CANCERUL DE COLON

1. DEFINITIE

Cancerul este o grupare de celule anormale. Este cunoscut sub numele de tumora (maligna), care creste fara a putea fi controlata.
Tumorile canceroase invadeaza si distrug tesuturile care le inconjoara. Nu toate tumorile sunt canceroase (exista si tumori benigne).
Tumorile benigne, care nu sunt canceroase, nu invadeaza si nu distrug tesuturi. O tumoare benigna poate creste, insa, foarte mult.
Tumorile canceroase pot raspandi celule canceroase in alte parti ale corpului, fenomen numit metastaza, spre deosebire de tumorile
benigne, care nu se raspandesc in acest fel.

Cancerul de colon ocupa locul al treilea intre cancerele tubului digestiv, dupa cel gastric, si rectal reprezentand 8-10 % din cadrul
tumorilor maligne dezvoltate pe organismul uman, Frecventa mare a localizarii cancerului la nivelul colonului se datoreste
specificitatii fiecarui teritoriu sau segment, colic, dispozitiei vasculo-limfatice, aparitiei bolii la oamenii varstnici. Cancerul de colon
are o viata latenta destul de lunga, asimptomatic la inceput, fapt care ingreuneaza punerea diagnosticului in fazele primare. Depistarile
precoce beneficiaza de posibilitati terapeutice care pot duce la vindecare.

Se intalneste in mod egal la ambele sexe, mai frecvent peste 50 de ani dar nu rare sunt cazurile, mai ales in ultimul timp de
aparitie a cancerului de colon la tineri. Cancerul colic se poate focaliza pe orice segment, colonul cuprinde 55% din localizari, iar
dintre 75 % sunt localizari la nivelul colonului sigmoid.
 2. DIAGNOSTICUL CLINIC SI PARACLINIC
Diagnosticul cancerului colic se face pe baza datelor clinice si a examinarilor complementare.

2.1. Simptomatologie

Foarte mult timp tumorile colonului sunt simptomatice si cand se manifesta clinic nu prezinta nimic
caracteristic. Bolnavii cu aceasta suferinta acuza uneori anemie, alteori dureri abdominale, diaree, febra, pierdere in
greutate, tulburari de tranzit intestinal, scurgeri anale muco-purulente. Cand un bolnav cu o astfel de suferinta
este trecut de 40 de ani si mai ales cand se apropie sau este situat in decada a 7-a de viata, trebuie suspectat de un
cancer colonie si investigat suplimentar. De asemenea intra in discutie cu aceeasi atentie bolnavii cu suferinte de
tipul celor anterior mentionate, care au inantecedentele familiale bolnavi cu cancer de colon.

Durerea imbraca doua forme si anume: acuta sau colica intestinala, cronica sub forma unei dureri suportabile
situata intr-o zona fixa a abdomenului, intermitenta, in sensul accentuarii ei inainte de defecatie si calmarii ei, cel
putin partiale, dupa evacuarea partiala a intestinului.

Sediul durerii poate sa corespunda sediului tumorii sau poate fi situat in amonte de acesta. Iradierea este
epigastrica pentru localizarile pe colon drept si pelvina pentru localizarile pe colon stang.

Tulburarile de tranzit constau in diaree sau in constipatie, sau in alternanta acestora. Perioadele de
constipatie corespund uneori unor formatiuni abdominale palpabile, care dispar dupa evacuarea intestinala. Acestea
sunt „tumorile fantoma”, determinate de acumularea si solidificarea fecalelor in amonte de defileul tumoral. De
 obicei perioadele de constipatie sunt urmate de un sindrom Konig si de o evacuare fecala masiva, sub forma de
diaree -asa zisul debaclu intestinal.

Acumularea fecalelor in amonte de un obstacol colonie tumoral duce la distensia colonului si la densificarea
continutului, in special prin absorbtia apei. Bacteriile intestinale de fermentatie si de putrefactie lichefiaza acest
continut intestinal si il fac capabil sa traverseze orificiul menajat de tumora. Fenomenul este precedat de borborisme
si zgomote intestinale declansate de deplasarea gazelor (sindromul Konig) si conduce la debaclul intestinal anterior
mentionat. Intreaga suferinta anterioara a bolnavului este inlocuita de o falsa senzatie de bine, de un confort
abdominal aparent.

Alteori bolnavii se prezinta la medic pentru scaune cu sange negru, daca sursa este proximala in colon, sau
cu sange rosu, daca sursa este distila. Aceste sangerari nesemnificative din punct de vedere cantitativ alarmeaza pe
bolnav si-l determina sa se adreseze medicului.

Exista manifestari clinice intalnite numai in cancerele de colon drept si altele numai in cancerele de colon
stang.

Palparea unei formatiuni tumorale in abdomen este semnificativa daca formatiunea este asezata pe cadrul
colic, daca este fixa sau mobila - in cazul segmentelor cu mezenter. In afara topografiei tumorii palpabile pentru
cancerul de colon drept sunt mai frecvente starile de anemie si de febra fara cauze aparente.

Tumorile de colon drept fiind de obicei ulcero-vegetante explica sangerarea oculta care conduce la anemie si
infectarea leziunii ulcerate care conduce la febra. Febra mai poate avea si semnificatia unor determinari metastatice.
 Alteori, un cancer de colon drept, in special de cec se manifesta prin tabloul clinic de apendicita acuta cu
plastron apendicular, daca in fosa iliaca dreapta se percepe o formatiune tumorala sau o zona de impastare. La un
bolnav varstnic trebuie sa fim atenti ca aceasta manifestare clinica sa nu fie o capcana.

Inapetenta, pierderea ponderala sunt semne clinice semnificative pentru faze inaintate de evolutie.

Tumorile de colon drept sunt exceptional de rar ocluzive pentru ca diametrul colonului este larg si continutul
lichidian. In localizarile din vecinatatea valvulei ileocecale sau la nivelul flexurii colonice drepte, cu lumenul redus prin
angulare, se pot instala si fenomene de ocluzie, mai ales atunci cand valva ileocecala e incompetenta, si stopul
intestinal intereseaza mai ales intestinul din amonte de jonctiune.

Tumorile de colon stang, de obicei infiltrative, in virola sau cu aspect de linita colonica se dezvolta pe
portiunea colonului cu lumenul cel mai ingust si cu continut de consistenta crescuta. Din aceasta cauza, manifestarea
clinica dominanta in cancerul cu aceasta localizare este obstructia cronica sau acuta a intestinului. Acolo unde este
posibil, populatia suspecta este investigata endoscopic, precoce, daca subiectii provin din familii cu polipi
adenomatosi, sau mai tardiva - dupa 40 de ani - la restul populatiei suspecte.

Recomandarile desprinse din literatura pledeaza pentru importanta tuseului rectal, manevra obligatorie in
cadrul unui examen clinic complet.

Investigatii paraclinice

Explorarile capabile sa descopere si sa stabileasca diagnosticul de cancer de colon

sunt irigografia si colonoscopia.
 Irigografia sau clisma baritata se executa dupa o evacuare atenta a colonului si poate fi completata prin
insuflatie cu aer, care permite examenul cu dublu contrast. Cliseele obtinute prin irigografie evidentiaza indirect
prezenta, numarul si forma tumorilor colonului. Prin efectul negativ pe care-l au acestea asupra umplerii cu
substanta de contrast a intestinului, tumorile ulcero-vegetante exofltice vor determina imagini lacunare cu alte
cuvinte defecte de umplere. Tumorile stenozante vor surprinde modificari de lumen, stenoze intestinale mai
semnificative atunci cand segmentul din amonte este dilatat. Alteori, coloana baritata introdusa prin clisma se
opreste brusc la un anumit nivel.

Clisma baritata ofera informatii despre sediul tumorii sau tumorilor, numarul lor, repercusiuni asupra
tranzitului colonului.

Colonoscopia este de obicei o explorare complementara a irigografiei, superioara acesteia prin vizualizarea
directa a tumorii si prin permisiunea recoltarii unor fragmente pentru examenul histopatologic, singura metoda
capabila sa semneze diagnosticul de cancer.

Daca pentru stabilirea diagnosticului sunt suficiente explorarile amintite, pentru determinarea stadiului
evolutiv sunt necesare explorari suplimentare. Astfel, echografia abdominala poate pune in evidenta tumora, mai
putin exact gradul ei de extensie si ne ofera informatii utile despre existenta unor metastaze hepatice atunci cand
depasesc diametrul de 1 cm.

Tomografia computerizata obtine informatii mai exacte despre metastazele hepatice, chiar cele dimensionate
sub 1 cm si asociata cu folosirea substantei de contrast permite deosebirea angioamelor hepatice de eventuale
metastaze hepatice. Tomografia computerizata poate fi completata prin biopsia ghidata (de altfel realizabila si
ecografic) care permite punctia biopsie a formatiunilor nodulare situate concomitent sau succesiv in ficat.
 RMN poate de asemenea identifica tumori si metastaze, dar este de putine ori adaugata investigatiei
tumorilor de colon.

Radiografia pulmonara este obligatorie pentru depistarea eventualelor metastaze pulmonare, dupa cum
radiografiile scheletice tintite la nivelul suferintelor acuzate de bolnav, ca si scintigrafia osoasa, permit depistarea
unor eventuale metastaze osoase.

2.2. Diagnosticul clinic

Simptomatologia cancerului colic depinde de localizarea anatomica a leziunii si de gradul extensiei tumorale.
Tabloul clinic al cancerului de colon intruneste manifestari generale similare altor neoplasme digestive, tulburari
functionale comune tuturor localizarilor pe colon si semne particulare pentru principalele forme anatomo-topografice.

Semne functionale.

Tulburarile de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de diaree cu cele de constipatie, constituind un
semn precoce dar, nu constant. Aceste tulburari caracteristice cancerului de colon, evolueaza in general in doua
etape. Initial apare tendinta la constipatie, la un individ al carui tranzit intestinal era normal, constipatie ce se
agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si purgative. Astfel pot aparea debacluri diareice, ce usureaza senzatia
de balonare abdominala.

Aceasta alternanta a constipatiei cu diareea, este foarte sugestiva pentru cancerul de colon, fiind consecinta
evacuarii intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra obstacolului tumoral.
 In anumite localizari, se modifica tranzitul de la inceput, in sensul unei diarei persistente, iar interpretarea
tulburarilor de tranzit, mai ales la inceputul suferintei, este ingreunata de existenta anterioara a unei constipatii
habituale.

Semne locale

Aparitia durerii, constituie expresia invadarii seroasei intestinale sau a peritoneului adiacent de catre procesul
tumoral. Durerea se poate localiza in zona tumorala sau in oricare parte a abdomenului in functie de efectele
dezvoltarii leziunii asupra peretelui colic.

Intensitatea si caracterul durerii variaza in functie de extensia leziunii si de receptivitatea fiecarui individ in
parte. Crizele dureroase se asociaza cu borborisme si cu balonare abdominala.

Semne generale

Alterarea progresiva a starii generale, se manifesta prin astenie si scadere ponderala, ce poate ajunge pana
la casexie. Anemia este consecinta hemoragiilor persistente, manifeste sau oculte. Bolnavii cu anemie marcata, sunt
astenici, letargici, dispneici, avand atentia si interesul scazut.

Febra isi gaseste explicatia in necroza tumorii, ce induce si o reactie inflamatorie peritumorala. Uneori febra
poate constitui singurul simptom al cancerului colic.

Infectia si inflamatia segmentului colic din vecinatatea tumorii sau a tesuturilor peritumorale sunt
responsabile de durere, impastare locala, febra, hiperleucocitoza si in cele din urma de o casectitate a bolnavului.

Manifestarile clinice in raport cu topografia tumorala

 Cancerul colonului drept ( cec ascendent, unghi colic drept).

Acest segment are un calibru mare, continut fluid si o flora microbiana predominant de fermentatie. Tumorile
localizate la acest nivel, sunt voluminoase, vegetante, friabile uneori, de consistenta moale, conopidi forme si cu
zone necrotice ulcerante. Durerile nu sunt caracteristice pentru cancerul de colon drept; uneori tumorile voluminoase
pot determina dureri surde, profunde in flancul si fosa iliaca dreapta.

Tulburarile de tranzit pot lipsi sau pot sa apara sub forma constipatiei, dar, mai frecvent apare diareea, care
este refractara la orice tratament, chiar daca apar scurte perioade de remisie in urma regimului alimentar si al
medicatiei administrate.

Sindromul dispeptic are un colorit variabil predominand meteorismul abdominal, flatulenta si borborismele.

Desi pierderea de sange poate fi importanta, cantitatea evacuata cu ocazia unei singure defecatii, in
majoritatea cazurilor, nu este suficient de mare astfel incat sa modifice aspectul fecalelor.

Durerea, in fazele initiale ale bolii, este inconstanta, apare de obicei sub forma unei jene neplacute, a unei
dureri estompate localizata in fosa iliaca dreapta, hipocondrul drept sau in intregul hemiabdomen drept.

Acuzele se accentueaza in timpul mersului sau la schimbarea pozitiei, mai ales la flectarea trunchiului,
asociindu-se cu senzatia de plenitudine postprandiala sau cu eructatii. Odata cu invazia parietala sau cu dezvoltarea
procesului inflamator supraadaugat, durerea devine intensa si localizata precis.

Tumora palpabila in jumatatea dreapta a abdomenului constituie uneori prima manifestare a cancerului de
colon drept, sesizata de bolnav sau de medic.
 De cele mai multe ori, semnele generale sunt cele care atrag atentia bolnavului asupra bolii sale. Alterarea
starii generale, este insorita in majoritatea cazurilor de anemie, avand ca expresie clinica paloare, palpitatii,
fatigabilitate, astenie, ameteli, dispnee de efort.

Pierderea ponderala este progresiva; tabloul clinic fiind de febra ca urmare a suprainfectarii tumorii si/sau de
inflamatia peritoneului din jurul sau.

Cancerul colonului transvers si stang

Colonul stang are un calibru mai redus decat cel drept, continutul fiind semisolid, la acest nivel existand o
flora microbiana predominant de putrefactie, se localizeaza mai multe tipuri de tumori cum ar fi: stenozante,
circumferentiare, schi roase.

Cancerul de colon transvers se prezinta de obicei, ca o tumoare voluminoasa, ulcerovegetativa, accesibila

palparii relativ usor. Tulburarile dispeptice pot fi considerate in mod frecvent ca expresie a unei gastroduodenite,
dischinezii biliare sau colite, pana in momentul in care apar complicatii evolutive ale tumorii, acestea putand fi de tip
oclusiv cat si de tip hemoragie.

In cazul cancerului de colon transvers sau stang, tulburarile de tranzit constituie de multe ori primul semn de
imbolnavire. Acestea sunt de obicei sub forma constipatiei progresive, ceea ce face ca
bolnavul sa recurga la utilizarea purgativelor in doze crescande; alteori predomina diareea apoasa, ea fiind expresie a
colitei de acompaniament.

In unele cazuri, perioadele de constipatie alterneaza cu perioadele de diaree. Materiile fecale pot fi
amestecate cu striuri sanguinolente si cu mucus datorita iritatiei supratumorale. Cantitatea de mucus eliminata este
in raport cu localizarea mai distala a tumorii. Mucusul secretat de intestinul distal poate fi observat la suprafata
fecalelor; sangele eliminat, rosu sau de culoare inchisa este in cantitate moderata si amestecat cu materii fecale.

Durerea abdominala are caracter si intensitate variabila, fiind prezenta in majoritatea cazurilor. Initial, se
manifesta ca o senzatie de plenitudine jenanta sau cu caracter colicativ.

Daca extensia tumorala si/sau reactia inflamatorie supraadaugata, intereseaza peretele intestinal, seroasa
sau caile limfatice aferente, durerea devine intensa, localizandu-se in fosa iliaca, in intreg hemiabdomenul stang, in
epigastru si/sau in regiunea dorsolombara.

Tumorile cu localizare foarte joasa determina modificarea formei bolului fecal, dand aspectul de „scaune
creionate”.

In primele faze ale bolii, starea generala nu este interesata, mai tarziu aparand insa scaderea ponderala
progresiva. Astenia se observa mai rar, deoarece majoritatea bolnavilor consulta medicul pentru tulburari de tranzit,
inainte ca anemia - care apare tardiv si este mai putin intensa decat cancerul de colon drept - sa devina clinic
manifesta.

2.3. Diagnosticul paraclinic

Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si al stadiului de evolutie, examenul clinic trebuie intregit cu datele
oferite de examinarile complementare.

Examenul radiologic
 Examenul radiologic, isi pastreaza si astazi o deosebita valoare, el putand fi completat cu explorari
endoscopice sau bioptice. Administrarea orala a substantei de contrast, in speta sulfatul de bariu, poate evidentia
cancerele avansate, ce produc oprirea tranzitului baritat cu dilatarea segmentului colic.

Irigografia: constituie metoda cea mai eficienta pentru diagnosticul cancerului de colon, fiind usor de efectuat
in orice serviciu de radiologie, avand rezultate corecte in circa 90% din cazuri. Se practica, in afara starilor de
urgenta, dupa o pregatire prealabila.

Semnele obisnuite ale cancerului colic sunt: stenozele, lacunele si stopul complet al substantei de contrast.

Imaginea lacunara, marginala sau de fata (in functie de incidenta in care a fost surprinsa tumoarea)
corespunde unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonului. Lacuna, situata pe un perete
rigid, are contur neregulat, neomogen si uneori poate prezenta o ulceratie centrala.

Imaginea de stenoza, corespunde unui proces tumoral care intereseaza tot conturul colonului ca o „lacuna
circumferentiara”, lumenul poate aparea pe cliseu ca un defileu excentric, neregulat avand aspectul asemanator unui
„cotor de mar”.

Trecerea brusca, de la colonul de calibru normal la zona lacunei circumferentiare, realizeaza imaginea unei
calote sferice, ce poate fi asemanata cu „pantalonul de golf”.
 Cand tumoarea obstrueaza total lumenul colic, apare imaginea unui stop complet al substantei de contrast,
fie sub forma unui contur emisferic ce delimiteaza o tumoare vegetanta voluminoasa, fie sub forma unui defileu ce
se ingusteaza rapid si nu mai permite progresia bariului.

Astfel de aspecte, se intalnesc de regula la bolnavii cu subocluzie sau ocluzie, dar pot aparea si in absenta
unor tulburari majore de tranzit, daca, leziunii i se adauga un factor spastic.

Irigografia, cu bariu administrat pe cale orala, este contraindicata la bolnavii cunoscuti sau numai banuiti ca
avand cancer de colon, deoarece bariul se solidifica deasupra obstacolului tumoral si chiar daca nu determina
instalarea ocluziei, ingreuneaza foarte mult pregatirea intestinului pentru operatie, crescand astfel riscul unor
complicatii postoperatorii.

Rectoscopia: permite uneori explorarea portiunii distale a colonului. Are avantajul ca ofera posibilitatea
prelevarii de tesut in vederea efectuarii biopsiei.

Daca rectoscopul nu poate fi introdus pana la nivelul tumorii, el poate evidentia, uneori, sangerari la nivelul
lumenului colic, ceea ce duce la efectuarea de alte investigatii diagnostice.

Colonofibroscopia: se executa cu aparate de diverse lungimi, instrumentele actuale, permitand explorarea

colonului pe toata intinderea lui (pancolonoscop).

Colonofibroscopia este o examinare de finete, oferind date asupra aspectului tumorii, extinderii, gradului de
fixare si permite recoltarea de fragmente bioptice din mai multe zone ale regiunii interesate. La bolnavii cu cancere
stenozante ce nu pot fi depasite de aparat, se practica o periere a tumorii, in vederea examenului citologic.

Colonoscopia: este recomandata, atunci cand, prin examenul radiologie nu s-a reusit stabilirea diagnosticului
si exista suspiciunea de neoplazie.
 Laparoscopia: este utila pentru stabilirea extensiei tumorale, a gradului de invazie a organelor din vecinatate
si determinarile peritoneale.

Determinarea sangerarilor oculte, in materiile fecale, care este pozitiva in majoritatea tumorilor, nu poate fi
considerata ca mijloc de diagnostic; reactia negativa nu exclude cancerul de colon, iar cea pozitiva poate fi
influentata de numerosi factori de eroare.

Examenul citologic se poate face prin descoperirea celulelor exfoliate din pasta baritata. O alta varianta a
citologiei exfoliative, este aceea prin care se practica o periere directa a tumorii sub control endoscopic sau prin lavaj
cu solutie Ringer.

Scintigrafia hepatica: confirma prezenta metastazelor hepatice, mai ales la bolnavii ce prezinta
hepatomegalie.

Urografia: este necesara pentru vizualizarea extensii 1 or la nivelul aparatului renal.

Radiografia pulmonara: este necesara pentru a depista eventualele metastaze pulmonare.

Cistoscopia: este necesara in cancerele sigmoidiene cu evolutie pelvina in care se banuieste invazia vezicii
urinare.

Ecografia: poate fi adaugata celorlalte investigatii, atunci cand bolnavul se prezinta cu o tumoare abdominala
fara alte elemente clinice sugestive, pentru o anumita apartenenta de organ si tinde tot mai mult sa inlocuiasca
examenul scintigrafic.
 Dozarea antigenului carcinoembrionar: se efectueaza atunci cand exista suspiciune de neoplazie. Acest
antigen poate fi prezent in serul bolnavilor cu cancer colorectal, dar cercetarile ulterioare au demonstrat ca testul nu
are specificitate, avand titru crescut si in alte localizari proliferative, precum si in ciroza hepatica.

Examinarile sanguine indica o anemie hipocroma si leucocitoza.

Cresterea serumalbuminei in absenta hiperbilirubinemiei, asociata cu retente de bromsulfonftaleina, pledeaza

in favoarea metastazelor hepatice. Crestarea GOT si a altor enzime are aceeasi semnificatie.

3. TRATAMENTUL
3.1. Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical al cancerului de colon depinde de stadiul evolutiv al tumorii, de complicatiile existente
si de starea generala a bolnavului.

Se considera ca localizarea bolii canceroase pe colon, are o oarecare „benignitate”, caracter imprimat de mai
multi factori, cum ar fi:

- evolutia lenta locala si regionala, ceea ce face ca rezultatele postoperatorii si supravietuirea sa fie relativ
bune;

- posibilitatea efectuarii unor exereze logice si satisfacerea din punct de vedere oncologic;
 - beneficiaza de operatii bine reglate, in conditiile unui colon golit si dezinfectat, sub protectie de antibiotice
cu spectru larg;

Interventiile unor masuri complexe de reanimare, preoperatorii, intraoperatorii si postoperatorii.

