MODULUL 4.

EVALUAREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII

DIDACTICE PRIN INSPECŢIA ȘCOLARĂ

Autor: Anicuţa Todea

1. INSPECŢIA ŞCOLARĂ – CADRU LEGISLATIV

1.1. PREVEDERILE LEGII EDUCAŢIEI NAŢIONALE LEGATE DE FORMAREA

CONTINUĂ

Legea nr 1/2011, Legea Educației Naționale reglementează într-un cadru

general formarea continuă a personalului didactic din învățământul
preuniversitar. Cadrul didactic interesat de formarea continuă, sub cele două
aspecte pe care aceasta le presupune, va găsi răspunsuri la întrebările sale prin
identificarea articolelor din lege care fac referire la acest aspect. Astfel ,Art. 242
prevede că:
(1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională și
evoluția în carieră.
(2) Evoluția în carieră se realizeaza prin gradul didactic II și gradul didactic I,
examene de certificare a diferitelor niveluri de competență.
(3) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum și procedura de
organizare și desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt
reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educatiei, Cercetării,
Tineretului și Sportului.
(4) Gradul didactic II se obține de catre personalul didactic de predare care are o
vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obținerea definitivării în învățămant,
prin promovarea urmatoarelor probe:
a) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare
curente eșalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un test din metodica specialității, cu abordări interdisciplinare și de
creativitate, elaborat pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru fiecare
specialitate in parte;
c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului, care cuprinde și elemente de
psihologie și de sociologie educațională
(5) Gradul didactic I se poate obține de către personalul didactic de predare care
are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului didactic II,
prin promovarea urmatoarelor probe:
a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului, pentru fiecare
specialitate în parte;
b) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare
curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul
maxim;
c) elaborarea unei lucrari metodico-stiințifice, sub îndrumarea unui conducator
științific stabilit de instituția cu competențe în domeniu;
d) sustinerea lucrarii metodico-științifice, în fața comisiei instituite, conform
metodologiei Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului
(6) In caz de nepromovare, examenele pentru obținerea gradelor didactice II,
respectiv I, pot fi repetate la un interval de cel puțin 2 ani școlari.
(7) Personalului didactic încadrat în învățământul preuniversitar, care
indeplinește condițiile de formare inițială și care a obținut titlul științific de
doctor, i se acorda gradul didactic I, pe baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului și Sportului
(8) Personalul didactic care a obținut definitivarea în învățământ sau gradul
didactic II cu media 10 se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul
II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme față de perioada prevazută de
prezenta lege.
(10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului.
Art. 244, referindu-se la formarea continua, precizează că:
(1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului stabilește obiectivele
si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de sistem de
invatamant preuniversitar, in conformitate cu strategiile si politicile nationale.
(2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar, pe baza analizei de
nevoi, stabilesc obiectivele si formarea continuă, inclusiv prin conversie
profesională, pentru angajații proprii
(3) Acreditarea si evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă și a
programelor de formare oferite de aceștia, metodologia-cadru de organizare si
desfășurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, prin directiile de specialitate.
(5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de
îndrumare și de control și recalificarea profesională sunt fundamentate pe
standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate și
competențe profesionale și au următoarele finalități generale:
a) actualizarea si dezvoltarea competentelor în domeniul de specializare
corespunzator funcției didactice ocupate, precum și în domeniul psihopedagogic
și metodic;
b) dezvoltarea competentelor pentru evoluția în cariera didactică, prin sistemul
de pregătire și obținere a gradelor didactice;

1.2 METODOLOGIA PRIVIND FORMAREA CONTINUĂ A PERSONALULUI DIN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Ordinul MECTS 5561/2011 aprobă Metodologia privind formarea

continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, care este modificată și
completată prin OMEN nr. 3129/2013 . Aceste două documente detaliază și
aduc precizări suplimentare față de cele din LEN, referitoare la formarea
continuă.
Metodologia reglementează cadrul general, instituţional, conceptual şi
procedural, prin care se realizează formarea continuă a personalului din
unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi din unităţile conexe ale
acestuia, precum şi din alte instituţii sau organizaţii de educaţie, component ale
sistemului de învăţământ preuniversitar din România, potrivit legii.
Articolul 4 din amintita metodologie precizează care sunt principalele
forme prin care un cadru didactic poate alege să se formeze
continuu/perfecționeze în domeniul didactic. Acestea sunt:
a) programe şi activităţi de perfecţionare a pregătirii ştiinţifice,psihopedagogice
şi didactice;
b) programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării şi evaluării
învăţământului;
c) cursuri de pregătire şi susţinerea examenelor de obţinere a gradelor didactice
II şi I;
d) programe de conversie profesională;
e) studii corespunzătoare unei specializari din alt domeniu de licenţă.
Trebuie făcută distincția între formarea inițială și formarea continuă a
unui cadru didactic. Potrivit metodologiei, formarea continuă a personalului
didactic se întemeiază pe modelul abordării prin competenţe şi pe conceptul de
dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă a personalului didactic care,
într-o societate în plină schimbare și dezvoltare, trebuie să dovedească
competențe de a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom capacităţile de
cunoaştere, abilităţile şi competenţele generale şi cele profesionale în acord cu
evoluţia curriculum-ului naţional şi cu nevoile de educaţie.
Evoluția în carieră pentru un cadru didactic înseamnă valoare adăugată
față de formarea initială, concretizată printr-un plus de profesionalizare,
confirmat prin rezultatele obţinute la probele special concepute, atât pentru
gradul didactic II, cât și pentru gradul didactic I, dar și nivel înalt de maturitate
profesională şi expertiză, care îl recomandă ca pe un furnizor de bune practici în
mediul educaţional şcolar pe cadrul didactic înscris la gradul didactic I.
În ceea ce privește inspecțiile pe care le presupun gradele didactice, cât și
condițiile prevăzure de metodologie, atât pentru gradul didactic II, cât și pentru
gradul didactic I, cadrul didactic trebuie să susțină două inspecții curente și o
inspecție specială, după cum urmează:

Pentru gradul didactic I

- prima dintre cele două inspecţii curente se va programa, la solicitarea

cadrelor didactice, înainte de înscrierea pentru usţinerea gradului didactic I;
- a doua inspecţie curentă se va programa în intervalul de la înscriere până la
susţinerea inspecţiei speciale;
- pentru toate categoriile de personal didactic, inspecţiile curente se efectuează
de către inspectori şcolari de specialitate de la inspectoratele şcolare sau, prin
delegare, de către cadre didactice din corpul de metodişti ai inspectoratului
şcolar. Cadrele didactice care efectuează inspecţiile curente trebuie să aibă
gradul didactic I şi aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine
inspecţia curentă sau să poată preda specializarea celui inspectat, potrivit
legislaţiei în vigoare;
- inspecţiile curente constau în asistenţa şi evaluarea a 4 activităţi didactice la
una dintre specializarile de pe diplomă/diplome sau la
specializarea/specializările pe care cadrul didactic le poate preda conform
legislaţiei în vigoare;
- la inspecţiile curente se încheie un raport scris după modelul prezentat de
metodologie. Raportul de inspecţie va fi consemnat în registrul de inspecţii al
unităţii de învăţământ;
- calificativul de promovare la inspecţia curentă este "foarte bine;
- inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice pentru acordarea
gradului didactic I se desfăşoară în unitatea şcolară în care este încadrat
candidatul sau, cu avizul inspectorului pentru dezvoltarea resursei umane şi al
directorului unităţii şcolare respective, într-o altă unitate şcolară, în perioada 1
octombrie - 5 iunie a anului şcolar următor celui în care s-a depus lucrarea
metodico-ştiinţifică.
- inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice se desfăşoară în
aceeaşi zi, în prezenţa unei comisii de examinare alcatuită din preşedinte şi 2
membri, potrivit precizărilor menţionate în metodologie. Componenţa comisiilor
pentru efectuarea inspecţiei speciale şi pentru susţinerea lucrării metodico-
ştiinţifice, se propune de către conducerea instituţiei de învăţământ - centru de
perfecţionare care organizează examenul şi se aprobă de către Ministerul
Educaţiei Naționale;
- la inspecţia specială se încheie un raport scris după modelul prezentat în
metodologie. Raportul de inspecţie va fi consemnat în registrul de inspecţii al
unităţii de învăţământ;
- nota la inspecţia specială se calculează ca medie aritmetică a notelor
acordate de fiecare dintre cei trei membri ai comisiei de examinare.
- nota minimă de promovare a acestei probe este 8 (opt).
Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul
preuniversitar prevede competenţele dobândite prin evoluţia în carieră,
respective prin obținerea gradelor didactice II și I. În acest sens, art. 94
structurează competențele după cum urmează:

Pentru gradul didactic II

1 Competenţe profesionale:
a. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei de specialitate şi
problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire.
b. Asimilarea noilor concepte şi teorii în concordanţă cu tendinţele şi abordările
actuale din domeniul didacticii specialităţii.
2 Competenţe psiho-pedagogice:
a. Valorificarea personalizată a programei şi a manualelor şcolare şi adaptarea
acestora la particularităţile elevului/grupului de elevi;
b. Valorificarea, în cadrul proiectului activităţilor educative/extracurriculare, a
potenţialului metodologic al diferitelor modele de proiectare curriculară şi al
altor studii curriculare integrate;
c. Aplicarea tehnicii şi a strategiilor centrate pe elev în vederea atingerii
progresului şcolar.
3 Competenţe psiho-sociale:
a. Cooperarea cu şcoala, cu elevii, cu părinţii, cu diferiţi parteneri sociali în
vederea atingerii obiectivelor educative ale şcolii;
b. Pilotarea situaţiilor de predare-învăţare în funcţie de particularităţile
clasei/grupului de elevi şi de competenţele vizate de programele şcolare;
c. Elaborarea de proiecte şi programe de adaptare rapidă a elevilor la
schimbările de natură socială (legate de drepturile copilului, viaţa asociativă şi
participarea la viaţa comunităţii modificând comportamentul de tip tradiţional);
d. Colaborarea cu membrii echipei pedagogice pentru realizarea sarcinilor care
permit dezvoltarea şi evaluarea competenţelor vizate de programele şcolare.
4 Competenţe privind managementul clasei:
a. Planificarea, organizarea şi monitorizarea modului de funcţionare a clasei în
vederea favorizării învăţării şi socializării elevilor;
b. Operarea cu standarde de pregătire profesională pentru proiectarea unui
demers didactic adaptat specificului clasei;
c. Comunicarea clară a exigenţelor cu privire la comportamentele şcolare şi
sociale adecvate, aşteptate de la elevi.
Competenţele dobândite prin promovarea gradului didactic I:
1.Competenţe profesionale:
a. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
b. Valorificarea superioară a conceptelor fundamentale achiziţionate prin
cercetarea metodico-ştiinţifică.
2. Competenţe psiho-pedagogice:
a. Stabilirea unor conexiuni concrete între rezultatele învăţării, experienţele de
învăţare şi formele de evaluare;
b. Utilizarea achiziţiilor cognitive şi practico-aplicative în elaborarea
programelor pentru curriculum la decizia şcolii şi curriculum de dezvoltare
locală;
c. Elaborarea unor situaţii de învăţare cu caracter aplicativ, raportate la
exigenţele unui învăţământ aflat în progres , integrat evoluţiei învăţământului
European.
3. Competenţe psiho-sociale:
a. Stabilirea de parteneriate cu elevii, colegii, părinţii şi alţi factori interesaţi în
procesul instructiv-educative;
b. Selectarea unor metode şi tehnici moderne de organizare a activităţilor
didactice, extracurriculare folosind o gamă variată de mijloace şi material legate
de viaţa comunităţii pentru punerea în evidenţă a atitudinilor şi
comportamentelor psiho-sociale;
c. Identificarea dinamicii şi a tendinţelor de pe piaţa muncii şi corelarea acestora
cu procesul instructiv-educativ.
4. Competenţe privind managementul clasei:
a. Capacitatea de a crea condiţii pentru ca elevii să se angajeze în situaţii
problemă, sarcini sau proiecte semnificative, ţinand cont de particularităţile
cognitive, afective şi sociale;
b. Organizarea şi administrarea mediului de învăţare în colaborare cu părinţii şi
conducerea organizaţiei şcolare;
c. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională;
d.Implicarea elevilor în viaţa comunităţii (activităţi umanitare,
culturale,sportive, de protecţie a mediului, de voluntariat s.a.)

1.3. REGULAMENTUL DE INSPECŢIE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

PREUNIVERSITAR- TIPOLOGIA INSPECŢIILOR

Regulamentul de inspecţie a unităților de învățământ preuniversitar,

aprobat prin OMECTS nr. 5547/2011 este documentul oficial care taxonomia
inspecției unităților de învățământ și specificul acesteia. În acest sens, art. 5
prevede 3 tipuri fundamentale ale inspecției școlare, respectiv inspecția școlară
generală a unităților de învățământ, inspecția tematică și inspecția de
specialitate.

