Să învăţăm despre cheltueli *

Responsabilitatea de a cheltui bani vine cot la

cot cu responsabilitatea de a face economii. Este
o abilitate care necesită disciplină şi planificare
minuţioasă. Cu toţii am auzit istorii ale
prietenilor sau rudelor care au cheltuit prea mult
sau au trăit cu mijloace care depăşeau sumele de
care dispuneau şi consecinţele neplăcute. Acest
modul familiarizează participanţii cu paşii
practici care duc spre cheltuirea banilor cu
responsabilitate.

Obiectivele de învăţare

1. Distingerea dintre necesităţi şi dorinţe.

2. Luaţi decizii privitor la priorităţile de cheltuire.

3. Creaţi un buget simplu.

3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
Învăţarea cheie

• Cheltuirea responsabilă se referă, în linii mari, la distingerea dintre necesităţile şi dorinţele noastre. Cu
bani sau resurse limitate, este esenţial de a cheltui pe necesităţi. Dorinţele, pe de altă parte, nu sunt
numaidecât rele, însă pe ele trebuie de cheltuit cu conştiinţă.
• Învăţarea să prioritizăm cheltuielile este o abilitate importantă care ne ajută să ne administrăm banii mai bine.

• Bugetele sunt instrumente utile pentru a ne ajuta să ne planificăm şi administrăm banii. E uşor să înveţi să
elaborezi un buget.

Timp necesar: 80 – 90 minute.

*Adaptat cu permisiunea Programului Global pentru Educaţie Financiară: Tinerii: Viitorul Tău, Banii
Tăi. 2008. Oportunităţi de Microfinanţare şi Lipsa Foametei.

proiect

Opţiunea 1: Rugaţi participanţii să intervieze şeful gospodăriei în familia lor despre cheltuielile de trai.
Rugaţi-i să identifice primele trei lucruri pentru care se cheltuie în gospodărie.

Opţiunea 2: Rugaţi participanţii să facă o listă de trei decizii de a cheltui care au fost bune şi trei inoportune. De
exemplu, o decizie bună de a cheltui ar putea fi plata taxelor şcolare pentru un curs de limbă engleză, în timp ce o
decizie proastă de a cheltui ar putea fi cumpărarea ultimelor haine la modă care s-au dovedit a fi neconfortabile pentru
purtat.

