101 povesti vindecatoare eae Cet laa Folosirea metaforelor in terapie George W. Burns psiHoLoaie OTERAPIE ieects CEG aaa aotrae Carat na use Te CUM Ne Lethe ian ocala ne RST GL aE cate sa capteze clientul in mod eficient? Unde s& gisesti SUES creme HLM Race BT aia ECLar haere Volumul de fafa raspunde la aceste intrebari si ofera un ghid pentru povestitul eficient si utilizarea vocii povestitorului PIRCMACco ye oe Ey oe EMU Cu tere Buta} Ge let ee ma ntitseta te Naas MOM LALO LeA WL COC Rcd Torte acct metafore terapeutice pline de sens. Oferd tehnici pentru a ELGnie Di Cae sku niMote ce Reacts Cie Ese placerea a ceea ce facem. Pentru psihoterapeutii incepatori, care tocmai descopera puterea metaforelor terapeutice, aceasta carte ofera proceduri detaliate, exemple de caz sio CaM eMC He coe leo he aechc Caos} tay imediat in munca lor, indiferent care le este fundalul teoretic, COAT Ca Meo R ute Retro Catoaey de asemenea, formator si conferentiar universitar si Rut eee Ween Me RTTT copii si adolescenti, foarte bine primit de cititori, ‘atrei.ro 3. |Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM, ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU Coperta: FABER STUDIO Director productie: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp: EUGENIA URSU Corectura: CATALINA IOANCEA EUGENIA URSU Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei BURNS, GEORGE W 101 povesti vindecdtoare pentru adulti : folosirea metaforelor in terapie / George W. Burns ; trad.: Daniela Stefanescu. - Bucuresti: Editura Trei, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-707-582-6 I Stefanescu, Daniela (trad.) 159.9 Titlul original: 101 Healing Stories. Using Metaphors in Therapy Autor: George W. Burns Copyright © 2001 by John Wiley & Sons Copyright © Editura Trei, 2012 pentru prezenta editie C.P. 27-0490, Bucuresti Tel./Fax: +4 021300 60 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN: 978-973-707-582-6Le dedic aceasta carte, cu dragoste si multumiri, tatdlui meu, Reg, care m-a invatat din povestile lui de viata, mamei mele, Marge, care statea in fiecare seara pe marginea patului meu, citindu-mi povesti, copiilor mei, Leah si Jurien, care au creat si m-au invdtat sd spun povesti despre Fred Mouse si nepotului meu, Thomas, care continud povestile intr-o generatie nou. Cartea este scrisd si in memoria prietenului meu foarte drag, dr. Lok Wah (Ken) Woo, a carui poveste de viafd a fost una de compasiune, vindecare si intelepciune.Cuprins Multumiri Cuviant-inainte Introducere Ce ofera aceasta carte Un cuvant, doud despre titlu Povesti orale versus povesti scrise Structura acestei carfi Povestea 1 Importanfa povestilor Partea intai. Terapia prin metafore Capitolul 1. Forfa povestilor De ce spunem povesti? Forfa povestilor de a disciplina Forfa povestilor de a starni emofii Forfa povestilor de a inspira Forfa povestilor de a schimba Forfa povestilor de a crea abilitati minte-trup Forfa povestilor de a vindeca Capitolul 2. A povesti eficient Zece indrumari pentru un povestit eficient $ase indruméri pentru rostirea naratorului 1088 93 96 103 105 106 110 3 116 120 123 126 330 137 143 147 151 154 156 161 163 166 168 171 175 176 179 182 186 Capitolul 3. Povesti in terapie Povesti, istorisiri, anecdote $i metafore Metafore in terapie De ce spunem metafore? Partea a doua. Povesti vindecatoare Capitolul 4. A da puteri noi Povestea 2. O traditie a fortificarii minte-trup Povestea 3. SA fim responsabili Povestea 4. SA te bazezi pe tine insuti Povestea 5. Importanfa de a accepta complimente Povestea 6. Jim si cartea cu glume: 0 poveste despre autofortificare Povestea 7. A prinde putere prin autoafirmare Povestea 8. S& mulfumim simptomelor noastre Povestea 9. Un model despre cum s4 ne intarim Povestea 10. Joe devine puternic Povestea 11. Elanul spre noi inalfimi Capitolul 5. A invata s& acceptim Povestea 12. Si acceptim viata aga cum este Povestea 13. Si invafam s& ne acceptém conditia Povestea 14. Sd tinem minte ce si nu uitim Povestea 15. Suntem cu tofii diferiti Povestea 16. Dorinta cea mai arzdtoare Povestea 17. A accepta ce aduce viata Povestea 18. A accepta o pierdere Povestea 19. Noroc, ghinion, cine stie? Povestea 20. in c&utarea perfectiunii Povestea 21. Viaja nu este ce ar trebui sa fie Capitolul 6. Reajustarea unor atitudini negative Povestea 22. Sa privim in sus Povestea 23, Legea naturii Povestea 24. Binele urmeaza raului Povestea 25. Ajustandu-ti velele 11189 191 194 198 201 204 208 209 212 216 218 220 223 226 229 231 234 238 239 241 245 248 252 254 257 262 265. 269 274 275 278 282 284 Povestea 26. Alegerea modelului Povestea 27. Si dam drumul trecutului Povestea 28. O calatorie plind de invatdminte neasteptate Povestea 29. Cand ajungi la capatul puterilor Povestea 30. Suntem ceea ce credem c4 suntem Povestea 31. Tatél meu: de la probleme la solutii Capitolul 7. Schimbarea tiparelor de comportament Povestea 32, Cand numai ce-i mai bun este suficient Povestea 33. Inceputul cunoasterii Povestea 34. A recunoaste gi a folosi absurditatea Povestea 35. Un gest care a schimbat un sat intreg Povestea 36. Daca facem intotdeauna ceea ce am facut dintotdeauna Povestea 37. A-fi trai clipa prezenta Povestea 38, Ce semeni... Povestea 39. Cand faptele vorbesc mai tare decat vorbele Povestea 40. Viafa nu este atat de rea Povestea 41. Suntefi mai bun decat erati inainte? Capitolul 8. A invata din experienta Povestea 42. Folosifi ce aveti Povestea 43, A ne infrunta monstrii sia ne arata prietenosi fafa de ei Povestea 44. Invatati s4 va indragiti disconfortul Povestea 45. Problemele pot deschide opfiuni noi Povestea 46, A