, schiţe, planificator avansat, etc. pentru a ajuta în
finalizarea sarcinii
●● oferirea de materiale pentru citit când elevul învaţă cititul independent
●● solicitarea a mai puţine exerciţii şi activităţi practice decât restul clasei
dar menţinerea aceluiaşi nivel de dificultate din punct de vedere conceptual
●● oferirea de sport audio care să ajute elevul să se concentreze pe materialul
care trebuie citit şi să crească nivelul de înţelegere
●● folosirea exerciţiilor asistate de calculator şi activităţilor de simulare
sau de exersare
●● solicitarea de a demonstra înţelegerea lecţiilor folosind o gamă largă
de modalităţi media: prezentări orale, sarcini audio/video, jocuri de rol,
demonstraţii, planşe tematice
●● permisiunea de a lăsa elevii să scrie temele pe calculator mai degrabă
decât de mână
44
●● utilizarea de extemporale scurte mai degrabă decât teste complexe
care necesită multă învăţare
●● testele şi examinările se pot da oral sau pe casetă audio
●● permisiunea de a înregistra audio răspunsurile la test
●● folosirea unui calculator sau a tabelelor de formule de bază în cazul elevilor
care au dificultăţi în a memora, aşa încât să poată să treacă la un nivel mai
complex de rezolvare conceptuală la matematică şi ştiinţe

Suport în organizare

●● asistarea elevului în a stabili obiective pe termen scurt şi oferirea de


oportunităţi de auto-evaluare a progresului făcut în atingerea acestor scopuri
●● învăţarea elevului de a folosi agenda, grile, planificator şi alte modalităţi
de structurare care să îl ajute în auto organizare
●● învăţarea elevului să nu uite obiectele necesare prin strategii ca şi: legarea
creionului de bancă, prinderea cheii de la casă cu un inel de haină etc.
●● stabiliţi locaţii specifice pentru obiectele proprii şi întăriţi elevul să pună
obiectele la locul lor în mod adecvat
●● folosirea unor separatoare colorate care să îi ajute să marcheze textele de
la lecţie cu materialele necesare , utilizarea colorilor mai departe pentru
a marca materia din orar
●● încurajarea elevului în a folosi un sistem de genul “Lazy Susan “ în banca
sau la dulap pentru a evita să piardă lucruri
●● stabilirea unui sistem de comunicare zilnic între părinţi şi profesori care
să creeze structură şi suport pentru copil

Abilităţi compensatorii

___ Învăţarea unui program de scriere pe calculator cu posibilitatea de a verifica


ortografia
___ Învăţarea folosirii calculatorului
___ explicarea şi exersarea strategiilor de învăţare
___ explicarea şi sprijinirea utilizării strategiilor de auto-monitorizare
__ explicarea abilităţilor sociale şi crearea oportunităţilor de a le exersa şi de a le
generaliza

●● Învăţarea folosirii timer-ului pentru a creşte timpul de lucrat în sarcină şi de


finalizare a sarcinii

45
Anexa 5 : Glosar
Adaptare :
Realizarea unor modificări necesare pentru a întâmpina nevoile specifice ale unui elev.

Modificări/adaptări :
Modificările făcute în programul educaţional al unui elev aşa încât elevul să poată atinge
obiectivele stabilite prin curriculă folosind materiale diferite, schimbări în mediu, strategii
alternative de predare etc.

ADD:
Tulburarea de atenţie este un termen folosit de unii oameni pentru a se referi la AD/HD

AD/HD:
Deficitul de atenţie şi hiperactivitate este o tulburare neurologică care apare la copii şi
adulţi şi care presupun un pattern persistent de dificultăţi: neatenţie, hiperactivitate şi im-
pulsivitate. Acesta este un diagnostic medical şi este necesară evaluarea medicală.

Tulburare bipolara
Este o tulburare neurologică/afectivă care presupune apariţia episoadelor depresive şi ma-
niacale.

Colaborare:
Un proces în care oamenii lucrează împreună ca să rezolve o problemă comună sau ca să
discute o preocupare comună. Aceasta se face într-un mediu caracterizat prin comunicare
deschisă şi obiective comune, în care părerile fiecărui participant sunt valorizate în mod
egal şi responsabilitatea pentru atingerea scopurilor o are fiecare participant.

Abilităţi compensatorii
Abilităţi care permit unui elev să folosească o strategie alternativă ca să prevină o problemă
de învăţare.

Tulburare de conduită :
O tulburare de comportament care este caracterizată printr-un pattern de comportament
repetitiv şi persistent care încalcă normele sociale precum comportamentul agresiv, dis-
trugerea proprietăţii, furt.

DSM IV:
Numit în mod formal Manualul statistic şi diagnostic al tulburărilor mentale, ediţia a 4-a
(1994), este publicat de către Asociația psihiatrilor americani şi este utilizat în practica
clinică de către clinicieni şi psihologii şcolari ca un adjuvant în stabilirea diagnosticului.

Sindromul alcoolismului fetal :


Un grup de simptome atribuite expunerii prenatale la alcool şi care includ simptome pre-
cum: întârziere în dezvoltare, deficienţă mentală, tulburări de învăţare şi/sau tulburare de
atenţie.

Hiperactivitate:
Activitate crescută.

Hipertiroidism:
O afecţiune care este cauzată de secreţia prea mare de hormoni tiroidieni şi poate include
hiperactivitatea ca i simptom.

46
Tulburare de învăţare:
Un termen folosit pentru a descrie dificultăţile care împiedică un elev sa aibă achiziţiile aca-
demice la un nivel care ar fi fost de aşteptat dat fiind capacitatea generală de învăţare a
persoanei măsurate în mod obiectiv. (vezi definiţia în Servicii de educaţie specială - Manual
de bune practici şi proceduri, 1995, pE11)

Modificări:
Modificări în programa educaţională care au la bază alte criterii decât cele precizate în cur-
ricula şcolară, obiective planificate în mod special pentru a întâmpina nevoile individuale
ale elevului.

Echipa multi-disciplinară :
Un grup format din diverşi specialişti care poate include educatori, asistenţi sociali, medici,
clinicieni, sau alte persoane care formează o echipa pentru a colabora în rezolvarea unei
probleme.

Tulburarea de comportament de tip opozant - sfidător :


O tulburare de comportament caracterizată printr-un pattern de comportament negativ,
opozant, ostil faţă de persoanele cu autoritate.

Psiholog certificat :
Un psiholog care este acreditat de către Colegiul Psihologilor din statul respectiv.

Întărire (pozitivă):
Orice eveniment care urmează după un comportament şi care are drept consecinţă creşterea
ocurenţei acelui comportament. Întăririle sunt individuale fiecărui copil.

Consecinţe:
Consecinţe planificate pentru reducerea comportamentelor indezirabile.
Consecinţe:
Consecinţe planificate pentru reducerea comportamentelor indezirabile.

47
48
49
www.pasiinainte.org

Contact:
Tel: 0264-588.506
0743-463.546
E-mail: pasi_inainte@yahoo.com
office@pasiinainte.org
Adresă: str. Donath, nr. 114,
Cluj – Napoca

50

S-ar putea să vă placă și