Sunteți pe pagina 1din 102

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

LUCRARE DE LICENŢĂ
Promovarea online a destinaţiei turistice
Grecia

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Cezar Mihălcescu

Absolvent: Enache Mihai Cristian

Bucureşti

2018
Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL 1: Aspecte generale privind resursele turistice ale Greciei……………….5


1.1. Repere geografice………………………………………………………………………...5
1.2. Cadrul socio-cultural……………………………………………………………………..8
1.3. Economia………………………………………………………………………………..13
1.4. Turismul………………………………………………………………………………...21

CAPITOLUL 2: Importanţa industriei turismului şi impactul turismului asupra


economiei…………………………………………………………………………………….30
2.1. Indicatorii circulaţiei turistice…………………………………………………………30
2.2. Contribuţia turismului la produsul intern brut………………………………………….36
2.3. Nivelul cheltuielilor turistice şi nivelul consumului turistic…………………………...39
2.4. Lucrătorii din turism.…………………………………………………………………..42
2.5. Turismul de loisir……………………………………………………………………...45
2.6. Turismul de afaceri…………………………………………………………………….47
2.7. Cheltuieli guvernamentale……………………………………………………………..49
2.8. Capital investit…………………………………………………………………………50

CAPITOLUL 3: Impactul promovării pe internet a turismului din Grecia…………….53


3.1. Impactul Internetului asupra destinaţiilor turistice……………………………………...53
3.2. Analiza SWOT a destinaţiei turistice…………………………………………………...58
3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc………….63

CAPITOLUL 4: Propuneri privind dezvoltarea promovării online a destinaţiei turistice


Grecia………………………………………………………………………………………..67
4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinaţia Grecia………………67
4.2. Prezentarea website-ului propus………………………………………………………...77

Concluzii…………………………………………………………………………………….81

2
Bibliografie…………………………………………………………………………………82
Anexe……………………………………………………………………………………….85

3
Introducere

Promovare online ajunge din ce în ce mai însemnabilă o dată cu dezvoltarea societăţii


şi implementarea inovaţiilor tehnologice. Datorită faptului că atât mediul online cât şi
turismul sunt definite de o amplă activitate, asocierea celor două domenii este una cât se
poate de binevenită. Deşi o metodă nouă, destinaţiile care se adaptează la acest model deţin
un avantaj concurențial, de aici rezultă şi motivul conceperii acestei lucrări. Grecia este una
dintre destinaţiile cu un posibilități imense în ceea ce priveşte industria turismului şi a
călătoriilor, iar o mai mare vizibilitate în mediul online nu poate să îi aducă decât avantaje.
Capitolul I vizează descrierea aspectelor generale ale Greciei ca stat. Aceasta a inclus
marcarea reperelor geografice semnificative, cadrul socio-cultural, analiza economiei şi a
principalilor indicatori de performanţă şi principalele tipuri de turism practicate pe teritoriul
ţării.
Capitolul II a reprezentat analiza importanţei industriei turismului şi impactul acesteia
asupra economiei în ansamblul ei. Informaţiile cuprinse în acesta sunt de natură statistică,
reprezentând concret dezvoltarea înregistrată de turismul Greciei într-un interval de cinci ani.
Capitolul III marchează evidenţierea impactului promovării pe Internet a destinaţiei
turistice. Cuprinde aspecte tehnice cu privire la influenţa promovării online şi marketing-ului
turistic virtual, o analiza a punctelor forte şi slabe, dar și oportunităţile şi ameninţările asupra
Greciei şi prezentarea principalelor pagini web de promovare a ţării.
Capitolul IV constituie propunerea personală de îmbunătăţire a reprezentării online a
Greciei. În primă fază s-a realizat un cercetare cu privire la profilul consumatorului român de
pachete turistice cu destinaţia Grecia pentru a putea determina care sunt cele mai
semnificative aspecte din punct de vedere al clientelei, urmată de prezentarea website-ului
propus şi a componentelor şi instrumentelor utilizate pentru promovarea acestuia.

4
Capitolul 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND
RESURSELE TURISTICE ALE GRECIEI

Grecia este una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale Europei ce a rămas
în topul celor mai căutate destinaţii de-a lungul timpului datorită varietăţii sale şi a
importanţei pe care oficialitățile şi investitorii locali au acordat-o acestui sector turistic. Este
necesară cercetarea celor mai importante aspecte ale naţiunii elene în ansamblul său, plecând
de la aspecte geografice şi istorice, până la evoluţia indicatorilor macroeconomici şi
prezentarea principalelor tipuri de turism ce pot fi practicate pe întreg cuprinsul ţării.

