Sunteți pe pagina 1din 9

Să învăţăm despre cheltueli *

Responsabilitatea de a cheltui bani vine cot la


cot cu responsabilitatea de a face economii. Este
o abilitate care necesită disciplină şi planificare
minuţioasă. Cu toţii am auzit istorii ale
prietenilor sau rudelor care au cheltuit prea mult
sau au trăit cu mijloace care depăşeau sumele de
care dispuneau şi consecinţele neplăcute. Acest
modul familiarizează participanţii cu paşii
practici care duc spre cheltuirea banilor cu
responsabilitate.

Obiectivele de învăţare

1. Distingerea dintre necesităţi şi dorinţe.

2. Luaţi decizii privitor la priorităţile de cheltuire.

3. Creaţi un buget simplu.

3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
Învăţarea cheie

• Cheltuirea responsabilă se referă, în linii mari, la distingerea dintre necesităţile şi dorinţele noastre. Cu
bani sau resurse limitate, este esenţial de a cheltui pe necesităţi. Dorinţele, pe de altă parte, nu sunt
numaidecât rele, însă pe ele trebuie de cheltuit cu conştiinţă.
• Învăţarea să prioritizăm cheltuielile este o abilitate importantă care ne ajută să ne administrăm banii mai bine.

• Bugetele sunt instrumente utile pentru a ne ajuta să ne planificăm şi administrăm banii. E uşor să înveţi să
elaborezi un buget.

Timp necesar: 80 – 90 minute.

*Adaptat cu permisiunea Programului Global pentru Educaţie Financiară: Tinerii: Viitorul Tău, Banii
Tăi. 2008. Oportunităţi de Microfinanţare şi Lipsa Foametei.

proiect

Opţiunea 1: Rugaţi participanţii să intervieze şeful gospodăriei în familia lor despre cheltuielile de trai.
Rugaţi-i să identifice primele trei lucruri pentru care se cheltuie în gospodărie.

Opţiunea 2: Rugaţi participanţii să facă o listă de trei decizii de a cheltui care au fost bune şi trei inoportune. De
exemplu, o decizie bună de a cheltui ar putea fi plata taxelor şcolare pentru un curs de limbă engleză, în timp ce o
decizie proastă de a cheltui ar putea fi cumpărarea ultimelor haine la modă care s-au dovedit a fi neconfortabile pentru
purtat.

// MANUALUL AFLATEEN 151


Instrucţiuni facilitatorului

explorează Întrerupeţi cursul şi permiteţi participanţilor să ştie când


să schimbe propoziţia introductivă.

Nivel: intermediar
Nivelul: de bază Activitate: Cheltuieli individuale
Activitate: Răspunsuri cu mingea (20 minute)
(15 minute)
Este un joc unde participanţii practică luarea
E un joc pentru a constata motivele care stau la baza deciziilor de cheltuire.
obiceiurilor oamenilor de a cheltui.
Materiale
Materiale • 20 obiecte de numărat pentru fiecare participant (de
ex. fasole, clame pentru hârtie, pietricele, chibrituri)
• Flipchart şi stilou
• Materialul distributiv „Jocul de-a cheltuiala”
• O minge (de ex. minge din stofă, ghem sau o (vezi fapte şi resurse figura 3.14)
şosetă rulată)
• Flipchart cu „Jocul de-a cheltuiala”: Transport
Desfăşurarea (vezi fapte şi resurse figura 3.15)

1. Rugaţi participanţii să se ridice şi să formeze un cerc. Desfăşurare


2. Explicaţi-le că veţi rosti un enunţ care nu este
încheiat şi veţi arunca mingea cuiva din cerc. Acea 1. Distribuiţi materialul „Jocul de-a cheltuiala” şi 20
persoană trebuie să încheie propoziţia. De exemplu: de obiecte de numărat fiecărui participant. Rugaţi
„La vârsta mea oamenii cheltuie pentru ... a participanţii să se asigure că au primit 20 de
cumpăra haine noi”. obiecte.