1. Inspecţia școlară generală a unităţilor de învăţământ

Inspecția școlară generală a unităților de învățământ, potrivit
regulamentului, reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor
diferitelor categorii de unități de învățământ prin raportare la politicile
educaționale, la scopurile și obiectivele asumate de către acestea.
Scopul inspecţiei şcolare generale este priopritar de consiliere şi sprijinire
a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic
auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi, concretizată în
îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi
dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind
învăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în
domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale
în domeniul educaţiei.
Inspecția școlară generală se realizează de către o echipă formată din doi
până la 8 membri, în funcție de mărimea și de complexitatea unității de
învățământ, iar durata inspecției este de 1-2 săptămâni.
 Etapele de desfășurare a inspecției școlare generale, prevăzute de
regulament sunt:
1. Activitate de preinspecție;
2. Desfășurarea inspecției;
3. Activitate de postinspecție;
4. Inspecția de revenire.
În activitatea de preinspecție, inspectorul coordonator al echipei de inspecție,
numit de către inspectoratul școlar județean, realizează următoarele activități:
a. informează unitatea de învăţământ preuniversitar care va fi inspectată şi
stabileşte împreună cu directorul modul în care vor fi predate documentele
instituţiei, precum şi data-limită la care va face cunoscut personalului rezultatul
inspecţiei;
b. prezintă unității de învățământ lista cu documentele solicitate, necesare
informării membrilor echipei și data până la care acestea trebuie puse la
dispoziția echipei;
c. stabilește responsabilitățile fiecărui membru din echipă;
d. vizitează unitatea de învățământ ce urmează a fi inspectată, pentru a discuta
cu direcorul școlii aspectele inspecției, precum și de a explica membrilor
corpului profesoral despre modul în care se va realiza inspecția;
Activitatea de inspecție propriu-zisă va fi deschisă de către coordonatorul
echipei de inspectori. Coordonatorul anunţă consiliului profesoral domeniile şi
activităţile care vor fi inspectate de către membrii echipei de
inspectori/metodiști.
Activitățile realizate de către membrii echipei sunt.
a. observarea activităţilor desfăşurate la clasă prin inspecţie/asistenţă la lecţii şi
a altor activităţi desfăşurate în spaţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul
general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat observării/asistării diferitelor
activităţi educaţionale de la nivelul unităţii de învăţământ inspectate;
b. discuţii cu directorul/directorii unităţii de învăţământ preuniversitar, cu
membrii consiliului de administraţie, ai consiliului profesoral şi ai diferitelor
comisii constituite la nivelul unităţilor de învăţământ, între care cei ai
comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ai comisiei pentru prevenirea şi
combaterea violenţei în mediul şcolar etc.;
c. discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul
nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei
va fi alocat discuţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor didactice din
unitatea de învăţământ inspectată;
d. întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor;
e. întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi
reprezentanţi ai comunităţii locale;
f. aplicarea de chestionare;
g. analiza documentelor.
In cazul în care din echipă fac parte și metodiși ISJ, aceștia realizează
numai activitățile prevăzute la punctul a, respectiv observarea lecțiilor prin
inspecția la clasă, discuții cu cadrele didactice inspectate asupra activităților
realizate de către aceștia și realizarea raportului pe disciplina inspectată.
Aprecierile pentru cele 7 aspecte/domenii prevăzute în regulament vor fi
făcute de către inspectorii școlari, membri în echipa de inspecție generală.
In activitatea de postinspecție, membri echipei, întocmesc documentele
specifice prevăzute de regulament (raportul pe domeniu și raportul pe
disciplină) în vederea prezentării de către coordonatorul echipei a rapoartelor
verbale parțiale, care se prezintă Consiliului profesoral din unitatea inspectată în
cel mult 4 zile de la finalizarea inspecției.
Raportul scris final va fi redactat de către inspectorul coordonator al
echipei. El trebuie să fie în concordanţă cu rapoartele verbale şi cu rapoartele
scrise individuale ale membrilor echipei. În termen de două săptămâni de la
primirea raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, unitatea de
învăţământ va elabora un plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de
recomandările făcute în raport, fiind asumat de consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate.