Mortalitatea a scazut sub 4-5%, iar supravietuirea peste 5 ani atinge 60% pentru tumorile colonului drept si
55% pentru tumorile colonului stang.

Aceasta situatie apare relativ satisfacatoare in raport cu celelalte localizari ale bolii canceroase.

Cu toate acestea chirurgia neoplasmului de colon este grevata de riscuri si dificultati particulare ce tin de
organ si de boala.

Desi este beneficiarul a doua surse vasculare importante, colonul are o vascularizatie precara, o irigatie
tisulara mult mai subreda decat celelalte segmente ale tubului digestiv, ce pare limitata parca la „strictul necesar”.

Acesta este si motivul pentru reusita anastomozei sau suturii colice cu care se soldeaza operatia.

Colonul este singurul organ intraperitoneal al carui continut este foarte septic, motiv pentru care, daca nu se
iau masuri speciale de protectie si prevenire, apar infectii cu germeni endogeni sau tulpini virulente selectate prin
tratamentul cu antibiotice,

Structura peretelui colic, datorita mai ales prezentei stratului muscular longitudinal numai la nivelul celor trei
tenii, fixitatea unor segmente si lipsa peritoneului la nivelul zonelor acolate, aduc un surplus de fragilitate acestui
perete si un factor chirurgical defavorabil, cu repercusiuni majore asupra securitatii colice.
 Chirurgia colica se practica frecvent la bolnavii in varsta, ceea ce aduce in plus riscurile varstei inaintate.

3.2. Interventia chirurgicala

Neoplasmul de colon beneficiaza de un tratament complex: chirurgical, chimioterapie si radioterapie. Din
punctul de vedere al obiectivului propus, se disting doua tipuri de interventii si anume:

- operatii radicale in sens oncologic

- operatii paliative indicate in stadiile avansate ale bolii, in faza complicatiilor si la persoanele la care terenul
si starea generala nu permit o interventie radicala.

Ca si moment operator, interventiile chirurgicale se impart in:

- interventii de urgenta

- interventii la rece (bolnavii cronici).

3.2.1. Pregatirea preoperatorie

Pregatirea unui bolnav cu cancer de colon este necesara si complexa, fiind posibila in conditiile unei chirurgii
elective implicand si elementele specifice pregatirii colonului pentru operatie.

Pregatirea preoperatorie este de doua feluri si anume:

 - locala - presupune pregatirea mecanica si chimica

- generala.

Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului gros pe de o parte,
iar pe de alta parte scaderea septicitații colice.

Se impune astfel o restrictie alimentara de cateva zile de la tot ce lasa reziduuri celulozice, pastrand lactatele,
ouale si o dieta exclusiv hidrica in ultimele 48 ore ceea ce rezolva problema aportului.

Uleiul de ricin se poate administra cu 3-4 zile inainte de operatie, ceea ce poate ajuta substantial evacuarea,
la fel si clismele mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi in ultimele 24 de ore. Metodele clasice, care presupun
ingestia de laxative/purgative si clisme repetate, sunt relativ incomplete.

De aceea se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutii hiperosmolare introduse pe sonda
gastrica, metoda se numeste „wash- out” sau prin metoda mai comoda pentru bolnav, de a i se administra solutie de
Manitol 10%, in cantitate de 1500 ml cu 48 de ore inaintea interventiei. Ambele variante permit controlul clinic si de
laborator al pierderilor hidrice si electrolitice.

Nu poate fi folosita aceasta metoda in ocluzii si nici la cei care nu ar suporta o depletie hidrica brutala (
cardiaci).

Antibioterapia parenterala profilactica isi gaseste in chirurgia colonului o intrebuintare mai larga decat in alte
operatii digestive, astfel, in preziua interventiei se administreaza 2g de Neomicina si 2g de Metronidazol per oral.

Riscul mare al interventiilor de acest gen, adica al operatiilor pe colon, este si datorita deficientelor
imunologice, inerente oricarui neoplazic.
 De aceea se recomanda administrare parenterala de Penicilina (8.000.000 / zi, incepand cu 24 ore
preoperativ) asociata cu Kanamicina sau Gentamicina, tratament ce se aplica si in ziua operatiei si postoperator.

Pregatirea generala urmareste corectarea dezechilibrelor hidroelecfrolitiee, compensarea anemiei,

hipoproteinemiei, a tarelor legate de teren, care se obtin mai greu la varste inaintate si in formele cronice, intalnite
deseori in cancerul de colon.

3.2.2. Operatii radicale

Sunt executate in raport cu topografia vaselor sanguine si limfatice si constau in exereza larga a colonului,
incluzand tumoarea si teritoriile limfatice de drenaj.

Aceste operatii presupun indepartarea intregului tesut neoplazic, evident macroscopic.

Operatiile radicale, curative, se efectueaza in conditiile respectarii normelor de securitate oncologica in

anumite conditii locale si generale.

Conditiile locale sunt: sa nu existe metastaze, invazie neoplazica la elementele vasculare ce nu pot fi
extirpate sau complicatii care sa nu compromita suturile.

Conditiile generale sunt: varsta si sa nu existe tare importante precum insuficienta respiratorie, renala si
coronariana.

Principiile interventiei radicale sunt urmatoarele:

- exereza tumorii cu limita de securitate de o parte si de alta;

 - exeraza teritoriului vascular al segmentului respectiv;

- exereza teritoriului limfatic.

In functie de sediul tumorii se practica:

a) pentru localizarea la nivelul colonului drept:

- hemicolectomia dreapta.

b) pentru localizarea la nivelul colonului transvers:

- colectomia dreapta foarte largita catre descendent;

- rezectia segmentara cu sau fara restabilirea imediata a continuitatii.

c) pentru localizarea la nivelul colonului stang:

- splenopancreatectomia stanga, in situatia cancerului unghiului splenic ce metastaza in ganglionii hilului

splenic;

- colectomie segmentara, in cancerele sigmoidiene de forma schiroasa, in special la bolnavii in varsta si tarati.

3.2.3. Operatii paliative

Se adreseaza mai ales in stadiile avansate ale bolii ( metastaze ganglionare juxtaregionale, viscerale), in faza
complicatiilor si la persoane la care terenul si starea generala nu permit o interventie chirurgicala radicala. Astfel pot
fi:
 rezectii paleative

deviatii colice :

- interne

- externe.

3.2.4. Atitudinea chirurgicala in neoplasmele colice complicate

Neoplasmul colic complicat (ocluzie, perforatie, hemoragie, etc.) necesita o atitudine terapeutica mai
complexa, avand drept pivot tratamentul chirurgical.

Timpul si amploarea interventiei, depind de particularitatile legate de chirurgia colonului pe de o parte, iar pe
de alta parte de terenul bolnavului la care se adauga terenul neoplazic si stadiul uneori avansat al leziunii.

Interventiile pentru neoplasmul de colon complicat au fost efectuate fie in urgenta imediata, fie ca urgenta
intarziata; la 2-3 zile dupa o scurta pregatire generala si locala ( in special in cazul ocluziilor). Se recurge astfel la
urmatoarele tipuri de interventii:

- cecostomia;

- anusul supralezional;

- ileotransversoanastomoza L-L (latero - laterala);

- ileosigmoidoanastomoza si transversosigmoidoanastomoza;
 - rezectiile colice de urgenta.

3.2.5. Ingrijirea postoperatorie

Ingrijirea postoperatorie ridica probleme delicate, atat datorita terenului deseori fragil, tarat cat si datorita
particularitatilor chirurgiei colice amintite. ingrijirile de ordin general sunt comune oricarei interventii abdominale
majore la bolnavi de varsta medie sau avansata.

Antibioticele sunt necesare o perioada de 5-7 zile postoperator, sub forma unei asocieri care sa acopere
gama larga de germeni, fiind utila mai ales avand in vedere componenta anaeroba a florei intestinale. Se va
administra metronidazol sub forma de supozitoare (4-6 g/zi), iar odata cu normalizarea tolerantei digestive se poate
administra pe cale orala.

3.2.6. Complicatiile postoperatorii

In chirurgia cancerului de colon, complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente si mai severe decat in alte
operatii abdominale, datorita terenului neoplazic, vascularizatiei relativ deficitare si specificitatii
continutului colic. Exista, deci un risc mare de dehiscenta a suturilor, ce poate fi urmata de peritonita sau fistula
colica externa.

Varsta avansata a bolnavilor cu cancer de colon duce la asocierea unor tare pulmonare si cardiovasculare ce
au drept consecinta aparitia unor complicatii respiratorii, coronariene, renale, etc.

3.2.7. Prognosticul

Prognosticul bolnavilor operati de cancer la colon depinde de precocitatea stabilirii diagnosticului. La 20-30%
din bolnavi nu poate fi executata operatia cu intentie de radicalitate, ci se executa doar operatii paliative.
 La cei operati cu intentie de radicalitate, supravietuirea depinde de extensia tumorii (penetratia ei la seroasa
si eventual la tesuturile invecinate, invazia elementelor vasculo - nervoase si diseminarea limfatica) si de gradul de
diferentiere histologica.

Raportata numai la clasificarea Dukes, supravietuirea dupa 5ani de la interventie este de 80% in stadiul A,
65% in stadiul B, 30% in stadiul C cu metastaze in ganglionii limfatici, iar in stadiul D este de maximum 5%.

In plus, prognosticul este negativ, fiind influentat de complicatiile existente in momentul operatiei, cum ar fi
ocluzia sau perforatia.

3.2.8. Tratamentul oncologic

Numarul mare de recidive locoregionale, aproximativ 35%, in cancerul colic sunt determinate in mare masura
de marimea tumorii si de gradul de invazie a ganglionilor limfatici, dar si existenta unor cazuri inoperabile ce
presupun instituirea unui tratament complex pentru imbunatatirea rezultatelor.

3.2.9. Radioterapia

Aceasta se poate indica preoperator, intraoperator, postoperator, in recidive si in cancerul metastazal.

3.2.9.1. Radioterapia preoperatorie

Radioterapia preoperatorie se indica la bolnavi cu tumori stenozante si cu risc marit. Doza medie folosita a
fost de 150-200 γ pe parcursul a patru saptamani.

Campurile de iradiere sunt centrate, astfel incat, sa includa sediul tumorii si al ganglionilor regionali.
 Interventia operatorie se indica la un interval de 4-6 saptamani de la terminarea curei radioterapeutice.
Iradierea intraoperatorie de 1000-1500 γ, poate fi combinata cu cea externa de 4500 γ cu camp de iradiere mai larg
sau radioterapia prin implantare interstitiala pentru tumori cu potential rezecabil.

3.2.9.2. Radioterapia postoperatorie

Se aplica la circa patru saptamani dupa vindecarea anastomozei, avand indicatia in mod prioritar la bolnavii
cu metastaze ganglionare si la cei cu risc crescut de recidive.

Dozele administrate variaza intre 4000-4500 γ, esalonate pe parcursul a 4-5 saptamani.

3.2.9.3. Radioterapia in recidive

Recidiva este sugerata la majoritatea bolnavilor de prezenta unor simptome specifice si anume: modificari ale
habitusului colonului, diaree, scurgeri mucosanguinolente, tuse, tulburari respiratorii, etc.

Tratamentul recidivelor este complex, incluzand astfel tratamentul chirurgical, chimioterapie si de iradiere.
Dozele de iradiere sunt de 3500-5000 γ, aplicate in 4-5 saptamani.

3.2.9.4. Radioterapia in cancerele inoperabile

Inoperabilitatea tumorii este conditionata de invazia tesuturilor din vecinatate sau de metastazari multiple.
Radioterapia are un caracter simptomatic ce vizeaza: durerea, sangerarea, eliminarea de secretii patologice si
tulburarile de tranzit.
 Efectele iradierii asupra durerii sunt multumitoare in marea majoritate a cazurilor. Sangerarea si eliminarea
de secretii mucoase sau purulente sunt ameliorate evident, iar 50% din bolnavi afirma disparitia acestor simptome
pentru perioade variabile de timp ce merg pana la 24 de luni.

3.2.9.5. Iradierea metastazelor

Intrucat releele ganglionare sunt zonele frecvent prinse in procesul de metastazare, se iradiaza lanturile
ganglionare paraaortice pana la nivelul L2.

In metastazele pulmonare, beneficiile sunt evidente si ele se obtin cu doze mari de iradiere. Metastazele
hepatice sunt mai refractare.

Radioterapia poate fi grevata si de unele complicatii cum ar fi enteritele necrozate ce pot fi fatale: dehiscenta
de sutura la nivelul anastomozei; tulburari dispeptice (inapetența, varsaturi); fibroza secundara.

Aceasta impune o buna selectare a cazurilor si o judicioasa aplicare pentru ca un tratament iradiant sa nu
devina teratogen.

3.2.10. Chimioterapia cancerului de colon

Chimioterapia folosita ca tratament adjuvant sau paliativ are un rol insemnat in distrugerea bolii minime
reziduale sau prelungeste sansa de supravietuire in formele avansate.

in pofida faptului ca majoritatea cancerelor colice sunt adenocarcinoame, rezulta deci ca sunt forme greu de
influentat prin terapie citostatica.
 In ultimele doua decenii s-au intreprins numeroase cercetari in vederea gasirii unui agent chimioterapie sau a
unei asocieri de chimioterapie cu eficienta reala.

A. Monoterapia

In cadrul monoterapiei, substanta cea mai des utilizata si cu cele mai bune rezultate este 5 fluoro-uracilul (5
FU). Pentru a fi eficace acesta trebuie activat prin metabolizare, adica trecut la compusul activ fluoro 2 dezoxiuridilat.

In alegerea caii de administrare, trebuie sa se aiba in vedere faptul ca administrarea pe cale orala sau
intravenoasa prelungita, este urmata de eliminarea pe cale respiratorie in proportie de 90%, in timp ce o injectie
intravenoasa rapida este urmata de o eliminare respiratorie de numai 63%, deci se administreaza sistematic
intravenos sau in administrari arteriale pentru efecte regionale.

Doza utilizata este: 15 mg/kg corp sau 600 mg/m2 pe zi administrat saptamanal.

Regresiunea leziunilor metastatice dupa 5 fluoro - uracil este de 32% la nivelul abdomenului; 24% la nivelul
ganglionilor limfatici; 16% in teritoriu cutanat si subcutanat; 6-8 % la nivelul plamanilor.

Durata medie de supravietuire, dupa diagnosticul de cancer de colon avansat la subiectii care raspund la
chimioterapie cu 5 fluoro - uracil este de numai 20 de luni, fata de numai 10 luni la cei care nu raspund la acest
tratament.

Alte chimioterapice folosite:

- BCNU administrata in doza de 250-375 mg/m2 , raspuns favorabil in 13% din cazuri;

- CCNU rata raspunsului, in 9%;

 - Me CCNU 175-250 mg/m2 , in 11-25%;

- Metotrexat ,in 17%;

- Mitomicina C ,in 18%.

B. Asocieri chimioterapice

Eficienta redusa a monoterapiei a dus la cautarea unor asocieri de chimioterapice, care sa fie mai active. in
cadrul acestor asocieri se aleg substante care pot fi folosite in doze integrale, nu au efecte toxice aditive si au efecte
terapeutice sinergice sau aditive.

S-au asociat doua, trei, sau patru substante. De un interes si o atentie mare s-a bucurat schema propusa de
Montei, constand in asocierea de:

- Me CCNU 175 mg/m2 per os la fiecare 10 saptamani;

- 5 fluoro-uracil 10 mg/kg corp intravenos sau per os, timp de 5 zile consecutiv;

- Vincristine 1 mg/m2, l/zi la fiecare 5 saptamani.

Rata raspunsului a fost de 43%, fata de numai 19% cu monoterapie cu 5 fluoro-uracil.

Progresele in chimioterapia cancerului colic apar in ansamblu inca modeste, daca sunt privite prin prisma
numarului de cazuri cu remisiune si a duratei acesteia, raportul se schimba.
 Prin decantarea experientelor acumulate si prin rezultatele perioadei actuale se incearca utilizarea
chimioterapie! ca terapie standard.

PREGATIREA PREOPERATORIE

Interventia chirurgicala constituie o forma de agresiune, determinand din partea organismului un raspuns
caracterizat fie prin manifestari minore fie printr-un sindrom reactionai sistemic, denumit sindrom postoperator sau
boala postoperatorie.

Reactia organismului operat si traducerea ei clinica sunt variabile in intensitate in functie de amploarea si
durata interventiei, calitatea anesteziei, terenul individual, varsta, afectiunea de baza pentru care s-a intervenit,
calitatea ingrijirilor preoperatorii, preoperatorii si postoperatorii.

Ingrijirea bolnavilor inainte de interventiile chirurgicale, in scopul pregatirii lor, variaza in raport cu motivul
pentru care se face interventia, cu starea generala a bolnavului si cu timpul avut la dispozitie pana in momentul
operatiei.

O buna pregatire a bolnavului consta intr-o serie de masuri luate cu scopul de a intari capacitatea de
rezistenta a organismului si a preveni complicatiile postoperatorii.

Asistenta medicala va discuta foarte incurajator in zilele de dinaintea operatiei si mai ales in ziua
premergatoare operatiei. Ea nu va da insa nici un detaliu deosebit asupra tipului de operatie, decat daca are o
indicatie speciala din partea medicului. Va asigura bolnavul ca totul se va desfasura in conditii perfecte, ca echipa
operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul pentru ca operatia sa se desfasoare bine.
 I. Pregatirea generala preoperatorie

Pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatie consta din:

- menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra felului cum decurge operatia

- explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de reactivitate si de rezistenta fata de socul

operator

- intarirea organismului prin reechilibrare hidro - electrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizarea si la

nevoie alimentarea speciala;

- stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului;

- golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului, stomacul, colonul, vezica urinara si
toaleta bolnavului.

Inima, plamanii, creierul, ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult in timpul unei interventii
chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum vor raspunde interventiei operatorii se vor executa
cateva examene obligatorii si anume:

- o radiografie a plamanilor, pentru depistarea unei eventuale boli pulmonare. Cu aceasta ocazie se va
controla si aspectul global al cordului;

- se va executa o electrocardiograma, se va masura TA., se va numara frecventa pulsului;

- asistenta se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si - aspectul, acestora;
 - se controleaza temperatura bolnavului pe tot timpul internarii;

- se va efectua analiza simpla de urina;

- examinarea sangelui da relatii multiple;

- tuturor persoanelor carora li se va face interventie chirurgicala li se va determina grupul sanguin si

factorul Rh

De mare importanta este sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul are o alergie la unele medicamente,
pentru ca acestea sa nu fie intrebuintate.

A. Examenul clinic

Acesta este efectuat de catre medicul chirurg ajutat de asistenta si pune in evidenta starea fiziologica a
bolnavei, dand posibilitatea depistarii unor deficiente ale organismului si a unor boli insotitoare.

Examenul va fi completat de examinarile paraclinice.

B. Pregatirea psihica

Medicul va informa bolnava in ceea ce priveste interventia chirurgicala.

Pregatirea psihica a bolnavei se va face cu multa atentie si solicitudine. Se va suprima tot ceea ce ar putea
sa-i produca bolnavei o stare de neliniste.

Starea de anxietate se va reduce prin informatii sumare privind interventia chirurgicala.

 Bolnava se va incuraja punand-o in contact cu convalescente care au evolutie postoperatorie optima.

I se va crea un cadru de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.

Se va asigura legatura cu apartinatorii care au o mare influenta benefica asupra sa, incurajand-o si
sustinandu-i moralul.,

La indicatia medicului se vor administra calmante.

C. Ingrijiri igienice

Daca va fi cazul, se va efectua dusul sau baia.

Daca starea pacientei permite, va fi indrumata zilnic sa faca baie sau dus, urinate de: ingrijirea parului, igiena
cavitatii bucale, taierea unghiilor.

Se vor asana focarele de infectie, daca va fi cazul. La recomandarea medicului se va efectua control
stomatologic, iar daca va fi cazul se va face tratament stomatologic.

II. Ingrijirile din preziua operatiei

A. Pregatirea generala

Se va asigura repausul fizic, intelectual si psihic.

Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi seara,
inainte de culcare cate o tableta de Romergan si Fenobarbital.
 Regimul alimentar: in preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare, pentru
ca tractul digestiv sa fie cat mai liber. Va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide.

In seara de dinaintea interventiei chirurgicale se va efectua clisma evacuatoare (daca nu sunt

contraindicatii); la indicatia medicului se va efectua o clisma si in dimineata zilei in care va fi operatia.

Se va asigura igiena corporala, efectuandu-se baie, dus sau baie pe regiuni.

B. Pregatirea locala

Se curata pielea, sapunind regiunea, insistandu-se la pliuri si ombilic, in cazul in care operatia urmeaza a se
efectua in apropierea sau intr-o zona cu par, acesta va fi ras pe o suprafata mai larga (circa 5-10 cm) fata de limitele
inciziei. Se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate in eter, se dezinfecteaza cu un antiseptic (alcool), iar
campul operator se va acoperi la indicatia medicului.

III. Ingrijirile din ziua operatiei

Este bine ca bolnavul sa nu fie trezit prea devreme, mai ales daca este sub influenta somniferului administrat
cu o seara inainte. Pregatirile preoperatorii imediate constau in:

- efectuarea unei clisme, care este obligatorie la bolnavii operati pe tractul digestiv. Purgative se
administreaza, la indicatia medicului pentru bolnavii la care se fac interventii mari pe tractul digestiv, pentru ca
purgativele saracesc organismul de lichide si saruri minerale.

- se vor taia unghiile, proteza dentara se va indeparta ( cand este cazul)

- bolnavii vor fi invitati sa urineze, inainte de a fi dusi in sala de operatie

 - femeile vor fi imbracate cu camasa de noapte iar barbatii cu pijama; la femei se va strange parul lung
intr-o boneta sau basma.

- se va administra, inainte de intrarea in sala de operatie, medicatia preanestezica indicata de medicul

preanestezist. Se administreaza in injectie intramusculara Mialgin, Romergan si Atropina.

IV. Ingrijiri postoperatorii

A. Ingrijiri acordate pana la instalarea la pat

Prima grija este ca bolnavii sa fie tinuti in blocul operator, in camera de urmarire postoperatorie, pana cand
sunt constienti si au functiile vitale stabilite. Chirurgul si anestezistul vor vizita apoi frecvent pacientul operat in
primele ore dupa operatie in sectia de terapie intensiva sau in salon.

