Sunteți pe pagina 1din 10

1. Domeniul de folosire ale constructiilor metalice.

Avantajele si dezavantajele
constructiilor metalice.
2. Structura otelului si proprietatile lui. Caracteristicile fizico-mecanice ale otelurilor
3. Tratamente termice ale otelurilor .Protectia anticorozivă a constructiilor metalice
4. Fabricarea otelurilor . Clasificarea otelurilor. Alegerea otelurilor pentru constructii
metalice
5. Comportarea otelului la întindere
6. Comportarea otelului la concentrari de tensiuni

1. Domeniul de folosire ale constructiilor metalice. Avantajele si dezavantajele


constructiilor metalice.
Metalul se foloseste în toate structurile. În dependentă de forma constructiilor , se divizeaza
in 8 grupe:
1. Hale industriale .
2 Structuri metalice pentru planseele de mari deschideri (Sali de sport, de spectacole )
3.Poduri si estacade (otelul folosit pentru caile ferate ,soselelor. Se utilizează la deschideri
mari )
4.Constructii din tabla (recipiente pentru lichide si gaze , conducte ,buncare, rezervoare de mare
capacitate)
5.Constructii inalte- turnuri , piloni ancorați pentru sustinerea antenelor de telecomunicații si
televiziune.
6. Cladiri inalte (otelul se foloseste pentru cladiri de 20 nivele si mai mult )
7. Constructiile stucturilor si a utilajelor mobile si fixe (macarale, poduri, rulante, masini de
constructii)
8 alte constructii metalice- radio telescoape , turnuri de fum , scari si alte constructii .
*Avantajele constructiilor metalice
-siguranta in exploatere –material cu propietati bune , elasto-plastice ,omogeneitate ridicata
- Greutatea mica in constructii C = P( greutatea, desitatea ) : R (rezistenta ) (-raportul intre
rezistentele mecanice si greutatea elementelor are valori favorabile )
-are cele trei rezistente egale: compresiune , incovoiere, intindere
- -rezistenta si comportare buna la actiunile seimice
-capacitate mare de adaptare ,posibilitati de modificare si reconstruire
-posibilitatea de realizare in uzina
-se pot realiza in orice forma
-utilizarea otelului permite realizarea constructiilor ecologice
-usor de executat pe santier indiferent de anotimp
-sunt demontabile majoritatea
-posibilitatea refolosirii materialelor prin topire
*Dezavantajele constructiilor metalice

-rezistenta redusa la actiunea agentilor corosivi, a umedității.Apariția ruginii.( Viteza coroziunii


pentru suprafata neprelucrată poate atinge 2 mm/ an)

-rezistenta redusa la foc, la 200 grade Celsius se modifica rezistenta la curgere, iar la 600 grade
Celsius elementele din otel nu mai preiau eforturi.
2. Structura otelului si proprietatile lui. Caracteristicile fizico-mecanice ale otelurilor

Datorită proprietăţilor sale, oţelul este probabil cel mai important material ingineresc şi de
construcţii din lume.
Cele mai importante proprietati ale oţelului sunt tenacitate şi durabilitate înaltă, rezistență la
rupere şi limită la curgere şi conductivitate termică bună. Pe lângă aceste proprietăţi
importante cel mai caracteristic pentru proprietăţile de oţel inoxidabil este rezistenta la
coroziune. Proprietatile fizico- mecanice ale otelurilor:
-rezistenta la rupere este proprietatea metalelor de a se opune fortelor exterioare care cauta sa le
distruga integritatea
-elasticitatea este proprietatea metalelor de a reveni la forma si dimensiunile initiale dupa
indepartarea sarcinilor
-plasticitatea este proprietatea metalelor deformate sub actiunea unei sarcini de a nu mai reveni la
forma si dimensiunile initiale dupa indepartarea solicitarilor
-tenaciatatea este proprietatea metalelor de a se rupe sub actiunea sarcinilor mari numai dupa
deformari vizibile
-fragilitatea este opusa tenacitatii
-duritatea este rezistenta metalelor fortelor exterioare , care le deformeaza superficial
-rezistenta la soc reprezinta capacitatea unui material de a absorbi o cantitate de energie inainte de
a se rupe, atunci cand este lovit brusc de un corp solid
-rezistenta la oboseala este proprietatea metalelor de a rezista la actiunea unor solicitari repetate.
- rezistenta la coroziunea este rezistenta materialului la procesul de distrugere a materialelor
metalice sub actiunea chimica sau electrochimica a mediului înconjurator sau a substantelor
cu care acestea vin în contact

3.Tratamente termice ale otelurilor .Protectia anticorozivă a constructiilor metalice


Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor si aliajelor prin racire si
incalzire dupa anumite reguli si in conditii bine determinate, in scopul modificarii
proprietatilor mecanice, fizice sau tehnologice. Tratamentele termice se pot imparti in
urmatoarele grupe:
1.NORMALIZAREA- otelul se incalzeste si se raceste lent .Ca rezultat rezistenta la rupere
creste .
2. CALIREA – La racirea brusca a otelului incalzit pina la rosu , otelul se caleste. La călire
–important este ca viteza de racire sa fie mai mare decit formarea modificatorilor ( alfa , beta
gama ). La călirea brusca se mareste rezistenta la rupere insa se micsoreaza plasticitatea.
Otelul devine fragil.
REVENIREA este tratamentul termic care consta in incalzirea unui aliaj calit, la o
temperatura inferioara celei de transformare in stare solida , in vederea obtinerii unei stari
structurale mai stabile; pentru a reda otelului calitatile initiale.
-otelul se incalzeste 900- 910 grade C
- se mentine , apoi se raceste lent
Coroziunea este un proces de distrugere a materialelor metalice sub actiunea chimica sau
electrochimica a mediului înconjurator sau a substantelor cu care acestea vin în contact
Protectia împotriva coroziunii reprezinta totalitatea masurilor care se iau pentru a feri
materialele tehnice de actiunea agresiva a mediilor corosive. Metodele si mijloacele de
protectie anticorosiva se grupeaza în urmatoarele categorii:
1. metode de prevenire a coroziunii (alegerea corecta a materialelor utilizate în constructia
de aparate si utilaje industrial, evitarea punerii în contact a unui metal cu un alt metal mai
electronegativ decât el,de exemplu bronz în contact cu otelul etc., prelucrarea mai îngrijita a
suprafetei metalului,deoarece adânciturile, zgârieturile favorizeaza si accelereaza coroziunea.,
Camasuirea este un proces metalurgic de legare a straturilor ale acelorlasi sau diferite metale.,
Electrometalizarea-Obiectele sunt electrometalizate pentru a preveni coroziunea, pentru a
obtine o suprafata dura sau o finisare atractiva, Galvanizarea este procesul de acoperire a
unui metal, cum ar fi fierul sau otelul, cu un strat subtire de zinc pentru a-l proteja de actiunea
coroziunii
2. metode de actionare asupra mediului corosiv; ( modificarea PH-ului mediului de
coroziune (exemplu neutralizarea apelor reziduale cu substante chimice).
Îndepartarea gazelor (O2; CO2) care maresc viteza de coroziune a mediilor corosive, mai ales
a apei
3.metode de acoperire a suprafetelor metalice (Protectia prin învelisuri anticorosive se
realizeaza prin acoperirea metalului cu un strat subtire de material autoprotector. Stratul
autoprotector trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie compact si aderent; - sa fie suficient de elastic si plastic; - grosimea lui sa fie cât mai
uniforma.

4.Fabricarea otelurilor . Clasificarea otelurilor. Alegerea otelurilor pentru constructii


metalice
Otelul este un aliaj de Fe si C. Otelurile se elaboreaza prin reducerea continutului de carbon.
Elaborarea se realizeaza in convertizor si in cuptorul electric.Dupa procedeele de fabricatie se disting
: Otelul de convertizor si otelul Martin. Dupa gradul de dezoxidare : - Necalmate( fierb la turnare, un
sunt omogene, se dezoxideaza prin adaugarea aluminiului,siliciului – Calmate ( un fierb , sunt folosite
la constuctii importante , sunt costisitoare)– Semicalmate . Conform stasului 380-71(gost) cele mai
raspindite marci Otel- G3 si G3 Гпс. Se livreaza dupa 3 grupe a)Dupa caractere mecanice b) Dupa
componenta chimica c) Dupa caractere mecanice si componenta chimica. Dupa Stas 27.772-88
marcile otelului se indica C 235, C245, C255, C2265, C275, C285, C375T, C375K, C345, C375, C390,
C440, C590.
Constructiile metalice se realizeaza din semiprefabricate de otel produse de industria siderurgica;
in functie de conditiile specifice de exploatare, otelurile pot fi grupate, dupa performante astfel:
Oteluri pentru constructii metalice : -oteluri de uz general(OL), - oteluri cu rezistenta marita la
coroziune , - oteluri cu granulatie fina pentru constructiile sudate, - oteluri cu rezistenta la rupere
fragila, - oteluri cu limita de curgere ridicata, - oteluri aliate pentru elemente speciale
Otelurile de uz general pentru constructii sunt oteluri carbon, cu carbon de 0,25%.Marca otelului
este definite in general dupa valoarea minima a rezistentei la rupere, evidentiata printr-un sistem de
notatii: -domeniul de utilizare, -rezistenta minima la rupere , -clasa de calitate , -gradul de
dezoxidare. Otelurile de uz general frecvent utilizate : -OL 34 –otel cu caracteristici plastice
remarcabile, -OL 37-oteluri pentru constructii, -OL 44 – otel slab aliat, -OL 52-are calitatile mecanice
de rezistenta mai ridicate.
5.Comportarea otelului la întindere
Pentru examinarea otelului la încarcaturi statice la intindere se examineaza eprubetele la intindere
axială.Sectiunea eprubetei poate fi circulara sau dreptunghiulara.