1.1. Repere geografice


Grecia sau Republica Elenă se situează în sud-estul Europei. O țară cu o tradiţie de
mii de ani care a reuşit să se menţină ca un însemnabil punct de atracţie pentru europeni şi nu
numai. Cu o suprafaţă de 131.957 km2 şi o populaţie de aproape 11 milioane de locuitori,
Grecia reuşeşte să găzduiască un număr foarte mare de turiști, făcându-i să se simtă
bineveniţi de fiecare dată şi să dorească să revină de câte ori au ocazia pentru a se bucura de
tot ce are această ţară de oferit.
Teritoriul grecesc adăposteşte o civilizaţie veche ce a adus o contribuție importantă la
dezvoltarea societăţii de-a lungul anilor. Unul dintre motive a fost aşezarea geografică ce i-a
oferit prilejul să adopte, dar să şi influenţeze la rândul ei, părţi ale celor trei continente din
vecinătate. A fost încă din antichitate un centru al inovaţiilor ştiinţifice, al înţelepciunii şi al
dezvoltării sociale.
Situată în sudul Peninsulei Balcanice, Grecia a avut întotdeauna căi accesibile spre
Europa, în nord, spre Asia, în est, şi spre Africa, în sud, dincolo de Marea Mediterană. Fiind
vârful peninsulei, ţara este înconjurată de apă, deţinând locul 11 în lume pentru cea mai lungă
linie de coastă (13.676 km). Grecia continentală este mărginită la nord cu Albania,
Macedonia şi Bulgaria, iar la nord-est cu Turcia. Frontiera estică o reprezintă Marea Egee,
cea vestică Marea Ionică, iar sudul este delimitat de Marea Mediterană. Întreaga ţară cuprinde
teritoriile aflate între paralelele de 34° şi 42° latitudine nordică şi meridianele de 19° şi 30°
longitudine estică. Dar pe lângă partea de continent, Grecia posedă un număr foarte mare de
insule. Sursele consemnează de la 2.000 până la 6.000 de insule, în funcţie de parerile
diferiţilor autori. Dar dintre acestea doar 227 sunt populate, majoritatea fiind doar vârfuri
stâncoase ce se ridică deasupra nivelului mării. Cea mai mare insulă a Greciei este Creta,