2. Inspecţia tematică
Art. 7 al Regulamentul de inspecţie a unităților de învățământ
preuniversitar circumscrie specificul inspecției tematice. lnspecția tematică
reprezintă o activitate de evaluare sau control al/a unui domeniu/mai
multor domenii particular(e) aI/ale activității unităților de învățământ
preuniversitar sau al/a personalului care deservește aceste instituții, în
principal, al/a activității cadrelor didactice.
Scopul inspecției tematice este colectarea și analizarea informațiilor în
vederea valorificării aspectelor pozitive și a soluționării unor probleme ale
sistemului de educație.
În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de
consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.
Obictivele inspecției se stabilesc în mod concret, în funcție de temele vizate.
In realizarea unei inspecții tematice trebuie respectate următoarele etape:
a) planificarea inspecției;
b) organizarea inspecției;
c) colectarea, analizarea și interpretarea datelor;
d) formularea concluziilor și consilierea persoanelor responsabile pentru
domeniul/ activitatea inspectată.
Aspectele vizate de inspecția tematică sunt prevăzute de art. 50 din
regulament, iar acestea sunt:
 Activitatea de control a respectării legislației școlare,
 Inspecția evaluării activităților de formare,
 Inspecția activităților educative/extracurriculare,
 Inspecția de evaluare a calității managementului unităților de
învățământ,
 Inspecția activității profesorului-diriginte, a actlvității de orientare
școlară și profesională, activitatea de analiză și rezolvare a scrisorilor,
sesizărilor și reclarmațiilor
 Inspecția în vederea evaluării pregătirii începutului anului școlar,
completarea documentelor școlare, realizarea planului de șolarizare
etc.
Concluziile inspecției tematice, raportate la obiectivele propuse, sunt
consemnate într-un raport scris (formular tip specific fiecărei inspecții
tematice) și în procesul verbal din registrul de inspecții al unității de învățământ.
Acestea conțin:
a) constatări:
b) aprecieri;
c) recomandări adresate membrilor consiliului de administrație, directorului
instituției de educație, responsabililor compartimentelor funcționale, cadrelor
didactice, responsabililor și membrilor diferitelor comisii etc
Concluziile inspecției tematice pot fi valorificate prin materialele de
analiză ale instituției care a inițiat controlul tematic, date statistice județene,
regionale sau naționale referitoare la aspecte ale sistemului de învățământ,
studii, informări, analize diagnostice,prognoze, decizii luate la nivelul MEN sau al
ISJ/ISMB.
1. Inspecţia de specialitate
Inspecția de specialitate vizează în mod direct calitatea activității
personalului didactic în raport cu beneficiarii primari ai educației, repectiv
preșcolarii și elevii.
Scopul inspecției de specialitate îl constituie evaluarea și/sau monitorizarea
activității didactice, activitate privită pe segmentele de proiectare, predare,
evaluare prin raportare la sistemul de competențe profesionale ale meseriei de
dascăl, dar și consilierea cadrelor didactice în legătură cu activitatea lor
profesională și cu înantarea în carieră.
Art. 40 din Regulamentul de inspecţie a unităților de învățământ
preuniversitar prevede obiectivele inspecției, acestea vizând evaluarea
competențelor cadrelor didactice în realizarea unei planificarări și proiectări
personalizate, adaptate nevoilor de învățare ale copiilor/elevilor cu care
lucrează, capacitatea de a proiecta și utiliza metode și strategii didactice
specifice unui demers care vizează formarea de competențe, capacitatea de
integra în lecții a tehnologiei moderne, dar și consilierea cadrelor didactice
inspectate cu privire la nevoile lor de formare pe domenii legate de integrarea
evaluării în activitate, a diversificării ofertei curriculare sau a inaintării în
cariera didactică.
Inspecția de specialitate se clasifică în funcție de obiectivele ei, după cum
urmează:
1. Inspecția de specialitate curentă;
2. Inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în
învățământ;
3. Inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice
sau inspecția specială;
4. Orice altă formă de evaluare/consiliere/control la nivelul MEN/ISJ/ISMB.
Etapele inspecției de specialitate, prevăzute la art. 45 din regulament sunt:
a. planificare inspecției;
b. organizarea inspecției,
c. organizarea unor convorbiri cu cadrul didactic și cu persoanele implicate
în procesul de inspecție;
d. asistențele la ore , completarea fișei de observare a lecției a fișei/fișelor de
evaluare a/ale lecției/lecțiilor;
e. autoevaluarea cadrului didactic inspectat;
f. analiza activității și consilierea cadrului didactic inspectata;
g. redactarea raportului scris de inspecție și a rocesului verbal din registrul
de inspecții al unității de învățământ.

1.4 METODOLOGIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A EXAMENULUI

NAŢIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de

definitivare în învăţământ este aprobată prin ordin de ministru.
 Pentru obținerea definitivării în învățământ, cadrul didactic trebuie să
susțină, înainte de proba scrisă, două inspecții special la clasă.
Cadrele didactice care promovează examenul de definitivare dobândesc
dreptul de practică în învăţământul preuniversitar.
Inspecţiile speciale se susţin în perioada prevăzută în Calendar, în unitatea
de învăţământ la care este încadrat candidatul sau, după caz, într-o altă unitate
de învăţământ, cu avizul inspectorului şcolar pentru dezvoltarea resursei umane
şi al directorului unităţii de învăţământ primitoare. Fiecare inspecţie specială se
efectuează la 4 activităţi didactice şi este valabilă numai pentru anul şcolar în
care a fost efectuată. Notele acordate la inspecţii nu pot fi contestate.
Inspecţia specială la clasă este efectuată de o comisie formată din
inspectorul şcolar care coordonează disciplina la care candidatul susţine
examenul şi are aceeaşi specializare sau poate preda disciplina celui
inspectat/metodist ISJ, și directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ
în care se desfăşoară inspecţia.
Inspecţiile speciale la clasă se notează de la 10 la 1, în baza fişelor de
evaluare a activităţii didactice în cadrul inspecţiei speciale la clasă, prevăzute în
metodologie. Notele obţinute şi nota finală, calculată ca medie aritmetică a
acestora, se trec în procesul-verbal de inspecţie la clasă şi se semnează de către
membrii comisiei care efectuează inspecţia specială la clasă.
Cadrului didactic care are statut de titular şi care nu dobândeşte
definitivarea în învăţământ în perioada prevăzută de lege i se desface contractul
de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată, pierzând calitatea de titular al
sistemului de învăţământ preuniversitar. Cadrele didactice care nu obţin
definitivarea în învăţământ pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ
preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.
Pentru a putea participa la examen, media notelor finale obținute de
candidat la inspecţiile special trebuie să fie cel puţin 8 ( opt).