La încercare se determina valoarea eforturilor si alungirile lui. Intre eforturi


unitare (tensiuni)si alungiri exista legaturi σ=f (Ꜫ). La incercarile mici
intre tensiuni si deformatii(alungiri)există o proportionalitate.
La cresterea incarcarilor dupa limita de proportionalitate ,
deformatiile nu mai sunt proportionale si la o anumita valoare a
tensiunilor , tensiunile ramin constante iar deformatiile cresc , otelul
curge.Valoarea maxima a încărcăturii care poate fi preluata de
eprubeta indică capacitatea portanta a otelului σr= N max /A (σr-
rezistenta la rupere ). În timpul incarcarii apar deformatii
longitudinale si transversale, la cea mai slaba sectiune apare o gîtuire, sectiunea brusc se
micsoreaza, are loc ruperea eprubetei. În domeniul elastic de comportare de
comportare si deformații exista o legatură de forma σ =E x Ꜫ ; E= tg x 𝛼 (E- modulul de
elasticitate a otelului). Valoarea este constantă pentru toate mărcile otelului E= 2,06 x
10 ⁵ MPa . Otelurile aliate si otelurile cu rezistenta înalta nu au palier de curgere.
Deformatile cresc permanent. Cu cit rezistenta otelului este mai mare , cu atit alungirile
sunt mai mici. Pentru alungirile permanente: 3 caracteristici mecanice –Limita de
curgere, - Rezistenta la rupere, -Alungirea totala la rupere.

6. Comportarea otelului la concentrari de tensiuni


La calcului unei placi la intindere se socoate că eforturile unitare se distribuie uniform în
aceiasi sectiune pe lungimea placii.

In sectiunea cu gaura apar concentrari de tensiuni. Concentrarile de tensiuni vor fi mai mari cu cit
raza curburii va fi mai mică.
K- coeficient de concentrare a tensiunii.
Concentrarile de tensiuni apar în locurile unde brusc
se schimba sectiunea – la ruperea eprubetei si chiar
la margini si pe suprafetele cu coroziuni.
La temperaturi normale(pozitive) și încărcări statice
concentrarile de tensiuni nu influienteaza asupra
capacitătii portante si la calcul, nu se tine cont de
ele. La temperaturi negative pentru elementele fara
concentrari rezistenta creste tot timpul. pentru
elementele cu concentrari rezistenta creste pina la o
valoare anumita si apoi scade brusc. În aceste
conditii la calcul se tine cont de concentrari de tensiuni prin înlîturarea lor sau micsorarea lor.

13.Platforme industriale .Tipuri de imbinari .Cordoane de sudura . Alcatuirea constructiva. Elemente


componente ale platformelor industriale.
14.Platelaje metalice pentru platforme .Calculul platelajelor flexibile .
15. Grinzi laminate .Dimensionarea si verificarea rezistentei , stabilitatii generale si rigiditatii .
16 . Dimensionarea grinzilor compuse . Determinarea inaltimii maxime si minime. Stabilirea grosimii
inimii.
17. Variatia sectiunii in lungul grinzii compuse . Moduri de variatie .
18. Verificarea rezistentei , stabilitatii generale , rigiditatii grinzilor compuse.

13.Platforme industriale .Tipuri de imbinari .Cordoane de sudura . Alcatuirea constructiva.


Elemente componente ale platformelor industriale.