5
având și cea mai mare populație. Apoi, ca şi mărime, insulele Eubeea, Rhodos şi Lesbos.
Celelalte alcătuie o serie de arhipelaguri de diferite dimensiuni, climate şi stiluri de viaţă.
Mijlocul Mării Egee găzduiește arhipelagul Cicladelor, format din 39 de insule (Mykonos,
Santorini, Naxos, Paros) a căror atracție o reflectă arhitectura locală cu case albe şi biserici cu
turle albastre de-a lungul țărmului. Cu o încărcătură istorică mai intensificată, sud-estul Mării
Egee găzduieşte arhipelagul Dodecanez ale cărui insule precum Rhodos şi Kos sunt destul de
apropiate de coasta Turciei. Estul Mării Egee, deşi mai puţin celebru decât Cicladele,
înfățișează locaţii cu vegetaţie bogată şi plaje impresionante pe insulele Thassos, Samos sau
Chios. Tot în est, dar mai aproape de continent, se situează insulele din arhipelagul
Sporadelor, oferă turiştilor cele mai cristaline ape ale Greciei şi o vegetaţie abundentă în
destinaţii precum Skiathos şi Skyros. Spre sud, în apropierea capitalei, se află succesiunea de
insule din Golful Saronic, dintre care se evidențiază Hydra şi Aegina grație accesibilităţii
ridicate, calităţii crescute a mediului şi serviciilor,dar şi a priveliștilor fermecătoare. Porțiunea
de vest a Greciei include un singur arhipelag, cel al insulelor Ionice, ale căror sate tradiţionale
şi atracţii naturale din Zakynthos,Kefalonia sau Corfu atrag turişti de pe tot mapamondul.
Reţelele de transport ale Greciei sunt diversificate şi au fost supuse la numeroase
schimbări şi îmbunătăţiri în ultimele decenii. Astfel, transportul pe uscat este sprijinit de o
reţea extinsă de autostrăzi şi căi ferate. Chiar dacă transportul feroviar are o însemnătate mai
redusă decât în restul Europei, aceasta se extinde pe 2571 km. Transportul feroviar este ajutat
şi de liniile actuale de transport subteran din cele mai mari centre ale ţării, Atena şi Salonic.
Reţeaua rutieră deține 117.000 km de șosele, o pondere importantă având-o o serie de
autostrăzi ce fac legătura între cele mai mari oraşe, dar care asigură şi conexiunea cu statele
învecinate. O altă creație importantă a Greciei din acest punct de vedere se raportează la
construcţia podului rutier Charilaos Trikoupis, cunoscut și sub numele de podul Rio-Antirrio
datorită celor două oraşe pe care le leagă. Parcurge Golful Corint pentru a face mai ușor
accesul din Peninsula Peloponez spre parte continentală. În legătură cu transportul naval,
acesta este indispensabil pentru o astfel de ţară. Structura oferă 80 km de canale amenajate
care ușurează accesul spre porturi cum ar fi Pireu, Salonic, Patras, Rhodos, Kerkyra. Flota
Greciei are 3.300 de nave cu diferite funcții, cum ar fi transportul persoanelor,
autovehiculelor, combustibililor sau nave de agrement. Transportul aerian este susţinut de
cele 82 de aeroporturi de pe teritoriul elen. Cele mai multe se situează pe insulele principale
din arhipelagurile greceşti, conexiunea cu acestea fiind asigurată de principalele companii
aeriene din Grecia, Olympic Air şi Aegean Airlines. Oferta este completată şi de prezența a 8
helioporturi.
6
Clima Greciei este mediteraneană. Deosebirile dintre zone se cuvine schimbărilor în
altitudine şi vecinătații faţă de zona de litoral. Zonele joase sunt caracterizate de veri uscate şi
foarte calde şi ierni răcoroase şi umede. Temperatura medie pe timpul iernii în Atena este de
10°C, iar spre nord se reduce la o medie de 6°C în Salonic, datorită vânturilor reci cu origine
Balcanică. Munţii Pindului influenţează cel mai mult climatul grecesc, astfel zonele din
vestul lanţului muntos sunt caracterizate de cantităţi mai mari de precipitaţii față de cele ce se
extind spre est. Zonele montane centrale şi cele din Peninsula Peloponez sunt predominate de
un climat alpin cu căderi masive de zăpadă datorită înălţimii vârfurilor montane. În mijlocul
părţii continentale sunt sectoare cu climat temperat, având ierni reci şi umede şi veri
calduroase şi uscate cu numeroase furtuni. Căderile de zăpadă, deşi mai considerabile la
altitudini înalte, acestea sunt prezente și în zonele sudice, ninsori slabe fiind întâlnite şi în
Atena.
Relieful Greciei este alcătuit în proporţie de 80% din dealuri şi munţi, 20% fiind
reprezentat de zonele de câmpie, făcând-o astfel una dintre cele mai muntoase ţări ale
Europei. Cel mai înalt vârf este Mytikas, culmea Olimpului, înălţându-se până la 2.917 m
deasupra nivelului mării, fiind considerat în vechime locașul zeilor. Un lanţ montan ce
influenţează Grecia îl reprezintă Munţii Pindului. Prelungire a Alpilor Dinarici, aceştia ajung
la altitudinea maximă în vârful Smolikas (2.637 m) şi se continuă spre sud prin Peloponez,
până în insula Creta. Se crede că insulele din Marea Egee sunt doar vârfuri ale munţilor care
în vechime întregeau regiunea continentală. Munţii Pindului sunt cunoscuţi pentru vârfurile
lor înalte şi abrupte, despărțite de o succesiune de canioane. Un astfel de exemplu este
reprezentat de Cheiul Vikos, secțiune a parcului naţional Vikos-Aoos, înregistrat în Cartea
Recordurilor ca cel mai adânc chei din lume. Lanţul mai gazduiește şi Complexul Meteora ce
include formaţiuni stâncoase similare unor coloane în vârful cărora îşi au adăpostul bisericuțe
greco-catolice din perioada medievală. În partea de nord-est a Greciei se găsește un alt lanţ
muntos: Munţii Rodopi. Aceştia se întind pe regiunile Macedoniei de Est şi Traciei, zonă
celebră pentru Parcul Naţional Dadia, zonă protejată datorită faunei şi florei sale
nemaiîntâlnită în Europa. Sectoarele joase se regăsesc în Tesalia, Macedonia Centrală şi
Tracia. Acestea sunt unicele porțiuni cultivabile ale Greciei, devenind astfel importanți
factori economici. Hidrografia ţării este puţină datorită neputinței de a naviga pe râurile
interioare, principala cauză fiind relieful muntos. O parte din aceste râuri, cele de mici
dimensiuni, ajung să fie secate pe durata verilor foarte călduroase. Cele mai importante râuri
greceşti sunt Peneus, Achelous, Struma și Axios, iar cele mai reprezentative lacuri se găsesc
în partea de nord, printre ele aflându-se Ioannina, Kastoria şi Prespa.
7
Grecia ajunge astfel imaginea unei destinaţii a contrastelor, cu munţi impunători ce se
ridică din valurile înspumate ale mării, dar a căror bogăţie oferă totul localnicilor şi
vizitatorilor. Rămâne până în prezent un important nod de legătură a trei continente ce nu şi-a
pierdut farmecul de-a lungul anilor.