2. SPECIFICUL ACTIVITĂŢII METODISTULUI

2.1 OBSERVAREA LECŢIEI, COLECTAREA DATELOR,

SURSE DE INFORMARE
Pentru ca evaluarea activității cadrului didactic inspectat să fie una
obiectivă, iar consilierea lui, pe aspecte ale activității didactice sau pe cele de
evoluție în carieră, să fie una eficientă, sursele de informare ale metodistului și
datele colectate trebuie să fie multiple și variate. Principala sursă de informare
este asistența la activitățile didactice prevăzute în ziua inspecției.
Cel care realizează inspecția, respectiv inspectorul sau metodistul trebuie
să verifice dacă profesorul stăpâneşte disciplina pe care o predă, dacă respectă
programa şcolară, planificarea calendaristică, precum și demersul didactic
proiectat. De asemenea , verifică dacă profesorul ia măsuri pentru a se asigura că
elevii lucrează ceea ce a planificat, respectiv dacă profesorul se asigură de
înţelegerea şi operarea cu noile cunoştinţe.
Inspectorii/metodiștii vor avea la dispoziţie informaţii privind calificarea,
experienţa şi cursurile de formare urmate de cadrul didactic, informații cuprinse
în portofoliul candidatului.
Este important să se aibă în vedere modul în care profesorul organizează
cadrul/locul în care se desfăşoară lecţia şi în ce măsură acest lucru îi
ajută/stânjeneşte pe elevi în procesul de învăţare. Ce strategii folosește
profesorul pentru a facilita înțelegerea conținuturilor de către elevi? Cum
organizează profesorul colectivul clasei în procesul învățării? Îi evaluează cadrul
didactic pe elevi în aşa fel încât să stimuleze învăţarea eficientă? Cum folosește
profesorul autoevaluarea şi interevaluarea realizate de către elevi ca mijloc
pentru îmbunătăţirea învăţării? Va fi observat, de asemenea, și modul în care
profesorul planifică sprijinul pentru elevii care au un ritm mai lent sau pentru
cei care au dificultăţi de învăţare. Temele de casă sunt o sursă de informare
prețioasă pentru evaluator. Inspectorii/metodiștii vor observa tema pentru
acasă pentru a constata dacă este stimulativă şi înlesneşte procesul de învăţare.
Documentele pe care trebuie să le consulte și de care va ține seama în
evaluarea activității sunt cele care reflectă curriculum-ul, respectiv planul cadru
valabil, planificarea și proiectarea conținuturilor din trunchiul comun ,
planificarea și proiectarea disciplinelor opționale, proiectarea și realizarea
evaluării, programe/proceduri/strategii de remediere sau de accelerare a
ritmului învățării pentru elevi, tipologia auxiliarelor folosite la clasă, cursuri de
formare urmare de cadrul didactic inspectat. Toate aceste documente trebuie să
se găsească în portofoliul cadrului diadactic inspectat, portofoliu al cărui
conținut reflectă activitatea de ansamblu al posesorului său. Pentru a fi un
instrument real de evaluare , portofoliul cadrului didactic este recomandat să fie
structurat pe compartimente, respectiv date cu privire la formarea inițială, date
cu privire la postul ocupat, curriculum, evaluare, formare continuă,
managementul grupei/clasei (în cazul invățământului preșcolar, primar și al
diriginților),alte aspecte relevante privind activitatea cadrului didactic.
 Alte intrumente care se constituie în surse de informare sunt catalogul
grupei/clasei, caietele de notițe ale elevilor, caietele de teme ale elevilor,
portofoliile acestora, teste de evaluare, rezulate obținute de ei în activitatea la
clasă sau în cea extrașcolară, proiecte expuse în sala de clasă sau în unitatea de
învățământ. La fel de valoroase pentru evaluarea activității cadrului didactic
sunt și discuțiile cu elevii, cu părinții acestora, cu responsabilul de comisie
metodică, cu directorul școlii.