Dupa plecarea bolnavului la operatie, asistenta medicala de salon va da dispozitii pentru schimbarea lenjeriei
de pat si aleza de cauciuc acoperita cu o aleza de panza, pentru ca intors de la operatie, bolnavul sa gaseasca patul
curat si pregatit corect. Camera va fi aerisita si se va controla temperatura camerei ce trebuie sa fie de 18-20° C.

Se vor asigura materialele in vederea reanimarii postoperatorii si pentru supravegherea bolnavului.

Transportul va fi efectuat silentios, pacientul fiind asezat in decubit dorsal cu capul intr-o parte,
supraveghindu-se pulsul, eventuala varsatura, aparitia cianozei, perfuzia si drenurile.

B. Supravegherea si ingrijirile imediate

 Bolnavul odata ajuns in salon, va fi luat in primire de asistenta medicala, care va ajuta ca acesta sa fie pus in
pat, se va ingriji sa fie bine acoperit, sa stea comod. Asistenta va controla in mod frecvent starea pansamentelor,
atat pe ale celor care au tuburi de dren, cat si pe cele ale celor care nu au asfel de tuburi.

Dupa sosirea bolnavului in salon, asistenta ii va verifica T.A., pulsul, respiratia notand valorile acestora. Ca
regula generala, pentru toti bolnavii operati, se va face o urmarire sistematica (monitorizare), in acest scop functiile
vitale vor fi notate in prima ora la fiecare 15 min si apoi la 3 ore, in prima zi postoperator, dupa care o data pe zi in
zilele urmatoare.

Se va controla si nota debitul urinar, eventuala staza gastrica, precum si cantitatea si calitatea de secretii
care se evacueaza din tuburile de dren.

Asistenta nu va parasi nici un moment bolnavul atata vreme cat el este inca sub influenta substantelor
narcotice. Actiunea acestora poate sa revina chiar daca bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu reflexele
revenite, acesta poate sa recada sub actiunea drogurilor administrate si daca nu este supravegheat, limba poate sa-i
cada astupand glota iar bolnavul sa moara asfixiat.

Odata ce prima perioada postoperatorie a trecut, asistenta va sfatui bolnavul sa faca miscari in pat, pentru a
preveni o staza venoasa ca si complicatiile pulmonare sau de decubit. In cazul in care bolnavul a transpirat, i se va
schimba camasa sau pijamaua, daca cearsaful s-a imbibat de transpiratie sau cu secretie va fi schimbat.

Se va crea bolnavului cea mai buna pozitie in pat, asezandu-i perna, ridicandu-i spatarul patului, ajutandu-1
sa se miste de pe o parte pe alta.

Cei care nu sunt complet constienti au tendinta sa-si smulga pansamentele, tuburile de dren, sondele nazale
sau uretrale, ei trebuind imobilizati la pat si supravegheati indeaproape.
 Ingrijirea mucoasei bucale se va face cu tampoane imbibate in solutii diluate de bicarbonat de sodiu, acid
boric, o lingurita de glicerina la un pahar cu apa. Pentru asigurarea unui somn odihnitor se va administra seara un
hipnotic usor.

C. Ingrijiri speciale dupa rahianestezie

1. Transportul se efectueaza in pozitia decubit dorsal.

2. Bolnavul va fi instalat in pat in aceeasi pozitie, fara perna cel putin 24 de ore.

3. Se vor supraveghea functiile vitale si vegetative, pulsul putand fi usor bradicardic, T.A. poate fi usor
scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor moton.

4. Prima mictiune de dupa operatie are o deosebita insemnatate, ea trebuind sa apara

in decurs de cateva ore de la interventie.

5. Revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre extremitati.

6. Depistarea incidentelor: daca apare cefaleea, aceasta se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe cap
sau a compreselor reci si prin administrare de antialgice. Aparitia grețurilor, a redorii cefei trebuie anuntate
medicului.

Calmarea durerii

Trebuie sa fie una din preocuparile importante ale asistentei. Durerea postoperatorie este inerenta si rar sunt
pacienti care sa fie atat de bine pregatiti psihic, incat sa nu reactioneze cu intensitate si care sa nu se manifeste
foarte zgomotos din cauza durerii. Perceperea durerii are roluri importante in luarea de masuri pentru evitarea
 cauzelor care o provoaca si in tratamentul multor boli. Durerile postoperatorii, ofera semnale importante pentru
stabilirea unor eventuale complicatii, dar daca nu este vorba de complicatii, ele sunt o sursa inutila de suferinta si
frica permanenta. Bolnavul evita sa se miste, sa respire adanc sau sa tuseasca, ceea ce ar putea crea complicatii
ulterioare importante.

inainte de a folosi medicamentele analgezice, asistenta medicala va trebui sa poarte o discutie blanda si
incurajatoare cu bolnavul, asigurandu-1 ca poate cu vointa sa invinga sau sa-si atenueze durerea si ca aceasta
durere nu se datoreaza unor eventuale complicatii putandu-se evita administrarea frecventa de droguri.

PREZENTAREA CAZURILOR
4. DOSARUL 1 DE INGRIJIRE

Date de identificare:

Nume si prenume: Diaconu Elena

Varsta: 62 ani

Sexul: feminin

Domiciliul: ALBA IULIA,ALBA

Elemente fizice:
Grupa sanguina: 0 I, Rh pozitiv.

Greutatea: 60Kg; Inaltimea: l,62m

Pacienta prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.

Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).

Date despre spitalizare:

Data internarii: 11.03. 2009;

Data externarii: 25.03 2009;

Zile de spitalizare: 15;

Diagnostic la internare: Suspect neo sigmoid;

Diagnostic la externare: Neoplasm de colon sigmoid stadiul III (T3, NI, Mx);

Tehnica operatorie: Anus iliac pe bagheta;

Motivele internarii: dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang, constipatie ce alterneaza cu diaree, balonare, scaune
cu mucozitati si sange, astenie fizica, scadere ponderala.

Istoricul bolii;
Pacienta afirma ca de 2-3 luni prezinta dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang, constipatie ce alterneaza cu
diaree,, balonare, scaune cu mucozitati si sange, astenie fizica, scadere ponderala.

Bolnava se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Craiova, pentru examen de specialitate;

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta;

Antecedente personale: pacienta este la menopauza;

nasteri: 2;

avorturi: 3;

nu are alte antecedente patologice

Situatia familiala si sociala:

Stare civila: casatorita

Numar copii: 2

Situatia sociala: pensionara

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotul si unul dintre copii intr-o casa cu 3 camere.

Nationalitatea: romana

Religia: crestin – ortodoxa;

 Persoane cu care se ia legatura:

Nume: S.M.;

Gradul de rudenie: sot;

Adresa: aceeasi cu a pacientei;

Factori de risc privind modul de viata: nu consuma alcool, cafea, nu fumeaza;

Examen clinic general (efectuat de medic):

Starea generala: usor alterata;

Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.

Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-spatial. Sistemul
muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.

Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace normal conformat.

Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere periferice pulsatile,
T.A.= 140/75 mm Hg, P = 80 p / min, R = 23 r / min.

Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili; pacienta la menopauza,

Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile respiratorii , dureros la
palpare in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonat.
 S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente. Observare initiala;

Situatia la internare: I = 1,62 m; G = 60 Kg.

T.A.= 140 / 75 mm Hg,

P = 80 p / min,

R - 23 r / min

Aspecte psihologice:

Starea de constienta: pacienta este constienta, si comunica verbal

Comportament: agitat, alternand cu momente de liniste si nepasare; anxios din cauza incertitudinii diagnosticului si a
durerii ce persista.

Aspecte sociologice: pacienta este pensionara, se ocupa cu treburile gospodariei legate de casa si gradina
impreuna cu sotul. impreuna cu ei locuieste fiul care este casatorit si are un copil de care au grija cei doi bunici.

Se teme de un diagnostic grav, precum si de reactia celor din jur, mai ales ca are grija de nepotel, fiind nevoita sa
stea departe de el din cauza spitalizarii.

ANAMNEZA ASISTENTEI:
 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie: nealterata;

aparat respirator integru morfo - functional;

respiratie ritmica ampla, profunda, de tip abdominal

puls 80 p/m;

T.A. max. = 140 mmHg ; T.A. min = 75 mmHg;

nu prezinta zgomote respiratorii;

ambele hemitorace prezinta, aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei

mucoasa respiratorie este umeda, cu secretii reduse, transparente, dense;

tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile

2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata;

pacienta prezinta proteza dentara, mucoasa bucala roz si umeda, limba roz

reflexul de deglutitie este prezent, masticatia este usoara

alimentatie inadecvata prin deficit din cauza afectiunii organice intestinale manifestata prin scadere
ponderala, consum redus de alimente, slabiciune si lichide, tegumente uscate
 modificarea programului meselor care era in numar de trei mese si doua gustari, din cauza scaderii
apetitului, ajungand la doua mese pe zi si o gustare

scaderea poftei de mancare din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere ponderala, pacienta
pierzand in greutate. Initial avea o greutate de 70 de kg, iar in decurs de trei luni, a scazut circa l0 kg, in prima luna
scazand trei kg, apoi in cea de-a doua trei, iar in ultima patru kg.;

daca inainte de manifestarile enuntate mai sus, pacienta nu avea preferinte culinare, acum nu mai poate
consuma alimente care sunt greu digerabile si produc balonare cum ar fi: condimente, fasole, mazare, varza, mere,
banane;

consuma in jur de 1500 ml de lichide pe zi

3. Nevoia de a elimina: alterata

pacienta prezinta mictiuni fiziologice, 4-5 pe zi;

urina are culoare galben deschis pana la galben inchis, de aspect normal= clar;

mirosul este de urina proaspata (de bulion);

reactia este acida> cu pH-ul 5,5; densitatea -1015;

diureza 1200 ml;

modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice manifestata prin constipatie
alternand cu scaune diareice cu mucus si sange, dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;
 diaree si constipatie din cauza tulburarilor de tranzit manifestate prin scaune in numar de 3-6 scaune pe zi
sau, dimpotriva, scaune la 2-4 zile, cu mucozitati si sange;

mirosul este fetid;

tulburarile de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de diaree cu cele de constipatie

aceasta alternanta a constipatiei cu diareea, ne duce la o suspiciune de cancer de colon;

balonare postprandiaia din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor insuficiente

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata

aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;

sistemul muscular integru;

dificultate in deplasare din cauza durerilor abdominale manifestata prin mers usor aplecat;

diminuarea interesului pentru miscare din cauza afectiunii manifestata prin mentinerea timp indelungat a
unei stari de imobilitate

5. Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata

insomnie din cauza durerilor abdominale manifestata prin oboseala;

neliniste din cauza tulburarilor de gandire manifestata prin aparitia unor sentimente si idei pe care se
straduieste sa le indeparteze
 dificultate de adormire din cauza anxietatii manifestata prin somn agitat, superficial;

somnul este insuficient cantitativ si calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore putine de somn
si treziri sau perioade de veghe in timpulnoptii, fata palida, ochi incercanati

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca: nealterata

pacienta se poate imbraca si dezbraca singura;

Hainele sunt alese cu gust si decenta, adecvate climatului si locatiei (

camasa de noapte si capot);

vesmintele sunt alese conform taliei si staturii pacientei;

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale: nealterata;

temperatura corpului este in limite normale: 36° C;

tegumentele sunt palide, caldute;

temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 - 25° C;

transpiratie minima;

8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele: nealterata;

pacienta isi poate efectua singura toaleta corporala;

 pielea este curata, neteda, catifelata;

urechile sunt de conformatie normala, curate;

mucoasa bucala este umeda;

are unghii curate, taiate scurt;

isi efectueaza singura toaleta bucala si a protezei;

9. Nevoia de a evita pericolele: alterata

salonul in care se afla pacienta este bine aerisit, temperatura ambianta este de ] 8- 25° C, umiditatea intre
30% - 60%;

anxietate datorita amenintarii fizice prin investigațiile ce urmeaza a fi facute manifestata prin neliniste;

tulburari de gandire din cauza incertitudinii diagnosticului manifestati prin comportament agitat alternand
cu perioade de liniste;

fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta

10. Nevoia de a comunica: nealterata

pacienta poate comunica verbal si nonverbal, este receptiva la intrebarile echipei medicale;

functionarea adecvata a organelor de simt: acuitate auditiva si vizuala, sensibilitate, tactila, sensibilitate
gustativa si a mirosului;
 este interesata de boala sa, vrea sa stie cat mai multe;

isi exprima clar ideile, dorintele, emotiile.

11. Nevoia de practica religia: nealterata

pacienta este de religie crestin-ortodoxa, participa la slujbele bisericesti si are incredere in Dumnezeu;

pacienta este constienta de ceea ce se intampla si actioneaza conform propriilor convingeri;

12. Nevoia de fi util: nealterata

pacienta isi accepta starea noua in care se gaseste;

pacienta poate depasi anumite momente critice;

vrea sa revina in mijlocul familiei, sanatoasa, sa fie impreuna cu sotul si copiii, pe care-i iubeste si sa aiba
grija de nepotelul pe care 1-a crescut de cand era mic.

13. Nevoia de a invata: nealterata

pacienta este constienta de necesitatea formarii unei noi atitudini si deprinderi corecte in vederea obtinerii
unei stari de bine;

prezinta interes fata de toate informatiile si materialele care descriu boala sa

14. Nevoia de a se recrea: nealterata

 pacienta este interesata de ceea ce se petrece m jurul sau, este activa si participa la activitati

prezinta interes fata de activitatile curente ale vietii.

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME DE INGRIJIRE

Nevoia de a bea si a manca: usor alterata

alimentatie inadecvata prin deficit din cauza afectiunii organice intestinale manifestata prin
inapetenta, scadere ponderala, consum redus de alimente si lichide, tegumente uscate;

modificarea programului meselor care era in numar de trei mese si doua gustari, din cauza scaderii
apetitului, ajungand la doua mese pe zi si o gustare;

scaderea poftei de mancare din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere ponderala, pacienta
pierzand in greutate. Initial avea o greutate de 70 de kg iar in decurs de trei luni, a scazut circa l0 kg, in prima luna
scazand trei kg, apoi in cea de-a doua trei kg, iar in ultima luna patru kg .

Nevoia de a elimina: alterata

modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice manifestata prin constipatie alternand cu
scaune diareice multiple cu mucus si sange, dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;

diaree si constipatie din cauza tulburarilor de tranzit manifestata prin scaune in numar de 3-6 scaune pe zi
sau, dimpotriva, scaune la 2-4 zile, cu mucozitati si sange;
 balonare postprandiala din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor insuficiente

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata

dificultate in deplasare din cauza durerilor abdominale manifestata prin mers usor aplecat;

diminuarea interesului pentru miscare din cauza afectiunii organice manifestata prin mentinerea timp
indelungat a unei stari de imobilitate

Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata

insomnie din cauza durerilor abdominale manifestata prin oboseala;

dificultate de adormire din cauza anxietatii manifestata prin somn agitat, superficial;

somnul este insuficient cantitativ si calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore putine de somn si
treziri sau perioade de veghe in timpul noptii, prin fata palida si ochi incercanati

Nevoia de a evita pericolele: alterata

anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute manifestata prin neliniste;

tulburari de gandire din cauza incertitudinii diagnosticului manifestata prin comportament agitat alternand
cu perioade de liniste;

fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta.

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
Stabilizare, ameliorare: da, prin tratament medical.

Vindecare: da, prin interventie chirurgicala.

Agravare: da, prin aparitia complicatiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforatia urmata de instalarea unei
peritonite localizate sau difuze; fistula; inflamatie peritumorala si infectii pleuropulmonare, tromboflebite.

Deces: da.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

Obiective globale:

pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii;

sa revina la nivelul optim de sanatate;

sa aiba Stabilit diagnosticul si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea independentei
functionale

Obiective intermediare:

sa inteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru stabilirea diagnosticului;

la sfarsitul spitalizarii, sa fie capabila sa-si recapete independenta fata de nevoile afectate;

sa aiba incredere in personalul medical;

 sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si sa-1 respecte

Obiective specifice:

sa revina la un tranzit intestinal normal

sa nu mai aiba dureri abdominale

sa nu mai prezinte diaree si constipatie

sa revina la programul normal al meselor, sa-i revina pofta de mancare

sa fie echilibrata nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate

sa revina la un mers normal

sa-si recapete interesul pentru miscare

sa nu mai prezinte insomnii si sa nu mai aiba tulburari de gandire

sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor

sa-si diminueze anxietatea

COMPORTAMENT ASTEPTAT. IN CE INTERVAL?

la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacienta nu mai prezinta scaune cu mucozitati si sange
 nu mai prezinta dureri abdominale

va reveni la un tranzit normal

va fi echilibrata nutritional

nu mai este nelinistita si are incredere in echipa medicala.

Stare generala alterata cu suspiciune de Bolnava sa fie diagnosticata cu certitudine in Am pregatit bolnava pentru urmatoarele examene
neoplasm de colon sigmoidian. urmatoarele 2 zile. paraclinice: analize de sange in vederea examenelor de

laborator, Rx pulmonar, irigografie, colonoseopie.

Data Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
11.03 Modificarea tranzitului Pacienta sa fie Am pregatit bolnava pentru: Pacienta a fost
intestinal din cauza diagnosticata cat cooperanta si a executat
necunoscuta manifestata mai repede, in -
recoltarea analizelor de sange pentru examene de laborator toate indicatiile medicului
prin constipatie alternand vederea instituirii (HLG, hematocrit, ureea sanguina si glicemie, VSH,TS, TC, timp si ale mele in vederea
cu scaune diareice unui tratament Howell, timp Quick, examen de urina, examen radiologie toracic, efectuarii tuturor
multiple cu mucus si adecvat bolii sale. EKG), examenul materiilor fecale. analizelor si a explorarilor.
sange, dureri in fosa
iliaca stanga si flancul Pacienta sa revina la - examenul colonoscopic; Nu a mai consumat
stang,balonare un tranzit intestinal alimente greu digerabile si
postprandiala. normal in Am invatat pacienta sa nu mai consume alimente greu care produc balonare.
urmatoarele doua digerabile cum ar fi: fasole, varza, condimente, banane, mere,
Alimentatie inadecvata zile. precum si lichide acidulate. Sa consume compoturi, ceaiuri, apa Si - a anuntat familia sa-i
prin deficit din cauza plata. I-am spus pacientei sa faca mici plimbari si exercitii aduca doar alimentele
tumorii sigmoidiene Bolnava sa fie usoare de flexie si extensie a mainilor si picioarelor pentru a permise de regimul impus
manifestata prin echilibrata nutritional avea un tranzit cat mai bun si pentru evitarea meteori sinului de medic, adica supe si
inapetenta, scadere si hidro-electrolitic in abdominal. Pentru diminuarea balonarilor, am invatat pacienta mancaruri usoare, apa
Data Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
ponderala, consum redus urmatoarele doua sa mearga la toaleta pentru a elimina gazele din intestin. I - am plata, ceaiuri si compoturi.
de alimente si lichide, zile. dat preventiv un comprimat de carbune animal, la indicatia Si-a diminuat senzatia de
tegumente uscate. medicului. balonare, mergand la
Bolnava sa creasca toaleta, pentru a elimina
Dificultate in a se odihni, in greutate 0,5 Kg pe Am calculat zilnic ratia alimentara tinand cont de starea in gazele acumulate in
din cauza durerilor saptamana. repaus a pacientei si la necesarul de baza de 1375 de cal/zi, la intestin.
abdominale manifestata indicatia medicului, am suplimentat necesarul de calorii cu 1000
prin oboseala si somn Pacienta sa doarma, cal/zi. Mesele au fost repartizate, astfel incat, sa acopere Pacienta a marit
intrerupt. linistit, timp de 8 ore deficitul de alimente, care au dus la o scadere importanta in cantitatea de lichide
pe noapte, fara greutate, mesele fiind repartizate in numar de 5 pe zi la interval consumate, respectand
intrerupere, in de trei ore, cum ar fi: ora 8, 11, 14, 17, 20. Alimentatia a fost regimul impus,
urmatoarele 48 de compusa in special din: supe, lactate, oua, fainoase, piureuri de consumand 2500 ml de
ore. legume. lichide pe zi, si prezinta
tegumente umede,
Pacienta sa-si Am calculat zilnic bilantul hidric: elastice.
diminueze durerile
abdominale in doua- - intrari -1500 ml /zi A respectat programul
trei ore. meselor, consumand
- iesiri - 1200 ml / zi alimentele care i-au fost
recomandate. A mers
Se suplimenteaza necesarul de lichide cu 1000 ml /zi, impreuna cu mine si am
repartizate astfel: la fiecare 3 ore cate 200 ml de ceaiuri, sucuri cantarit-o, observand o
neacidulate, compot. Am lasat pacienta sa aleaga alimentele usoara crestere in
dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului. greutate de 0,150 kg in
prima zi.
Am cantarit zilnic bolnava, plecand de la 60 de kg, in prima zi luand in
greutate 0,1500 Kg. Durerile abdominale s-au
diminuat in urma
Am intocmit cu pacienta un program corespunzator de odihna, doua tratamentului aplicat, iar
ore dupa masa de pranz, intre orele 14-16 si 8 ore pe noapte intre orele pacienta a avut un somn
23-7. Am administrat: la indicatia medicului o fiola de Diazepam i.m. linistitor, fara intreruperi
inainte de culcare cu 2 ore. I-am administrat pacientei o fiola de de 8 ore pe noapte.
Algocalmin i.m. seara, la indicatia medicului, pentru diminuarea
 Data Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
durerilor abdominale.
12.03 Anxietate datorita Pacienta sa nu mai Am explicat pacientei ca toate actele medicale care au fost Pacienta si-a diminuat
amenintarii fizice prin prezinte anxietate si efectuate sunt in vederea punerii unui diagnostic cat mai repede anxietatea cu privire la
investigatiile ce urmeaza sa fie informata cu si cat mai concret. Am asigurat pacientei repausul la pat. Am investigatii si a cooperat
a fi facute manifestata privire la pregatit pacienta in vederea examenului colonoscopic, cu echipa medicala.
prin neliniste. investigatiile ce explicandu-i in ceea ce consta si anume: ca trebuie sa consume
urmeaza a-i fi facute pana a doua zi 4 litri de apa in care se adauga o substanta praf, A respectat indicatiile in
Dificultate in deplasare in urmatoarele 12 numita Fortrans. vederea efectuarii
din cauza durerilor ore. colonoscopiei,
abdominale prin mers Am invatat pacienta cum sa consume acest amestec si i-am neconsumand alimente, ci
usor aplecat. Pacienta sa nu mai spus ca nu are voie sa consume altceva pana in momentul in doar amestecul de apa cu
prezinte dureri care i se va face colonoscopia. Fortrans.
abdominale, si sa
revina la un mers Am sfatuit pacienta ca ori de cate ori are dureri abdominale, sa Pacienta si-a diminuat
normal in 24 de ore stea in repaus la pat, in pozitie antalgica, de decubit lateral cu durerile abdominale si a
picioarele flectate pe abdomen si mainile incrucisate pe torace, stat in pozitiile antalgice
iar daca sta pe spate, in decubit dorsal, sa stea cu picioarele pe care i le-am
indoite si cu o perna sub genunchi. I-am administrat o fiola de recomandat, observand
Piafen la indicatia medicului. eficacitatea acestora.
13.03 Diminuarea interesului Pacienta sa se Am explicat pacientei ca imobilitatea tiu face altceva decat sa-i Pacienta a cooperat si s-a
pentru miscare din mobilizeze amplifice starea de anxietate si ca poate sa aiba complicatii lasat ajutata de mine
cauza afectiunii executand; miscari pulmonare, cardiovasculare. Am ajutat pacienta sa se deplaseze pentru a executa miscari
organice manifestata usoare si sa faca prin salon, am determinat-o sa practice exercitii ale musculaturii, si plimbari prin salon de
prin mentinerea timp plimbari mici prin in limita tolerantei timp de zece minute de trei-patru ori pe zi. Am cate ori a fost nevoie.
indelungat a unei stari salon sau pe hol in discutat cu pacienta despre semnele bolii sale., despre rolul
de imobilitate. urmatoarele 12 ore. investigatiilor, despre eficienta echipei medicale. I-am spus ca Pacienta si-a diminuat
pana la aflarea diagnosticului cu certitudine, nu trebuie sa fie anxietatea, a ascultat cu
Anxietate din cauza Sa-si. diminueze panicata si nelinistita, deoarece echipa medicala este foarte bine atentie explicatiile pe care
necunoasterii anxietatea. Pacienta pregatita, are multa experienta, iar investigatia care urmeaza a-i i le-am dat si asteapta
diagnosticului sa aiba informatii fi facuta, respectiv . colonoscopia, ne va da delatii sigure despre examenul ce urmeaza a-i
manifestata prin despre posibila sa boala. Pentru ca a aflat de suspiciunea de cancer, am incercat fi efectuat.
neliniste. boala si masurile de sa-i intaresc convingerea ca aceasta boala nu este sinonima cu
prevenire a moartea sau cu izolarea sociala. In urma efectuarii
complicatiilor in
decurs de trei ore. colonoscopiei, s-a pus
diagnosticul de neoplasm
de colon sigmoid stadiul
III si s-a