1.2. Cadrul socio-cultural


Grecia este un simbol al Europei datorită istoriei şi realizărilor sale. Evoluţia societăţii
elene şi ansamblul influenţelor pe care le-a primit de-a lungul timpului au adus o contribuție
importantă la complexitatea şi progresul poporului. Acesta este un aspect care i-a captivat
mereu pe turiști şi a făcut ca ţara să beneficieze de numeroşi vizitatori. Numărul mare de
vestigii conservate încă din Antichitate, completate de operele ce au succedat fac ca vasta
istorie a grecilor să se deruleze în faţa turiștilor.
Antichitatea a fost o perioadă consacrată pentru societatea greacă. Ea a reuşit să
devină centru de atracție pentru savanții vremii, fiind indicată de prezenţa elitelor din
domeniul ştiinţelor exacte, filozofiei, literaturii şi politicii. Dar cele mai vechi culturii au
existat în această zonă încă din Epoca Bronzului când civilizaţia cicladică ocupa arhipelagul
care i-a păstrat numele, sfârşirea sa fiind datorată erupţiei vulcanice din insula Santorini din
anul 1500 î.Hr. Mult mai cunoscută, civilizaţia minoică a ocupat insula Creta între anii 3000
şi 1500 î.Hr. Mai rafinați, aceştia au fost o mare putere navală, legând relaţii comerciale cu
Siria, Spania sau Egiptul şi punându-şi amprenta asupra arhitecturii şi inovaţiilor din zonă.
Aceştia au dispărut o dată cu erupţia din Santorini, dar cultura lor s-a menținut, fiind preluată
de populația părţii continentale. Civilizaţia miceniană a fost cea care a marcat mai intens
istoria grecilor. Numită şi perioada eroică, aceasta a fost cuprinsă în rândurile epopeii Iliada,
iar artefactele datând din perioada 1650-1150 î.Hr. sunt o atestare a abilităților micenienilor
în materie de arhitectură şi meșteșugărie. Regresia lor se cuvine dorienilor, trib nordic, a
căror dominație s-a menținut până în anul 800 î.Hr. şi a fost simbolizată de o decădere
culturală şi comercială, ceea ce a determinat ca această perioadă se fie numită Epoca
Întunecată.
Perioada arhaică a indicat evoluția oraşelor-stat şi sfârșitul Epocii Întunecate. Aceste
oraşe constituiau unirea mai multor triburi sub o conducere comună, împărtăşind guvernul,
industria, comerţul şi agricultura. Cele mai pertinente exemple sunt Atena, Sparta, Delphi,
Corint şi Olympia. Perioada Clasică a urmat celei arhaice şi a fost simbolizată de un progres
continuu al civilizaţiei şi de apariţia primelor forme de democraţie. Cea mai mare primejdie a
acestei epoci o simboliza cotropirea persanilor, ceea ce i-a împins pe greci să se unifice sub
8
conducerea Atenei pentru a suprima în întregime puterile imperiului inamic. Această biruință
a dus la Epoca de Aur a Atenei, oraşul devenind un centru cultural şi politic, stabilind un
standard înalt de dezvoltare, exemplu pentru alte societăţi europene. Literatura a prosperat cu
epopeile lui Homer şi poemele lui Hesiod, teatrul a fost însemnat de tragediile lui Sofocle şi
Euripide şi de comediile lui Aristofan, gânditorii precum Platon, Socrate şi Aristotel au
modificat ideologia, iar arhitectura a fost chivernisită cu structuri precum Partenonul. Dar
autoritatea Atenei a fost provocată de Sparta în 431 î.Hr. şi a dat naştere unei serii de războaie
ce a slăbit puterea oraşelor-stat.
O personalitate memorabilă a istoriei grecești este Alexandru Macedon. Tatăl acestuia
a beneficiat de starea instabilă a oraşelor elene în perioada ulterioară războaielor şi a izbutit
să le ocupe, aspirația sa fiind formarea unei armate unice a Greciei şi împrăștierea culturii pe
alte ținuturi. Fiind omorât înainte de a pune în aplicare planul, fiul său, Alexandru, l-a preluat
şi a reuşit să pună baza unui dintre cele mai mari imperii ale tuturor timpurilor, stăpânind
Persia, Egiptul şi teritorii din nordul Indiei. La decesul sa, în 323 î.Hr., imperiul a căzut, o
parte a oraşelor-stat şi-au redobândit autonomia, iar unele zone au devenit regate
independente (Siria, Egipt, Macedonia). Cu toate acestea, cultura grecească a cuprins întreg
teritoriul condus de Alexandru cel Mare, iar Grecia a fost sub autoritatea Macedoniei timp de
200 de ani.
Următoarul stadiu al lungii istorii a Greciei a fost marcat de marile imperii europene,
Imperiul Roman şi Imperiul Bizantin. Din anul 146 î.Hr. romanii au preluat supremația şi au