2.2 EVALUAREA DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE ŞI PROIECTARE

DIDACTICĂ

În aprecierea activității cadrului didactic inspectat, metodistul care

realizează inspecția trebuie să constate dacă planificarea conținuturilor și
proiectarea unităților de învățare/unităților tematice sunt corespunzătoare,
dacă respectă conținuturile prevăzute în programele școlare și specificul
colectivului de elevi, dacă răspund nevoilor de învățare ale elevilor. Demersul
proiectat de către cadrul didactic inspectat trebuie să reflecte faptul că acesta
cuprinde conținuturile planificate și proiectate, că obiectivele /competențele
stabilite sunt adecvate conținuturilor, că strategiile utilizate duc la înțelegerea
de către elevi a conținuturilor, înțelegere demonstrată prin operarea și
integrarea conținuturilor învățate în sistemul propriu de achiziții. .
Din analiza documentelor de planificare și de proiectare, evaluatorul va
putea constata nivelul de pregătire metodică a cadrului didactic inspectat, dar și
creativitatea acestuia și strategiile de diferențiere ale elevilor, care să contribuie
la dezvoltrea personală a elevilor și la succesul lor în învățare.

2.3 EVALUAREA ACTIVITĂŢII CADRULUI DIDACTIC ŞI

TRANSMITEREA DE FEEDBACK ÎN URMA PROCESULUI DE INSPECŢIE

Competențele științifice, metodice și de comunicare ale celui care

realizează inspecția școlară trebuie să îi permită să facă o evaluare obiectivă a
activității și să acorde feedback cadrului didactic inspectat, cu accent
identificarea punctelor slabe și pe dezvoltarea punctelor tari din activitate,
precum și pe consilierea profesorului privind înaintarea în cariera didactică.
Evaluarea va face referire la siuația constatată, raportată la descriptorul maxim
din regulamentul de inspectii și în fișa de observare a lecției. Acesta prevede că:
Profesorii au documente de proiectare/evaluare/reglare/remediere
sau de dezvoltare corect întocmite şi funcţionale, în concordanţă cu
 curriculumul naţional şi local, adaptând creativ programele şcolare astfel
încât să contribuie în mare măsură la dezvoltarea personală a acestora şi
la succesul lor în învăţare.
Profesorii planifică, organizează, desfăşoară şi evaluează activităţi
diferenţiate de învăţare în care valorifică eficient nivelul diferit de
cunoaştere şi înţelegere la care se află elevii.
Profesorii utilizează strategii didactice moderne care îmbină eficient
o mare varietate de metode, forme de activitate (individuală, pe grupe,
frontală), mijloace didactice centrate pe nevoile şi interesele specifice ale
elevilor şi integrează eficient resursele TIC în activităţile cu elevii.
Elevii apreciază modul în care profesorii organizează lecţiile şi
există o foarte bună şi eficientă comunicare profesor – elev.
Sunt utilizate forme şi metode diferite de evaluare, notarea este
ritmică, obiectivă şi furnizează informaţii despre modul în care elevii îşi
îmbogăţesc învăţarea şi îşi dezvoltă competenţele specifice (capacităţile şi
abilităţile – în cazul învăţământului primar şi preprimar). Temele pentru
acasă sunt bine concepute, contribuie la învăţare, sunt evaluate şi permit
dezvoltarea creativităţii şi competenţelor elevilor.

2.4 COMPLETAREA RAPORTULUI DE INSPECŢIE ȘI A PROCESULUI VERBAL

ÎN REGISTRUL DE INSPECŢII

Raportul de inspecție completat de către cel care realizează inspecția va fi

întocmit de formularele tipizate corespunzătoare fiecărui tip de inspecție,
tipizate prevăzute de lesislația în vigoare. Raportul de inspecție trebuie scris
într-un limbaj accesibil. El trebuie să fie în concordanţă cu fișele de observare
ale lecțiilor, cu fișele de evaluare și cu concluziile transmise celui inspectat.
Raportul scris trebuie să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite şi va
acoperi toate domeniile indicate în formularul tipizat. Raportul va conține
aprecieri evaluative ușor de identificat de către candidat și de către managerul
unității în scopul îmbunătăţirii și dezvoltării aspectelor constatate și evaluate.
Raportul de inspecție va fi inregistrat la secretariatul unității de
învățământ, împreună cu fișele de evaluare și vor fi păstrate ân anexa registrului
de inspecție al școlii. La sfârșitul inspecției, după aceste documente, semnate de
metodist și directorul școlii se vor face trei xerocopii, conform cu originalul. Un
set din aceste documente va fi predat Imspectoratului Școlar, inspectorului
responsabil cu formarea continua, un set va fi luat de către cel care realizează
inspecția, iar cel de-al treilea set va fi predate cadndidatului pentru a fi cuprins
în portofoliu la compartimentul ce vizează formarea continuă.
Procesul verbal în registrul de inspecții va fi completat la sfârșitul
inspecției. El va conține datele exacte ale școlii, ale candidatului, tipul inspecției
efectuate, precum și calificativul/nota acordat/acordată candidatului.