gasi comori in tragedie Povestea 47. Gasirea linistii Povestea 48. Trasarea limitelor Povestea 49, A ajunge in si a iegi din locuri gregite Povestea 50. Incredeti-va in abilitatile voastre Povestea 51. Transformarea durerii in placere Capitolul 9. Atingerea obiectivelor Povestea 52. Atingerea felului suprem Povestea 53. A zbura liber Povestea 54. Inseamnd o diferenta Povestea 55, A ne implica in ceva 12287 290 294 297 301 304 309 310 313 316 320 324 326 331 334 337 340 345 350 352 355 358 360 363 368 373 378 379 381 383 385 388 391 Povestea 56. Scrierea unei carfi Povestea 57. Escaladeaza toti munfii Povestea 58. Multe drumuri Povestea 59. A cladi o viafa noua Povestea 60. Secretele succesului Povestea 61. Pas cu pas Capitolul 10. Cultivarea compasiunii Povestea 62. Despre inutilitatea ciorovaielii Povestea 63. A hrani un semen Povestea 64. Iubeste si da drumul Povestea 65. Iubire, versiunea 4.0 Povestea 66. Aprecierea reciproca Povestea 67. A invata sa-fi pese Povestea 68. A invata si dai mai mult Povestea 69. Luati-o de mana Povestea 70. Povestea compasiunii Povestea 71. A-i da cuiva ceea ce fi este necesar Capitolul 11, Dezvoltarea intelepciunii Povestea 72. Raul vietii Povestea 73. Crearea de optiuni Povestea 74. Asteptari ale altora Povestea 75, A face alegeri pentru supravietuire Povestea 76. A sti versus a face Povestea 77. A aborda perspectiva diferita Povestea 78. A folosi infelepciunea in mod intelept Povestea 79, Daca ag fi avut timp Povestea 80, intrerupe caiutarea Povestea 81. A gasi sursa infelepciunii Capitolul 12. A-ti pasa de tine insuti Povestea 82. Ce dati este ceea ce primifi Povestea 83. A da ce ai mai bun Povestea 84. Completeaza-ti rezervele Povestea 85. A invaja sa ai grija de tine Povestea 86. Mergi cu curentul Povestea 87, Schimbarea mareei 13396 400 403 407 42 43 4i7 420 423 425 427 429 431 434 437 439 439 465 470 470 471 492 493 497 Povestea 88. A ne recunoaste $i folosi abilitatile Povestea 89. Sa dai ceea ce vrei si primesti Povestea 90. A forma gi a schimba convingeri Povestea 91. A negocia timp pentru tine insufi Capitolul 13. Sporirea fericirii Povestea 92. Secretul care nu va fi gtiut niciodata Povestea 93. A da si a primi Povestea 94. Lasa lucrurile in simplitatea lor Povestea 95. Daca te simti fericit Povestea 96. Putea fi mai rau Povestea 97. Problema de a cduta probleme Povestea 98. A fi una cu toate lucrurile Povestea 99. Acceptafi ceea ce ofera viata Povestea 100. Celebrati viata Partea a treia. Cum sa va creati propriile metafore Capitolul 14. Cum sa o faci si cum sa nu o faci Nu faceti ce am facut eu Cum sa creafi povesti vindecdtoare indruméari pentru folosirea povestilor din viata personala Capitolul 15. Folosirea abordarii PRO pentru a crea propriile voastre povesti vindecdtoare Astructura 0 abordare PRO Pasi pentru administrarea metaforelor terapeutice Un comentariu de incheiere Povestea 101 De ce ii invatati pe altii prin povesti? Bibliografie 14Multumin Nimic nu se intampla pe lumea aceasta in mod izolat si, in consecinta, mediul nostru ambiant este plin de metafore de re- latie si interactiune. Computerul la care scriu este produsul crea- tivitafii imaginatiei si aptitudinilor tehnice pline de iscusin{a ale multor oameni si, cu toate cd eu nu-i cunosc, trag foloase de pe urma aportului lor. Povestile relatate in acest volum au fost scri- se datorita incurajarilor primite din partea prietenilor gi colegi- lor si, pe masur ce le citifi, se dezvolta o relafie intre voi si mine si gandurile si lucrurile pe care le-am invafat, le-am adunat sau le-am trait pe parcursul calatoriei mele prin viata. Aceasta relatie reciprocd devine, dupa cum mi-a fost dat sa descopar, foarte evidenta atunci cand scrii 0 carte. Ca orice alta activitate in viata, ea nu este un proces izolat, ci un produs al in- teractiunii cu mulfi oameni foarte speciali si de mare valoare. Julie Nayda, ca secretara, ca persoana care intampini voioasa clientii in cabinetul nostru gi ca prietend afectuoasa, tu esti cea mai buna! Culegerea calm la calculator a cuvintelor mele, ta- lentul tau creativ si acel pronunfat sim al umorului ma ajutd imens s& m& bucur de munca mea... si de viata. fi spun doctorului Michael Yapko ,,Mulfumese” pentru c& a acceptat sa scrie Cuvaniul-inainte chiar... inainte sd vada textul. 15Este incurajatoare aceasta incredere acordata de catre un coleg. Am apreciat sprijinul pe care mi l-ai oferit de-a lungul anilor, sti- lul pragmatic al gandirii tale si m-a incantat relatia noastra de camaraderie. Leah Burns, MSc, Rob Mc Neilly, MBBS, Peter Moss, MBBS, Graham Taylor, MA, Pam Wooding, BEd si Michael Yapko, PhD (in ordine alfabetica)!: sunteti cu tofii mult mai mult decat niste colegi care mi-au revazut textul. Suntefi tovardsii mei de munca dar si prietenii mei dragi, céci numai unui prieten cu totul special ii poate inmana un autor manuscrisul sdu, prefios pentru el, ceran- du-i — ba chiar asteptand din partea lui — criticile brutal de oneste pe care mi le-ati adresat voi cu atata generozitate. Va mulfumesc pentru timpul vostru, pentru bunavoinja, eforturile si franchetea voastra. Veti gasi incorporate in text franturi din sugestiile voastre gramaticale, cuvinte mai elocvente si idei provocatoare. Mersi. Tracey Belmont (plus toti cei de la John Wiley & Sons si de la Graphic Composition), mi-a facut realmente placere sa lucrez cu tine ca editor al meu. M-ai ajutat sa imi prind gandurile si sa le structurez intr-o forma care le va fi folositoare si usor accesibild cititorilor. {mi place felul in care noi am lansat idei in jurul nos- tru, mai cu seama la inceputul acestui proiect, si