3. După ce s-a răspuns, repetaţi aceeaşi propoziţie 2. Explicaţi: Materialul distributiv care tocmai le-a fost
neterminată şi atuncaţi mingea altcuiva din cerc, oferit listează toate lucrurile pentru care puteţi să vă
care mai apoi trebuie să dea răspunsul înainte de a cheltuiţi veniturile. Fiecare categorie oferă câteva
repeta aceleaşi acţiuni cu altcineva din cerc. opţiuni şi numărul de „X” lângă acestea indică
costul pentru fiecare articol. Pentru fiecare categorie,
4. Folosiţi următoarele propoziţii: selectaţi o opţiune care vi se potriveşte cel mai bine
şi puneţi atâtea obiecte câte sunt necesare pentru a o
• Oamenii de vârsta mea cheltuie pe ... plăti. Opţiunile care nu au un „X” sunt gratuite. Nu
trebuie să le plătiţi din venitul vostru.
• Adulţii deseori cheltuie pe …
3. Faceţi un exemplu împreună. Arătaţi flipchartul „Jocul
5. Dacă e posibil, rugaţi un voluntar sau un co- de-a cheltuiala”: transportul
facilitator să scrie unele răspunsuri în trei
caategorii largi: „Folosire personală”, „Urgenţe” 4. Explicaţi: Selectaţi opţiunea de transport care vă
(cum ar fi îmbolnăviri spontane sau accidente) şi place cel mai mult. Puteţi alege opţiunea pe care o
„Oportunităţi de viitor”. doriţi în loc de opţiunea cea mai apropiată de ceea ce
folosiţi în realitate. Dacă vreţi să vă deplasaţi cu
6. Notă: nu trebuie să aşteptaţi până cineva spune taxiul, puneţi trei obiecte alături de „taxi frecvent”.
sfârşitul fiecărei propoziţii. E mai bine să Însă dacă credeţi că puteţi să mergeţi pe jos sau pe
menţineţi lucrurile active într-un ritm vioi. Opriţi- bicicletă în cele mai multe locuri, nu trebuie să
vă pentru câteva secunde la fiecare propoziţie înainte cheltuiţi nimic pentru transport.
de a trece la următoarea.
5. Încurajaţi întrebările şi răspundeţi-le.
7. După trei propoziţii, întrebaţi participanţii: „Care
sunt similitudinile între obiceiurile de cheltuire a 6. Instructaţi participanţii să continue şi să
tinerilor şi adulţilor?” încheie materialul jocului de-a cheltuiala.

152 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI


7. Mergeţi prin sală şi asiguraţi-vă că participanţii Desfăşurare
înţeleg ce trebuie să facă. Acordaţi acestui exerciţiu
de la cinci la zece minute şi apoi puneţi-le 1. Divizaţi participanţii în patru grupuri sau de
următoarele întrebări: mărime gestionabilă.

• Ce a fost dificil la acest exerciţiu? 2. Oferiţi fiecărui grup o foaie albă de flipchart şi
câteva marchere de culori diferite.
• Ce alegeri aţi fost nevoiţi să faceţi?
3. Rugaţi-i să creeze o „persoană” desenând un
8. Rugaţi-i să pună un semn pe acelea pe care le-au adolescent tipic sau pe cineva de vârsta lor. Unul sau
ales. doi participanţi pot fi pictori.

9. Acum explicaţi participanţilor că venitul lor a fost 4. Daţi-i un nume acelei persoane, o vârsta şi alte
redus la 13 obiecte. Sarcina lor este să găsească o trăsături. Gândiţi-vă la personalitatea, interesele
modalitate de a cheltui banii, care acum sunt mai şi pasiunile ei.
puţini. Cinci minute pentru runda a doua.
5. Daţi-le cinci minute pentru a crea persoana.
10. Puneţi următoarele întrebări de îndrumare:
6. În timp ce participanţii desenează, distribuiţi 12-15
• Care a fost primul articol la care aţi renunţat? fişe şi bandă adezivă fiecărui grup. Dacă e posibil,
De ce? distribuiţi fişele în două culori (una pentru venituri şi
cealaltă pentru cheltuieli).
• Care a fost ultimul obiect la care aţi fi vrut să
renunţaţi? Dece? 7. Explicaţi: Apoi, identificaţi potenţialele surse de
venit pentru tânărul/tânăra imaginară. Includeţi orice

3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
• Cine a inclus economii în planul de cheltuieli? credeţi că corespunde persoanei voastre:
Cum v-ar fi putut ajuta acestea în runda a doua? indemnizaţii, cadouri de la rude sau banii pe care-i
câştigă. Alegeţi o culoare care va fi folosită ppentru
• Compare your spending plans with the venituri. Scrieţi o sursă de venituri pe fiecare fişă.
person next to you. Puneţi fişele de partea stângă a desenului.