dat recomandarea de
interventie chirurghicala
14.03 Alimentatie inadecvata Pacienta sa A fost impusa o restrictie alimentara pacientei si s-a instituit o Pacienta a respectat
prin deficit din cauza inteleaga si sa dieta hidrica in urmatoarele 48 de ore, premergatoare dieta hidrica
restrictiei alimentare respecte indicatiile interventiei chirurgicale. Am administrat ulei de ricin si laxative impusa, suprimand
impusa de interventia pre operatorii.. ceea cea ajutat substantial evacuarea intestinului, cerinta alimentatia.
chirurgicala intestinala. Pacienta sa fie obligatorie in operatia pe colon ce urmeaza a fi efectuata.
pregatita din punct A cooperat cu echipa
de vedere fizic Am administrat pacientei solutie de Manitol 10%, in cantitate de medicala la toate
pentru operatie, in 1500 ml. La indicatia medicului pentru profilaxia infectiilor, am pregatirile preoperatorii,
24 de ore. administrat parenteral Penicilina, asociata cu Kanamicina, fiind receptiva la sugestiile
tratament care se aplica si in ziua operatiei si postoperator. acesteia.
Anxietate din cauza Pacienta sa fie Am incercat sa diminuez pacientei nelinistea in ceea ce priveste Pacienta si-a diminuat
interventiei chirurgicale si pregatita fizic si operatia si despre posibilele complicatiile ulterioare prin explicatii nelinistea in ceea ce
a complicatilor
manifestate prin stari de
neliniste, agitatie, facies
crispat, voce
tremuratoare, insomnie.
psihic pentru despre interventia chirurgicala cu tot ceea ce include aceasta. priveste interventia,
interventia pe colon. Am informat pacienta despre diferitele proceduri preoperatorii intelegand explicatiile
(asepsia, pregatirea locala, medicatia, sonda vezicala), echipei medicale
proceduri postoperatorii (sala de trezire, ingrijirile intensive, preoperatorii si
controlul durerii, repausul la pat). postoperatorii.

14.032009

Pregatirea preoperatorie:

1. Recoltarea sangelui pentru efectuarea analizelor de laborator - V.S.H, H.L.G, V.D.R.L, uree, glicemic, timp
Quick, timp Howell, grup sanguin, facrorul Rh, examen sumar de urina.

2. Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului gros pe de o
parte, iar pe de alta parte scaderea septicitatii colice.

3. Se impune o restrictie alimentara, instituindu-se o dieta hidrica in urmatoarele 24 de ore, alcatuita din
solutie hipertona de NaCl 10 %, solutie izotonica de Glucoza 5 %.

4. Se administreaza clisme mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi, metodele clasice care presupun
ingestia de laxative/purgative si clisme evacuatoare fiind relativ incomplete.

5. Se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutie de Manitol 10 %, in cantitate de 1500 ml

cu 24 de ore inaintea interventiei. Aceasta permite controlul clinic de laborator al pierderilor hidrice si electrolitice. Se
impune antibioterapia parenterala cu Penicilina (8.000.000 / zi, incepand cu 24 de ore preoperativ), asociata cu
Kanamicina, tratament ce se aplica si in ziua operatiei si postoperator.
 6. Pregatirea locala: cu o seara inaintea interventiei se indeparteaza pilozitatea pubiana, se face baie
generala si se imbraca bolnava cu lenjerie surata.

7. Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool 70 % sau alcool iodat, dupa care se acopera cu
o compresa sterila.

8. Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita, intertrigo,
eczeme, deoarece acestea sunt surse de infectie postoperatorie.

14.03.2009 ora 0800

1. In dimineata interventiei se masoara temperatura, T.A., pulsul, respiratia.

2. Se efectueaza clisma evacuatoare si in dimineata operatiei.

3. Se indeparteaza lacul de pe unghii, este atentionata sa nu-si dea cu ruj, explicandu-i ca astfel pot fi mai
bine urmarite functiile respiratorii si circulatorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si
unghiilor.

4. Inainte de intrarea in sala de operatie, pacienta isi va goli vezica, montandu-i-se o sonda vezicala
permanenta.

Ora 1100

1. pacientei i se efectueaza preanestezie cu Atropina 0,5 si Diazepam intramuscular. Anestezia generala are
trei faze: inductie, relaxare si trezire.
 2. La ½ - 1 h, dupa preanestezie se administreaza miorelaxante pentru faza de inductie: Fentanil 1 fiola,
Pavulon 1 fiola, apoi panchetamina 1 fiola, Voluven 1 fiola, Lysthenon 1 fiola si Dormicum 1 fiola.

3. Tehnica operatorie se numeste „anus iliac pe bagheta”, a decurs in conditii bune, fara complicatii in timpul
procedeului operator, pacienta a fost transportata in sectia A.T.I., unde s-a trezit la 3 ore de la efectuarea
interventiei chirurgicale.

4. A fost supravegheata de medicul anestezist si de asistenta medicala din sectia A.T.I., i s-au urmarit T.A.,
pulsul, respiratia, faciesul,paloarea tegumentelor si i s-a administrat medicatia prescrisa, Miostin, Algocalmin.

5. pacienta a fost transportata peste doua zile in sectia de chirurgie unde i se acorda ingrijirile postoperatorii.

15.03.2009

1. pacienta stationeaza in sectia A.T.I unde i s-au acordat primele ingrijiri postoperatorii, in vederea urmaririi
functiilor vitale si vegetative: temperatura, pulsul, T.A, respiratia, diureza, scaunul.

2. instaleaza perfuzii cu solutii macromoleculare si ser glucozat pentru compensarea pierderilor hidro-
electrolitlce, datorate aspiratiei, perspiratiei.

3. Se asigura drenajul plagii operatorii, se administreza antibiotice pentru prevenirea complicatiilor.

Data Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare

1 2 3 4 5
17.03 Dificultate in a respira, Pacienta sa respire fara Am ajutat pacienta sa efectueze exercitii respiratorii, sa aiba Dupa doua ore, pacienta
datorita interventiei dificultate, sa aiba un pozitii adecvate si sa isi schimbe pozitia din doua in doua respira mai linistit,
chirurgicale, manifestata ritm respiratoriu regulat,, ore. prezinta tegumente si
prin modificarea de 23 respiratii / min, sa- mucoase mai putin
amplitudinii respiratiei, si diminueze tahipneea Am observat culoarea unghiilor, a buzelor si a tegumentelor palide. Tahipneea s-
 Data Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
tahipnee si a durerilor in decurs de trei ore si le-am notat in foaia de observatie. Am umezit aerul din a diminuat (20 r / min)
postoperatorii incapere cu apa alcoolizata. Am monitorizat si inregistrat TA.,
pulsul, respiratia, temperatura

Sa aiba pozitii adecvate, cu picioarele flectate pe abdomen

(Fowler).

Administrare la indicatiile medicului 1 fiola Piafen + 1 fiola

Durere din cauza plagii Pacienta sa benefi-cieze
operatorii abdominale, de siguranta psihologica
manifestata prin. Plans si pentru inlaturarea starii
facies crispat de anxietate in urmatoa-
rele 2 zile. Pacienta sa-
si diminueze durerile
in 24 h.
Alimentatie insuficienta Pacienta sa fie
din cauza restrictiei echilibrata
alimentare impusa de hidroelectrolitic
interventia chirurgicala
pe colon. asigurandu-se regimul
alimentar postoperator.
18.03 Eliminare urinara Asigurarea unei
insuficienta, din cauza eliminari, normale in
interventiei chirurgicale, raport cu cantitatea de
manifestata prin absenta lichide ingerate si
mictiunilor spontane administrate
algocalmin.
Am sfatuit pacienta sa comunice cu echipa medicala si Pacienta comunica cu
familia si am incurajat familia sa comunice cu pacienta, echipa
pentru a mentine un climat de optimism. medicala, familia si
colegele de saion,
Am administrat la indicatia medicului antialgicele Piafen + prezentand ameliorarea
Algocalmin i.m. starii de anxietate.
Pacienta si-a diminuat
durerile.
In prima saptamana se instituie o dieta hidrica sau se Pacienta este echilibrata
prescrie o dieta restransa cu minimum de deseuri pentru a hidroelectrolitic.
inhiba motricitatea intestinala administrand totodata cate
doua linguri de ulei de parafina de 2-3 ori pe zi. Pe cale
parenterala se administreaza solutii cu electroliti si proteine
glucoza 5 %, 10 %, ser fiziologie, clorura de potasiu. Din ziua
a treia se vor administra inghitituri rare de ceai neindulcit ½
kg in 24 de ore, iar in zilele urmatoare se vor da treptat iaurt,
oua, bulion de carne (in functie de reluarea tranzitului
intestinal). Pe cale orala se administreaza apa sau alte
lichide ca supa strecurata.
La indicatia medicului asistenta scoate sonda vezicala. Am Dupa indepartarea sondei
verificat permeabilitatea sondei urinare introduse inaintea urinare se elimina 150 de
efectuarii operatiei si am urmarit evitarea cudarii acesteia. ml de urina. Nu au aparut
Am incercat stimularea mictiunilor, astfel: am pus comprese semne de infectie urinara.
calde pe regiunea pubiana, am introdus bazinetul cald sub
Data Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
parenteral; prevenirea bolnava, am dat drumul apei la chiuveta. Pentru prevenirea
infectiei urinare, in 12 infectiei urinare am efectuat manevre sterile. Dupa
ore indepartarea sondei urinare se verifica golirea vezicii urinare
din 4 in 4 ore, in conditiile unui aport de lichide ingerate. Se
observa daca apar semne de infectie
Alimentatie insuficienta Pacienta sa fie In prima zi dupa operatie am administrat pacientei alimentatie Pacienta este echilibrata
cantitativ si calitativ echilibrata parenterala, instituind perfuzii cu glucoza 10% 1500 ml si ser hidroelectrolitic; fluidele
datorita interventiei hidroelectrolitic si fiziologic 1000 ml. Am efectuat bilantul hidro-electrolitic si am administrate parenteral
chirurgicale, manifestata nutritional la un nivel urmarit diureza. au fost monitorizate si
prin hidratare si ingestie optim si sa prezinte inregistrate.
de alimente in cantitate mucoase umede in Alimentatia per os consta in administrare de ceai neindulcit,
insuficienta din cauza termen de 24 ore zeama de compot, supe strecurate, apa plata, aproximativ Prezinta mucoase
regimului postoperator 200 ml din 2 in 2 ore, administrate in cantitati mici, cu umede.
lingurita.
Dificultate de a se Pacienta sa aiba o Mobilizarea pacientei se face cat mai precoce, gradat, pentru Pacienta prezinta o
mobiliza din cauza postura adecvata si a preveni complicatiile pulmonare, renale. Am schimbat postura normala si mai
interventiei , chirurgicale, nedureroasa, tonusul pozitia bolnavei din doua in doua ore, am masat regiunile putin dureroasa, la
manifestata prin muscular prezent si sa-si predispuse la escare cat si pentru prevenirea maririi presiunii sfarsitul celei de-a doua
imobilitate si durere la mentina celelalte nevoi intraabdominale. zile de la operatie.
nivelul plagii abdominale. fundamentale satisfacute
in 2 zile Am ajutat pacienta sa efectueze exercitii fizice din trei in trei S-a efectuat masaj la
ore. membrele inferioare, iar
pozitia a fost schimbata
Am ajutat pacienta la satisfacerea nevoilor fiziologice ale din doua in doua ore.
organismului. La indicatia medicului, am aplicat tratamentul
pentru diminuarea durerilor. Determina pacientul sa participe
cat posibil la nevoile sale pentru a-i da sentimentul de control
al situatiei. Exploreaza cu pacientul mecanismele de
adaptare pe care acesta le poate folosi pentru a face fata
situatiei noi create.

Stare de informare, reflectare, confiante, repaus, canalizarea

energiei.
Comunicare ineficace la Pacienta sa se adapteze Am ajutat pacienta sa inteleaga ca depresia, ingrijorarea, Familia si prietenii au
 Data Diagnostic de Nursing
1 2
nivel afectiv din cauza
neadaptarii la noua
situatie, manifestata prin
facies plans si inchidere
in sine
20.03 Dificultate in a dormi si a
se odihni din cauza
durerilor provocate de
actul chirurgical, mani-
festate prin ore de somn
insuficiente, somn agitat
Diaforeza din cauza
anxietatii legata de
evolutia plagii operatorii,
manifestata prin transpi-
ratii si tegumente umede
Alterarea tegumentelor
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestata
prin plaga abdominala
Obiective
3 4
la noua situatie si cu
trauma determinata de
operatie, sa prezinte
incredere in sine si in cei
din jur pentru a face fata
situatiei existente in 12
ore.
Pacienta sa aiba un
somn corespunzator
cantitativ si calitativ, de
8 h pe noapte fara
intrerupere, in timp de o
zi
Pacienta sa nu mai
prezinte transpiratii
abundente in
urmatoarele 24 de ore
Pacienta sa prezinte
tegumente si mucoase
curate, in urmatoarele
doua ore, sa se vindece
cu minim de disconfort
intr-un interval total de
patru zile
Interventii Evaluare
5
sentimentul de neputinta, sunt normale si de asteptat. ajutat la determinarea
pacientei sa inteleaga si
Am comunicat cu familia pacientei pentru a intelege ca sa accepte situatia prin
pacienta are nevoie de un suport emotional si moral care trece, sa aprecieze
suplimentar, din partea apartinatorilor. Am pus pacientul in pozitiv interventia pe care
legatura cu alti pacienti operati de neo plasmul sigurid care a suportat-o si sa
au avut o evolutie buna integrandu-se rapid in mediul socio- comunice normal cu cei
profesional. din jur.
Am explicat pacientului ca dependenta fizica nu-i diminueaza
valoarea morala.
Ani instruit pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii Pacienta are un somn
respiratorii cu 30 min. inainte de culcare. Am aerisit salonul, linistit fara intrerupere cu
am schimbat lenjeria de pat si de corp, i-am oferit pacientei o o durata de aproximativ
cana cu lapte cald. Am aplicat tratamentul medicamentos la opt ore si jumatate.
indicatia medicului antialgic Piafen + Algocalmin si o fiola de
Diazepan i.m.
Am sters tegumentele bolnavei si am schimbat lenjeria de Pacienta nu mai transpira
corp ori de cate ori a fost nevoie. Am mentinut o temperatura abundent si se simte
optima in salon de 20⁰ C. curata si mai linistita.
Am frictionat cu alcool tegumentele bolnavei si le-am pudrat
cu pudra de talc.
Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a pacientei, Dupa 2 h, pacienta
schimbandu-i totodata lenjeria de corp si de pat. Se prezin-ta tegumente si
supraveghea-za pansamentul imediat dupa interventie, iar mucoase curate. Plaga a
daca intervin modificari la nivelul plagii se comunica fost curatata cu solutie
medicului. Am efectuat schimbarea pansamentului, arai antiseptica, iar
ingrijit plaga abdominala si am efectuat un pansament nou. pansamentul a fost
Pentru prevenirea infectiei plagii, am administrat antibiotice schimbat in conditii
dupa prescriptia medicului. sterile. Nu au aparut
semne de infectie la
nivelul plagii
 Data Diagnostic de Nursing
1 2
Durere la nivelul plagii
operatorii, manifestata
prin gemete si facies
crispat
22.03 Alterarea tegumentelor
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestata
prin plaga abdominala
23.03 Imbunatatirea starii
tegumentelor in urma
interventiilor externe la
nivelul plagii efectuate in
zilele precedente,
manifestata prin
inchiderea plagii
Stabilizarea starii tegu-
mentelor la nivelul plagii
in 24 h, dupa scoaterea
firelor de sutura,
manifes-tata prin plaga
inchisa, curata si fara
inflamatie
Cunostinte insuficiente
despre satisfacerea
Obiective Interventii Evaluare
3 4 5
Bolnava sa nu mai Am ajutat pacienta sa stea in pozitie antalgica, invatand-o Bolnavei i s-au diminuat
prezinte durere in termen tehnici de autocontrol al durerii. Am aplicat tratamentul durerile la nivelul plagii
de 2-3 ore si semnificativ medicamentos. abdominale
in 24 h
Pacienta sa prezinte Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a pacientei, Dupa 2 h, pacienta
tegumente si mucoase schimbandu-i totodata lenjeria de corp si de pat. Se prezinta tegumente si
curate, in urmatoarele supravegheaza pansamentul, iar daca intervin modificari la mucoase curate. Plaga a
doua ore. Sa prezinte o nivelul plagii se comunica medicului. fost curatata cu solutie
cicatrizare cat mai rapida antiseptica, iar
a plagii Am efectuat schimbarea pansamentului, am ingrijit plaga pansamen-tul a fost
abdominala si am efectuat un pansament nou. Pentru schimbat inconditii sterile.
prevenirea infectiei plagii, am administrat antibiotice dupa Nu au aparut semne de
prescriptia medicului. infectie la nivelul plagii
sau semne locale
inflamatorii
Pacienta sa nu mai Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a pacientei, Plaga este curata,
prezinte transpiratii supraveghind pansamentul, examinand starea plagii cicatrizata, fara semne de
abundente in 24 h. abdominale, pe care am constatat-o intr-un interval infectie
considerabil de timp ca stabila, curata si cicatrizata. Am ajutat
Pacienta sa poata fi medicul sa scoata firele chirurgicale si am aplicat un
prezentata medicului cu pansament nou.
tegumente si mucoase
curate, in urmatoarele 3
ore, in vederea scoaterii
firelor chirurgicale
Pacienta sa poata fi Am prezentat medicului pacienta in starea descrisa si am Pacienta este pregatita
externata, in cursul zilei. aplicat un pansament nou. In urma acestui demers, de a primi informatiile cu
am primit din partea medicului indicatia de externare. privire la modul de
ingrijire dupa externare.
Pacienta sa fie capabila Am explicat pacientei si familiei in ce a constat Pacienta a inteles
sa se reintegreze in interventia chirurgicala si la ce schimbari sa se indicatiile privind regimul
Data Diagnostic de Nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
nevoilor sale in perioada activitatile sociale si astepte, sa accepte ca slabiciunea, oboseala, de viata cat si regimul
de convalescenta si a profesionale, pe care le iritabilitatea si plansul sunt obisnuite in timpul alimentar pe care trebuie
tratamentului in perioada efectua anterior operatiei convalescentei. Sa inteleaga ca in perioada de sa-l urmeze, in vederea
de recuperare convalescenta igiena corporala se face pe regiuni, se unei recuperari cat mai
vor administra laxative in caz de nevoie si calmante. rapide si in conditii
Pacienta nu trebuie sa faca eforturi fizice, sa evite favorabile ei.
frigul si sa respecte administrarea tratamentului
conform prescriptiei medicale. Sa se prezinte la control dupa
o luna de zile. Odihna si dieta prelungita conform regimului
impus de catre medic, evitandu-se alimentele greu digerabile
ca: mazarea, varza, fasolea, bauturile
acidulate. Se indica lactate, supe slabe, carne slaba fiarta, nu
prajita, consumarea a 2000-2500 ml lichide pe zi, constand in
ceaiuri neindulcite, compoturi, apa plata, sucuri neacidulate.