imi amintesc cu drag de conversatiile pe care le-am impartasit despre propriile noastre cotloane in aceasté minunata lume. Mulfumiri si bun venit in familie doctorului Ian Bytheway, pentru incurajare, corectura textului si contribufii creatoare. Claire Ash, cum mi-ag putea exprima gratitudinea fafa de tine pentru faptul ca reprezinti o parte atat de minunata si de esenfiala 1 fn urma numelor, sunt titlurile universitare de master sau de doctor ale respectivelor persoane. Aici le-am ldsat ca in original. (N.t.) 16a vietii mele? Iti apreciez sprijinul, incurajarea si felul in care ai tolerat fara pic de egoism ,,cealalta” relatie a mea (cea cu com- puterul), pe parcursul ultimelor cateva luni. Imi simt povestea realmente completa, avandu-te pe tine ca personaj principal. Ma consider foarte norocos de a fi stat la picioarele unor foarte dibaci povestitori, de pe plajele din Fiji pana la plantati- ile de cafea ale Vietnamului si satele de munte din Himalaya. [-au acordat unui strain privilegiul accesului la povestile lor in- felepte, vechi de cand lumea si la procesele integrante de co- municare. Le multumesc si clientilor mei care mi-au impartasit cu atata bundvoin{a istoria vietilor lor, mai ales celor care si-au dat acor- dul pentru reproducerea povestilor lor aici. Am modificat in mod deliberat aceste povestiri spre a proteja persoana respectiva, in- cercand totodata sA mentin integritatea mesajului. Familia si prie- tenii se vor regasi si ei in aceste file, adesea intr-un chip in care numai ei insigi se vor recunoaste. Apreciez cé nu suntefi numai parte din cartea mea, ci si parte din viata mea. intocmai cum scrierea unei cari este un act care evidenfiaza interactiunea noastra cu alfii, tot asa si povestile sunt procese ale relatiei. Pe masura ce firul fiecdrei povesti este depanat iarasi si iardsi, pe masura ce mesajul se raspandeste, undele de sanatate, de tamaduire si de fericire radiaza tot mai amplu, aidoma cercu- rilor formate de o piatra pe care o arunci intr-un elesteu. 17Cuvant-inainte Ploua si ploua, iar apoi s-a pornit sa ploud si mai tare, de parcd ce- rul s-ar fi deschis si un ocean de ploaie s-ar fi pritviilit pe pitmant. In timp ce fluxul apelor se tot indlfa, Omul cel Sfant privea de jur imprejur, intrebandu-se daca ploile erau un semn de la Dumnezeu. Era convins cai, si dacéi ar fi fost asa, el era in siguranfa. Sedea in poarta lui si, cand apa a inceput sd-i pitrundd in casi, un barbat intr-o barcé a vaslit pana Ia el si i-a spus: — Omule Sfant, salveazi-te! Urci in barca mea. Omut cel Sfant a replicat: — Sunt un copil al Domnului si Dumnezeu nu ma va lisa sii mit inec. Oferd locul din barca ta unui alt suflet care-l meritd. Bérbatul a plecat, vaslind mai departe. Apele au continuat sd se ridice peste primul nivel al casei lui, aga ca Omul Sfant s-a urcat in dormitorul de la nivelul al doilea, stand in asteptare si urmérind ceea ce se intampla in jurul lui. Curdand, un alt barbat aflat intr-o barci s-a apropiat vaslind sus pani la fereastra lui si i-a spus: — Omule Sfant, esti in pericol. Te rog, urcit-te in barca mea ca sit nu te ineci. Omul cel Sfant a refuzat din nou, spundnd: 18— Dumnezeu nu md va ldsa sai ma inec. Sunt slujitorul Lui, vocea Lui. Oferd locul din barca ta altuia care este vrednic sd fie salvat. Bérbatul a plecat, vaslind mai departe. Ploile au continuat, iar nivelul mereu crescand al apei I-a silit pe Omul cel Sfant sa se urce pe acoperigul casei lui. Pentru ca apele se indltau si mai mult si incepeau si-i acopere casa, el s-a suit pe horn. Curéind s-a apropiat un elicopter rotindu-se pe deasupra lui, iar 0 voce bubuitoare a résunat printr-un megafon: — Omule Sfant, voi lisa si cadé o franghie la tine gi te voi ridica de pe cos. Prinde franghia si salveaza-te! Omul cel Sfant a replicat: — Dumnezeu nu ma va lisa si md inec, Continud-ti zborul si sal- veaza o alta persoand care are nevoie de ajutorul tau. Elicopterul a zburat mai departe. Ploile au continuat, apele s-au tot indlfat, iar... Omul cel Sfant s-a inecat. Cand l-a intalnit pe Dumnezeu in Ceruri, l-a intrebat: — Doamne, cum de-ai putut sd ma lasi sa mda tnec? Nu te-am slu- jit cu credinfa in tofi acesti ani? Nu mi-am dedicat intreaga viata ma- refiei tale, ajutindu-i pe alii sd ajungd a-fi cunoaste cuvantul? Nu in- teleg. De ce m-ai ldsat si ma inec? lar Dumnezeu a raspuns: — Idiotule! Ti-am trimis doud barci cu vasle si un elicopter! Cateodata, solutiile sunt chiar sub ochii nostri, numai ca noi suntem prea obtuzi la minte si prea neatenti spre a le observa sau aplica. De pilda, in viata de zi cu zi, pretutindeni in jurul nos- tru existé oameni minunafi care ne pot arata, pur si simplu din insusi felul lor de a fi, cum sa rezolvam problemele, cum sa re- lafionam cu alfii in mod pozitiv si eficient si s4 gestionam bine 19aspecte complexe ale viefii. Fiecare om are anitihite indemanazi, anumite resurse care ne pot servi ca modele noua, tuturor, atunci cand incercém sa invafam sa facem ceea ce trebuie in viata. Via- fa fiecarui om este 0 poveste ce a sa fie spusa, de ne-am lua doar ragazul si o observam — si sd 0 istorisim. George Burns, impartdsindu-ne si noud numeroasele lui re- surse si abilitafi prin intermediul prezentei carfi, ne-a oferit un minunat prilej de a invafa si a beneficia de pe urmele infelepciu- nii sale. Burns este un fin observator de oameni, iar sensibilita- tea si capacitatea lui de a percepe ies imediat la iveala din mo- dul delicat in care ni se adreseaz4 prin povestile pe care le deap&na pentru noi. Le furnizeaza cititorilor un cadru spre a in- telege de ce povestitul este un mijloc