• Cum s-au schimbat planurile de cheltuieli? 8. Pentru asta daţi-le trei minute. Când termină,
spuneţi-le:
• Ce vă spun schimbările în alegerile voastre
despre cum preferinţele individuale vă • Acum decideţi care sunt cheltuielile tipice
influenţează alegerile? ale acestei persoane tinere. Gândiţi-vă la
toate lucrurile pentru şi scrieţi fiecare
cheltuială pe o fişă separată. Folosiţi fişe de
Instrucţiuni facilitatorului
cealaltă culoare pentru a scrie cheltuielile.
• Asiguraţi-vă de pregătirea tuturor materialelor Puneţi fişele de partea stângă a desenului.
necesare pentru activităţile susmenţionate.
9. Daţi-le trei minute pentru aceasta şi apoi rugaţi
• Pregătiţi copii ale materialelor distributive: grupurile să-şi prezinte persoana tânără imaginară
„jocul de-a cheltuiala” din timp. celorlalţi, spunându-i inclusiv şi numele, vârsta,
interesele, sursele de venituri şi cheltuielile.
Nivel: Avansat 10. Puneţi fiecărui grup următoarele întrebări:
Activitate: Care sunt sursele de
venituri şi cheltuieli? (25 minute) • Are tânărul/tânăra voastră surse permanente de
venit?
Aceasta este o activitate de grup, unde participanţii vor
elabora un buget ipotetic pentru un personaj imaginar • Are tânărul/tânăra voastră destui bani ca să-şi
la alegere. acopere toate cheltuielile sale?

Materiale • Care este modalitatea preferată de a cheltui bani?

• Fişe de două culori diferite (o culoare pentru 11. Invitaţi alţi participanţi să pună întrebări despre
venituri, altă culoare pentru cheltuieli) persoana imaginară.

• Un premiu mic

• Foi flipchart, markere şi bandă adezivă

// MANUALUL AFLATEEN 153


12. După finalizarea tuturor prezentărilor, întrebaţi:

• Ce alte surse de venit care încă nu au fost investighează


menţionate au tinerii?

• Ce alte cheltuieli ordinare au fost omise? Activitate: Cheltuielile mele proprii


(30 minute)
13. Rugaţi participanţii să scrie orice surse adiţionale
de venituri sau cheltuieli pe fişe şi postaţile pe Această activitate ajută participanţii să reflecteze asupra
desene. propriului comportament de cheltuire.
14. Acum, rugaţi participanţii să împartă cheltuielile
persoanelor în categorii. Explicaţi: Analizaţi
Materiale
cheltuielile tânărului/tânerei voastre şi separaţi aceste
cheltuieli pe categorii. De exemplu, îmbrăcăminte, • Hârtie şi stilouri
încălţăminte şi articole de igienă personală pot
constitui o categorie a „obiectelor de uz personal”. Desfăşurarea
Biletele la evenimente sportive, jocuri video şi
cinema pot fi considerate „distracţii”. Cărţi, 1. Formaţi grupuri de 4-6 participanţi.
stilouri şi hârtie nimeresc în categoria „rechizite
şcolare”. 2. Dacă au făcut Proiectul (Opţiunea 2), rugaţi
participanţii să împărtăşească lista deciziilor
15. Daţi-le trei minute pentru a finaliza sarcina. Rugaţi bune şi proaste de cheltuire cu grupul lor mic.
ca un voluntar să raporteze categoriile create de Dacă nu, rugaţi-i să se gândească la două
grupul său. Întrebaţi dacă celelalte grupuri au avut exemple de decizii bune de a cheltui şi două decizii
altfel de categorii. proaste de a cheltui.