Platforme industriale se numesc grinzi asezate in plan sau retele de grinzi , la cladirile industriale.
Exista 3 tipuri de retele :
a)simplificata
b)normala
c)complexa
In platformele simple grinzile de platilaj se reazama pe pereti

Distanta dintre pereti fiind mare grinzile trebuie amplasate foarte des fiind neconvenabil , se trece la o varinata
mai optionala la amplasarea stilpilor .
Platforma Normala:
Daca distanta dintre axele 1-2 se trece la Platforma complexa

Distanta dintre grinda de platilaj depinde de valoarea sarcinii utile si se adopta


a = (0,6 -1,6)m
b=(2-5) m
tpl = 6_14 )mm
Se alege tipul platformei dupa proiect .
Tipuri de imbinari . Pentru imbinarea constructiilor metalice se utilizeaza suruburile si sudura. Cele
mai raspindite sunt imbinarile sudate care constituie circa 90 % insa la constructiile care sunt
solicitate dinamic optim este folosirea imbinarii cu suruburi.
a) etajata(pe grinda principala se prijina grinzi de platilaj)
b)la acelasi nivel
c)cu nivel scazut a grinzilor secundare
Avantaje
1. Posibilitatea de a forma o constuctie de orice configuratie
2. Posibilitatea de a utiliza sudura in orice loc a constructiei
3.consumul redus de metal (12-15%)
4. ρ a imbinarilor sunt etanse la trecerea gazelor si lichidelor.

18Verificarea rezistentei,stabilitatii generale,rigiditatii grinzilor compuse :


Verificare se face dupa tensiunile normale si tangentiale fiindca eforturile maxime M si Q nu sunt in
aceeasi sectiune .Verificarea dupa tensiunile normale se face la mijlocul grinzii , iar dupa tensiunile
tangentiale se face la capatul grinzii .
Verificarea rezistentei dupa tensiunile normale :

unde W x -este modul de rezistenta la mijlocul grinzii.


Verificarea dupa tensiunile tangentiale :
unde Ix1 – este momentul de incovoiere dup ace micsoram
Sx1 – momentul static al semisectiunii

14.Platelaje metalice pentru platforme .Calculul platelajelor flexibile

Calculul platilajului
Platilajul lucreaza la incovoiere cu intindere si se calculeaza la rezistenta si rigiditate.Daca sarcina
normata nu depaseste 50kN/m 2 rezistenta este asigurata si platilajul se calculeaza numai la rigiditate.
diferenta si grosimea platilajuui:

unde E-modul de elasticitate


E=2,06* 105 MPa

17 Variatia sectiunii in lungul grinzii compuse .Moduri de variatie

Momentul pe lungimea grinzii va lua acelasi moment .


La marginile grinzii valoarea momentului incovoietor se micsoreaza.Pentru a micsora volumul de metal se
efectuiaza variatia sectiunii. Prin urmatoarele metode:
1.prin micsorarea inaltimii grinzii
2.prin micsorarea dimensiunii talpilor
Se poate de micsorat grosimea talpii :

a)

15.Grinzile Laminate
Grinzile laminate pot fi din profile dublu T , sau profile U.Se calculeaza grinzile laminate dupa prima grupa a
starilor limita la rezistenta si stabilitatea globala si dupa grupa 2 la rigiditate.Calculul la rezistenta se face dupa
domeniul elastic de comportare a otelului si dupa domeniul elastoplastic de comportare a otelului.
Dupa domeniul elastic se calculeaza grinzile din oteluri cu rezistenta inalta
Ry >530 MPa sau pentru orice tip de otel daca solicitarile sunt dinamice.
La calculul dupa domeniul elastic prima stare limita apare atunci cind tensiunile in cea mai departata fibra
ajung la limita de curgere.

Se verifica rezitenta :

Dimensionarea
Se verifica stabilitatea globala :

unde : Wc - modul de rezistenta a talpii comprimate


Este asigurata rezistenta globala daca raportul dinte lung. de calcul a talpii comprimate si latimea < sau=

Daca pe grinda laminata se sprijina platilaj , stabilitatea globala este asigurata si verificarea nu se
face.
Calcului Rigiditatii :

grosimea foii poate fi de : 8; 10;12;14

16 . Dimensionarea grinzilor compuse . Determinarea inaltimii maxime si minime.


Stabilirea grosimii inimii.
Grinzile compuse se folosesc atunci cind nu este asigurata rezistenta grinzilor laminate , sau daca
dorim sa aleg o grinda mai economica din punct de vedere a consumului de metal .Grinzile compuse
sint alcatuite din foi de metal . Foile se unesc prin sudare sau cu ajutorul suruburilor .
Dimensionarea grinzilor compuse consta din determinarea tuturor dimensiunilor .Se incepe
dimensionarea grinziii cu determinarea inaltimii grinzii. H a grinzii se stabileste reiesind din 2 conditii:
1. Consumul minim de metal (consumul minim va fi atunci cind masa inimii va fi egala cu masa
talpilor.)

2. Asigurarea rigiditatii Hmin va fi asigurata cind :

Stabilim grosimii inimii


Inima se proiecteaza din foi standarte ca inaltime si grosime.