Rolul delegat
Bolnava: Diaconu Elena

Diagnostic: Neoplasm de colon sigmoid std. III (T3NIMx)

Data Analiza Valori normale Valori reale

Hemoglobina 12-14 g % 11,62g%
Leucocite 4200-8000 /mm3 7800 /mm3
Neutrofile segmentare 45-70 % 76%
Neutrofile nesegmentare 0-5 % 3%
11.03.2009
Eozinofile 1-3 % 3%
Limfocite 20-40 % 15%
Monocite 4-8 % 6%
Limfoplasmocite absente 1
 Creatinina 0,15-1,2 mg / 100 ml 0, 90 mg/100 ml
Fibrinogen 200-400 mg/100 ml 325 mg / 100 ml
Hematocrit 45% 24%
VDRL Negativ Negativ
T.Q 12”-14” 12” (100%)
T.H 1'30”-2'30” 1'
Ttiyrnol 0-4 UML 3,6 UML
ZnS04 0-8 UML 14,6 UML
12.03.2009 Uree 0,20-0,40 g % 0,30 g %
Glicemie 60-120 mg % 90 mg %
Proteine 6-8 mg % 5,88 mg %
V.S.H - 1h 2-13 mm 60 mm
V.S.H - 2h 12-17 mm 130 mm
Examen sumar de urina
Densitate 1015 – 1030 1016
PH Acid 3,5
Albumina absent urme
Glucoza absent Absent
Sediment absent Depozit leucocite
13.03.2009 Urobilinogen 4-6 mg % Normal
Pigmenti biliari absenti Absenti
Epitelii rare Epitelii plate, rotunde,
rare, mucus prezent,
frecvent oxalat de Ca
Urocultura negativa Negativa
V.S.H – 1 h 2-13 mm 65 mm
V.S.H -2h 12-17 mm 120 mm
T.S 1’ 20”- 3 2' 20”
T.C 1’ -8' 5'
14.03.2009
Fibrinogen 200-400 mg l00 ml 325 mg/ 100 ml
Hemoglobina 12-14 g % 10,62 g %
Grup sanguin OI
Factor Rh Pozitiv pozitiv
 Examene paraclinice:

- EKG interpretare = morfologic normala

Irigografie: imagine lacunara ce corespunde unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta
colonului. Lacuna este situata pe un perete rigid, are contur neregulat, neomogen, se prezinta ca o ulceratie.

Examen colonoscopic: formatiune infiltrativ vegetanta, proeminenta in lumen, ce nu permite trecerea

colonoscopului. Pacienta a fost sedata cuDormicum, 1 fiola.

Data Tratament
11.03 2009 Carbune animal; T= 36,6°C

Diazepam 1 f P= 80 p/min

Algocalmin l f T.A=140/75 mm Hg
R=23 r/min
12.03.2009 Piafen 1 f T= 36,5°C

Fortrans 4 plicuri (1 cutie) P= 75 p/min

T.A= 140/70 mmHg

R= 20 r/min
13.03.2009 Dormicum 1 F T=36°C

Manitol 10%, 1500 ml P= 70 p/min

T.A= 130/60 mmHg R=

21 r/min
14.03.2009 Manitol 10%, 1500 ml Penicilina T= 36,5°C
 8.000.000 u.i./zi P=75 p/min

Kanamicina TA=140 / 75 mmHg R=

24 r/min
NaCl 10%, 1500 ml

Glucoza 5% 1500 ml
15.03.2009 Atropina 1 f Preanestezie T= 36°C

Diazepam 2 f P=80 p/min

T.A=140/10mm Hg R=
23 r/min
Fentanil 1 f Operatie

Pavulon l f

Panchetamina l f

Voluven l f

Lysthenon 1 f

Dormicum l f
16.03.2009 Ser fiziologic 9 % 1500 ml A.T.I T= 37,5°C

Glucoza 5% 1500 ml P=78 p/min

Penicilina 8.000.000 u.i./zi T.A= 130/75 mmHg R=

20 r/min
Ampicilina 3 g
17.03.2009 Glucoza 5%, 10% T=37°C

Ser fiziologic 9 % P=80 p/min

 Solutie Ringer T.A= 140/75 mmHg

R= 23 r/min
18.03.2009 Ampicilina 3 g T= 36,8°C

Glucoza 5%, 10% P=70 p/min

Ser fiziologic 9 % T.A= 135/65 mmHg R=

21 r/min
19.03.2009 Glucoza 10% 1500 ml T= 35,8°C

Ser fiziologic 1000 ml P= 75 p/min

Piafen l f T.A.=135/65 mmHg

Mialgin l f R= 22 r/min
20.03.2009 Diazepam lcp T= 36,6°C

Glucoza 1 0 % 1500 ml P=78 p/min

Ser fiziologic 1000 ml T.A=140/75 mm

Hg R = 2 1 r/min
Algocalmin l f
21.03.3009 Glucoza 1 0 % 1500 ml T= 3.7°C

Ser fiziologic 1000 ml; P= 70 p/min

Penicilina 800.000 u.i; T.A=135/70m m H g R=

23 r/min
Kanamicina

Piafen l f

Algocalmin l f
 22.03.2009 Glucoza 10 % 1500 ml T= 36,7° C

Ser fiziologic 1000 ml P= 80 p/min

Penicilina 800.000 u.i T.A= 140/75 mm Hg

Piafen l f R = 2 i r/min

Algocalmin l f
23.03.2009 Penicilina 800.000 u.i

Piafen l f

Algocalmin l f

25.03.2009 - Externarea

Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie acuzand dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang, constipatie
ce alterneaza cu diaree, balonare, scaune cu mucozitati si sange, astenie fizica, scadere ponderala. In urma
examenelorde specialitate se pune diagnosticul de neoplasm de colon sigmoid, cu indicatia de interventie
chirurgicala.

Pacienta a fost operata, tehnica operatorie fiind „anus iliac pe bagheta”, operatia a decurs in conditii bune.
Pacienta se externeaza in stare ameliorata, cu indicatia de a reveni la control peste o luna. In perioada de
convalescenta igiena corporala se va face pe regiuni, se vor administra laxative in caz de nevoie si calmante.

Pacientei i se recomanda repaus fizic, sa evite frigul si sa respecte administrarea tratamentului conform
prescriptiei medicale.
 Sa se prezinte la control dupa o luna de zile.

Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si fructele bogate in
celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand-continut suficient de proteine si vitamine. Se vor da supe de
zarzavat cu gris, orez, oua moi, branza de vaci, unt proaspat, carne fiarta sau la gratar, peste slab, sucuri de
fructe, dulciuri putin concentrate, cartofi putini, piureuri de dovlecei, morcovi, sare suficienta si la nevoie adaos de
clorura de potasiu.

5. DOSARUL 2 DE INGRIJIRE

Date de identificare:

Nume si prenume: Radu Vasile

Varsta: 60 ani

Sexul: barbatesc

Domiciliul: SEBES, ALBA IULIA

Elemente fizice: Grupa sanguina: B III, Rh pozitiv.

Greutatea: 65kg; inaltimea: 1,75 m

Pacientul nu prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.

Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).

Date despre spitalizare:

Data internarii: 2.03.2004

Data externarii: 12.03. 2004

Zile de spitalizare: 11

Diagnostic la internare: Tumora abdominala

Diagnostic la externare: Neoplasm de colon ascendent stadiul III (T3 NI Mx) Tehnica operatorie: Hemicolectomie
dreapta cu ileotransverso anastomoza T-L

Motivele internarii: dureri abdominale predominante in flancul drept, ameteli, greata, astenie fizica, scadere
ponderala, tulburari de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.

Istoricul bolii:

Pacientul afirma ca boala a debutat insidios in urma cu 4-5 luni, prin inapetenta, scadere ponderala, dureri
abdominale predominante in flancul drept. Episodul actual a debutat prin ameteli, greata, astenie fizica, tulburari de
tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.

Bolnavul se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Craiova, pentru examen de
specialitate.
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: apendicita gangrenoasa cu peritonita la 35 de ani Situatia familiala si sociala:

Stare civila: casatorit Numar copii: 2 Situatia sociala: salariat

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia si cei doi copii intr-un apartament cu trei camere in orasul Caracal, jud. Olt.
In timpul liber isi ajuta sotia la treburile casnice, iar la sfarsit de saptamana merge impreuna cu familia la tara
pentru a-si ajuta parintii.

Nationalitatea: romana

Religia: crestin-ortodoxa

Persoane cu care se ia legatura:

Nume: PA. Gradul de rudenie: sotie. Adresa: aceeasi cu a pacientului.

Factori de risc privind modul de viata: nu fumeaza, consuma alcool si cafea ocazional.

Examen clinic general (efectuat de medic):

Starea generala: usor alterata

Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.

Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-spatial. Nu prezinta
fracturi. Sistemul muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.
 Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace normal conformat.

Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere periferice pulsatile,
T.A.= 130/70 mm Hg, P = 70 p / min, R = 19 r / min.

Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili.

Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile respiratorii, dureros la
palpare in flanculdrept.

S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente.

Examenul radiologie la indicatia medicului, se efectueaza EKG.

Observare initiala:

Situatia la internare: I =1,75 m, G = 65 Kg, TA=130 / 70mm HG, P=70p / min, R= 19 r / min

ANAMNEZA ASISTENTEI:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie: nealterata

aparat respirator integru morfo- functional

respiratie ritmica, ampla, profunda, de tip abdominal

 frecventa respiratiei este de 19 r/min

puls 70 p/min

TA. max = 130mmHg ; T.A. min = 70 mmHg

nu prezinta zgomote respiratorii

ambele liemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei

mucoasa respiratorie este umeda, cu secretii reduse, transparente, dense

tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile

2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata

pacientul prezinta dentitie buna, mucoasa bucala umeda,

reflexul de deglutitie este prezent, masticatia este usoara

inapetenta din cauza greturilor manifestata prin scadere ponderala de la 78 de kg la 65 de kg in decurs

de 4 luni

consuma in iur de 1800 ml de lichide De zi

3. Nevoia de a elimina: usor alterata

pacientul prezinta mictiuni fiziologice, 4-5 pe zi

 urina are culoare galben deschis, de aspect normal= clar

mirosul este de urina proaspata

reactia este acida, cu pH-ul 6; densitatea =1020

diureza 1500 ml

mirosul este fetid

modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice intestinale manifestata prin scaune
mucopurulente, scadere ponderala

transpiratii minime

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: nealterata

aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic

sistemul muscular integru, normoton, normokinetic

5. Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata

dificultate in a adormi din cauza durerilor abdominale manifestata prin somn agitat, superficial

anxietate din cauza lipsei de informatii privind examinarile si investigatiile manifestata prin stare de
disconfort si ochi incercanati
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca: nealterata

pacientul se poate imbraca si dezbraca singur

vesmintele sunt alese conform taliei si staturii pacientului

hainele sunt adecvate climatului si locatiei - pantalon si bluza de pijama

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale: nealterata

temperatura corpului este in limite normale: 36,7° C

tegumentele sunt palide, caldute

temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 - 25° C

transpiratie minima

8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele: nealterata

pacientul isi poate efectua singur toaleta corporala

cavitatea bucala prezinta dentitie buna

pielea este curata, neteda, catifelata

are unghii curate, taiate scurt

9. Nevoia de a evita pericolele: alterata

anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute

fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, astenie, lipsa de forta

durere abdominala manifestata prin grimase, gemete, facies crispat

10. Nevoia de a comunica: nealterata

pacientul poate comunica verbal si nonverbal, este receptiv la intrebarile echipei medicale

functionarea adecvata a organelor de simt: acuitate auditiva si vizuala, sensibilitate tactila, sensibilitate
gustativa si a mirosului

este interesat de boala sa, vrea sa stie cat mai multe

isi exprima clar ideile, dorintele, emotiile

11. Nevoia de practica religia: nealterata

pacientul este de religie crestin-ortodoxa

pacientul este constient de ceea ce se intampla si actioneaza conform propriilor convingeri

12. Nevoia de fi util: nealterata

pacientul isi accepta starea noua in care se gaseste

 pacientul spera ca poate depasi anumite momente critice

vrea sa revina in mijlocul familiei, sanatos, sa fie impreuna cu sotia si copiii, pe care-i iubeste

13. Nevoia de a invata: nealterata

pacientul este constient de necesitatea formarii unei noi atitudini si deprinderi corecte in vederea obtinerii
unei stari de bine

prezinta interes fata de toate informatiile si materialele care descriu boala sa

14. Nevoia de a se recrea: nealterata

pacientul este interesat de ceea ce se petrece in jurul sau, este activ

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME DE INGRIJIRE

Nevoia de a bea si a manca: usor alterata

inapetenta din cauza anxietatii manifestata prin scadere ponderala de la 78 de kg la 65 de kg in decurs de

4 luni

Nevoia de a elimina: usor alterata

modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice intestinale manifestata prin scaune
mucopurulente, scadere ponderala

Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata

 dificultate in a adormi din cauza durerilor abdominale manifestata prin somn agitat, superficial

stare de disconfort manifestata prin fata palida si ochi incercanati

anxietate din cauza lipsei de informatii privind examinarile si investigatiile

Nevoia de a evita pericolele: alterata

anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute

fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, astenie, lipsa de forta

durere abdominala manifestata prin grimase, gemete, facies crispat POSIBILITATI DE EVOLUTIE:

Stabilizare, ameliorare: da, prin tratament medical.

Vindecare: da, prin interventie chirurgicala.

Agravare: da, prin aparitia complicatiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforatia urmata de instalarea unei
peritonite localizate sau difuze; fistula; inflamatie peritumorala si infectii pleuropulmonare, tromboflebite. Deces: da.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

Obiective globale:

pacientul sa inteleaga importanta spitalizarii

sa revina la nivelul optim de sanatate

 sa aiba stabilit diagnosticul si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea independentei
functionale

Obiective intermediare:

sa inteleaga importanta examanelor clinice si de laborator pentru stabilirea diagnosticului

la sfarsitul spitalizarii, sa fie capabil sa-si recapete independenta fata de nevoile afectate

sa aiba incredere in personalul medical

sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si sa-1 respecte

Obiective specifice:

sa revina la un tranzit intestinal normal

sa nu mai aiba dureri abdominale

sa fie echilibrat nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate

sa nu mai prezinte insomnii si sa nu mai aiba tulburari de gandire

sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor

 sa-si diminueze anxietatea cu privire la:

amenintarea fizica privind investigatiile ce urmeaza a fi facute

incertitudinea unui diagnostic

scaderea in greutate

prezenta scaunelor mucopurulente

COMPORTAMENT ASTEPTAT. IN CE INTERVAL?

la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacientul nu mai prezinta scaune mucopurulente

nu mai prezinta dureri abdominale

va reveni la un tranzit normal

va fi echilibrat nutritional

nu mai este nelinistit si are incredere in echipa medicala

Stare generala Bolnavul sa fie Am pregatit

alterata diagnosticat cu bolnavul
cu suspiciune de certitudine in pentru
neoplasm de urmatoarele 2 zile. urmatoarele
 colon ascendent examene
paraclinice:
analize de
sange in
vederea
examenelor
de laborator,
colonoscopie.
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
Modificarea tranzitului Pacientul sa Am pregatit Pacientul a
intestinal din cauza afectiunii fie bolnavul fost cooperant
organice manifestata prin scaune diagnosticat pentru: si a executat
mucopurulente, dureri cat mai toate
abdominale in flancul drept. repede, in recoltarea indicatiile
vederea analizelor de medicului in
instituirii unui sange pentru vederea
tratament examene de efectuarii
adecvat bolii laborator (HLG, tuturor
sale hematocrit, analizelor si a
ureea sanguina explorarilor
Pacientul sa si glicemie, paraclinice
2.03 revina la un VSH,TS, TC,
trazit timp Howell,
intestinal timp Quick,
normal in examen de
urmatoarele urina, examen
doua zile radiologie
toracic, EKG),
examenul
materiilor
fecale.

examenul
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
colonoscopic
Alimentatie inadecvata prin deficit Bolnavul sa Am calculat
Pacientul fost
din cauza tumorii abdominal e fie echilibrat zilnic ratia
receptiv la tot
manifestata prin greata, nutritional si alimentara ce i s-a spus,
ameteli, inapetenta, scadere hidro- tinand cont de nu a mai
ponderala, consum redus electrolitic in starea in
consumat
de alimente si lichide, urmatoarele repaus a
alimente greu
doua zile pacientului. Am digerabile, a
calculat zilnic marit
bilantul hidric cantitatea de
lichide
intrari-1800 consumate
ml/.zi respectand
regimul
iesiri - 1400 impus.
ml.1 zi

Am explorat
gusturile si
obiceiurile
pacientului si i-
am spus sa
consume
alimente usor
digerabile.

Se
suplimenteaza
necesarul de
lichide cu 1000
ml /zi,
repartizate
astfel: la
fiecare 3 ore
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
cate 200 ml de
ceaiuri, sucuri
neacidulate,
compot.

Am lasat
pacientul sa
aleaga
alimentele
dupa gusturile
sale,
respectand
contraindicatiile
regimului.

Am suplimentat
necesarul de
calorii cu 1000
cal / zi
Durere abdominala Pacientul sa Am asezat Durerile
manifestata prin grimase, gemete, nu mai pacientul in pacientului s-
facies crispat prezinte pozitie au diminuat in
durere antalgica: urma aplicarii
abdominala, decubit dorsal tratamentului
in cu picioarele
urmatoarele flectate sau
3 ore decubit lateral
cu picioarele
flecatate pe
abdomen.

Am ajutat
pacientul sa-si
diminueze
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
durerile
abdominale,
administrandu-i
o fiola de
Algocalmin la
indicatia
medicului.
Anxietate datorita amenintarii Pacientul sa Am explicat Pacientul si-a
fizice prin investigatiile ce urmeaza nu mai pacientului ca diminuat
a fi facute prezinte toate masurile anxietatea cu
anxietate si care au fost privire la
sa fie luate sunt in investigatii si
informat cu favoarea lui, ca a cooperat cu
privire la nu are de ce sa echipa
investigatiile se teama medicala.
ce urmeaza deoarece
a-i fi facute aceste A respectat
in investigatii se indicatiile in
urmatoarele efectueaza in vederea
12 ore. vederea punerii efectuarii
03.03 unui diagnostic colonoscopiei,
cat mai repede neconsumand
si cat mai alimente, ci
concret. doar
amestecul de
Am asigurat apa cu
pacientului Fortrans.
repausul la pat.
Am pregatit
pacientul in
vederea
examenului
colonoscopic,
explicandu-i in
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
ceea ce consta
si anume: ca
trebuie sa
consume pana
a doua zi 4 litri
de apa in care
se adauga o
substanta praf,
numita
Fortrans.

Am invatat
pacientul cum
sa consume
acest amestec
si i-am spus ca
nu are voie sa
consume
altceva pana in
momentul in
care i se va
face
colonoscopia.
Diminuarea, Pacientul sa Am explicat Pacientul a
interesului pentru miscare din se pacientului ca ascultat
cauza mobilizeze imobilitatea nu indicatiile si
afectiunii organice manifestata prin execu-tand face altceva executa
stari de imobilitate. miscari decat sa-i miscari si mici
usoare si sa amplifice plimbari prin
mearga prin starea de salon.
salon sau pe anxietate si ca
hol. poate sa aiba
complicatii
pulmonare,
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
cardio-
vasculare.
Dificultate in a se odihni, din cauza Pacientul sa Am intocmit cu Durerile
durerilor abdominale si anxietatii, doarma, pacientul un abdominale s-
manifestata prin somn agitat, linistit, timp program au diminuat in
superficial de 8 ore pe urma
noapte, fara corespunzator tratamentului
intrerupere, de odihna. aplicat, iar
in pacientul
urmatoarele Am administrat avand un
48 de ore. la indicatia somn linistitor,
medicului o fara
Pacientul sa- fiola de intreruperi de
si diminueze 8 ore pe
durerile Diazepam i.m. noapte.
abdominale inainte de
si anxietatea culcare cu 2
ore.

I-am
administrat
pacientului o
fiola de
Algocalmin

i.m. la indicatia
medicului,
pentru
diminuarea

durerilor
abdominale.
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
Am identificat
impreuna cu
pacientul
cauzele
anxietatii si am
incercat sa-i
diminuez
temerile cu
privire la boala
sa.
Stare de disconfort manifestata Pacientul sa- Am asigurat un Pacientul si-a
prin fata palida si ochi incercanat! si diminueze climat de calm diminuat
semnele de si de starea de
oboseala si securitate. Am disconfort,
sa aiba o ajutat pacientul precum si
stare de bine sa fie temerile pe
increzator in care le avea,
4.03 propriile forte avand
explicandu-i cu incredere in
blandete ca nu personalul
are de ce sa se medical.
teama si sa
aiba incredere
in echipa
medicala
Anxietate din cauza necunoasterii Sa-si Am explicat Pacientul si-a
diagnosticului manifestata prin diminueze pacientului diminuat
neliniste anxietatea. cum sa-si anxietatea, a
Pacientul sa pastreze ascultat
aiba repausul fizic si explicatiile
informatii psihic. date si
despre asteapta
posibila sa Am favorizat examenul ce
boala si un climat de urmeaza a-i fi
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
masurile de liniste si efectuat. In
prevenire a securitate, prin urma
complicatiilor aerisirea efectuarii
salonului, colonoscopiei,
informandu-l cu s-a pus
privire la diagnosticul
investigatia ce de neoplasm
urmeaza a-i fi de colon
facuta, ascendent
respectiv stadiul III si s-
colonoscopia a dat
recomandarea
pentru
interventie
chirurgicala
Fatigabilitate manifestata prin Pacientul sa- Am ajutat Pacientul este
slabire fizica, astenie si lipsa de si satisfaca pacientul in pregatit din
forta nevoile in satisfacerea punct de
functie de nevoilor vedere fizic si
starea de organismului. psihic pentru
sanatate si interventia
de gradul de Am determinat chirurgicala la
dependenta pacientul sa care va fi
participe la supus
luarea
deciziilor
privind ingrijirile
acordate.
Pacientul va fi
pregatit in
vederea
interventiei
chirurgicale
prin
 Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
suprimarea
alimentatiei,
impunandu-i-se
un regim hidric,
ceea ce va
rezolva
problema
aportului de
lichide in
organism.

5.03 2009.

Pregatirea preoperatorie:

1. Recoltarea sangelui pentru efectuarea analizelor de laborator - V.S.H, H.L.G, V.D.R.L, uree, glicemie, timp
Quick, timp Howell, grup sanguin, factorul Rh, examen sumar de urina.

2. Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului gros pe de o
parte, iar pe de alta parte scaderea septicitatii colice.

3. Se impune o restrictie alimentara, instituindu-se o dieta hidrica in urmatoarele 24 de ore, alcatuita din
solutie hipertona de NaCl 10 %, solutie izotonica de Glucoza 5 %.

4. Se administreaza clisme mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi, metodele clasice care presupun
ingestia de laxative/purgative si clisme evacuatoare fiind relativ incomplete.
 5. Se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutie de Manitol 10 %, in cantitate de 1500
ml cu 24 de ore inaintea interventiei. Aceasta permite controlul clinic de laborator al pierderilor hidrice si electrolitice.
Se impune antibioterapia parenterala cu Penicilina (8.000.000 u.i./ zi, incepand cu 24 de ore preoperativ), asociata
cu Gentamicina, tratament ce se plica si in ziua operatiei si postoperator.