16. Explicaţi: Aceste categorii de cheltuieli ne vor 3. Rugaţi-i să împărtăşească motivele care au stat la
ajuta să reuşim în următoarea noastră sarcină de baza deciziilor lor. Rugaţi-i să aleagă două exemple
elaborare a unui buget. de decizii bune şi proaste de a cheltui.

4. Rugaţi-i să reflecteze asupra şi să discute


Instrucţiuni facilitatorului
următoarele întrebări:
• Pregătiţi-vă pentru această sesiune luând notă
despre veniturile şi cheltuielile tipice ale unor • Ce înseamnă să „trăieşti după posibilităţi”?
tineri din zona voastră.
• Ce părere aveţi despre acest citat „trăieşte
• Pregătiţi mai multe fişe pentru cheltuieli, simplu, astfel încât şi alţii să poată pur şi
deoarece acestea, de regulă, depăşesc numărul simplu să trăiască”?
fişelor cu sursele de venit.
• Ce factori vă determină comportamentul la
• Puneţi întrebările: cheltuire? De exemplu, tendinţa sau
presiunea din partea semenilor.
• Reflectă veniturile şi cheltuielile raportate şi
veniturile şi cheltuielile voastre proprii? Care sunt • Sunteţi de acord că cheltuielile vă reflectă
similitudinile şi diferenţele? valorile?

• A fost acest exerciţiu util pentru voi? 5. Instructaţi fiecare grup să-şi împărtăşească şi să-şi
prezinte punctele discutate cu alţi participanţi şi
permiteţi o discuţie în grupul lărgit.

gândeşte
Întrebări de îndrumare (15 minute)
• Ce părere aveţi despre activitate?

• Ce aţi observat?

• Ce aţi învăţat din acest exerciţiu? Cum acesta vă va fi


de ajutor în propria voastră viaţă?

154 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI


anexate) pe perete lângă formularul de
buget curat.
acţionează 4. Arătaţi spre sursele de venituri ale „starului”
(numele persoanei imaginare care a fost folosită) şi
spuneţi: am nevoie de un voluntar ca să ia
Participanţii vor elabora un buget pentru o fişele de venituri ale „starului” şi să le pună pe
persoană (tânăr/tânără) imaginară. În aşa mod, schemă pe linii sub secţiunea venituri.
participanţii vor însuşi lucrurile elementare în
elaborarea unui buget.
5. Apoi arătaţi spre categoriile de cheltuieli şi spuneţi:
Activitate: Elaborarea bugetului am nevoie de un voluntar ca să pună fişele de
cheltuieli (ale „starului”) în buget. Puneţi fiecare
(20 minute) fişă în categoria cheltuieli acolo unde-i este locul.

Aceasta este o activitate de grup în cursul căreia 6. Rugaţi fiecare participant să ia o fişă din cutie. Explicaţi:
participanţii vor elabora un buget comun. Acestea sunt fişe cu sume. Cifra pe care o vedeţi pe fişă este
suma de bani cheltuită pentru un articol. Trebuie să decideţi
Materiale unde o puneţi în formularul de buget. Dacă extrageţi din cutie
o fişă de venituri (în dependenţă de culoare), atunci trebuie să
o puneţi în coloniţa cu sumă alături de articolul de venituri
• Vezi fapte şi resurse figura 3.16 „Planul de buget”
sau un articol pe linia care vă place. Dacă extrageţi o fişă
de cheltuieli, puneţi-o în coloniţa cu sume alături de
• Flipchart cu „Definiţiile bugetului” articolul de cheltuieli care doriţi.

• Flipchart c u „ Bugetul” 7. În acelaşi timp, trimiteţi doi sau trei participanţi la