neprefuit pentru a comu- nica idei, a deprinde iscusinfe $i a oferi usurare $i alinare celor asupra cdrora apasa povara disperarii, lanturile acesteia fiind de cele mai multe ori fabricate chiar de ei. Pentru Burns, sa-i elibe- reze pe oameni, in asa fel incat ei sa isi poata trai viata bine, este un fel evident. Povestile lui sunt instrumente pe care le pune la dispozitie oamenilor spre a-i ajuta sa faca tot ce le sta in putinta pentru ca schimbirile si devina posibile, si anume, s4 vada pro- blemele dintr-o varietate de perspective gi si gaseasca solutii pe 0 varietate de niveluri. Burns imputerniceste, capaciteaza citito- rul-ascultator si, procedand astfel, inlesneste observarea intelep- ciunii cede rezida pana si in cele mai banale experiente de viata. Folosirea metaforelor in psihoterapie, mai cu seama printre cei care practicd hipnoza clinica, a devenit o componenta de baza a tratamentului. Mai sunt incd multe de invafat despre motivul pentru care o persoand aude o poveste si, in consecinfa, este in- spirata sa isi transforme un aspect sau altul al viefii sale, pe cand 0 alta persoand aude aceeasi poveste si o ignora total. Ce factori 20influenfeaza valoarea potentiala a experientelor altora ca instru- mente de invafatura? Burns analizeaza aceste probleme $i inca multe alte chestiuni importante gi ne ofera idei si indruméari va- loroase despre cum sa facem din arta povestitului un mijloc mai bine gandit si mai eficace de interventie. Burns ne-a trimis niste barci metaforice si un elicopter si, pen- tru oportunitatile pe care ni le ofera, fi putem fi recunoscatori. Dr. Michael D. Yapko Solana Beach, California 21Introducere A fost odati... Cand sedea mama la marginea patului meu la sfarsitul fiecdrei zile si spunea aceste cuvinte, eram vrajit. Trei cuvinte simple si frecvent rostite imi captau atentia si imi ascu- teau un simf al anticiparii celor ce aveau sa vind. Unde urmau s duca? Ma vor lua oare cu ele intr-o calatorie fantasmaticad sau ma vor purta intr-un voiaj al imaginatiei? Ma vor ghida prin ta- ramuri pe care abia urma sa le explorez? {mi vor deschide min- tea pentru experiente pe care inca nu le descoperisem? Vor starni emofii de team, tristete, bucurie sau tulburare? Ma ghemuiam in lenjeria patului, inchideam ochii si asteptam cu deliciu si ma aventurez intr-o calatorie necunoscuta. Acele vremuri au fost deosebite. Era ceva foarte intim in ju- rul spatiului temporal netulburat al depanarii unei povesti. Se crea o legdturd care unea ascultatorul si povestitorul ca pe doi exploratori arctici izolati cumva intr-o lume proprie fiecdruia, si totusi inlanfuifi prin experientele pe care le impartaseau numai ei doi, intr-un mod unic. Desi confinuturile povestilor pe care mi le citea mama pe-atunci s-au pierdut in strafundurile memoriei, dainuie inca amintirea unei senzafii de beatitudine, apropiere sufleteasca si sentimentul de a fi ceva special. Mama iubea literatura. Necitea, surorii mele si mie, din clasicii literaturii pentru copii — povesti care aruncau un arc peste continente, se intindeau din America in Europa si in Australia. Cand ne-am facut mai ma- ricei, a inceput sA ne ia la pantomime si la piese de teatru, unde am trait experienta unor povesti interpretate atat vizual, cat si auditiv. Povestirile tatii erau diferite. Erau chiar din viafa. Mainile lui erau menite sd tind unelte, nu carfi. Nascut inainte ca frafii Wright? s4 simt4 pentru prima dat cum picioarele lor se ridica de pe sol, a navigat pe jumatate de glob la o varsta la care majo- ritatea adolescentilor, in ziua de azi, merg inca la scoala. A tru- dit in ferme din inima Australiei, a lucrat ca drumar, a jupuit serpi ca sa le transforme pielea in centuri si curele si a pierdut precara-i agoniseala intr-un foc de padure devastator. Relata de- spre tragedie si triumf, despre inimi sfasiate si realizari, despre provociri si determinare. Istorisirile lui, ale cdror subtilitati nu le infelegeam la vremea aceea, m-au instruit in legdtura cu re- sursele umane launtrice si m-au inifiat in capacitatea miraculoa- sa a spiritului omenesc. Am invafat de la ambii parinti multe despre povesti, si parte a acestei invafaturi a fost cd povestile nu sunt domeniul exclu- siv al copilariei. Ele mi-au imbogatit viata de adult, de parinte si de fiin}a sociald. Au ajutat si sudeze legatura stransa dintre mine gi partenera mea, copiii mei si nepotul meu. Ele joacd un rol am- plu, insemnat si influent in viata mea de terapeut. Am fi cu tofii mai sdraci fara acestea, caci fara povesti este greu de imaginat cum am putea dezvolta indemandrile, abilitafile si cunostintele 2 Fratii Orville si Wilbur Wright au reusit la inceputul secolului XX sa efectueze pentru pri- ma oara in istoria aeronauticii un zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor. (N.t.) 23necesare pentru a supraviefui. Ele sunt un element integrant al evolufiei noastre, atat ca specie, cat si ca individ. $i, dacd sunt 0 parte atat de esenfiala a viefii, nu este logic i firesc sa fie si un element substantial al terapiei? {n romanul lui Salman Rushdie, The Moor’s Last Sigh, unul dintre personaje comenteaza ca, dupa ce murim, tot ceea ce ramane in urma noastra sunt povestile. Ne-am nascut cu po- vesti. Cand mamica noastra ne fine in brate pentru intaia oard, ne leagana usor $i ne vorbeste duios, deprindem o poveste de iubire. Cand crestem, ni se citesc povesti care ne invata de- spre valori, morala gi asteptarile sociale. Acele povesti pe care le auzim incep si ne modeleze viata, iar povestile pe care in- cepem sa le istorisim, la randul lor, definesc cine suntem. Ve- nim