6. Pregatirea locala: cu o seara inaintea interventiei se indeparteaza pilozitatea pubiana, se face baie
generala si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata.

7. Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool 70 % sau alcool iodat, dupa care se acopera
cu o compresa sterila.

8. Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita, intertrigo,
eczeme, deoarece acestea sunt surse de infectie postoperatorie.

6.03.2009 ora 800

1. In dimineata interventiei se masoara temperatura, T.A., pulsul, respiratia.

2. Se efectueaza clisma evacuatoare si in dimineata operatiei.

3. Inainte de intrarea in sala de operatie, pacientul isi va goli vezica, montandu-i-se o sonda vezicala
permanenta.

ora 1100

Pacientului i se efectueaza preanestezie cu Atropina 0,5 si Diazepam intramuscular. Anestezia generala are
trei faze: inductie, relaxare si trezire.
 La ½ - 1 h, dupa preanestezie se administreaza miorelaxante pentru faza de inductie: Fentanil 1 fiola,
Pavulon 1 fiola, apoi Panchetamina 1 fiola, Voluven 1 fiola, Lysthenon 1 fiola si Dormicum 1 fiola.

Tehnica operatorie se numeste „hemicolectomie dreapta cu ileotransverso anastomoza T-L”, a decurs in

conditii bune, fara complicatii in timpul procedeului operator.

Pacientul a fost transportat in sectia A.T.I., unde s-a trezit la 3 ore de la efectuarea interventiei chirurgicale.

A fost supravegheat de medicul anestezist si de asistenta medicala din sectia A.T.I., i s-au urmarit T.A.,
pulsul, respiratia, faciesul, culoarea tegumentelor si i s-a administrat medicatia prescrisa, Miostin, Algocalmin.

Pacientul a fost transportat peste doua zile in sectia de chirurgie unde i se acorda primele ingrijiri
postoperatorii.

7.03.2009

Pacientul stationeaza in sectia A.T.I unde i s-au acordat primele ingrijiri postoperatorii, in vederea urmaririi
functiilor vitale si vegetative: temperatura, pulsul, T.A, respiratia, diureza, scaunul.

Se instaleaza perfuzii cu solutii macromoleculare si ser glucozat pentru compensarea pierderilor hidro-
electrolitice, datorate transpiratiei, perspiratiei. Se asigura drenajul plagii operatorii, se administreaza antibiotice
pentru prevenirea complicatiilor.

Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

1 2 3 4 5
8.03 Durere din cauza plagii abdominale, Pacientul sa Am ajutat bolnavul sa Pacientul
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
manifestata prin plans si facies crispat beneficieze de stea cu picioarele comunica cu
siguranta flectate, cu 0 perna echipa
psihologica pentru sub regiunea poplitee, medicala,
pentru ca musculatura familia si
inlaturarea starii de abdominala sa nu fie colegii de
anxietate in contractata, reducand salon,
urmatoarele 2 zile astfel durerile produse prezentand
de plaga operatorie. ameliorarea
Am sfatuit pacientul sa starii de
comunice cu echipa anxietate
medicala si familia si
am incurajat familia sa
comunice cu
pacientul, pentru a
mentine un climat de
optimism.

Am administrat
medicatia antalgica 1
fiola de Aspegic.
Diaforeza dincauza Pacientul sa nu mai Am efectuat toaleta pe Pacientul nu
prezinte transpiratii regiuni a bolnavului, mai transpira
anxietatii legata de evolutia plagii abundente in am schimbat lenjeria abundent si
operatorii, urmatoarele 24 h de corp si de pat. Am se simte
asigurat 0 temperatura curat si mai
manifestata prin transpi-ratii si tegumente corespunzatoare in linistit.
umede salon. Am administrat
tratamentul
medicamentos.
Dificultate in a respira, datorita interventiei Pacientul sa respire Am ajutat pacientul sa Dupa doua
chirurgicale, manifestata prin modificarea normal, sa aiba un efectueze exercitii ore,
amplitudinii respiratiei, tahipnee ritm respirator respiratorii, sa aiba pacientul
regulat, sa-si dimi- pozitii adecvate si sa respira mai
nueze tahipneea in isi schimbe pozitia din linistit,
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
decurs de 2h doua in doua ore. Am prezinta
observat culoarea tegumente si
unghiilor, a buzelor si mucoase
a tegumentelor si le- mai putin
am notat in foaia de palide.
observatie. Am umezit Tahipneea s-
aerul din incapere cu a diminuat
apa alcoolizata. Am (18 r / min)
monitorizat si
inregistrat T.A., pulsul,
respiratia,
temperatura.
Eliminare urinara insuficienta, din cauza Asigurarea unei Am verificat Dupa sase
interventiei chirurgicale, manifestata prin eliminari normale in permeabilitatea sondei ore, sonda
absenta mictiuni 1 or spontane raport cu cantitatea urinare introduse urinara este
de lichide ingerate inaintea efectuarii permeabila,
si administrate operatiei si am urmarit necudata.
parenteral; evitarea cudarii Dupa
prevenirea infectiei acesteia. Am incercat indepartarea
urinare, in 10 ore stimularea mictiunilor, sondei
astfel: am pus urinare se
comprese calde pe elimina 200
regiunea pubiana, am de ml de
introdus bazinetul cald urina. Nu au
sub bolnav, am dat aparut
drumul apei la semne de
chiuveta. infectie
urinara
Pentru prevenirea
infectiei urinare am
efectuat manevre
sterile. Dupa
indepartarea sondei
urinare se verifica
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
golirea vezicii urinare
din patru in patru ore,
in conditiile unui aport
de lichide ingerate. Se
observa daca apar
semne de infectie
9.03 Dificultate in a dormi si a se odihni Pacientul sa Am instruit pacientul Pacientul are
din cauza durerilor provocate beneficieze de un sa practice tehnici de un somn
de actul chirurgical, manifestate somn corespunzator relaxare, exercitii linistit fara
prin ore de somn cantitativ si calitativ, respiratorii cu 30 min. intrerupere
de 8 h pe noapte inainte de culcare. Am cu o durata
insuficiente, somn agitat fara intreru-pere, in aerisit salonul, am de
timp de o zi schimbat lenjeria de aproximativ
pat si de corp, i-am sapte ore si
oferit pacientului o jumatate.
cana cu lapte cald.
Am aplicat tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului.
Alimentatie insuficienta cantitativ si Pacientul sa fie In prima zi dupa Pacientul
calitativ datorita interventiei chirurgicale, echilibrat operatie am este
manifestata prin hidratare si hidroelectrolitic si administrat pacientului
echilibrat
ingestie de alimente in cantitate nutritional la un alimentatie hidro-
insuficienta din nivel optim si sa parenterala, instituind
electrolitic;
cauza regimului, postoperator prezinte mucoase perfuzii cu glucoza fluidele
umede in termen de 10% 1500 ml si ser administrate
24 ore fiziologic 1000 ml. Amparenteral au
efectuat bilantul hidro-
fost
electrolitic si am monitorizate
urmarit diureza. si
inregistrate.
Alimentatia per os Prezinta
consta in administrare mucoase
de ceai neindulcit, umede.
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
zeama de compot,
supe strecurate, apa
plata, aproximativ 200
ml din 2 in 2 ore,
administrate in
cantitati mici, cu
lingurita.
Dificultate de a se mobiliza Pacientul sa aiba o Am schimbat pozitia Pacientul
din cauza interventiei chirurgicale, postura adecvata si bolnavului din doua in prezinta o
manifestata prin imobi-litate si nedureroasa si sa-si doua ore, am masat postura
durere la nivelul plagii abdominale. mentina celelalte regiunile predispuse lanormala si
nevoi fundamentale escare. Am ajutat putin
satisfacute in 2 zile pacientul sa efectueze dureroasa, la
exercitii fizice din trei
sfarsitul celei
in trei ore. de-a doua
zile de la
Am ajutat pacientul la operatie. S-a
satisfacerea nevoilor efectuat
fiziologice ale masaj la
organismului. La membrele
indicatia medicului, inferioare, iar
am aplicat tratamentul pozitia a fost
pentru diminuarea schimbata
durerilor. din doua in 2
ore.
Comunicare ineficace la nivel afectiv Pacientul sa se Am ajutat pacientul sa Familia si
clin cauza neadaptarii la noua situatie, adapteze la noua inteleaga ca depresia, prietenii au
manifestata prin facies situatie si cu trauma ingrijorarea, ajutat la
crispat si inchidere in sine sentimentul de determinarea
determinata de neputinta, sunt pacientului
operatie, sa prezinte normale si de sa inteleaga
asteptat. si sa accepte
incredere pentru a situatia prin
face fata situatiei Am comunicat cu care trece,
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
existente in 12 ore familia pacientului sa aprecieze
pentru a intelege ca pozitiv
pacientul are nevoie interventia
de un suport pe care a
emotional si moral suportat-o si
suplimentar, din sa comunice
partea celor apropiati. normal cu
cei din jur
10.03 Dificultate in a. dormi Pacientul sa Am instruit pacientul Pacientul are
si a se odihni dincauza durerilor provocate beneficieze de un sa practice tehnici de un somn
de actul chirurgical, manifestate prin somn corespunzator relaxare, exercitii linistit fara
ore de somn cantitativ si calitativ, respiratorii cu 30 min. intrerupere
de 8 ore pe noapte inainte de culcare. Am cu o durata
insuficiente, somn agitat fara intrerupere, in aerisit salonul, am de
timp de o zi schimbat lenjeria de aproximativ
pat si de corp, i-am opt ore.
oferit pacientului o
cana cu lapte cald.
Ara aplicat tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului,
Diazepam 1 fiola,
Mialgin 1 fiola.
Diaforeza din cauza anxietatii, legata de Pacientul sa Am efectuat toaleta pe Pacientul nu
evolutia plagii operatorii, manifestata prin nu mai prezinte regiuni a bolnavului, mai transpira
transpiratii si tegumente umede transpiratii am schimbat lenjeria abundent si
abundente in de corp si de pat. Am se simte
urmatoarele 24 de asigurat o temperatura curat si mai
ore corespunzatoare in linistit.
salon. Am administrat
tratamentul
medicamentos.
11.03 Alterarea, tegumentelor din cauza Pacientul sa Am efectuat toaleta Dupa doua
interventiei chirurgicale, manifestata prin prezinte tegumente generala si pe regiuni ore,
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
plaga abdominala si mucoase curate, a pacientului, pacientul
in urmatoarele doua schimbandu-i totodata prezinta
ore, sa se vindece lenjeria de corp si de tegumente si
cu minim de pat. Se mucoase
disconfort intr-un supravegheaza curate.
interval total de pansamentul imediat
doua zile dupa interventie, iar Plaga a fost
daca intervin curatata cu
modificari la nivelul solutie
plagii se comunica antiseptica,
medicului. Am iar
efectuat schimbarea pansamentul
pansamentului, am a fost
ingrijit plaga schimbat in
abdominala si am conditii
efectuat un sterile. Nu au
pansament nou. aparut
Pentru prevenirea semne de
infectiei plagii, am infectie la
administrat antibiotice nivelul plagii
dupa prescriptia
medicului.
Dificultate de a se mobiliza din cauza Pacientul sa aiba o Am schimbat pozitia Pacientul
interventiei chirurgicale, manifestata prin postura adecvata si bolnavului din doua in prezinta o
imobil-itate si durere la nivelul plagii nedureroasa si sa-si doua ore, am masat postura
abdominale. mentina celelalte regiunile predispuse la normala si
nevoi fundamentale escare. Am ajutat putin
satisfacute in 2 zile pacientul sa efectueze dureroasa, la
exercitii fizice din trei sfarsitul celei
in trei ore. de-a doua
zile de la
Am ajutat pacientul la operatie. S-a
satisfacerea nevoilor efectuat
fiziologice ale masaj la
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
organismului. La membrele
indicatia medicului, inferioare, iar
am aplicat tratamentul pozitia a fost
pentru diminuarea schimbata
durerilor. din doua in 2
ore.
12.03 Imbunatatirea, starii tegumentelor in urma Pacientul sa poata fi Am efectuat toaleta Plaga este
interventiilor externe la nivelul plagii prezentat medicului generala si pe regiuni curata,
efectuate in zilele precedente, manifestata cu tegumente si a pacientului, cicatrizata,
prin inchiderea plagii mucoase curate, in supraveghind fara semne
urmatoarele trei ore, pansamentul, de infectie
in vederea scoaterii examinand starea
firelor chirurgicale plagii abdominale, pe
care am constatat-o
intr-un interval
considerabil de timp
ca stabila, curata si
cicatrizata. Am ajutat
medicul sa scoata
firele chirurgicale si
am aplicat un
pansament nou.
Stabilizarea, starii tegumentelor la nivelul Pacientul sa poata fi Am prezentat Pacientul
plagii in ultimele 24 de ore, dupa externat, in cursul medicului pacientul in este pregatit
scoaterea firelor de sutura, manifestata zilei starea descrisa si am pentru a
prin plaga inchisa, curata si fara semne aplicat un pansament primi
de inflamatie nou. in urma acestui informatiile
demers, am primit din cu privire la
partea medicului modul de
indicatia de externare. ingrijire dupa
externare.
Cunostinte insuficiente de spre Pacientul sa fie Am explicat Pacientul a
satisfacerea nevoilor sale in perioada de capabil sa se pacientului si familiei inteles
convalescenta si a tratamentului in reintegreze in in ce a constat indicatiile
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
perioada de recuperare activitatile sociale si interventia chirurgicala privind
profesionale, pe si la ce schimbari sa regimul de
care le efectua se astepte, sa accepte viata cat si
anterior operatiei ca slabiciunea, regimul
oboseala si alimentar pe
iritabilitatea sunt care trebuie
obisnuite in timpul sa-1 urmeze,
convalescentei. Sa in vederea
inteleaga ca in unei
perioada de recuperari
convalescenta igiena cat mai
corporala se face pe repede si in
regiuni, se vor conditii
administra laxative in favorabile lui.
caz de nevoie si
calmante. Pacientul
nu trebuie sa faca
eforturi fizice, sa evite
frigul si sa respecte
administrarea
tratamentului conform
prescriptiei medicale.
Sa se prezinte la
control dupa o luna de
zile. Odihna si dieta
prelungita conform
regimului impus de
catre medic, evitandu-
se alimentele greu
digerabile ca:
mazarea, varza,
fasolea, bautu-rile
acidulate. Se indica
lactate, supe slabe,
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
carne slaba
fiarta, consumarea a
2000-2500 ml de
lichide pe zi, constand
in ceaiuri neindulcite,
compoturi, apa plata,
sucuri neacidulate.

Rolul delegat
Bolnav: Radu Vasile

Diagnostic: Neoplasm de colon ascendent std. III (T3N1 Mx)

Data Analiza Valori normale Valori reale

2.03.2009 Hemoglobina 12-14 g % 10,57 g %
Leucocite 4200-8000 /mm3 9500 /mm3
Neutrofile segmentare 45-70 % 62 %

Nesegmentate 0-5 % 4,5 %

Eozinofile 1-3 % 3%
Limfocite 20-40 % 30 %
Monocite 4-8 % 11 %
Limfoplasmocite absente 1
Hematocrit 45 % 30 %
3.03.2009 VDRL negativ negativ
T.Q 12”-14” 13” (100 %)
T.H 1*30”-2'30” 1*25”
Thymol 0-4 UML 5 UML
 ZnS04 0-8 UML 10 UML
Uree 0,20-0,40 g % 0,35 g %
Glicemie 60-120 mg % 80 mg %
Proteine 6-8 mg % 6 mg %
V.S.H –l h 2-13 mm 70 mm

- 2h 12-17 mm 130 mm
Examen sumar de urina 1015-1030 1020

Densitate acid 6

pH absent urme

Albumina
Glucoza absent Absent
Sediment absent Depozit leucocite
Urobilinogen 4-6 mg % Normal
Pigmenti biliari Absenti Absenti
Epitelii Rare Epitelii plate, rotunde,
rare, mucus prezent,
frecvent oxalat de Ca
Urocultura negativa Negativa
5.03.2004 V.S.H –l h 2-13 mm 65 mm

- 2h 12-17 mm 115 mm
T.S 1’ 20”- 3’ 2’ 20”
T.C 1’ – 8’ 5’
Hemoglobina 12-14 g % 11,62 g %

Examene paraclinice:

EKG interpretare = morfologic normala

Rx pulmonar

Examen colonoscopic:

formatiune dura, proeminenta,

tesutul malign este asociat cu o reactie hiperplazica a tesutului conjunctiv, intereseaza un segment scurt fiind circumferential.
Bolnavul se sedeaza cu Dormicum l f.

Data Tratament Temperatura, puls, T.A,

respiratie
2.03 2009 T= 36,7°C

P= 70 p/min

T.A= 130/70 mm Hg R= 19
r/min
3.03.2009 Fortrans 4 plicuri T= 36°C

Diazepam 1 f P= 75 p/min

Algocalmin l f T.A= 130/65 mmHg R= 20

r/min
4.03.2009 Dormicum 1 f T= 36,9°C

P= 70 p/min

T.A= 135/70 mm Hg R= 18
r/min
5.03.2009 Manitol 10 %, 1500 ml T= 37°C

Penicilina 8.000.000/zi P= 70 p/min

Kanamicina T.A= 140/75 mm Hg R= 23

r/min
NaCl 10 %, 1500 ml

Glucoza 5% 1500 ml
6.03.2009 Atropina 1 f Preanestezie T= 36,5°C

Diazepam 2 f P= 68 p/ min

T.A= 140/70 mmHg R= 20

r/min
Fentanil l f Operatie

Pavulon l f

Panchetamina lf

Voluven lf

Lysthenon lf

Dormicum l f
7.03.2009 Ser fiziologic 9 ‰ 1500 ml A.T.I T= 37°C

Glucoza 5% 1500 m P=70 p/min

Penicilina 8.000.000 u.i. /zi T.A=140/75mm Hg R= 19 r/min

Ampicilina 3 g
8.03.2009 Aspegic lf T= 37,3°C

Algocalmin lf P=75 p/min

Glucoza 5%, 10 % T.A= 130/65 mm Hg R= 20

r/min
Ser fiziologic 9 ‰
9.03.2009 Ampicilina 3 g T=36/9°C

Mialgin l f P= 70 p/min

Glucoza 5%, 10 % T.A= 130/65 mmHg R= 19

r/min
Ser fiziologic 9 ‰
10.03.2009 Glucoza 10 % 1500 ml T= 37°C

Ser fiziologic 1000 ml Ampicilina P= 67 p/min

3g
T.A= 130/70 mmHg R= 20
Piafen l f r/min

Algocalmin l f
11.03.2009 Diazepam l cp T= 36,8°C

Glucoza 10 % 1500 ml P=70 p/min

Ser fiziologic 1000 ml T.A= 140/75 mmHg R= 19

r/min
Ampicilina 3 g Mialgin l f
12.03.2009 Glucoza 10 % 1500 ml T= 36,6°C

Ser fiziologic 1000 ml P=60 p/min

Ampicilina 3 g T.A= 135/60 mm Hg R= 21

r/min
 Piafen l f

Algocalmin l f

12.03.2009 – Externarea

6. DOSARUL 3 DE INGRIJIRE

Date de identificare:

Nume si prenume: Nicolae Irina

Varsta: 41 ani

Sexul: feminin

Domiciliul: Craiova ; Judetul Dolj

Elemente fizice: Grupa sanguina: A II, Rh pozitiv.

Greutatea: 60 kg; Inaltimea: l,70 m

Pacienta nu prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.

Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).

Date despre spitalizare:

Data internarii: 12.03.2009

Data externarii: 25.03.2009

Zile de spitalizare: 14

Diagnostic la internare: Tumora sigmoidiana

Diagnostic la externare: Neoplasm de jonctiune rectosigmoidiana stadiul III (T3, NI, M0). Ocluzie intestinala cronica.

Tehnica operatorie: Ileo-ileo anastomoza L-L. Anus iliac stang pe bagheta

Motivele internarii: dureri abdominale difuze in fosa iliaca stanga si flancul stang, tenesme rectale, rectoragii, scadere
ponderala.

Istoricul bolii:

Pacienta in varsta de 41 de ani se interneaza in clinica de chirurgie prin transfer din sectia Medicala II, unde s-a
diagnosticat un „proces vegetant sigmoidian”, cu recomandarea de interventie chirurgicala. Boala a debutat de
aproximativ 4 luni cu dureri abdominale difuze in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonari abdominale
postprandiale, rectoragii, scadere ponderala importanta 25 de kg in 4 luni.

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: menarha la 14 ani; ciclu menstrual regulat

nasteri: 2
 avorturi: 2

nu are alte antecedente patologice

Situatia familiala si sociala:

Stare civila: casatorita

Numar copii: 2

Situatia sociala: salariata

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotul si cu cei doi copii intr-un apartament cu 3 camere.

Nationalitatea: romana

Religia: crestin-ortodoxa

Persoane cu care se ia legatura: Nume: I.G. Gradul de rudenie: sot Adresa: aceeasi cu a pacientei.

Factori de risc privind modul de viata: nu consuma alcool, cafea; nu fumeaza.

Examen clinic general (efectuat de medic):

Starea generala: usor alterata

Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.

 Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-spatial. Sistemul
muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.

Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace normal conformat.

Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere periferice pulsatile,
T.A.= 110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r / min.

Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili; pacienta prezinta ciclu
menstrual regulat.

Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile respiratorii, dureros la
palpare in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonat.

S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente.

Observare initiala:

Situatia la internare: I = 1,70 m; G =60 Kg

T.A=110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r /min

Aspecte psihologice:

Starea de constienta: pacienta este constienta si comunica verbal.

Comportament: bolnava are un comportament anxios din cauza diagnosticului si a durerii ce persista.
Aspecte sociologice:

Pacienta este salariata, se ocupa de cei doi copii si de treburile gospodaresti impreuna cu sotul.

Se adapteaza foarte greu la perioada de spitalizare, avand in vedere ca are 41 de ani, este o femeie frumoasa,
eleganta si are o viata sexuala activa.

ANAMNEZA ASISTENTEI:

1. Nevoia de a respira si a avea o bona circulatie: nealterata

aparat respirator integru morfo – functional;

respiratie ritmica, ampla, profunda, de tip costal superior;

frecventa respiratiei este de 19 r/min;

puls 65 p/min;

T.A. max =110 mmHg ; T.A. min = 70 mmHg;

nu prezinta zgomote respiratorii;

ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei;

mucoasa respiratorie este umeda, cu secretii reduse, transparente;

tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile.