3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
flipchart.
• Flipchart cu „Definiţia surplusului şi a deficitului”
8. Odată ce toate liniile de articole din buget sunt
• Fişe pentru notiţe (aceleaşi două culori pentru îndeplinite, rugaţi participanţii să vă ajute să adunaţi
venituri şi cheltuieli) cu sume scrise pe ele veniturile şi cheltuielile. Întrebaţi:
(vezi instrucţiunile de mai jos)
• Care secţiune a bugetului are cea mai mare
Din timp, pregătiţi fişele cu diverse sume de bani scrise pe valoare?
ele şi puneţi-le într-o cutie. Folosiţi acelaşi sistem de
codificare prin culori pe care aţi folosit-o la venituri şi • Ce altceva aţi observat în buget?
cheltuieli. Asiguraţi-vă că suma totală pe fişele de venituri
este aproape ca valoare de suma totală a fişelor de 9. Accentuaţi ultima linie din formularul de buget.
cheltuieli. Sumele sugerate mai jos sunt universale, pentru Explicaţi: această linie de la urmă este cea mai
că nu se specifică valuta. Pe fişele pregătite, folosiţi valuta importantă din formular. Numărul pe care-l punem
locală şi sumele care reflectă nişte estimări realiste a aici poate fi pozitiv sau negatic, în dependenţă de
surselor de venituri şi cheltuieli. Folosiţi numere simple faptul dacă sunt destul venituri care să acopere
(de exemplu, cifre cu zece) pentru ca participanţilor să le cheltuielile. Dacă numărul este pozitiv, atunci
fie uşor să le adune. Sumele sugerate pentru venituri: înseamnă că persoana are mai multe venituri
100, 50, 20, 200, 30, 50. Sume sugerate pentru decât cheltuieli. Dacă este negativ, înseamnă că
cheltuieli: 20, 50, 100, 20, 10, 50. cheltuielile persoanei sunt mai mari decât
veniturile sale. Pentru această situaţie vom
Desfăşurarea învăţa nişte termeni.

1. Explicaţi că urmează să elaboraţi un buget pentru


adolescenţi imaginari.
Întrebări călăuzitoare şi notiţe
• Arătaţi coala cu Definiţiile de surplus şi deficit
2. În primul rând definiţi bugetul. Citiţi
„Definiţia bugetului”. • Ce alt cuvânt, în orice limbă, aţi putea folosi pentru a
descrie un surplus? Scrieţi orice fraze sau termeni
3. Afişaţi foaia curată de buget pe flipchart, astfel încât argotici locali folosiţi de tineri când se referă la
toată lumea să o poată vedea. Explicaţi secţiunile cu surplus alături de acest cuvânt.
venituri şi cheltuieli ale bugetului. Spuneţi
participanţilor că ei trebuie să completeze • Ce alt cuvânt, în orice limbă, aţi putea folosi pentru a
formularul din perspectiva unui adolescent
descrie un deficit? Scrieţi orice fraze sau termeni
imaginar, creat de grup mai devreme. Alegeţi un argotici locali folosiţi de tineri când se referă la
adolescent imaginar care va fi „starul” activităţii şi deficit alături de acest cuvânt.
puneţi desenul (cu fişele de cheltuieli şi venituri

// MANUALUL AFLATEEN 155


• În cazul acestui buget pe care tocmai l-am elaborat, Reflecarea de încheiere:
cum poate apărea un surplus? (Aceasta ar însemna (Jurnal personal)
că au rămas bani după achitarea tuturor
cheltuielilor) Dacă ai doar $100 (adaptează suma la contextul
şi valuta locală) la dispoziţie în fiecare lună şi
• Cum poate apărea un deficit? (Insuficient venit trebuie să decizi cum îi vei cheltui – cum ţi-ai
pentru a acoperi toate cheltuielile generează deficit.) planifica cheltuielile?

• Cum ne dăm seama de cifra care vine pe acea linie a


Notă din partea Aflateen:
bugetului? (Trebuie să scadem totalul cheltuielilor
din totalul veniturilor. Un număr pozitiv este un Ne-ar plăcea să ne expui feedback-ul sau comentariile la
surplus şi un număr negativ indică deficit.) acest modul. Vă rugăm să ne trimiteţi formularul de
feedback al manualului Aflateen (Secţiunea Resurse
• Demonstraţi calcularea, scăzând totalul cheltuielilor Aflateen) la info@aflatoun.org sau împărtăşiţi-le pe
din totalul veniturilor pe flipchartul cu buget folosit reţeaua socială a www.aflatounworld.org.
ca exemplu. Întrebaţi participanţii următoarele:

• Ce indică acest buget – un surplus sau un deficit?

• De ce este important de a duce evidenţa


veniturilor şi a cheltuielilor?