fost apărători ai Greciei datorită aprecierii pe care o purtau vieţii intelectuale şi culturale din
regiune. Grecii au înflorit din nou, iar cultura romană a adoptat influenţe grecești. Şi religia a
dobândit aceste influenţe, zeii romanilor având origini în mitologia greacă. În anul 285 d.Hr.
Diocleţian a decis fragmentarea conducerii imperiului său, rămânând în fruntea părţii estice,
cea vorbitoare de limbă greacă. Urmașul său, Constantin, a mutat capitala imperiului la
Bizanţ, iar restul imperiului a urmat să evolueze în urma căderii vestului sub conducerea
triburilor germanice în 476 d.Hr. Astfel, s-a format Imperiul Bizantin, a cărui capitală a fost
redenumită Constantinopol, în cinstea împăratului şi care era elenă în cultură şi limbaj, dar
administrată după practicile legislative şi administrative romane. În timpul acestui imperiu,
creştinismul a fost impus ca unică religie, venerarea zeilor greci sau romani se considera a fii
o practică păgână, iar cea mai înaltă formă de învățătură, până atunci filozofia grecească, a
devenit teologia creştină.
Odată cu anul 1204 Grecia a intrat sub conducerea francilor şi veneţienilor în timpul
celei de-a patra Cruciade. Statul a fost separat în mai multe subdiviziuni comandate de străini.
9
Jumătatea secolului al XV-lea a marcat extinderea otomanilor care au înaintat pe teritoriul
grecesc cucerind oraşele şi proclamându-şi supremația în 1453. Aceasta a durat aproximativ
400 de ani. Din punct de vedere religios, turcii erau mai îngaduitori decât precursorii lor,
astfel creştinismul s-a menținut pe durata conducerii lor. Cu toate acestea, asuprirea
otomanilor era din cauza taxelor impuse, asasinatelor faţă de grupurile suspectate de revoltă
şi numeroaselor războaie cu Veneţia care au avut loc pe teritoriul Greciei. Situaţia instabilă a
grecilor sub dominația otomană a dus la accentuarea mândriei naţionale, iar în 1821 s-a
declanșat o revoltă care a avut ca rezultat Războiul de Independenţă al Greciei. Cu ajutorul
francezilor, ruşilor şi britanicilor, poporul grec şi-a dobândit independența în 1829.
Perioada monarhică a istoriei greceşti debutează cu 1830 când puterile europene ce i-
au sprijinit în timpul războiului semnează Tratatul de la Londra ce presupunea ca Regatul
Grec să cuprindă teritoriul de la sud de Tesalia, Peninsula Peloponez, insulele Mării Egee şi
insula Eubeea, iar domnia să se cuvină unui rege străin pentru a împiedica luptele pentru
putere la nivelul ţării. În 1833 Prinţul Otto al Bavariei a primit coroana Greciei, celebritatea
sa diminuându-se treptat până în 1862 când a fost înlocuit cu Prinţul William al Danemarcei,
ce a primit titlul de Regele George I. Acesta a înființat o nouă constituţie democratică, a
recăpătat insulele Ionice, Tesalia şi sudul Epirului, iar victoriile din timpul războaielor
balcanice i-au înapoiat Epirul, Macedonia, Creta şi alte insule. A fost ucis în 1913, iar la
domnie l-a urmat Regele Constantin. Problema conducerii acestuia au fost rivalitățile cu
Primul Ministru, Eleutherios Venizelos, în legătură cu rolul Greciei în Primul Război
Mondial, ce au împarțit populaţia ţării. Regele a abdicat, iar primul ministru a decis alierea
Greciei cu Antanta în 1917.
Perioada 1920-1950 a fost foarte zbuciumată din punct de vedere politic. S-a trecut de
la monarhie la republică de mai multe ori, au avut loc bătalii cu turcii pentru teritorii, a urmat
o perioada de dictatură militară, au reuşit să învingă invazia Italiei din timpul celui De-al
Doilea Război Mondial, au fost victimele invaziei naziste din 1941 până în 1944, comuniştii
au încercat să îşi impună dominația, iar din 1967 Grecia a fost condusă de generalul George
Papadopoulos, care a format o nouă constituţie ce elimina libertatea politică. Din 1974 Grecia
a devenit republică prin referendum. Perioada 1981-1996 a fost marcată de conducerea
Partidului Socialist, cu Andreas Papandreou ca prim-ministru. I-a urmat Constantin Simitis ce
a rămas în fruntea ţării până în 2004. Ultimii ani au fost marcaţi de o schimbare a partidelor
aflate la conducere, între socialişti si Partidul Noua Democraţie. Din iunie 2012, cabinetul
primului ministru i-a revenit lui Antonis Samaras.