2.5. ELEMENTE DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ

Metodiştii vor acţiona în unităţile de învăţământ, respectând prevederile

Regulamentului de Inspecție Școlară și Legea educației naționale. Aceștia nu vor
perturba desfășurarea normală a procesului educative invocând motivul
inspecției.
Rolul metodiştilor va fi unul de sprijin şi de evaluare, dar și de consiliere a
cadrului didactic inspectat și a corpului profesoral, la solicitarea cestuia.
Într-o discuţie preliminară cu personalul didactic, metodiştii vor comunica
celor inspectaţi obiectivele urmărite, procedurile de inspecţie aplicate şi
criteriile de apreciere folosite. La sfârşitul inspecției îşi vor expune cât mai
echilibrat opiniile asupra celor observate, obiectiv și fără părtinire.
Metodiştii nu vor interveni în timpul lecţiei decât dacă observă că cel
inspectat pune în pericol viaţa, sănătatea elevilor/preşcolarilor, a lui sau a
asistenţei.
Metodiştii vor discuta cele observate la clasă/grupă mai întâi cu cadrele
didactice respective şi, ulterior, şi cu alte persoane implicate în procesul
educaţional, punând accent pe date, informaţii sau lucruri nerelevante.
Metodiştii vor respecta elevii/preşcolarii în calitate de participanţi la
procesul educaţional., cu care vor dialoga formal și informal.
Metodiştii se vor comporta ca nişte profesionişti cu elevii/preşcolarii şi
vor evita declanşarea vreunui conflict.
Metodiştii vor acţiona întotdeauna spre binele, siguranţa și confortul
psihic ale candidatului și ale elevilor/preşcolarilor.
Metodiştii vor comunica deschis, asigurând în acelaşi timp
confidenţialitatea datelor care se referă la unitatea de învăţământ şi la
personalul ei.
Metodiştii vor dialoga cu cei inspectaţi, elevii/preşcolarii, părinţii, cu
personalul, cu membrii Consiliului de administraţie, şefii de catedre/comisii
metodice, parteneri sociali, sponsori etc., pentru a-i face să înţeleagă scopul
inspecţiei, modul în care vor fi implicaţi în acest proces şi culegerea de
informaţii privitoare la desfăşurarea procesului instructiv- educativ, la
managementul unităţii de învăţământ, relaţiile cu comunitatea locală şi cu
partenerii implicaţi în educaţie.
Metodiştii vor evalua obiectiv, vor fi flexibili în aplicarea procedurilor de
inspecţie pentru a se putea adapta situaţiilor concrete întâlnite.
Metodiştii îşi vor baza aprecierile pe criterii stabilite la nivel naţional, pe
datele şi probele colectate, având in vedere numai probe sigure şi neechivoce, în
concordanţă cu criteriile propuse de Regulamentul de inspecți
Metodiştii vor face deosebire între chestiunile minore şi cele majore, între
aspectele pozitive şi cele negative şi vor elabora un raport scris corect, cu
judecăţi exacte,comunicate cu claritate, onestitate şi fără părtinire.
Metodiştii vor avea un mod de lucru transparent şi deschis şi vor oferi
permanent feed-back, informând conducerea cu problemele care apar şi cu
constatările lor.

Bibliografie:

Legea 1/2011, Legea Educației Naționale;

Ordinul MECTS 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea
continuă a personalului din învăţământul preuniversitar;
Ordinul MEN nr. 3129/2013 pentru modificarea și completarea Metodologiei
privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar;
Ordinul MECTS nr. 5547/2011 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a
unităților de învățământ preuniversitar;
Ordinul MEN nr. 5294 / 2013 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi
desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar
2013 – 2014;
Bernat, S.-E., 2003 - “Tehnica învăţării eficiente”, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca ;
Gardner, H, 2011-“Mintea disciplinată”, Editura Sigma, ediția a III-a, București ;
Stanciu, M., 2003 - “Didactica postmodernă”, Editura Universităţii, Suceava.