// MANUALUL AFLATEEN 151


explorează
Nivelul: de bază
Activitate: Răspunsuri cu mingea
(15 minute)
E un joc pentru a constata motivele care stau la baza
obiceiurilor oamenilor de a cheltui.
Materiale
• Flipchart şi stilou
• O minge (de ex. minge din stofă, ghem sau o
şosetă rulată)
Desfăşurarea
1. Rugaţi participanţii să se ridice şi să formeze un cerc.
2. Explicaţi-le că veţi rosti un enunţ care nu este
încheiat şi veţi arunca mingea cuiva din cerc. Acea
persoană trebuie să încheie propoziţia. De exemplu:
„La vârsta mea oamenii cheltuie pentru ... a
cumpăra haine noi”.
3. După ce s-a răspuns, repetaţi aceeaşi propoziţie
neterminată şi atuncaţi mingea altcuiva din cerc,
care mai apoi trebuie să dea răspunsul înainte de a
repeta aceleaşi acţiuni cu altcineva din cerc.
4. Folosiţi următoarele propoziţii:
• Oamenii de vârsta mea cheltuie pe ...
• Adulţii deseori cheltuie pe …
5. Dacă e posibil, rugaţi un voluntar sau un co-
facilitator să scrie unele răspunsuri în trei
caategorii largi: „Folosire personală”, „Urgenţe”
(cum ar fi îmbolnăviri spontane sau accidente) şi
„Oportunităţi de viitor”.
6. Notă: nu trebuie să aşteptaţi până cineva spune
sfârşitul fiecărei propoziţii. E mai bine să
menţineţi lucrurile active într-un ritm vioi. Opriţi-
vă pentru câteva secunde la fiecare propoziţie înainte
de a trece la următoarea.
7. După trei propoziţii, întrebaţi participanţii: „Care
sunt similitudinile între obiceiurile de cheltuire a
tinerilor şi adulţilor?”
152 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
Instrucţiuni facilitatorului
Întrerupeţi cursul şi permiteţi participanţilor să ştie când
să schimbe propoziţia introductivă.
Nivel: intermediar
Activitate: Cheltuieli individuale
(20 minute)
Este un joc unde participanţii practică luarea
deciziilor de cheltuire.
Materiale
• 20 obiecte de numărat pentru fiecare participant (de
ex. fasole, clame pentru hârtie, pietricele, chibrituri)
• Materialul distributiv „Jocul de-a cheltuiala”
(vezi fapte şi resurse figura 3.14)
• Flipchart cu „Jocul de-a cheltuiala”: Transport
(vezi fapte şi resurse figura 3.15)
Desfăşurare
1. Distribuiţi materialul „Jocul de-a cheltuiala” şi 20
de obiecte de numărat fiecărui participant. Rugaţi
participanţii să se asigure că au primit 20 de
obiecte.
2. Explicaţi: Materialul distributiv care tocmai le-a fost
oferit listează toate lucrurile pentru care puteţi să vă
cheltuiţi veniturile. Fiecare categorie oferă câteva
opţiuni şi numărul de „X” lângă acestea indică
costul pentru fiecare articol. Pentru fiecare categorie,
selectaţi o opţiune care vi se potriveşte cel mai bine
şi puneţi atâtea obiecte câte sunt necesare pentru a o
plăti. Opţiunile care nu au un „X” sunt gratuite. Nu
trebuie să le plătiţi din venitul vostru.
3. Faceţi un exemplu împreună. Arătaţi flipchartul „Jocul
de-a cheltuiala”: transportul
4. Explicaţi: Selectaţi opţiunea de transport care vă
place cel mai mult. Puteţi alege opţiunea pe care o
doriţi în loc de opţiunea cea mai apropiată de ceea ce
folosiţi în realitate. Dacă vreţi să vă deplasaţi cu
taxiul, puneţi trei obiecte alături de „taxi frecvent”.
Însă dacă credeţi că puteţi să mergeţi pe jos sau pe
bicicletă în cele mai multe locuri, nu trebuie să
cheltuiţi nimic pentru transport.
5. Încurajaţi întrebările şi răspundeţi-le.