10
Un alt aspect major ce îi defineşte pe greci ca popor îl reprezintă religia. Se poate
spune că din acest punct de vedere se întâlnesc doua perioade majore: în trecut se închinau
zeilor de pe muntele Olimp, iar o dată cu propagarea creştinismului au fost printre primele
popoare ce au implementat aceste practici. Conform constituţiei, religia oficială este cea
creştin ortodoxă, garantând în acelaşi timp libertatea credinţei pentru cei de alt rit. Nu există
statistici naţionale cu privire la acest aspect, dar alte instituţii susţin că 97% din cetăţeni se
declară ortodocşi, iar 15,8% se consideră foarte religioşi, în timp ce doar 3,5% nu participă la
slujbe. Aceste procente îi fac pe greci unul dintre cele mai active popoare din punct de vedere
al credinţei la nivel european. Cea mai numeroasă minoritate religioasă sunt musulmanii,
reprezentând 1,3% din întreaga populaţiei. Considerentele acestei situaţii sunt reprezintate de
stapânirea turcească de la începutul secolului XX, dar şi de numărul important de imigranţi
albanezi apartenenţi acestei religii. Iudaismul este şi el prezent în istoria Greciei,
concentrându-se în jurul oraşului Salonic. Mult mai numeroşi în secolul trecut, colectivitatea
iudaică a ţării a fost serios afectată de invazia nazistă din timpul celui De-ai Doilea Război
Mondial, dar în anul 2007 ajunge să cuprindă aproximativ 5.500 persoane. Printre alte
minorităţi religioase mai sunt și romano-catolicii, evangheliştii, penticostalii şi Martorii lui
Iehova.
Din punct de vedere lingvistic, prima dovadă a existenţei limbii greceşti datează din
secolul al XV-lea î.Hr., fiind asociată civilizaţiei miceniene. Devenind mai târziu limba
oficială a Imperiului Bizantin, i-a oferit putere şi o dezvoltare teritorială ridicată. Secolele
XIX şi XX au fost marcate de controverse la adresa limbii oficiale; concret, între a adopta
dialectul arhaic academic Katharevousa sau pe cel popular, evoluat natural din greaca
bizantină, Dimotiki. Situaţia a fost clarificată în 1976 prin acceptarea variantei populare ca
fiind oficială. Minorităţile musulmane din Grecia au adus şi o serie de grupuri lingvistice
distincte, precum turci, bulgari şi romani. Zonele muntoase găzduiesc şi ele grupuri cu
caracteristici ale limbii diferite de majoritatea populaţiei. Deşi bilingvi, cu greaca ca cea de-a
doua limbă, aceste grupuri vorbesc albaneză, aromâna sau vlaha. Nordul adăposteşte grupuri
vorbitoare de limbă slavă, în vreme ce afinităţile religioase fac ca evreii să îşi păstreze
dialectul tradiţional Ladino.
Cultura Greciei a primit de-a lungul istoriei numeroase influenţe şi s-a adaptat tuturor
condiţiilor sociale ale vremii. Printre acestea pot fi consemnate schimbările aduse de Imperiul
Roman, cel Bizantin, latini, franci, veneţieni şi britanici. Dar se crede că o dată cu Războiul
de Independenţă, aceste aspecte diferite s-au unit creând un concept al complexei culturi
greceşti moderne. Filozofia a fost una dintre cele mai importante arii de studii ale Greciei
11
Antice, influenţând curentele gândirii din toată Europa. Cei mai influenți filozofi greci au fost
Socrate, Platon şi Aristotel, iar şcolile de pe teritoriul ţării au dat naştere la numeroase
tendinţe precum sofismul, stoicismul, epicureanismul, scepticismul şi neo-platonismul.
Literatura Greciei a cunoscut trei mari perioade: cea antică, cea bizantină şi cea modernă.
Cele mai vechi scrieri importante sunt reprezentate de epopeile lui Homer, Iliada şi Odiseea.
Perioada clasică a Antichităţii a fost cea mai prosperă, poemele lirice, elegiile, odele, piesele