Faceţi un rezumat spunând următoarele: Ţinerea


evidenţei veniturilor şi cheltuielilor vă ajută să ştiţi
unde se duc banii voştri. Dacă aveţi mai mulţi, sau un
surplus, puteţi să-i economisiţi pentru o nevoie
viitoare. Dacă bugetul vă spune că nu aveţi destui
bani pentru a vă acoperi cheltuielile, sau aveţi un
deficit, ştiţi că trebuie să reduceţi cheltuielile.

Instrucţiuni facilitatorului
• Ca o activitate adiţională, aţi putea să puneţi o
întrebare de încheiere grupului, în dependenţă de
surplusul sau deficitul „starului”:

• Ce ar putea să facă el/ea dacă ar avea un


surplus sau dacă i-ar rămâne bani?

• Ce ar putea să facă el/ea când are un deficit


bugetar?

• Daţi-le trei minute. Grupul cu cele mai multe sugestii


câştigă un premiu!

• Încurajaţi participanţii să ţină evidenţă în scris a


tot ce cumpără şi cheltuie timp de o săpmtămână
(sau între această sesiune şi următoarea, dacă
sesiunile au loc la câteva zile, astfel dând
participanţilor destul timp pentru a cheltui bani în
realitate) pentru ca să vadă cum îşi menţin în
echilibru veniturile şi cheltuielile. Accentuaţi că ei
pot folosi cadrul bugetar pe care l-au folosit în clasă
pentur a-şi urmări propriile venituri şi cheltuieli.

• Din cauza complexităţii acestui modul, se recomandă


facilitatorilor să înveţe şi să practice activitatea
„Elaborarea bugetului” înainte de a conduce sesiunea

156 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI


FAPTE ŞI
RESURSE
Fig. 3.14

„Tabelul jocul de-a cheltuiala”:

Trai Îmbrăcăminte

Trai cu părinţii Nu cumperi


Împarte camera cu un prieten x pantofi xxx
Împarte apartament cu prieteni xx Tricouri x
Închiriază de unul singur xxx Blugi xx

Telefon Îngrijire personală

3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
Fără abonament x Igienă (lame, şampon ) x
Cu abonament xx Frizerie xx

Hrană Timp liber

Mănâncă întotdeauna acasă Vizite la prieteni


Ceai/gustări în oraş x Cinema x xx
Mănânci prânzul în oraş xx Salon jocuri video xxx
Prânz + ceai/gustări în oraş xxx Concerte/evenimente sportive

Transport Contribuţii la
cheltuieli casnice

Mergi pe jos sau cu bicicleta Nu se cer/aşteaptă xx


Autobuz x Ocazional după necesitate xxxx
Autobuz şi câteodată taxi xx ¼ a venitului lunar x
Deseori taxi xxx

Economii

Ocazional monede într-un borcan


O sumă mică în fiecare săptămână pe un cont x
Depozit lunar regulat într-o bancă xx

// MANUALUL AFLATEEN 157


FAPTE ŞI
RESURSE
Fig. 3.15

Flipchart:
„Jocul de-a cheltuiala: transport”

Jocul de-a cheltuiala: Transport

Tipul de transport Valoare

Mergi pe jos sau cu bicicleta X XX

Autobuz XXXX

Autobuz şi taxi ocazional XX

Deseori taxi

158 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI


“ buget”
Planul de
FAPTE ŞI
RESURSE
Definiţia bugetului
Bugetul este un rezumat al veniturilor estimate şi a modalităţii de cheltuire a Fig. 3.16
acestora pe o anumită perioadă de timp.

Definiţia surplusului şi a deficitului


Surplusul este suma de bani sau cantitatea de bunuri care rămân după ce s-au
efectuat toate cheltuielile.
Deficitul este un neajuns de bani sau alte bunuri care sunt necesare.

Buget

Articole linie de buget: Săptămâna1: C a n t i t a t e a


Venit

3 // SAVING AND SPENDING


TOTAL VENIT:

Cheltuieli
Personale

Distracţii

Educaţie

Transport

Familie

TOTAL CHELTUIELI:

TOTAL SURPLUS / DEFICIT (Soldul)

// MANUALUL AFLATEEN 159