acasa de la scoala la sfarsitul zilei si povestim despre in- tamplarile noastre din clasa sau pafaniile de pe terenul de joaca. Nu renuntam la povesti atunci cand depasim copilaria si preluam responsabilitatile tineretii. Asa cum faceam gsi cand eram scolari, aducem si acum acasi povestile zilei noastre de munca. Aceste povesti indeplinesc diferite functii. Ele nu doar rela- teaza faptele petrecute, ci comunica si ceva despre noi, despre experientele noastre, despre perceptiile noastre si despre viziu- nea noastr4 asupra lumii. Caci exact asa cum povestile modelea- 28 felul in care percepem si in care interactiondam cu lumea gi re- veleaza aspecte esentiale despre noi insine, in anii mai tarzii ne ajuta si ne reamintim calatoria vietii noastre, cu toate trepidafi- ile si triumfurile ei, Chiar dupa ce noi ne-am dus, povestile ra- man in urma noastra. 24Ce oferd aceasta carte Dezvoltarea unei utilizari eficiente a metaforelor in terapie implicé doud componente de baza. Prima este indemanarea. Ai- doma unui artist care trebuie si cunoasca legile perspectivei, ale culorilor si nuanfelor, si un povestitor are nevoie s4 cunoasca principiile construirii unei povesti terapeutice care va antrena ascultatori, le va inlesni identificarea cu problema lor si ii va uni in cdutarea unei solufii. Cea de-a doua componenté este arta. Arta face ca 0 pictura si se evidentieze din noianul unei mulfimi si sd creeze o impresie care dainuie. In mod similar, povestile care ii vor fi cel mai de folos clientului sunt cele care sunt mestesugite anume pe nevoi- Je lui si sunt comunicate intr-un mod care asigura atat implica- re, cat gi talc. Aceasta carte este produsul cerintei cursantilor participanti la seminarele pe care le-am finut pe tema metaforelor. Aceste ce- rinfe se referau la invatarea atat a abilitatilor, cat si artei comu- nicarii terapeutice eficiente. Doua dintre intrebarile pe care le aud cel mai des in cadrul seminarelor sunt: ,,Cum spuneti po- vesti intr-un mod care implica efectiv clientul?” si ,,Unde gasifi materialele sau sursele pentru a crea povesti adecvate?” Urmatoarele capitole ofera etapele practice spre a raspunde la aceste intrebari. Ele vA arata cum sd spuneti povesti intr-un mod eficient, cum sa le faceti si devind metaforice si unde sa cautati izvoare pentru povestiri terapeutice. Gasifi linii directoa- re despre cum s4 comunicati povestile si si utilizati vocea po- vestitorului in cel mai propice mod spre a antrena clientul si a incepe calatoria vindecarii. Cartea v4 ghideaza cu grija prin aceste procese pragmatice si va indruma catre diferite metodede a inventa povesti metaforice pornind din propria experienta si din alte surse. . . . oo Cursantii, studentii si colegii m-au incurajat sa includ un nu- mar de povesti pe care le-am folosit in terapie. Ma consider in- tr-un fel un colectionar de povesti, ele starnindu-mi inca de mult interesul prin capacitatea lor puternicd si totusi subtila de a in- vata sia tamadui. Rezultatul a fost ca le-am adunat pe parcursul calatoriilor mele prin Asia, Europa, Africa, Australia si America. Am ascultat numeroasele istorisiri tragice si triumfatoare ale clientilor mei si am invafat din experienfele lor de viata. Am au- zit povestile pline de imaginafie creatoare ale copiilor mei si ne- potului meu, care nu cunosc niciuna dintre restricfiile si structu- rile varstei adulte. Am stat cu povestitori din satucuri de pe diferite insule situate la nivelul marii in Pacific si pana pe inal- timile Himalayei, observand atent arta lor si absorbindu-le me- sajul. Am descoperit povesti cu un eminent continut metaforic in antologii, basme populare, carfi pentru copii sau pe e-mailul meu. Sper, ca orice colectionar, sa fi invafat sa le inlatur pe cele care nu sunt atat de valoroase si sd le pastrez pe cele care au un merit intrinsec — un proces pe care va incurajez s4-l urmafi, nu numai cu povestile pe care le cititi aici, ci cu oricare va intalniti pe viitor. Pentru psihoterapeutii experimentati, acest volum aduce o di- versitate de noi idei de povesti pe baza c4rora s4 se poata crea metafore terapeutice pline de sens. Ofera tehnici pentru a ascuti abilitatile, a spori comunicarea gi a cregte eficienfa si plicerea a ceea ce facem., Pentru psihoterapeutii novici in practicarea metaforei, care tocmai descopera puterea metaforelor terapeutice, aceasta carte ofera proceduri pas cu pas, exemple de caz si o sursd bogata de 26povesti terapeutice care le dau posibilitatea sa le aplice imediat in munca lor, indiferent care le este fundalul teoretic. Cartea fi va ajuta sa cultive competenja in arta comunicarii terapeutice, in procesele de schimbare si recompensele facilitarii rezultatului, precum si sa invete despre metodele de aplicare a metaforelor. Un cuvant, doud despre titlu Numind aceste istorisiri metaforice povesti vindecdtoare, defi- nesc vindecarea intr-o perspectiva larga. Cu toate ca, in cultura noastra occidentala, vindecarea este poate cel mai ades folosita in contextul tratarii unei boli fizice sau al vindecarii unei probleme fizice, nu doresc sa 0 limitez la o definitie atat de reductionista. in termenii a ceea ce stim despre psihobiologie (Pert, 1985, 1987; Rossi, 1993; Rossi & Cheek, 1998), se poate emite ipoteza c4 po- vestile, care schimba modul in care géndim sau simfim in legatu- ra cu ceva, pot schimba si ceva in prelucrarea noastra minte-trup. Daca urmarim niste ascultatori fermecafi de 0 poveste, vedem anumite semne foarte evidente ale adaptarii minte-trup, cum ar fi modificari in respiratie, in migcarile musculare si in ritmul ba- tailor inimii. Povestea 2 relateaza