6. Instructaţi participanţii să continue şi să
încheie materialul jocului de-a cheltuiala.
7. Mergeţi prin sală şi asiguraţi-vă că participanţii
înţeleg ce trebuie să facă. Acordaţi acestui exerciţiu
de la cinci la zece minute şi apoi puneţi-le
următoarele întrebări:
• Ce a fost dificil la acest exerciţiu?
• Ce alegeri aţi fost nevoiţi să faceţi?
8. Rugaţi-i să pună un semn pe acelea pe care le-au
ales.
9. Acum explicaţi participanţilor că venitul lor a fost
redus la 13 obiecte. Sarcina lor este să găsească o
modalitate de a cheltui banii, care acum sunt mai
puţini. Cinci minute pentru runda a doua.
10. Puneţi următoarele întrebări de îndrumare:
• Care a fost primul articol la care aţi renunţat?
De ce?
• Care a fost ultimul obiect la care aţi fi vrut să
renunţaţi? Dece?
• Cine a inclus economii în planul de cheltuieli?
Cum v-ar fi putut ajuta acestea în runda a doua?
• Compare your spending plans with the
person next to you.
• Cum s-au schimbat planurile de cheltuieli?
• Ce vă spun schimbările în alegerile voastre
despre cum preferinţele individuale vă
influenţează alegerile?
Instrucţiuni facilitatorului
• Asiguraţi-vă de pregătirea tuturor materialelor
necesare pentru activităţile susmenţionate.
• Pregătiţi copii ale materialelor distributive:
„jocul de-a cheltuiala” din timp.
Nivel: Avansat
Activitate: Care sunt sursele de
venituri şi cheltuieli? (25 minute)
Aceasta este o activitate de grup, unde participanţii vor
elabora un buget ipotetic pentru un personaj imaginar
la alegere.
Materiale
• Fişe de două culori diferite (o culoare pentru
venituri, altă culoare pentru cheltuieli)
• Un premiu mic
• Foi flipchart, markere şi bandă adezivă
Desfăşurare
1. Divizaţi participanţii în patru grupuri sau de
mărime gestionabilă.
2. Oferiţi fiecărui grup o foaie albă de flipchart şi
câteva marchere de culori diferite.
3. Rugaţi-i să creeze o „persoană” desenând un
adolescent tipic sau pe cineva de vârsta lor. Unul sau
doi participanţi pot fi pictori.
4. Daţi-i un nume acelei persoane, o vârsta şi alte
trăsături. Gândiţi-vă la personalitatea, interesele
şi pasiunile ei.
5. Daţi-le cinci minute pentru a crea persoana.
6. În timp ce participanţii desenează, distribuiţi 12-15
fişe şi bandă adezivă fiecărui grup. Dacă e posibil,
distribuiţi fişele în două culori (una pentru venituri şi
cealaltă pentru cheltuieli).
7. Explicaţi: Apoi, identificaţi potenţialele surse de
venit pentru tânărul/tânăra imaginară. Includeţi orice
3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
credeţi că corespunde persoanei voastre:
indemnizaţii, cadouri de la rude sau banii pe care-i
câştigă. Alegeţi o culoare care va fi folosită ppentru
venituri. Scrieţi o sursă de venituri pe fiecare fişă.
Puneţi fişele de partea stângă a desenului.
8. Pentru asta daţi-le trei minute. Când termină,
spuneţi-le:
• Acum decideţi care sunt cheltuielile tipice
ale acestei persoane tinere. Gândiţi-vă la
toate lucrurile pentru şi scrieţi fiecare
cheltuială pe o fişă separată. Folosiţi fişe de
cealaltă culoare pentru a scrie cheltuielile.
Puneţi fişele de partea stângă a desenului.
9. Daţi-le trei minute pentru aceasta şi apoi rugaţi
grupurile să-şi prezinte persoana tânără imaginară
celorlalţi, spunându-i inclusiv şi numele, vârsta,
interesele, sursele de venituri şi cheltuielile.
10. Puneţi fiecărui grup următoarele întrebări:
• Are tânărul/tânăra voastră surse permanente de
venit?
• Are tânărul/tânăra voastră destui bani ca să-şi
acopere toate cheltuielile sale?
• Care este modalitatea preferată de a cheltui bani?
11. Invitaţi alţi participanţi să pună întrebări despre
persoana imaginară.
// MANUALUL AFLATEEN 153
 12. După finalizarea tuturor prezentărilor, întrebaţi:
• Ce alte surse de venit care încă nu au fost
menţionate au tinerii?
• Ce alte cheltuieli ordinare au fost omise?
13. Rugaţi participanţii să scrie orice surse adiţionale
de venituri sau cheltuieli pe fişe şi postaţile pe
desene.
14. Acum, rugaţi participanţii să împartă cheltuielile
persoanelor în categorii. Explicaţi: Analizaţi
cheltuielile tânărului/tânerei voastre şi separaţi aceste
cheltuieli pe categorii. De exemplu, îmbrăcăminte,
încălţăminte şi articole de igienă personală pot
constitui o categorie a „obiectelor de uz personal”.
Biletele la evenimente sportive, jocuri video şi
cinema pot fi considerate „distracţii”. Cărţi,
stilouri şi hârtie nimeresc în categoria „rechizite
şcolare”.
15. Daţi-le trei minute pentru a finaliza sarcina. Rugaţi
ca un voluntar să raporteze categoriile create de
grupul său. Întrebaţi dacă celelalte grupuri au avut
altfel de categorii.
16. Explicaţi: Aceste categorii de cheltuieli ne vor
ajuta să reuşim în următoarea noastră sarcină de
elaborare a unui buget.
Instrucţiuni facilitatorului
• Pregătiţi-vă pentru această sesiune luând notă
despre veniturile şi cheltuielile tipice ale unor
tineri din zona voastră.
• Pregătiţi mai multe fişe pentru cheltuieli,
deoarece acestea, de regulă, depăşesc numărul
fişelor cu sursele de venit.
• Puneţi întrebările:
• Reflectă veniturile şi cheltuielile raportate şi
veniturile şi cheltuielile voastre proprii? Care sunt
similitudinile şi diferenţele?
• A fost acest exerciţiu util pentru voi?
gândeşte
Întrebări de îndrumare (15 minute)
• Ce părere aveţi despre activitate?
• Ce aţi observat?
• Ce aţi învăţat din acest exerciţiu? Cum acesta vă va fi
de ajutor în propria voastră viaţă?
154 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
investighează
Activitate: Cheltuielile mele proprii
(30 minute)
Această activitate ajută participanţii să reflecteze asupra
propriului comportament de cheltuire.
Materiale
• Hârtie şi stilouri
Desfăşurarea
1. Formaţi grupuri de 4-6 participanţi.
2. Dacă au făcut Proiectul (Opţiunea 2), rugaţi
participanţii să împărtăşească lista deciziilor
bune şi proaste de cheltuire cu grupul lor mic.
Dacă nu, rugaţi-i să se gândească la două
exemple de decizii bune de a cheltui şi două decizii
proaste de a cheltui.
3. Rugaţi-i să împărtăşească motivele care au stat la
baza deciziilor lor. Rugaţi-i să aleagă două exemple
de decizii bune şi proaste de a cheltui.
4. Rugaţi-i să reflecteze asupra şi să discute
următoarele întrebări:
• Ce înseamnă să „trăieşti după posibilităţi”?
• Ce părere aveţi despre acest citat „trăieşte
simplu, astfel încât şi alţii să poată pur şi
simplu să trăiască”?
• Ce factori vă determină comportamentul la
cheltuire? De exemplu, tendinţa sau
presiunea din partea semenilor.
• Sunteţi de acord că cheltuielile vă reflectă
valorile?
5. Instructaţi fiecare grup să-şi împărtăşească şi să-şi
prezinte punctele discutate cu alţi participanţi şi
permiteţi o discuţie în grupul lărgit.