de teatru tragice sau comice aducând cinste şi recunoaştere autorilor greci. Literatura
bizantină este formată operele din perioada Evului Mediu, în vreme ce cea modernă face
referire la scrierile de după secolul al XI-lea. Cea mai importantă operă a acestei perioade o
reprezintă poemul Erotokritos al lui Vitsentzos Kornaros, figură memorabilă a Renaşterii.
Secolul XX a adus Greciei două premii Nobel pentru Literatură datorită lui George Seferi în
1963 şi Odysseas Elytis în 1979. Muzica pe teritoriul Greciei îşi are de asemenea originea în
perioada antică, având un rol important în educaţia copiilor. Folosită pentru a încânta oaspeţii
în cadrul diverselor evenimente, evoluția sa s-a asociat bisericii, influenţele bizantine fiind
extrem de expresive. Secolul XX le-a adus compozitorilor greci apreciere pentru importanta
contribuție asupra muzicii clasice moderne. Un alt aspect important al culturii greceşti îl
reprezintă sportul. Leagăn al Jocurilor Olimpice, grecii au reuşit să integreze orice sport în
viaţa de zi cu zi, iar reprezentanţii lor la competiţiile internaţionale le-au adus notorietate şi
performanţe notabile.
Fiind un popor cu credinţe atât de puternic împământenite, grecii preţuiesc mai presus
de orice valorile creştine. Tocmai de aceea se consideră că cea mai importantă avere este
familia. Se cultivă o dragoste necondiţionată pentru cei înrudiţi, apropierea dintre aceştia
fiind dovedită de grija reciprocă pe care şi-o poartă. În momentele grele, nepoţii şi fiii sunt
alături de cei mai în vârstă pentru a-i ajuta să depăşească orice impas. De asemenea, familiile
oferă sprijin rudelor sărace şi se spune că este neobişnuit să vezi oameni fără adăpost în
Grecia, tocmai datorită acestui sentiment de unitate ce se păstrează în sânul familiilor. Fiecare
copil are un naş, denumit local „nonos”, ce îl ajută să înţeleagă religia şi asigură bunăstarea,
siguranţa şi fericirea acestuia. Legile religioase interzic căsătoria între copiii naşilor şi finii
acestora deoarece din parspectiva bisericească aceştia sunt fraţi şi surori, deşi nu au nicio
legătură de sânge. Dacă valorile familiale au rămas relativ neschimbate datorită valorilor
religioase, rolul femeii în societatea grecească a suferit anumite modificări de-a lungul
istoriei. În vremurile antice singura preocupare a femeilor era sa aibă grijă de familie şi să fie
cât mai supusă, iar o dată cu primirea influenţelor vestice a început şi schimbarea mentalităţii
acestora. Deşi în zonele rurale reprezentantele sexului slab au păstrat valorile tradiţionale,
12
cele din zonele urbane ce aveau un grad mai ridicat de acces la tendinţele societăţii vestice au
început să aibă aspiraţii mai înalte, dorind să înlocuiască rolul de ocrotitoare ale familiei cu
atribuţii mai semnificative. Au existat numeroase mişcări feministe de-a lungul secolului XX,
dar majoritatea au fost reprimate şi au fost instituite legi ce impuneau reguli de conduită
pentru femei şi interziceau participarea acestora la diferite evenimente. Cu toate că au primit
drept de vot în anii 1950, adevărata libertate a fost câştigată abia în 1983 când a fost introdusă
Legea Familiei ce promova şi garanta egalitatea între sexe.
Concluzionând, grecii sunt un popor complex, cu o istorie foarte îndelungată ce au
marcat încă din cele mai vechi timpuri evoluţia societăţilor cu care au avut tangenţe.
Multitudinea de influenţe pe care au primit-o de-a lungul vremii au sporit plurivalenţa
moştenirii istorice, dar valorile de bază ale poporului au rămas constante.