o istorie care, pentru generatii de fijieni alesi, a fost folosita ca s4 le dezvolte ascultatorilor abili- tafile psihofiziologice necesare spre a se implica in acfiunea min- te-trup plinad de indemdnare a mersului prin foc. Intrinseca titlului gi contextului prezentei carti, vindecarea in- seammni si refacerea, consolidarea sau amplificarea starii de bine mentale si emotionale. Povestile acestei culegeri sunt in primul rand despre ajustarea sau modificarea atitudinilor, emofiilor si a tiparelor comportamentale care usureaza adaptarea noastra la condifiile $i circumstantele de viafa si, in consecinfa, ne asigura 27starea de bine. Ca atare, povestile nu sunt doar despre refacerea a ceea ce S-a deteriorat sau despre tratarea simptomelor, ci sunt — asa cum a fost dintotdeauna povestitul traditional — de- spre un mod de trai, o filosofie a vietii si o existen{a care se ga- seste in armonie cu relafiile dinamice ce dainuie intre minte, trup, suflet si mediul ambiant. De aceea, povestile sunt mai mult decat un mijloc de rezol- vare a problemelor. Ele ii vorbesc ascultatorului despre sanata- te si insanatogire intr-un mod care este preventiv. Povestile pot intari, imbogafi sau stimula. Ele pot initia ascultatorii in expe- rienfe sau provocari pe care sd nu le fi intalnit inca si pot oferi sugestii sau mijloace de a face fafa acestei situafii daca sau cand ea se iveste. Terapia prin metafore nu este pentru oricine — fie client sau clinician —, iar eu nu vreau sd dau impresia ca ar fi singura mo- dalitate de a face terapie. Cu toate ci povestile au o atractie uni- versala si ca eficacitatea lor ca instrument de invafare a fost de- monstrata de mult, exista clienti care nu apreciaza niste abordari atat de indirecte ale tratamentului sau nu beneficiaza de pe urma lor, considerandu-le eventual ca evazive, condescendente sau ire- levante pentru cerintele lor. Exista clienti care reactioneazd mai bine la interventiile directe si se pot chiar infuria ca platesc bani castigati din greu ca sd aud& cum un terapeut bate cémpii cu vreo poveste abstracta. Urm§riti cu atentie astfel de reactii, c&ci ele comunica informatii vitale: fie cA respectivele voastre povesti nu se pot aplica nevoilor acelei persoane, fie cé abordarea meta- foricd nu este relevanta. Cu cat aveti mai multe coarde pe arcusul vostru terapeutic, cu atat puteti sa va adaptafi mai bine unor atari clienfi indivi- duali si nevoilor lor individuale. Terapia prin metafore este doaruna dintre acele coarde — si poate sa nu fie cea mai buna sau singura necesara spre a asigura cd tinta a fost atinsa. Povesti orale versus povesti scrise Cum atat traditia, cat si veridicitatea povestii rezida in istori- sirea ei, am ezitat indelung sa dau la lumina tiparului multe din- tre aceste povesti. Odata scrise, povestile tind si dobandeasca 0 calitate imuabila, ca si cum aceasta ar fi forma in care au fost din- totdeauna si ar trebui sa fie intotdeauna. Realitatea este cd poves- tile sunt dinamice. Ele evolueaza, se schimba si se adapteaza de la povestitor la povestitor, precum si de la ascultator la asculta- tor. intr-adevar, forta unei povesti rezida adesea in flexibilitatea ei si in adaptabilitatea la nevoile ascultdtorului si la imprejurari. Nu pot garanta ca povestile din aceasta carte sunt aga cum le-am auzit eu prima data. Nici cd felul in care le cititi este cel in care i le-am spus eu ultimului meu client sau i le voi spune ur- matorului. Ceea ce importa aici este cd ele nu trebuie luate in considerare atat de mult pentru cuvintele lor, cat pentru tema sau talcul lor. Céutati mai degraba mesajul terapeutic din fieca- re poveste decat sa incercafi sa o retineti sau sa i-o relatati textu- al clientului vostru. Aceste povesti nu sunt menite sa fie spuse si respuse in maniera in care un actor ar trebui sa refind, cuvant cu cuvant, textul unei piese de teatru sau in care un hipnotera- peut cursant ar putea recita cu exactitate un scenariu hipnotic anume. ingaduifi povestilor s4 evolueze si, impreund cu ele, propriei voastre povesti. Povestile rasar dinlauntrul nostru, ele comuni- ca despre propriile noastre experiente si ajuta la definirea noas- tra ca oameni. Prin povesti va fi posibil ca noi — si clientii 29nostri — s4 gasim fericirea $i starea de bine, precum si mijloace- Je pentru a crea si mentine stari emotionale pozitive. Structura acestei carti Cartea este structurata in patru parti, spre a inlesni trimiteri rapide la sectiunile pe care afi vrea sd le revedeti pentru idei de povesti atunci cand lucrafi cu un client in terapie. Partea intai, Terapia prin metafore, examineaza fora povestilor de a disci- plina, a trezi emofii, a inspira, a schimba comportamente, a crea acfiuni minte-trup pline de indeménare si a vindeca. in conti- nuarea acestei sectiuni sunt indrumari pentru povestitul eficient si pentru utilizarea vocii povestitorului. Ultimul capitol al aces- tei secfiuni priveste aplicarea povestilor in terapie. Partea a doua, Povesti vindecatoare, este imparfita in zece ca- pitole, fiecare confinand zece povesti relevante pentru tema si concluzia terapeutica a respectivului capitol. Fiecare capitol in- cepe cu 0 descriere succinta a temei obiectivului si se incheie cu un exercitiu special, destinat acelui scop anume. Subiectele in jurul cdrora sunt fesute povestile fiecdrui capi- tol reprezintd un scop terapeutic comun. Aceste subiecte au fost selectate dintr-un studiu nepublicat pe care |-am initiat despre ceea ce participantii la conferin}a au considerat a fi cele mai obis- nuite zece scopuri terapeutice. Am combinat rezultatele acestui studiu cu propria-mi experienfa ca terapeut, spre a alcatui 0 lis- ta cu zece teme terapeutice comune care ofera o baza in jurul ca- reia putefi dezvolta metaforele voastre proprii. Oricum, nu sunt singurele obiective terapeutice posibile si intrebuinfarea lor cea mai propice este mai degraba ca indrumar pentru a gsi idei, de- cat ca un set de scopuri definitive si exhaustive. 