2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata

pacienta prezinta dentitie buna, mucoasa bucala roz si umeda, limba roz;

reflexul de deglutitie este prezent, masticatia este usoara;

alimentatie inadecvata prin deficit din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin scadere ponderala,
consum redus de alimente si lichide;

inapetenta din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere ponderala,initial avand o greutate de
80 de kg, iar in decurs de patru luni, a scazut circa 22 Kg, in prima luna scazand cinci kg, apoi in cea de-a doua cinci,
in cea de-a treia cinci, iar in ultima luna sapte Kg;

daca inainte de manifestarile enuntate mai sus, pacienta nu avea preferinte culinare, acum nu mai poate
consuma alimente care sunt greu digerabile si produc balonare cum ar fi: condimente, fasole, mazare, varza, mere,
banane;

consuma in jur de 2000 ml de lichide pe zi.

3. Nevoia de a elimina, alterata

pacienta prezinta mictiuni fiziologice, 4-5 pe zi;

urina are culoare galben deschis pana la galben inchis, de aspect normal= clar;

mirosul este de urina proaspata (de bulion);

 reactia este acida, cu pH-ul 5; densitatea =1025;

diureza 1700 ml;

modificarea tranzitului intestinal din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin rectoragie si scaune
cu sange, dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;

mirosul este fetid;

balonare postprandiala din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor insuficiente.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata

aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;

sistemul muscular integru;

diminuarea interesului pentru miscare din cauza afectiunii organice manifestata prin mentinerea timp
indelungat a unei stari de imobilitate.

5. Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata

dificultate in a adormi din cauza tensiunii psihice continue manifestata prin somn agitat, intrerupt;

somnul este insuficient cantitativ si calitativ din cauza insomniei manifestat

prin ore putine de somn si treziri sau perioade de veghe in timpul noptii, fata palida, ochi incercanati.

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca: nealterata

 pacienta se poate imbraca si dezbraca singura;

hainele sunt alese cu gust si decenta, adecvate climatului si locatiei;

vesmintele sunt alese conform taliei si staturii pacientei

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale: nealterata

temperatura corpului este in limite normale: 37° C;

tegumentele sunt roz, caldute;

temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 - 25° C;

transpiratie minima;

8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele: nealterata

pacienta isi poate efectua singura toaleta corporala;

pielea este curata, neteda, catifelata;

urechile sunt de conformatie normala, curate;

mucoasa bucala este umeda;

are unghii curate, taiate scurt;

 isi efectueaza singura toaleta bucala;

9. Nevoia de a evita pericolele: alterata

salonul in care se afla pacienta este bine aerisit, temperatura ambianta este de 18- 25° C, umiditatea intre
30% - 60%;

anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute;

fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta;

frica din cauza anxietatii manifestata prin facies crispat, grimase, imobilitate.

10. Nevoia de a comunica: nealterata

pacienta poate comunica verbal si nonverbal, este receptiva la intrebarile echipei medicale;

functionarea adecvata a organelor de simt: acuitate auditiva si vizuala, sensibilitate tactila, sensibilitate
gustativa si a mirosului;

este interesata de boala sa, vrea sa stie cat mai multe;

isi exprima clar ideile, dorintele, emotiile

11. Nevoia de practica religia: nealterata

pacienta este de religie crestin-ortodoxa, participa la slujbele bisericesti si are incredere in Dumnezeu;
 pacienta este constienta de ceea ce se intampla si actioneaza conform propriilor convingeri.

12. Nevoia de fi util: nealterata

pacienta isi accepta starea noua in care se gaseste;

pacienta poate depasi anumite momente critice;

vrea sa revina in mijlocul familiei, sanatoasa, sa fie impreuna cu sotul si copiii, pe care-i iubeste si sa aiba
grija de nepotelul pe care 1-acrescut de cand era mic.

13. Nevoia de a invata: nealterata

pacienta este constienta de necesitatea formarii unei noi atitudini si deprinderi corecte in vederea obtinerii
unei stari de bine;

prezinta interes fata de toate informatiile si materialele care descriu boala sa

14. Nevoia de a se recrea: nealterata

pacienta este interesata de ceea ce se petrece in jurul sau, este activa si participa la activitati;

prezinta interes fata de activitatile curente ale vietii.

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME DE INGRIJIRE

1. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata

alimentatie inadecvata prin deficit din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin scadere ponderala,
consum redus de alimente si lichide;

inapetenta din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere ponderala,initial avand o greutate de
80 de kg, iar in decurs de patru luni, a scazut circa 22 Kg, in prima luna scazand cinci kg, apoi in cea de-a doua cinci,
in cea de-a treia cinci, iar in ultima luna sapte Kg.

2. Nevoia de a elimina: alterata

modificarea tranzitului intestinal din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin rectoragie si scaune
cu sange, dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;

balonare postprandiala din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor insuficiente.

3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata

diminuarea interesului pentru miscare din cauza afectiunii organice manifestata prin mentinerea timp
indelungat a unei stari de imobilitate.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni, alterata

dificultate in a adormi din cauza tensiunii psihice continue manifestata prin somn agitat, intrerupt;

somnul este insuficient cantitativ si calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore putine de somn si
treziri sau perioade de veghe in timpul noptii, fata palida, ochi incercanati.
5. Nevoia de a evita pericolele: alterata

anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute;

fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta;

frica din cauza anxietatii manifestata prin facies crispat, grimase, imobilitate

POSIBILITATI DE EVOLUTIE:

Stabilizare, ameliorare: da, prin tratament medical. Vindecare: da, prin interventie chirurgicala.

Agravare: da, prin aparitia complicatiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforatia urmata de instalarea unei
peritonite localizate sau difuze; fistula; infiamatie peritumorala si infectii pleuropulmonare, tromboflebite.

Deces: da.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

Obiective globale:

pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii;

sa. revina la nivelul optim de sanatate;

sa aiba stabilit diagnosticul cu certitudine si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea
independentei functionale
 Obiective intermediare:

sa inteleaga importanta examanelor clinice si de laborator pentru stabilirea diagnosticului;la sfarsitul
spitalizarii, sa fie capabila sa-si recapete independenta fata de nevoile afectate;

sa aiba incredere in personalul medical;

sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si sa-1 respecte.

Obiective specifice:

sa revina la un tranzit intestinal normal;

sa nu mai aiba dureri abdominale;

sa nu mai prezinte rectoragie;

sa fie echilibrata nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate;

sa-si recapete interesul pentru miscare;

sa nu mai prezinte insomnii, sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor;

sa-si diminueze anxietatea.

COMPORTAMENT ASTEPTAT. IN CE INTERVAL?

la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacienta nu mai prezinta rectoragii, scaune cu sange;
 nu mai prezinta dureri abdominale;

va reveni la un tranzit normal;

va fi echilibrata nutritional si hidro-electrolitic;

nu mai este nelinistita si are incredere in echipa medicala.

Stare generala alterata din Bolnava sa fie pregatita in Am pregatit bolnava pentru urmatoarele examene paraclinice:
cauza tumorii sigmoidiene, urmatoarele 2 zile, ,in vederea interventiei analize de sange in vederea examenelor de laborator,
chirurgicale. colonoscopie.
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
Modificarea tranzitului intestinal din cauza Pacienta sa fie Am pregatit bolnava pentru: - recoltarea Pacienta a cooperat cu echipa
tumorii sigmoidiene manifestata prin. pregatita in analizelor de sange pentru examene de laborator medicala si a executat toate
rectoragie, scaune cu sange, vederea interventiei (HLG, hematocrit, ureea sanguina si glicemie, indicatiile medicului si ale mele
dureri in fosa. iliaca stanga si flancul chirurgicale. VSH,TS, TC, timp Howell, timp Quick, examen in vederea efectuarii tuturor
stang, balonare postprandiala. Pacienta sa revina de urina, examen radiologie toracic, EKG) Am analizelor si a explorarilor. Nu
la un trazit invatat pacienta sa nu mai consume alimente a mai consumat alimente greu
intestinal normal in greu digerabile cum ar fi: fasole, varza, digerabile si care produc
urmatoarele doua condimente, banane, mere, precum si lichide balonare. Si-a anuntat familia
12.03 zile acidulate. Sa consume compoturi, ceaiuri, apa sa-i aduca doar alimentele
plata. I-am spus pacientei sa faca mici plimbari si permise de regimul impus de
exercitii usoare de flexie si extensie a mainilor si medic, adica supe si mancaruri
picioarelor pentru a avea un tranzit cat mai bun si usoare, apa plata, ceaiuri si
pentru evitarea meteorismului abdominal. Pentru compoturi. Si-a diminuat
diminuarea balonarilor, am invatat pacienta sa senzatia de balonare, mergand
mearga la toaleta pentru a elimina gazele din la toaleta, pentru a elimina
intestin - am dat preventiv un comprimat de gazele acumulate in intestin.
carbune animal, la indicatia medicului.
Data Diagnostic de nursing
1 2
Alimentatie inadecvata prin
deficit din cauza tumorii sigmoidiene
manifestata prin inapetenta, scadere
ponderala, consum redus de alimente
si. lichide.
Obiective Interventii Evaluare
3 4 5
Bolnava sa fie Am calculat zilnic ratia alimentara tinand cont de Pacienta a marit cantitatea de
echilibrata starea in repaus a pacientei si la indicatia lichide consumate, respectand
nutritional si hidro- medicului, am suplimentat necesarul de calorii cu regi-mul impus, consumand
electrolitic 1000 cal/zi. Mesele au fost repartizate, astfel 2500 ml de lichide pe zi, si
incat, sa acopere deficitul de alimente, care au prezinta tegumente umede,
in dus la o scadere importanta in greutate, mesele elastice. A respectat progra-
fiind repartizate in numar de 5 pe zi la interval de mul meselor, consumand
urmatoarele doua zile trei ore, cum ar fi:ora 8, 11, 14, 17, 20. alimentele care i-au fost
Alimentatia a fost compusa in special din: supe, recomandate. A mers
lactate, oua, fainoase, piureuri de legume. impreuna cu mine si am
cantarit-o, observand o usoara
Am calculat zilnic bilantul hidric: crestere in greutate de 0,500
kg in prima zi.
intrari -1600 ml / zi
iesiri - 1300 ml / zi
Se suplimenteaza necesarul de lichide cu 1000
ml /
zi, repartizate astfel: la fiecare 3 ore cate 200 ml
de
ceaiuri, sucuri neacidulate, compot.
Am lasat pacienta sa aleaga alimentele dupa
gusturile sale, respectand contraindicatiile
regimului.
Am cantarit zilnic bolnava, plecand de la 60 de
kg, in prima zi luand in greutate 0,500 kg.
 Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
Diminuarea interesului pentru miscare din Pacienta sa Am explicat pacientei ca imobilitatea nu face Pacienta a fost receptiva la
cauza afectiunii organice manifestata prin execute miscari altceva decat sa-i amplifice starea de anxietate si
mentinerea, timp indelungat a. unei stari usoare prin salon ca poate sa aiba complicatii pulmonare, cardio- indicatiile mele.
de imobilitate pentru prevenirea vasculare.
trombozelor, a A executat miscari usoare
complicatiilor Am ajutat pacienta sa se deplaseze prin salon,
pulmonare, in am determinat-o sa practice exercitii de flexie si pentru a evita complicatiile
urmatoarele 12 ore extensie ale membrelor, in limita tolerantei timp
de zece minute de trei-patru ori pe zi. ulterioare.
Dificultate in a se odihni, din. cauza Pacienta sa Am intocmit cu pacienta un program Durerile abdominale s-au
durerilor abdominale si anxietatii, doarma, linistit, corespunzator de odihna, 2 ore de odihna dupa diminuat in urma tratamentului
manifestata prin oboseala si somn timp de 8 ore pe masa de pranz si 8 ore noaptea. aplicat, iar pacienta a avut un
intrerupt noapte, iara somn linistitor, tara intreruperi
intrerupere, in Am administrat la indicatia medicului o fiola de de 8 ore pe noapte.
urmatoarele 48 de Diazepam i.m. inainte de culcare cu 2 ore. I-am
13.03 ore. administrat pacientei o fiola de Algocalmin i.m. la
indicatia medicului, pentru diminuarea durerilor
Pacienta sa-si abdominale.
diminueze durerile
abdominale si Am identificat impreuna cu pacienta cauzele
anxietatea anxietatii si am incercat sa-i diminuez temerile cu
privire la boala sa.
Anxietate din cauza interventiei Sa-si diminueze Am explicat pacientei cum sa-si pastreze Pacienta si-a diminuat
chirurgicale ce urineaza a fi facuta anxietatea si sa repausul fizic si psihic. anxietatea, a ascultat cu
aiba informatii atentie explicatiile pe care i le-
Am favorizat un climat de liniste si securitate, prin am dat si asteapta interventia
despre boala sa si aerisirea salonului, informand-o cu privire la chirurgicala urmeaza a-i fi
masurile de interventia chirurgicala. efectuata.
prevenire a
complicatiilor
Balonare Pacienta sa nu mai Pacienta nu mai consuma alimente, deoarece Ca urmare a regimului impus,
prezinte balonari in trebuie sa respecte regimul impus preoperator. pacientei i s-a diminuat
urmatoarele 2 zile Sa respecte indicatiile medicale. I se senzatia de balonare
 Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
postprandial a din administreaza ulei de ricin ceea ce poate ajuta postprandiala.
substantial evacuarea. Am educat pacienta sa
cauza, acumularii de execute exercitii fizice pentru a avea un tranzit
cat mai bun si pentru evitarea meteorismului
gaze in intestin si abdominal.

absorbtiei lor

insuficiente
Anxietate din cauza necunoasterii
diagnosticului manifestata prin neliniste.
Posibila infectie din cauza tumorii
sigmoidiene manifestata prin
14.03
adinamie, ameteala
Anxietate din cauza interventiei
chirurgicale ce urmeaza a fi facuta
Sa-si diminueze Am discutat cu pacienta despre semnele bolii Pacienta si-a diminuat
anxietatea. sale, despre rolul investigatiilor, despre eficienta anxietatea, a ascultat cu
Pacienta sa aiba echipei medicale. I-am spus ca pana la aflarea atentie explicatiile pe care i le-
informatii despre diagnosticului cu certitudine, nu trebuie sa fie am dat si asteapta examenul
posibila sa boala si panicata si nelinistita, deoarece echipa medicala ce urmeaza a-i fi efectuat. In
masurile de este foarte bine pregatita, are multa experienta, urma efectuarii colonoscopiei,
prevenire a iar investigatia care urmeaza a-i fi facuta, s-a pus diagnosticul de
complicatiilor in respectiv colonoscopia, ne va da detalii sigure neoplasm de jonctiune
decurs de trei ore. despre boala. Pentru ca a aflat de suspiciunea de rectosigmoidiana L-L stadiul III
cancer, am incercat sa-i intaresc convingerea ca si s-a dat recomandarea de
aceasta boala nu este sinonima cu moartea sau interventie chirurgicala.
cu izolarea sociala.
Pacienta sa nu Am administrat pacientei antibiotice la indicatia Pacienta primeste medicatia
prezinte infectie din medicului, pentru prevenirea infectiei. conform prescriptiei medicale.
cauza tumorii
sigmoidiene
Sa-si diminueze Am explicat pacientei cum sa-si pastreze Pacienta si-a diminuat
anxietatea. repausul fizic si psihic. anxietatea, a ascultat cu
Pacienta sa aiba atentie explicatiile pe care i le-
informatii despre Am favorizat un climat de liniste si securitate, prin am dat si asteapta interventia
boala sa si aerisirea salonului, informand-o cu privire la chirurgicala urmeaza a-i fi
masurile de interventia chirurgicala. efectuata.
prevenire a
complicatiilor
 15.03 .2009

1. Recoltarea sangelui pentru efectuarea analizelor de laborator - V.S.H, H.L.G, V.D.R.L, uree, glicemie, timp
Quick, timp Howell, grup sanguin, factorul Rh, examen sumar de urina.

2. Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului gros pe de o
parte, iar pe de alta parte scaderea septicitatii colice.

3. Se impune o restrictie alimentara, instituindu-se o dieta hidrica in urmatoarele 24 de ore, alcatuita din
solutie hipertona de NaCl 10 %, solutie izotonica de Glucoza 5%.

4. Se administreaza clisme mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi, metodele clasice care presupun
ingestia de laxative / purgative si clisme evacuatoare fiind relativ incomplete.

5. Se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutie de Manitol 10 %, in cantitate de 1500 ml

cu 24 de ore inaintea interventiei. Aceasta permite controlul clinic de laborator al pierderilor hidrice si electrolitice. Se
impune antibioterapia parenterala cu Penicilina (8.000.000 / zi, incepand cu 24 de ore preoperativ), asociata cu
Kanamicina, tratament ce se plica si in ziua operatiei si postoperator.

6. Pregatirea locala: cu o seara inaintea interventiei se indeparteaza pilozitatea pubiana, se face baie
generala si se imbraca bolnava cu lenjerie curata.

7. Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool 70 % sau alcool iodat, dupa care se acopera cu
o compresa sterila.

8. Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita, intertrigo,
eczeme, deoarece acestea sunt surse de infectie postoperatorie.
16.03.2009 ora 900

1. In dimineata interventiei se masoara temperatura, T.A., pulsul, respiratia.

2. Se efectueaza clisma evacuatoare si in dimineata operatiei.

3. Se indeparteaza lacul de pe unghii, este atentionata sa nu-si dea cu ruj, explicandu-i ca astfel pot fi mai
bine urmarite functiile respiratorii si circulatorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si
unghiilor.

Inainte de intrarea in sala de operatie, pacienta isi va goli vezica, montandu-i-se o sonda vezicala permanenta.

Ora 1100

Pacientei i se efectueaza preanestezie cu Atropina 0,5 si Diazepam intramuscular. Anestezia generala are trei.
faze: inductie, relaxare si trezire.

La ½ - 1 h, dupa preanestezie se administreaza miorelaxante pentru faza de inductie: Fentanil 1 fiola,

Pavulon 1 fiola, apoi Panchetamina 1 fiola, Voluven 1 fiola, Lysthenon 1 fiola si Dormicum 1 fiola.

Tehnica operatorie se numeste „anus iliac stang pe bagheta”, a decurs in conditii bune, fara complicatii in
timpul procedeului operator. Pacienta a fost transportata in sectia A.T.I., unde s-a trezit la 3 ore de la efectuarea
interventiei chirurgicale.

A fost supravegheata de medicul anestezist si de asistenta medicala din sectia A.T.I., i s-au urmarit T.A.,
pulsul, respiratia, faciesul, culoarea tegumentelor si i s-a administrat medicatia prescrisa, Miostin, Algocalmin.
 Pacienta a fost transportata peste doua zile in sectia de chirurgie unde i se acorda ingrijirile postoperatorii.

17.03.2009

Pacienta stationeaza in sectia A.T.I unde i s-au acordat primele ingrijiri postoperatorii, in vederea urmaririi functiilor
vitale si vegetative: temperatura, pulsul, T.A, respiratia, diureza, scaunul.

Se instaleaza perfuzii cu solutii macromoleculare si ser glucozat pentru compensarea pierderilor hidro-electrolitice,
datorate transpiratiei, perspiratiei. Se asigura drenajul plagii operatorii, se administreaza antibiotice pentru
prevenirea complicatiilor.

Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

1 2 3 4 5
Dificultate in Pacienta sa respire Am ajutat pacienta sa efectueze exercitii Dupa doua ore, pacienta
a respira, datorita interventiei chirurgicale, fara dificultate, sa respiratorii, sa aiba pozitii adecvate si sa isi respira mai linistit, prezinta
manifestata prin modificarea amplitudinii aiba un ritm schimbe pozitia din doua in doua ore. Am tegumente si mucoase mai
respiratiei, tahipnee respiratoriu regulat,, observat culoarea unghiilor, a buzelor si a putin palide. Tahipneea s-a
18.03
de 20 respiratii / min, tegumentelor si le-am notat in foaia de diminuat (20 r / min)
sa-si diminueze observatie. Am umezit aerul din incapere cu apa
tahipneea in decurs alcoolizata. Am monitorizat si inregistrat T.A.,
de trei ore pulsul, respiratia, temperatura.
Durere din cauza plagii abdominale, Pacienta sa Am sfatuit pacienta sa comunice cu echipa Pacienta comunica cu echipa
manifestata prin plans si facies crispat beneficieze de medicala si familia si am incurajat familia sa medicala, familia si colegele
siguranta comunice cu pacienta, pentru a mentine un de salon, prezentand
psihologica pentru climat de optimism ameliorarea starii de anxietate

inlaturarea starii de
anxietate in
urmatoarele doua
zile
Eliminare urinara insuficienta, din Asigurarea unei Am verificat permeabilitatea sondei urinare Dupa sase ore, sonda urinara
cauza, interventiei chirurgicale, eliminari normale in introduse inaintea efectuarii operatiei si am este permeabila, necudata.
manifestata prin absenta raport cu cantitatea urmarit evitarea cudarii acesteia. Am incercat Dupa indepartarea sondei
 Data Diagnostic de nursing
1 2
mictiunilor spontane
Alimentatie insuficienta cantitativ si
calitativ datorita interventiei chirurgicale,
manifestata prin hidratare si ingestie de
alimente in cantitate insuficienta din.
cauza regimului postoperator
19.03
Dificultate de a se mobiliza
din cauza interventiei chirurgicale,
manifestata prin imobilitate si durere
la nivelul plagii abdominale.
Obiective Interventii Evaluare
3 4 5
de lichide ingerate si stimularea mictiunilor, astfel: urinare se elimina 150 de ml
administrate de urina. Nu au aparut semne
parenteral; am pus comprese calde pe regiunea de infectie urinara.
prevenirea infectiei pubiana
urinare, in 1.2 ore
am introdus bazinetul cald sub
bolnava
am dat drumul apei la chiuveta.
Pentru prevenirea infectiei urinare am efectuat
manevre sterile. Dupa indepartarea sondei
urinare se verifica golirea vezicii urinare din
patru in patru ore, in conditiile unui aport de
lichide ingerate. Se observa daca apar semne
de infectie
Pacienta sa fie In prima zi dupa operatie am administrat Pacienta este echilibrata
echilibrata pacientei alimentatie parenterala, instituind hidro-electrolitic; fluidele
hidroelectrolitic si perfuzii cu glucoza 10% 1500 ml si ser fiziologic administrate parenteral au fost
nutritional la un nivel 1000 ml. Am efectuat bilantul hidro-electrolitic si monitorizate si inregistrate.
optim si sa prezinte am urmarit diureza. Prezinta mucoase umede.
mucoase umede in
termen de 24 ore Alimentatia per os consta in administrare de ceai
neindulcit, zeama de compot, supe strecurate,
apa plata, aproximativ 200 ml din 2 in 2 ore,
administrate in cantitati mici, cu lingurita.
Pacienta sa aiba o Am schimbat pozitia bolnavei din doua in doua Pacienta prezinta o postura
postura adecvata si ore, am masat regiunile predispuse la escare si normala si putin dureroasa, la
nedureroasa, pentru prevenirea maririi presiunii sfarsitul celei de-a doua zile
tonusul muscular intraabdominale. Am ajutat pacienta sa de la operatie.
prezent si sa-si efectueze exercitii fizice din trei in trei ore. Am
mentina celelalte ajutat pacienta la satisfacerea nevoilor fiziologice S-a efectuat masaj la
nevoi fundamentale ale organismului. La indicatia medicului, am membrele inferioare, iar
 Data Diagnostic de nursing
1 2
Comunicare ineficace la nivel afectiv
din cauza neadaptarii
la noua situatie, manifestata prin facies
plans si inchidere in sine.
Dificultate in a dormi si a se odihni din
cauza durerilor provocate de actul
chirurgical, manifestate prin ore de somn
20.03 insuficiente, somn agitat
Diaforeza din cauza, anxietatii
legata de evolutia plagii operatorii,
manifestata prin transpiratii si tegumente
umede.
Alterarea tegumentelor dm cauza
21.03 interventiei chirurgicale, manifestata prin
plaga abdominala.
Obiective Interventii Evaluare
3 4 5
satisfacute in 2 zile aplicat tratamentul pentru diminuarea durerilor. pozitia a fost schimbata din
doua in doua ore.
Pacienta sa se Am ajutat pacienta sa inteleaga ca depresia, Familia si prietenii au ajutat la
adapteze la noua ingrijorarea, sentimentul de neputinta, sunt determinarea pacientei sa
situatie si cu trauma normale si de asteptat. inteleaga si sa accepte
situatia prin care trece, sa
determinata de Am comunicat cu familia pacientei pentru a aprecieze pozitiv interventia
operatie, sa prezinte intelege ca pacienta are nevoie de un suport pe care a suportat-o si sa
emotional si moral suplimentar, din partea comunice normal cu cei din
incredere in sine si apartinatorilor. jur.
in cei din jur pentru a
face fata situatiei
existente in 12 de
ore.
Pacienta sa Am instruit pacienta sa practice tehnici de Pacienta are un somn linistit
beneficieze de un relaxare, exercitii respiratorii cu 30 min. inainte tara intrerupere cu o durata de
somn corespunzator de culcare. Am aerisit salonul, am schimbat aproximativ opt ore si
cantitativ si calitativ, lenjeria de pat si de corp, i-am oferit pacientei o jumatate.
de 8 ore pe noapte cana cu lapte cald. Am aplicat tratamentul
fara intrerupere, in medicamentos la indicatia medicului.
timp de o zi
Pacienta sa nu mai Am efectuat toaleta pe regiuni a bolnavei, am Pacienta nu mai transpira
prezinte transpiratii abundent si se simte curata si
abundente in schimbat lenjeria de corp si de pat. mai linistita.
urmatoarele 24 de
ore. Am asigurat o temperatura corespunzatoare in
salon.
Am administrat tratamentul medicamentos.
Pacienta sa prezinte Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a Dupa doua ore, pacienta
tegumente si pacientei, schimbandu-i totodata lenjeria de corp prezinta tegumente si
mucoase curate, in si de pat. Se supravegheaza pansamentul
 Data Diagnostic de nursing
1 2
Durere la nivelul plagii operatorii,
manifestata prin gemete si facies crispat. prezinte durere in
Alterarea, tegumentelor din cauza
interventiei chirurgicale, manifestata
prin plaga abdominala.
22.03
Diaforeza din cauza anxietatii legata de
evolutia plagii operatorii,
manifestata prin transpiratii si tegumente abundente in
23.03 umede.
Obiective Interventii Evaluare
3 4 5
urmatoarele doua imediat dupa interventie, iar daca intervin mucoase curate.
ore, sa se vindece modificari la nivelul plagii se comunica
cu minim de medicului. Am efectuat schimbarea Plaga a fost curatata cu
disconfort intr-un pansamentului, am ingrijit plaga abdominala si solutie antiseptica, iar
interval total de patru am efectuat un pansament nou. Pentru pansamentul a fost schimbat
zile. prevenirea infectiei plagii, am administrat in conditii sterile. Nu au aparut
antibiotice dupa prescriptia medicului. semne de infectie la nivelul
plagii.
Bolnava sa nu mai Am ajutat pacienta sa stea in pozitie antalgica, Bolnavei i s-au diminuat
bolnava fiind asezata in dedubit dorsal cu durerile la nivelul plagii
termen de 2-3 ore si genunchii flectati sustinuti de o perna moale sub abdominale.
semnificativ in regiunea poplitee, pozitie ce asigura relaxarea
termen de 24 de ore. musculaturii abdominale in scopul atenuarii
durerilor locale. Am administrat la indicatia
medicului o fiola de Algocalmin.
Pacienta sa prezinte Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a Dupa doua ore, pacienta
tegumente si pacientei, schimbandu-i totodata lenjeria de corp prezinta tegumente si
mucoase curate, in si de pat. Se supravegheaza pansamentul, iar mucoase curate.
urmatoarele doua daca intervin modificari la nivelul plagii se
ore. Sa prezinte o comunica medicului. Plaga a fost curatata cu
cicatrizare cat mai solutie antiseptica, iar
rapida a plagii. Am efectuat schimbarea pansamentului, am pansamentul a fost schimbat
ingrijit plaga abdominala si am efectuat un in conditii sterile. Nu au aparut
pansament nou. Pentru prevenirea infectiei semne de infectie la nivelul
plagii, am administrat antibiotice dupa prescriptia plagii sau semne locale
medicului. inflamatorii.
Pacienta sa nu mai Am efectuat toaleta pe regiuni a bolnavei, am Pacienta nu mai transpira
prezinte transpiratii abundent si se simte curata si
schimbat lenjeria de corp si de pat. mai linistita.
urmatoarele 24 de
ore. Am asigurat o temperatura corespunzatoare in
 Data Diagnostic de nursing
1 2
Imbunatatirea starii tegumentelor in urma
interventiilor externe la nivelul plagii
efectuate in zilele precedente,
manifestata prin inchiderea plagii.
Stabilizarea starii tegumentelor la nivelul
plagii in ultimele 24 h, dupa
24.03 scoaterea firelor de sutura, manifestata
prin plaga inchisa, curata si fara
semne de inflamatie
Cunostinte
insuficiente despre satisfacerea
nevoilor sale in perioada
de convalescenta si a tratamentului in
perioada de recuperare.
Obiective Interventii Evaluare
3 4 5
salon.
Am administrat tratamentul medicamentos.
Pacienta sa poata fi Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a Plaga este curata, cicatrizata,
prezentata medicului pacientei, supraveghind pansamentul, fara semne de infectie
cu tegumente si examinand starea plagii abdominale, pe care am
mucoase curate, in constatat-o intr-un interval considerabil de timp
urmatoarele trei ore, ca stabila, curata si cicatrizata. Am ajutat
in vederea scoaterii medicul sa scoata firele chirurgicale si am aplicat
firelor chirurgicale. un pansament nou.
Pacienta sa poata fi Am prezentat medicului pacienta in starea Pacienta este pregatita de a
externata, in cursul descrisa si am aplicat un pansament nou. in primi informatiile cu privire la
zilei urma acestui demers, am primit din partea modul de ingrijire dupa
medicului indicatia de externare. externare.
Pacienta sa fie Am explicat pacientei si familiei in ce a constat Pacienta a inteles indicatiile
capabila sa se interventia chirurgicala si la ce schimbari sa se privind regimul de viata cat si
reintegreze in astepte, sa accepte ca slabiciunea, oboseala, regimul alimentar pe care
activitatile sociale si iritabilitatea si plansul sunt obisnuite in timpul trebuie sa-1 urmeze, in
profesionale, pe care convalescentei. vederea unei recuperari cat
le efectua anterior mai repede si in conditii
operatiei. Sa inteleaga ca in perioada de convalescenta favorabile ei.
igiena
corporala se face pe regiuni, se vor administra
laxative in caz de nevoie si calmante.
Pacienta nu trebuie sa faca eforturi fizice, sa
evite
frigul si sa respecte administrarea tratamentului
Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare
1 2 3 4 5
conform prescriptiei medicale.

Sa se prezinte la control dupa o luna de zile.

Odihna si dieta prelungita conform regimului

impus

de catre medic, evitandu-se alimentele greu

digerabile ca: mazarea, varza, fasolea, bauturile

acidulate. Se indica lactate, supe slabe, carne

slaba fiarta, nu prajita, consumarea a 2000-2500
ml de lichide pe zi, constand in ceaiuri
neindulcite, compoturi, apa plata, sucuri
neacidulate.

ROLUL DELEGAT

Bolnava: Nicolae Irina

Diagnostic: Neoplasm de jonctiune rectosigmoidiana stadiul III (T3N1M0)

Data Analiza Valori normale Valori reale

12.03.2009 Hemoglobina 12-14 g % 11,62 g %
Leucocite 4200-8000 /mm3 9200 /mm3
Neutrofile segmentare 45-70 % 59%

nesegmentare 0-5 % 4%
 Eozinofile 1-3 % 3%
Limfocite 20-40 % 22%
Monocite 4-8 % 10%
Limfoplasmocite absente 1
Hematocrit 45% 24%
13.03.2009 VDRL negativ Negativ
T.Q 12”-14” 12” (100%)
T.H 1’30”-2’30” 1’20”
Thymol 0-4 UML 5,1 UML
ZnSO4 0-8 UML 10,9 UML
Uree 0,20-0,40 g ‰ 0,33 g ‰
Glicemie 60-120 mg % 90 mg %
Proteine 6-8 mg % 5,88 mg %
V.S.H – l h 2-13 mm 65 mm

-2h 12-17 mm 120 mm

Examen sumar de urina 1015-1030 1015

Densitate Acid 5,5

PH absent urme

Albumina
Glucoza absent Absent
Sediment absent Depozit leucocite
Urobilinogen 4-6 mg ‰ Normal
Pigmenti biliari absenti Absenti
Epitelii rare Epitelii plate, rotunde,
rare, mucus
prezent,frecvent oxalat
de Ca
Urocultura Negativa Negativa
14.03.2009 V.S.H –l h 2-13 mm 65 mm
 -2h 12-17 mm 120 mm
T.S 1’20”-3’ 2’ 20”
TC 1’-8’ 5’
Hemoglobina 12-14 g % 11,62 g %

Examene paraclinice:

EKG interpretare = morfologic normala

Examen colonoscopic: tumora papilara, ca fiind rezultatul malignizarii unei tumori viloase, se prezinta ca o
formatiune moale, cu franjuri friabili, are baza larga la implantare, cu invazie circumferentiala.

Temperatura, puls, TA,

Data Tratament
respiratie
12.03 2009 Carbune animal; T= 36° C

Diazepam 1 f P= 65 p/min

Algocalmin l f T.A=110/70 mmHg

R= 19 r/min
13.03.2009 Piafen 1 f T= 36,4°C

Fortrans 4 plicuri (1 cutie) P= 60 p/min

T.A= 110/65 mm Hg

R= 20 r/min
14.03.2009 Dormicum 1 f T= 36° C

P=65 p/min

T.A= 110/70 mmHg R=

 18 r/min
15.03.2009 Manitol 10%, 1500 ml T= 36,8°C

Penicilina 8.000.000 /zi P=70 p/min

Kanamicina T.A.=120/70 mm Hg

NaCl 10%, 1500 ml R= 20 r/min

Glucoza 5% 1500 ml
16.03.2009 Atropina 1 f Preanestezie T= 37° C

Diazepam 2 f P= 70 p/min

T. A= 125/70 mm Hg

R= 22 r/min
Fentanil 1 f Operatie

Pavulon l 1 f

Panchetamina l f

Voluven 1 f

Lysthenon 1 f

Dormicum 1 f
16.03.2009 Ser fiziologic 9 ‰ 1500 ml A.T.I T= 37° C

Glucoza 5% 1500 ml P=70 p/min

Penicilina 8.000 u.i/zi T.A= 125/70 mm Hg

Ampicilina 3 g R= 22 r/min
17.03.2009 Glucoza 5%, 10% T=36,6°C

Ser fiziologic 9 ‰ P=65 p/min

Solutie Ringer T.A=110/60 mm Hg

R= 21 r/min
18.03.2009 Penicilina 800.000 u.i T= 36° C

Glucoza 5%, 10% P= 75 p/min

Ser fiziologic 9‰ T.A= 120/70 mm Hg

R= 19 r/min
19.03.2009 Glucoza 10 % 1500 ml T= 36,7° C

Ser fiziologic 1000 ml P= 70 p/min

Piafen l f T.A= 120/70 mm Hg

Algocalmin l f R= 20 r/min
20.03.2009 Diazepam 1 cp T= 37° C

Glucoza 10% 1500 ml P=68 p/min

Ser fiziologic 1000 ml T.A= 120/70 mm Hg

Ampicilina 3 g R= 19 r/min

Mialgin l f
21.03.2009 Glucoza 10% 1500 ml T= 36,4°C

Ser fiziologic 1000 ml P=60 p/min

 Ampicilina 3 g T.A= 115/65 mm Hg

Piafen l f R= 20 r/min

Algocalmin l f
22.03.2009 Glucoza 10% 1500 ml T= 36,7°C

Ser fiziologic 1000 ml P=80 p/min

Ampicilina 3 g T.A= 120/70 mm Hg

Piafen l f R= 19 r/min

Algocalmin l f
23.03.2009 Diazepam Icp Glucoza 10% 1500 T=37°C P= 70 p/min
ml Ser fiziologic 1000 ml T.A= 120/68 mmHg
Ampicilina 3 g Mialgin lf
R= 20 r/min
24.03.2009 Ampicilina 3 g T= 36,6°C

Piafen l f P=78 p/min

Algocalmin l f T.A=110/70 mm Hg

R= 22 r/min

25.03.2009 Externarea
 7. CONCLUZII

Cancerul de colon reprezinta in prezent una din cele mai comune si severe boli din practica chirurgicala, cu
incidenta relativ mare, care implica interventii din cele mai elaborioase.

Etiopatogenia nu este cunoscuta, studiile epidemiologice, patogenice si microbiologice au dus la evidentierea

unor factori predispozanti si favorizand.

Factorul genetic este implicat in cancerele colonice dezvoltate pe terenul unor afectiuni agregate ereditar si
cu risc sporit de malignizare cum ar fi: colita ulceroasa, colita granulomatoasa, polipii colici, sindromul Gardner,
polipoza colica multipla, etc. Exista familii care tara a prezenta bolile amintite au o predispozitie marcanta, transmisa
la descendenti ca o trasatura dominanta, de a dezvolta tumori maligne pe colon, rudele imediat apropiate ale
bolnavilor cu cancer de colon au un risc de aparitie a unei tumori colice de doua-trei ori mai mare decat restul
populatiei.

Polipii adenomatosi si bolile inflamatorii ale colonului cu evolutie cronica sunt considerate leziuni
precanceroase, pe fondul acestora cancerul colic aparand cu o frecventa mult mai mare decat la restul populatiei.
Riscul cancerului creste in raport cu numarul polipilor colici, iar in polipoza difuza familiala malignizarea apare
intotdeauna dupa 15-20 de ani de evolutie.

Un alt rol etiopatogenic il are dieta saraca in fibre, bogata in glucide rafinate si grasimi animale, precum si
dieta saraca in fructe si vegetale. Sunt incriminate sarurile biliare, amoniacul care o mare concentratie in sigmoid,
flora anaeroba, factorii imunitari, hormonali, infectiosi, factorii toxico-chimici, radiatiile ionizante.
 Frecventa aparitiei cancerului de colon creste odata cu varsta (max. in deceniul 6 si 7), fiind de obicei
intalnita la barbati.

In marea majoritate a cazurilor, cancerul de colon se descrie ca un epiteliom 95 %. Localizarea, in ordinea

frecventei, este urmatoarea: rect 58 %, sigmoid 17 %, cec si colonul drept 15 %, colonul stang 10 %.

Macroscopic se descriu o forma proliferativa, vegetanta, conopidiforma, forma infiltrativa dura, cu retractii si
stenoze, forma infiltrativa coloidala, moale, forme mixte infiltrante si vegetante, precum si forme ulcerative.

Cancerul intestinului gros se intinde in profunzimea peretelui intestinal si fixeaza tumoarea de organele
vecine. Invadeaza pe cale limfatica ganglionii regionali si da metastaze la distanta in diferite organe : ficat, plaman,
peritoneu, creier, oase.

Tulburarile de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de constipatie cu cele de diaree, constituind un
semn precoce, dar, nu constant.

Tulburarile caracteristice cancerului de colon evolueaza in general in doua etape. Initial apare tendinta la
constipatie, la un individ al carui tranzit intestinal era normal, constipatie ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la
purgative si laxative. Pot aparea deblacuri diareice, care usureaza senzatia de balonare abdominala. Aceasta
alternanta a diareei cu constipatia este foarte sugestiva pentru cancerul de colon, fiind consecinta evacuarii
intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra obstacolului tumoral Aparitia durerii, constituie expresia invadarii
seroasei intestinale sau a peritoneului adiacent de catre procesul tumoral. Durerea se poate localiza in zona tumorala
sau in oricare parte a abdomenului in functie de efectele dezvoltarii leziunii asupra peretelui colic.

Intensitatea si caracterul durerii variaza in functie de extensia leziunii si de receptivitatea fiecarui individ in
parte. Crizele se asociaza cu borborisme si cu balonare abdominala.
 Diagnosticul pozitiv are ca elemente de sustinere: varsta bolnavului, simptomatologia clinica, endoscopia si
examenul radiologie.

Tratamentul este chirurgical, segmentul intestinal in care-si are sediul tumoarea trebuie rezecat inainte de
extinderea ei in profunzime sau de aparitia metastazelor.

Tratamentul simptomatic se prescrie mai ales in cazurile inoperabile: opiacee, antispastice, anestezice locale.
Se va mentine o igiena riguroasa locala printr-o toaleta permanenta.

Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si fructele bogate in
celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand continut suficient de proteine si vitamine. Se vor da supe de
zarzavat cu gris, orez, oua moi, branza de vaci, unt proaspat, carne fiarta sau la gratar, peste slab, sucuri de fructe,
dulciuri putin concentrate, cartofi putini, piureuri de dovlecei, morcovi, sare suficienta si la nevoie adaos de clorura
de potasiu.

Lucrarea pe care am realizat-o este structurata pe zece capitole, in care am realizat descrierea colonului si a
afectiunii din punct de vedere (epidemiologic, etiologic) prezentand diagnosticul clinic si paraclinic, evolutia si
complicatiile bolii, precum si tratamentul cancerului de colon.

Avand in vedere tema, ingrijirea bolnavilor cu cancer de colon, am luat in urmarire, observare si ingrijire trei
cazuri din Clinica de Chirurgie a Spitalului Universitar de Urgenta din Craiova, prezentand afectiunile de neoplasm de
colon sigmoid std. III, neoplasm de colon ascendent std. III si neoplasm de jonctiune rectosigmoidian std. III,
bolnavii avand varste diferite si provenind din medii socio-profesionale diferite.

Am urmarit, pe tot parcursul internarii celor trei pacienti diagnosticarea, procesul de ingrijire, pregatirea
preoperatorie si ingrijirea postoperatorie si momentul externarii.
 Prin ceea ce am aplicat practic in vederea pregatirii lucrarii am constatat ca metodele de nursing au o mai
mare eficienta daca sunt corect aplicate in mod corect.

Metodele moderne de nursing pot conduce la ameliorarea in mod sensibil a starii de sanatate a bolnavilor
asistati si la reducerea perioadei de refacere a bolnavilor.

8. BIBLIOGRAFIE

1. Proca E. - Patologia chirurgicala a abdomenului, vol. VI. Editura Medicala. 1986,371-394.

2. Juvara I. si colaboratorii — Cancerele colice multiple, simultane si succesive, Chirurgia, 1978, 5; 10; 17; reeditata
in 1990.

3. Dunn C. David - Chirurgie, diagnostic si tratament, Editura medicala, 1976.

4. Carciumaru R., Niculescu C, Th., Torsan Lelia - Anatomia si fiziologia omului, Editura didactica si pedagogica,
Bucuresti, 1983.

5. Ionescu G. - Chirurgia colonului, 1984, 303 - 364; reeditata in 1995.

6. Busu I., Mogos D., Nemes R. — Atitudinea chirurgicala in ocluziile prin neoplasme colice, Chirurgia, 1987.
7. Mogos D., Ghelase F., Nemes R., Vasile L, Paun I.,- Indicatiile dervatiilor temporare si a rezectiilor primare in
chirurgia colica de urgenta, Chirurgia, 1989, 431 -435.

8. Oancea T., Cojocea T., Bocaneala O., Cucui V., Tamaru I. - Cancere multiple primare sincrone ale
colonului, Chirurgia. 1980, 381 —386.

9. Patrascu Tr. si colaboratorii — Particularitatile clinice si terapeutice ale neoplasmului de colon stang
superior, Chirurgia NOI. 1994, 7 — 11.

10. Vereanu L, Patrascu T., Radulescu D. - Probleme de tratament chirurgical in ocluziile acute prin neoplasme de
colon, Chirurgie N04 1994, 6—10.

11. Taylor I. -Liver metastases from colorectal cancer: lessons frompast and present clinical studies. The British
Joumal of Surgeri N04, 1996, 456 - 460.

12. Yagoda A., Kemeny N. - Chematherapy of color ectal: a criticai analysis of reponse criteria and therapeutic
efficiency; Cancer, 1990, 322 — 325.

13. Lucretia Titirca - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 1997.

14. Lucretia Titirca, Dorobantii Elena, Gal Gherghinica - Ghid de nursing Editura Viata Medicala, 2002.

15. Georgeta Balta, Maria Otilia Stanescu, Antoaneta Metaxatos, Lucretia Titirca - Tehnici speciale de ingrijire a
bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica, 1984.
16. Lucretia Titirca - Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Editura Viata Medicala
Romaneasca, editia III, 1997.