Sunteți pe pagina 1din 5

Comportamentul agresiv (care presupune vătămarea corpului, obiectelor etc ale

sale sau ale altor persoane):


cum înțelegem sensul comportamentelor nedorite a copiilor
Comportament/e a căror intensitate, frecvență sau durată pun în pericol propria siguranța fizică sau a
persoanelor din jur sau comportamente care pot să limiteze accesul sau să rezulte în refuzul
accesului persoanei la serviciile comunității (Emerson și Einfeld, 2011).
 Comportamente agresive orientate spre exterior/ spre alții: mușcat, zgâriat, lovit, ciupit,
smuls părul din cap, aruncat obiecte, abuz verbal, țipat, scuipat etc.
 Comportamente agresive orientate spre sine: lovit cu capul, zgâriat, smuls părul din cap,
scobit în nas, împins ochii, scrâșnit dinții, consumul obiectelor necomestibile, etc.
 Comportamente repetitive: mișcări repetitive, legănat, vorbirea repetitivă, folosirea repetitivă
a obiectelor etc.
 Alte comportamente: distrugerea obiectelor, expunere la pericole, părăsirea clasei fără
permisiune etc.

A fi părinte înseamnă: un şir nesfîrşit de mici incidente;


 De conflicte periodice
 De crize neaşteptate care dau o reacţie fie emoțională fie comportamentală
 Reacţia dă consecinţe, uneori de bine alteori negative
 Influienţează în bine sau în rău personalitatea copilului

Ce facem de regulă noi sau copii care vin în plasament (caz în care sunt de la o vârstă 5 ani și
mai mult)
 Învinovăţesc
 Umilesc
 Acuză
 Ridiculizează
 Ameninţă
 Mituiesc
 Pun etichete
 Pedepsesc
 Predică
 Moralizează
Ce înseamnă educația: modelăm comportamente nu emoții

rezultat atitudine

comportament

Întrebări de indetificare a cauzelor comportamentului agresiv:


 Îi este foame copilului sau e obosit ?
 Îi e frică ?
 E bolnav ?
 E suprastimulat ? (de prea mult zgomot, prea mulţi copii în jur, prea multe culori, prea multă
lumină)
 E plictisit sau îl strînge ceva ?
 Îşi dă seama că un alt copil este o fiinţă şi nu un obiect ?
 E dezamăgit pentru că nu poate explora ceva ce-şi doreşte?
 E dezamăgit pentru că a fost întrerupt brusc din ceea ce făcea ?
 A preluat tensiunea şi stresul adulţilor din jur ?
 Se aşteaptă de la el să se comporte ca un copil mare (să aştepte, să împartă cu ceilalţi, să stea
mult timp liniştit) ?
 Au existat pierderi sau schimbări în viaţa copilului, de exemlpu, pierderea unui părinte, sau
mutatul în alt orar ?
 E cineva din casă bolnav ?

Cauzelel posibile ale comportamentului agresiv:


 Insatisfacerea nevoilor de bază (revedeți în material piramida lui Maslow!)
 Nedezvoltarea limbajului (nu poate să se exprime)
 Imposibilitatea de a se exprima emoțiile (necesitate de educare a exprimării emoțiilor și
trăirilor emoționale)
 Lipsa deprinderilor de a comunica cu semenii
 Frici, temeri de ceva sau cineva
 Sentimentul de neîncredere, stresul
 Gelozia
 Sentimentul nedreptăţii
 schimbare nedorită
 Conflicte din familie
 Lipsa de atenţie
 Lipsa de aprecieri (Dacă nu reuşeşte sa smulgă laude şi aprecieri, atunci va recurge la măsuri
disperate şi se va mulţumi cu mustruluieli şi chiar pedepse )
 Interdicții (nimic nu se poate, nu e permis, este interzis – fără a oferi alte posibilității
copilului: nu ai voie în drum unde merg mașinile, însă ai voie în ogradă, cu copii veciunului
la terenul de joacă)
 Critica permanent
 Pedeapsa imediată fără a clarifica cauzele
 Pedepse aspre care întăresc comportamentele negative

Cum depășim starile de agresivitate a copiilor:


 Identificarea cauzelor comportamentului agresiv; (revezi întrebările de control din
pagina de mai sus)
 Descărcarea tensiunii interne, încărcăturii emoţionale prin diverse activităţi
 Adultul îşi schimbă modul de comunicare, abordează metode de educaţie pozitive,
stabileşte nişte regului, limite, oferă exemplul propriu;
 Demonstraţi copilului dragoste, respect;
 Revizuiește programul, poate e prea încărcat și copilul obosește
 Manifestă interes fașă de activitatea copilului de la grădiniță, școală etc
 Asigură-te că a auzit ce l-ai rugat să facă
Comunicare ca parte a schimbării: asigurați-vă că copilul poate comunica direct la fel cum o
faceți dvs, comunică direct ce simte:
 Înțeleg că ești supărat, furios, gelos, invidious, bucuros etc
 Dacă strigi, lovești, plângi te ajută să scapi de tensiune însă problema sau necessitate rîmâne
a fi nerezolvată, hai să găsăm împreună o soluție…
 Dacă ai exagerat: cere scuze, spune mulțumesc, te rog etc… învață copilul să treacă peste
 Blândeațea este leacul cruzimii (posibil ca nimeni până la dvs să nu fi fost cuprin, liniștit,
bucurat, mulțumit etc acest copil, și respective acest copil nu a învățat limita)

Recomandări generale:
 Daţi-i posibilitatea să aleagă. Copiii vor uneori să decidă singuri. Dîndu-le posibilitatea de a
alege, le stimulaţi gîndirea. Alegerea nu trebuie să aibă mai mult de două variante. „Vrei
lapte sau suc de portocale“? Amandouă posibilităţile trebuie să fie acceptabile pentru părinte.
 E nevoie de reguli. Regulile ajută la stabilirea unor limite între care se poate înscrie un
comportament. Ele trebuie să fie scurte şi concise, formulate în termeni pozitivi şi trebuie să
aibă motive foarte clare. „Ia-mă de mană cînd traversăm strada. Şoferii nu te pot vedea“.
 Evitaţi regulile negative, cum ar fi „Nu arunca mancarea pe jos“, ci spuneţi: „Mîncarea se
ţine pe farfurie“. Nu impuneţi prea multe reguli.
 Fiţi un model de bună purtare (copii învață din comportamentele noastre). Copiii imită
comportamentul adulţilor.Părinţii trebuie să fie fermi, dar iubitori, apropiaţi. Dacă doresc ca
copilul să spună „Mulţumesc“ sau „Te rog“, trebuie ca ei înşişi să folosească aceste expresii
foarte des.
 Orice comportament are anumite consecinţe. Explicaţi copilului legătura dintre
comportament şi consecinţele lui. Dacă aruncă jucăriile pe jos, trebuie să ajute apoi la
stransul lor. Dacă necăjeşte pisica, mama i-o va lua.
 E mai puţin cu rezultat să folosiţi consecinţe care nu au legătură cu comportamentul
respectiv „Dacă mai arunci mîncarea pe jos, nu o să te mai las să te uiţi la televizor.”
 Daţi copilului explicaţii. După ce „lecţia“ de disciplină s-a terminat, explicaţi-i copilului
despre ce este vorba. „Dacă îi baţi pe ceilalţi copii o să-i doară şi n-o să le placă.“
 Arătaţi-i copilului că îl iubiţi chiar dacă nu a fost cuminte. După ce i-aţi explicat de ce nu e
bine să facă anumite lucruri, luaţi-l în braţe şi arătaţi-i cît de mult îl iubiţi.
 „Te iubesc foarte mult, dar nu pot să te las să te porţi aşa. În curînd o să înveţi să te
controlezi singur.“
 Întăriţi comportamentele pozitive. Părinţii ar trebui să observe comportamentele pozitive ale
copiilor şi să le comenteze: „Ai fost foarte drăguţ cu Grivei. Căţeilor le pace să-i mîngîi aşa,
încet.“
 Folosiți puterea pauzelor, un moment în liniște pentru a calma spiritele e potrivit pentru
situațiile de tensiune și furie.