acţionează
Participanţii vor elabora un buget pentru o
persoană (tânăr/tânără) imaginară. În aşa mod,
participanţii vor însuşi lucrurile elementare în
elaborarea unui buget.
Activitate: Elaborarea bugetului
(20 minute)
Aceasta este o activitate de grup în cursul căreia
participanţii vor elabora un buget comun.
Materiale
• Vezi fapte şi resurse figura 3.16 „Planul de buget”
• Flipchart cu „Definiţiile bugetului”
• Flipchart c u „ Bugetul”
• Flipchart cu „Definiţia surplusului şi a deficitului”
• Fişe pentru notiţe (aceleaşi două culori pentru
venituri şi cheltuieli) cu sume scrise pe ele
(vezi instrucţiunile de mai jos)
Din timp, pregătiţi fişele cu diverse sume de bani scrise pe
ele şi puneţi-le într-o cutie. Folosiţi acelaşi sistem de
codificare prin culori pe care aţi folosit-o la venituri şi
cheltuieli. Asiguraţi-vă că suma totală pe fişele de venituri
este aproape ca valoare de suma totală a fişelor de
cheltuieli. Sumele sugerate mai jos sunt universale, pentru
că nu se specifică valuta. Pe fişele pregătite, folosiţi valuta
locală şi sumele care reflectă nişte estimări realiste a
surselor de venituri şi cheltuieli. Folosiţi numere simple
(de exemplu, cifre cu zece) pentru ca participanţilor să le
fie uşor să le adune. Sumele sugerate pentru venituri:
100, 50, 20, 200, 30, 50. Sume sugerate pentru
cheltuieli: 20, 50, 100, 20, 10, 50.
Desfăşurarea
1. Explicaţi că urmează să elaboraţi un buget pentru
adolescenţi imaginari.
2. În primul rând definiţi bugetul. Citiţi
„Definiţia bugetului”.
3. Afişaţi foaia curată de buget pe flipchart, astfel încât
toată lumea să o poată vedea. Explicaţi secţiunile cu
venituri şi cheltuieli ale bugetului. Spuneţi
participanţilor că ei trebuie să completeze
formularul din perspectiva unui adolescent
imaginar, creat de grup mai devreme. Alegeţi un
adolescent imaginar care va fi „starul” activităţii şi
puneţi desenul (cu fişele de cheltuieli şi venituri
anexate) pe perete lângă formularul de
buget curat.
4. Arătaţi spre sursele de venituri ale „starului”
(numele persoanei imaginare care a fost folosită) şi
spuneţi: am nevoie de un voluntar ca să ia
fişele de venituri ale „starului” şi să le pună pe
schemă pe linii sub secţiunea venituri.
5. Apoi arătaţi spre categoriile de cheltuieli şi spuneţi:
am nevoie de un voluntar ca să pună fişele de
cheltuieli (ale „starului”) în buget. Puneţi fiecare
fişă în categoria cheltuieli acolo unde-i este locul.
6. Rugaţi fiecare participant să ia o fişă din cutie. Explicaţi:
Acestea sunt fişe cu sume. Cifra pe care o vedeţi pe fişă este
suma de bani cheltuită pentru un articol. Trebuie să decideţi
unde o puneţi în formularul de buget. Dacă extrageţi din cutie
o fişă de venituri (în dependenţă de culoare), atunci trebuie să
o puneţi în coloniţa cu sumă alături de articolul de venituri
sau un articol pe linia care vă place. Dacă extrageţi o fişă
de cheltuieli, puneţi-o în coloniţa cu sume alături de
articolul de cheltuieli care doriţi.
7. În acelaşi timp, trimiteţi doi sau trei participanţi la
3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
flipchart.
8. Odată ce toate liniile de articole din buget sunt
îndeplinite, rugaţi participanţii să vă ajute să adunaţi
veniturile şi cheltuielile. Întrebaţi:
• Care secţiune a bugetului are cea mai mare
valoare?
• Ce altceva aţi observat în buget?
9. Accentuaţi ultima linie din formularul de buget.
Explicaţi: această linie de la urmă este cea mai
importantă din formular. Numărul pe care-l punem
aici poate fi pozitiv sau negatic, în dependenţă de
faptul dacă sunt destul venituri care să acopere
cheltuielile. Dacă numărul este pozitiv, atunci
înseamnă că persoana are mai multe venituri
decât cheltuieli. Dacă este negativ, înseamnă că
cheltuielile persoanei sunt mai mari decât
veniturile sale. Pentru această situaţie vom
învăţa nişte termeni.
Întrebări călăuzitoare şi notiţe
• Arătaţi coala cu Definiţiile de surplus şi deficit
• Ce alt cuvânt, în orice limbă, aţi putea folosi pentru a
descrie un surplus? Scrieţi orice fraze sau termeni
argotici locali folosiţi de tineri când se referă la
surplus alături de acest cuvânt.
• Ce alt cuvânt, în orice limbă, aţi putea folosi pentru a
descrie un deficit? Scrieţi orice fraze sau termeni
argotici locali folosiţi de tineri când se referă la
deficit alături de acest cuvânt.
// MANUALUL AFLATEEN 155
 • În cazul acestui buget pe care tocmai l-am elaborat,
cum poate apărea un surplus? (Aceasta ar însemna
că au rămas bani după achitarea tuturor
cheltuielilor)
• Cum poate apărea un deficit? (Insuficient venit
pentru a acoperi toate cheltuielile generează deficit.)
Reflecarea de încheiere:
(Jurnal personal)
Dacă ai doar $100 (adaptează suma la contextul
şi valuta locală) la dispoziţie în fiecare lună şi
trebuie să decizi cum îi vei cheltui – cum ţi-ai
planifica cheltuielile?