30Partea a treia, Cum sa va creati propriile metafore, va ghi- deaza printre procesele necesare pentru a va crea propriile po- vesti orientate spre obiectiv. Va aratd ce sa evitati si va da exem- ple despre cum au fost compuse diferite tipuri de povesti vindecdtoare in aceasta carte. In continuare, gasifi cum trebuie s4 procedati ca sa creafi, structurati si oferiti metafore terapeuti- ce eficiente. Accentul acestei cari cade pe felul cum s4 spunem povesti, cum sa gasim idei de metafore $i cum s4 structuraém povesti tera- peutice, mai curand decat pe prezentarea cercetarii ce sta la baza terapiei prin metafore. Avand in vedere ca atat arta, cat si stiinta terapiei prin metafore sunt importante, am oferit o Bibliografie detaliata in Partea a patra, asa incat cititorii interesafi si poata ex- plora in continuare natura metaforelor ca formd lingvistica, cerce- tarea din spatele eficacitatii lor si varietatea aplicafiilor lor tera- peutice. Este si o sursd pentru a repera alte povesti terapeutice — de la povesti populare tradifionale la website-uri pe internet. Cum sa folosim aceasta carte ca viitoare sursa bibliografica Scrierea acestei carti mi-a pus o dilemé, caci am vrut sa fiu clay, practic si accesibil, fara sa fiu excesiv de prescriptiv. Siste- mul de referinfa este astfel prezentat ca o posibila directionare pentru gasirea ideilor, nu ca o directiva pentru a utiliza exact ace- le povesti care sunt mentionate acolo. Ca o metaford sa fie rele- vanta, ea trebuie sd fie personala; trebuie s4 fie faurita in colabo- rare cu clientul; si trebuie sa fina cont de client, ca si de problema sa, de resursele sale si de obiectivul dorit. In continuare, vA su- gerez cafiva pasi pentru a atinge acest scop. 311, Folositi problema prezentata de client pentru a va ghida sau indruma in ciutarea scopurilor adecvate, orientate spre obiectiv. Mai intai, privifi problema ca mijloc spre un fel, folosind cer- cetarea i dovezile clinice despre respectiva afectiune si trata- mentul ei ca baz pentru a defini zonele in care sa cautafi in co- laborare cu clientul vostru scopurile terapeutice relevante. intelegerea naturii problemei pe care o are clientul va ajuta la formularea unei metafore adecvate, in conformitate cu aborda- rea PRO (vezi Capitolul 15). Nu folosifi acest sistem de referinfe ca pe formula care spu- ne: ,,.Daca e depresie, e Prozac” sau ,,Dacaé e problema de rela- tie, e Povestea X“. Poate fi mai folositor de vazut problema in cauza ca pe un indicator care semnaleaza tipul de idei ce ar putea stimula procesele pe care le parcurgefi cand formulati metafore. 2. Definiti clar scopurile terapeutice specifice ale clientu- lui vostru individual, urm4rind etapele schitate pentru o evaluare orientata spre obiectiv in Capitolul 15. Odata ce aceste scopuri au fost definite, este mai usor de ales caracteristicile terapeutice ale acelei metafore care va inlesni cel mai mult miscarea clientului spre obiectivul pe care-1 doreste. 3, Alegeti o metafora relevanta. Alegerea care este de preferat e sa triafi o metafora pe baza propriilor voastre idei, cazuri de client sau experienfe persona- le, Dac& va luptati s4 gasifi idei, consultafi Exercitiul de la sfar- situl capitolului pentru ideile pe care le-ati generat. Daca nimic altceva nu da rezultat, atunci revedeti povestile pe care le-am 32prezentat, refinand ca ele sunt oferite doar ca idei si exemple. Nu contin nicio magie in ele insele, si nici in modul particular in care au fost redate aici sub forma tiparita. Daca va sunt de ajutor, ar trebui s4 va stimuleze propriile idei care pot fi adaptate creator in munca voastra cu setul de scopuri individuale ale fiecarui client. 33povesTeA 1 Importanta povestilor intrucdt povestile sunt un mijloc ataét de important de a trans- mite intelepciune, morala si filosofia viefii, unele culturi chiar au povesti despre a spune povesti. Urmdatorul exemplu se bazeaza pe un basm popular din Nepal. El ne transmite ca unele povesti sunt atat de importante, incat ele trebuie auzite. A nu asculta poa- te fi o chestiune de viata sau de moarte. Folosind personajul regelui ca erou principal evidengiaza fap- tul ca fiecare, chiar si omul cel mai puternic si stimat, are nevoie si auda mesajul povestilor. Ele sunt atat de importante pentru fe- ricirea noastra, starea noastra de bine si felul nostru in viata, incat nepalezii le-au incredinfat in grija unei zeitdti anume a povestilor. Istorioara se petrece pe domeniile unui rege care iubea poves- tile cu o asemenea pasiune, incat a adus cei mai faimosi poves- titori din lumea-ntreaga in regatul sdu. Noapte de noapte, aces- tia isi spuneau povestile, atat unele cunoscute, cat si unele noi, regelui si Curtii sale. Dupa cum va puteti imagina, a se indelet- nici cu problemele de stat intreaga zi era o activitate extenuanta $i, daca regele asculta seara 0 poveste, il ajuta si se destinda, insa tocmai aici zicea buba. El se relaxa prea mult si, inevitabil, ador- mea inainte ca povestea sa fie incheiata. Dupa cum stie oricine, acesta este un semn de lipsa de respect si e de rau augur. 