Comportamentele dăunătoare a adulților: Cercetările au demonstrat că pedepsele fizice au


dezavantaje foarte mari:
 Copiii care au fost bătuţi sunt mult mai agresivi decat cei cărora nu li s-au aplicat pedepse
corporale
 Bătaia îl poate face pe copil să se conformeze pentru moment, dar efectele ei de lungă durată
pot duce la delicvenţă în adolescenţă şi chiar crimă la maturitate
 Bătaia determină scăderea încrederii în sine şi diminuarea sentimentului propriei valori
 Băieţii suferă mai multe bătăi decat fetiţele
 Bătaia este folosită de cele mai multe ori în locul unor discuţii cu copilul despre
comportamentul nedorit şi despre ceea ce ar trebui să facă el pentru ca acesta să nu se mai
repete
 Bătăile apar atunci cand adulţii sunt înfuriaţi de copii
 Bărbaţii sunt de acord cu bătaia în mai mare măsură decît femeile
 Adulţii care îşi bat copiii au fost probabil bătuţi de părinţii lor pentru că nu erau cuminţi

Despre comportamentul copiilor mici:


 Acceptaţi că greşelile fac parte din natura umană şi folosiţi-le ca pe un instrument pentru a
învăţa copilul cum să se comporte potrivit
 Dacă comportamentele nedorite vin din lipsa de încredere în sine a copilului, încurajaţi-l
 Daţi-i copilului posibilitatea de a experimenta succesul adevărat, lăsați-l să greșească ca să
găsească soluția succesului și victorie!
 Cînd vă exprimaţi nemulţumirea pentru comportamentul negativ, axaţi-vă pe actul în sine, şi
nu pe caracterul copilului. Nu spuneţi: „Dacă te porţi aşa eşti un prost“, ci „Mi-ar fi plăcut să
nu faci asta pentru că (spuneți cum v-ați simțit – supărată, speriată, blocată; întrebați-l
cum s-a simțit? Identificți ce informașii/ cunoștințe noi a învățat? Unde le poate aplica?
Și ce va face neapărat din cele învățate din situația data mâine?)“
 Folosiţi atitudini pozitive şi încurajaţi comportamentele dezirabile „O să te străduieşti să nu
mai faci asta altă dată“
 Ajutaţi-i pe cei mici să-şi exprime verbal nemulţumirile
 Fiţi constanţi (Dacă a-ți promis – faceți! Dacă a-ți dat cuvântul – respectați-l! Dacă a-ți
discutat o normă sau o regulă – o urmează toți din casă!)

Nota bene! Ce e bine de reținut!


Ce putem cu adevărat controla. Cele 4 Puteri!
 Puterea percepție: Nimeni nu te poate enerva fără permisiunea ta
 Puterea atenției: Pe ce te concentrezi mai mult, aceea îți va oferi cele mai multe rezultate
 Puterea liberului arbitru: Singura persoană pe care o poți schimba ești tu însuți
 Puterea unității: concentrează/te pe comunicare în loc să încerci să fii special
 Puterea iubirii: vezi ce e mai bun în fiecare
 Puterea de a accepta: Ia fiecare moment așa cum este
 Puterea intenției: Conflictul este o oportunitate de a învăța (ce merge bine ș ice nu? Unde nu
cunoaștem îndeajuns. Ce putem face mai bine.)

Recomandări pentru părinți!


 De a depăşi limitele legate de a merge la psihiatru (sunt psihologi, logopezi, medici de
familie etc)
 Conştientizarea faptului că copilul nu este “nebun”, ci are nevoie de mai mult ajutor și
înțelegere
 Identificarea pe rînd a comportamentelor problematice şi a pune în aplicare metode ce ar
contribui la modificarea lor – identificarea frecvenţei şi reducerea ei (cât de des – cât de rar
deja!)
 Să folosim metode de disciplinare şi nu de pedeapsă (întrebați-vă: cât de plăcut vă este dacă
cineva vă lovește, vă numește? Ce faceți? Cum vă apărați?)

Bonus!
 Ce ocupaţii aveţi în timpul zilei?
 În care dintre aceste ocupaţii s-ar putea implica şi copilul?
 În ce mod (în formă de joacă)?