• Cum ne dăm seama de cifra care vine pe acea linie a

bugetului? (Trebuie să scadem totalul cheltuielilor
din totalul veniturilor. Un număr pozitiv este un
surplus şi un număr negativ indică deficit.)
• Demonstraţi calcularea, scăzând totalul cheltuielilor
din totalul veniturilor pe flipchartul cu buget folosit
ca exemplu. Întrebaţi participanţii următoarele:
Notă din partea Aflateen:
Ne-ar plăcea să ne expui feedback-ul sau comentariile la
acest modul. Vă rugăm să ne trimiteţi formularul de
feedback al manualului Aflateen (Secţiunea Resurse
Aflateen) la info@aflatoun.org sau împărtăşiţi-le pe
reţeaua socială a www.aflatounworld.org.

• Ce indică acest buget – un surplus sau un deficit?

• De ce este important de a duce evidenţa

veniturilor şi a cheltuielilor?

Faceţi un rezumat spunând următoarele: Ţinerea

evidenţei veniturilor şi cheltuielilor vă ajută să ştiţi
unde se duc banii voştri. Dacă aveţi mai mulţi, sau un
surplus, puteţi să-i economisiţi pentru o nevoie
viitoare. Dacă bugetul vă spune că nu aveţi destui
bani pentru a vă acoperi cheltuielile, sau aveţi un
deficit, ştiţi că trebuie să reduceţi cheltuielile.

Instrucţiuni facilitatorului
• Ca o activitate adiţională, aţi putea să puneţi o
întrebare de încheiere grupului, în dependenţă de
surplusul sau deficitul „starului”:

• Ce ar putea să facă el/ea dacă ar avea un

surplus sau dacă i-ar rămâne bani?

• Ce ar putea să facă el/ea când are un deficit

bugetar?

• Daţi-le trei minute. Grupul cu cele mai multe sugestii

câştigă un premiu!

• Încurajaţi participanţii să ţină evidenţă în scris a

tot ce cumpără şi cheltuie timp de o săpmtămână
(sau între această sesiune şi următoarea, dacă
sesiunile au loc la câteva zile, astfel dând
participanţilor destul timp pentru a cheltui bani în
realitate) pentru ca să vadă cum îşi menţin în
echilibru veniturile şi cheltuielile. Accentuaţi că ei
pot folosi cadrul bugetar pe care l-au folosit în clasă
pentur a-şi urmări propriile venituri şi cheltuieli.

• Din cauza complexităţii acestui modul, se recomandă

facilitatorilor să înveţe şi să practice activitatea
„Elaborarea bugetului” înainte de a conduce sesiunea

156 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI

 FAPTE ŞI
RESURSE
Fig. 3.14

„Tabelul jocul de-a cheltuiala”:

Trai Îmbrăcăminte

Trai cu părinţii Nu cumperi

Împarte camera cu un prieten x pantofi xxx
Împarte apartament cu prieteni xx Tricouri x
Închiriază de unul singur xxx Blugi xx

Telefon Îngrijire personală

3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI
Fără abonament x Igienă (lame, şampon ) x
Cu abonament xx Frizerie xx

Hrană Timp liber

Mănâncă întotdeauna acasă Vizite la prieteni

Ceai/gustări în oraş x Cinema x xx
Mănânci prânzul în oraş xx Salon jocuri video xxx
Prânz + ceai/gustări în oraş xxx Concerte/evenimente sportive

Transport Contribuţii la
cheltuieli casnice

Mergi pe jos sau cu bicicleta Nu se cer/aşteaptă xx

Autobuz x Ocazional după necesitate xxxx
Autobuz şi câteodată taxi xx ¼ a venitului lunar x
Deseori taxi xxx

Economii

Ocazional monede într-un borcan

O sumă mică în fiecare săptămână pe un cont x
Depozit lunar regulat într-o bancă xx

// MANUALUL AFLATEEN 157

 FAPTE ŞI
RESURSE
Fig. 3.15

Flipchart:
„Jocul de-a cheltuiala: transport”

Jocul de-a cheltuiala: Transport

Tipul de transport Valoare

Mergi pe jos sau cu bicicleta X XX

Autobuz XXXX

Autobuz şi taxi ocazional XX

Deseori taxi

158 3 // ECONOMII ŞI CHELTUIELI

 “ buget”
Planul de
FAPTE ŞI
RESURSE
Definiţia bugetului
Bugetul este un rezumat al veniturilor estimate şi a modalităţii de cheltuire a Fig. 3.16
acestora pe o anumită perioadă de timp.

Definiţia surplusului şi a deficitului

Surplusul este suma de bani sau cantitatea de bunuri care rămân după ce s-au
efectuat toate cheltuielile.
Deficitul este un neajuns de bani sau alte bunuri care sunt necesare.

Buget

Articole linie de buget: Săptămâna1: C a n t i t a t e a

Venit

3 // SAVING AND SPENDING

TOTAL VENIT:

Cheltuieli
Personale

Distracţii

Educaţie

Transport

Familie

TOTAL CHELTUIELI:

TOTAL SURPLUS / DEFICIT (Soldul)

// MANUALUL AFLATEEN 159