34Obiceiul regelui a infuriat-o pe Zeita Povestilor, care s-a sim- tit umilita i insultatd cd, dintre toti oamenii, tocmai regele incal- ca in mod regulat eticheta ascultatului de povesti. Cum puteau el sau oamenii lui sd traiasca fericifi fara povesti terminate? Hotarata sa avertizeze regele, zeita a aparut intr-un vis al pri- mului sau ministru, punandu-l in garda ca regele ar trebui sa as- culte povestile in totalitatea lor sau sA nu asculte deloc. Pri- mul-ministru i-a relatat regelui despre visul sau, iar regele a facut legdmAnt sa stea treaz. Cu toate acestea, chiar in timpul poves- tii din acea seara, mintea lui a inceput sa rataceasca, pleoapele sd fi cada grele peste ochi si curand a adormit. Primul-ministru, ca s4 preintampine mania Zeitei Povestilor, i-a rugat pe povestitori s4 schimbe ritmul povestirii lor, s4-si ri- dice tonul vocii sau sa faca povestile mai alerte si captivante, la primul semn cA pe rege il ia somnul, dar, din nou, totul a dat gres. Zeita Povestilor a fost furioasa ca regele i-a nesocotit aver- tismentul. Ea fusese generoasa si toleranta, dar acum se adduga si insulta la jignire. A aparut inca o data in visele primului-ministru. ,,Regele con- tinua sa dispretuiasca povestile, a spus. Nu le aude mesajele si, in consecinfa, nu poate sa le incorporeze invatamintele in viata lui ori si dea un exemplu bun pentru poporul sdu. Daca va continua sd insulte povestile, va trebui si moara si, ca zeita a povestilor ce sunt, este rolul meu sa-] pedepsesc. li voi pune otrava in micul de- jun in prima dimineafa dupa ce adoarme din nou in timpul unei povestiri. Dacd nu reusesc aga, voi face ca o ramura de copac sa cada pe el si sa-1 loveascd mortal. Daca, din cine stie ce motiv, si asta da gres, atunci voi trimite un sarpe veninos sa-l atace.” Dar amenintarea Zeifei nu s-a oprit aici. Avand in vedere ca regele fusese deja pus suficient de mult in garda, daca pri- 35mul-ministru i-ar spune tegelui despre soarta ce-] astepta, atunci el, credinciosul slujitor, ar fi preschimbat in piatra. Ce mai situafie de conflict! Moartea lui sau a preaiubitului sau rege! Spera sa le poata impiedica pe ambele. A incercat orice tac- tica posibila pentru a-l fine treaz pe suveranul sau, dar in acea noapte regele a adormit din nou inainte ca povestea sa ajunga la sfarsit. fn dimineafa urmAtoare, prim-ministrul gi-a inlocuit pe furis micul dejun cu cel al regelui, salvand astfel viata stipanului. in seara aceea a incercat din nou sa preintéampine ca regele sa ati- peasca, dar in van. in dimineata ce a urmat, cand regele s-a ase- zat pe o banca in gradina sa, primul-ministru a studiat cu aten- fie copacul ce ajungea peste capul sau. De indata ce creanga de deasupra regelui a inceput sa scarfaie si s-a rupt gata sd cada, el s-a ndpustit asupra monarhului, tragandu-l de acolo la loc sigur si salvandu-i astfel inca o data viata. Regele i-a fost recunosca- tor, dar primul-ministru nu a putut sa-i explice actiunile lui si nici si-l avertizeze pe rege in legdtura cu destinul ce incé pan- dea sa-l loveasca. fn acea noapte, pe cand regele, care nu si-a imbunatafit cu ni- mic atitudinea, a inceput sd mofdie in timpul povestirii, pri- mul-ministru s-a furisat in dormitorul regal si s-a ascuns in spa- tele unei draperii. Credinciosul slujitor a ramas de veghe gi dupa ce regele si regina s-au retras. Exact cum prezisese Zeita Poves- tilor, un sarpe aducator de moarte s-a tarat in camera si s-a cafa- tat pe patul regesc. S-a ridicat, gata si dea lovitura, dar pri- mul-ministru a lovit primul. Cu o miscare dibace a sabiei, i-a tetezat capul. in acel moment regele s-a trezit, l-a vazut pe primul-ministru cu sabia trasa si a interpretat gestul ca pe o tentativa de asasinat. 36Ministrul a fost condamnat la moarte si, in timp ce-si astepta in celuld executia, si-a dat seama ca va muri indiferent ce-ar face, Asa ca, dorind ca reputatia lui de loialitate s4 ramana intacta, i-a spus regelui adevarata poveste din spatele actiunilor sale. Nici nu terminase bine de rostit ultima vorba ca s-a si prefacut in piatra. Regele a fost zdrobit de suparare si vinovaitie. A facut un le- gamant sé nu mai adoarmé niciodata ori s4 se opreasca din as- cultat, in timp ce se spunea o poveste. Si-a incurajat poporul s4 arate respect fata de povesti, povestitori si, la randul ei, fata de Zeita Povestilor. Trebuiau sé asculte nu numai vorbele, ci si me- sajul si, aga cum urmau sd stimeze nararea povestii, tot asa aveau sd foloseasc4 mesajele, plini de respect, in vietile lor. 37Partea intdi Terapia prin metafore 38cAPITOLUL1 Forta povestilor De ce spunem povesti? in 1794 un baiefel a fost operat pentru a i se indeparta o tu- moare. Ma infior la gandul ce mi-ar fi trecut prin minte daca as fi fost un copil de 9 ani, care trebuia sa infrunte cu peste 200 de ani in urma perspectiva cufitului unui chirurg. Antibioticele nu fusesera descoperite. Louis Pasteur incd nu luminase lumea me- dicala in legatura cu necesitatea sterilizarii si anestezicile chimi- ce pentru calmarea durerii urmau sa fie descoperite dupa inca un secol si jumatate. Tot ceea ce i se putea oferi baiatului era o poveste. Pentru a ajuta s4-i fie distrasa atentia de la procedura, is-a spus 0 poveste atat de incitanta, incdt mai tarziu a marturi- sit cA nu simtise niciun fel de disconfort. Putea o poveste sa fie atat de puternica gi putea forfa ei sa aiba un asemenea efect? Pentru acel copil, chiar a putut. Optspreze- ce ani mai taziu, acelasi baiat a inmanat una dintre propriile-i povesti unui editor. Numele s4u era Jacob Grimm. Care a fost povestea lui? Alba-ca-Zapada. A devenit cu timpul unul dintre cei mai faimosi povestitori de basme din lume — basme care continua sa fie depanate in vorbe, in scris, in piese de teatru si in scenarii de film doua secole mai tarziu. 39