1.3. Economia
Din punct de vedere economic, Grecia a putut fi considerată multă vreme ca fiind o
ţară dezvoltată, capabilă să se adapteze cu uşurinţă schimbărilor provenit fie la nivel regional
sau mondial. Din acest considerent cele mai importante venituri vin din sectorul servicii
(81%), industria contribuind cu doar 16 procente, iar agricultura cu 3%. Fiind cea mai
dezvoltată naţiune din zona Balcanilor, Grecia a jucat un rol important ca investitor regional
şi fondatoare a unei serii de alianţe de cooperare comercială.
Ţara a fost marcată de o perioadă foarte dificilă în timpul celui De-al Doilea Război
Mondial. Cu toate acestea, perioada ce a urmat a fost caracterizată de o puternică
restructurare economică ce a făcut ca dezvoltarea naţională să atingă valori semnificative,
peste media Uniunii Europene. Problemele ce au însoţit această creştere au fost şomajul tot
mai crescut, birocraţia din sectorul public, evaziunea fiscală, corupţia şi nivelul scăzut al
competitivităţii globale. După 14 ani de evoluţie economică pozitivă, Grecia a intrat în
recesiune în 2008. O dată cu aceasta au ajuns în atenţia instituţiilor financiare şi
guvernamentale valorile exorbitante ale datoriilor externe, aducând asupra ţării cea mai
severă criză a ultimelor decenii. O serie de bănci puternice au creat pachete accesibile, dar
asta a făcut ca guvernul grec să sporească gradul de îndatorare al naţiunii în dorinţa de a urma
regulile impuse de Uniunea Europeană. Situaţia precară a bugetului Greciei a condus la o
criză internaţională cu privire la încrederea instituţiilor financiare faţă de abilitatea statului de
a-şi achita obligaţiile. Astfel, pentru a evita o problemă şi mai gravă, în mai 2010, Fondul
Monetar Internaţional şi alte state Zona Euro au acordat Greciei un ajutor de 45 miliarde de
euro pentru a-şi acoperi deficitul. Pentru a obţine această finanţare, guvernul era obligat să
13
impună un regim de austeritate pentru a controla evoluţia veniturilor şi cheltuielilor statului.
Aceste măsuri au fost întâmpinate de public cu revolte şi manifestaţii de stradă ce au
ameninţat siguranţa şi securitatea populaţiei şi a conducerii ţării. Cu toate acestea, deficitul
bugetar nu s-a redus conform previziunilor, iar gradul de îndatorare este într-o continuă
creştere.
Sectorul primar al economiei greceşti este reprezentat de agricultură şi pescuit. Deşi
nu deţine suprafeţe extrem de întinse de teren agricol, în 2010 a reuşit să se menţină printre
primii producători europeni pentru o serie de bunuri specifice climatului mediteranean.
Astfel, a ocupat primul loc la producţia de bumbac (184.000 tone) şi fistic (8.000 tone),
poziţia secundă pentru orez (229.000 tone) şi măsline (147.000 tone), a treia pentru smochine
(11.000 tone), migdale (44.000 tone), roşii (1,4 milioane tone) şi pepeni (578.000 tone) şi a
fost a patra producătoare de tutun a Uniunii Europene (22.000 tone). Deşi aduce cel mai slab
aport la PIB, agricultura oferă locuri de muncă pentru 12% din populaţie. Beneficiind de
Politica Agricolă Comună a UE, o mare parte a infrastructurii pentru producţia agricolă a fost
îmbunătăţită, înregistrând astfel creşteri ale cantităţilor rezultate. Un alt aspect important al
agriculturii greceşti îl reprezintă culturile organice care au cunoscut o dezvoltare accentuată şi
cărora li se acordă un interes tot mai sporit din partea populaţiei. În ceea ce priveşte pescuitul,
Grecia acoperea în anul 2007 19% din capacitatea Mării Mediterane cu un total de peste
85.000 tone. În plus, este deţinătoarea celui mai mare număr de vase de pescuit din
Meditarana comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene.
Industria sau sectorul secundar al economiei a cunoscut majorări continue din 2005
până în 2011, faţă de ceilalţi membri ai UE. Cu toate acestea, criza a lovit şi această arie în
anii 2009 şi 2010. Astfel, în prezent, industria contribuie cu 16% la valoarea produsul intern
brut şi suportă peste 22% din totalul forţei de muncă. Cei mai mulţi dintre angajaţi se
regăsesc în sfera manufacturieră, urmată de construcţii şi minerit. La nivelul anului 2009 au
fost identificate cele mai profitabile arii ale industriei greceşti: producţia de ciment,
farmaceutice, amestecuri pentru beton, armături, ţigări, bere, băuturi non-alcoolice, lactate,
table de aluminiu şi produse Coca-Cola. Acestea au însumat peste 20 miliarde de euro.
Sectorul serviciilor este cel mai bine dezvoltat şi aduce cel mai însemnat aport
economic, constituind 81% din totalul veniturilor ţării. Angajând peste 65 de procente din
forţa de muncă, principalele ramuri ale acestui sector le reprezintă comerţul maritim,
telecomunicaţiile şi turismul. Comerţul pe mare a fost încă din Antichitate un sector cheie al
economiei Greciei, dar baza flotei maritime comerciale moderne a fost pusă la finele celui
De-al Doilea Război Mondial când întreprinzătorii greci au putut cumpăra vase de la
14
Guvernul Statelor Unite. Un raport din cadrul Conferinţei de Comerţ şi Dezvoltare a
Naţiunilor Unite susţine că Grecia deţine cea mai extinsă flotă comercială din lume din punct
de vedere al capacităţii de transport, fiind urmată de Japonia. În plus, la nivel european,
celelalte state se află cu mult în urma flotei greceşti. Cu privire la număr de nave, ocupă locul
patru mondial cu 3.213 vase, în urma Japoniei, Chinei şi Germaniei. Fiind una dintre cele mai
semnificative industrii naţionale, aduce un aport de 6% la PIB şi angajează peste 160.000
persoane. Exista aproximativ 750 de companii de comerţ maritim greceşti. Referitor la
telecomunicaţii, cea mai importantă companie grecească este OTE (Organizaţia Elenă de
Telecomunicaţii), deţinută de stat până în 1980, majoritatea acţiunilor fiind preluate de
Deutsche Telekom în 2011. S-a dezvoltat ca cea mai mare companie de acest tip din sud-estul
Europei, deţinând 13 subsidiari în 4 ţări balcanice, printre care şi cel mai mare furnizor de
servicii de telefonie mobilă din Grecia, Cosmote. Competitorii acestuia sunt Wind Hellas şi
Vodafone Grecia. Conform statisticilor, în 2009, în ţară existau peste 20 milioane de conturi
de telefonie mobilă active şi puţin sub 6 milioane de linii de telefonie fixă. În ceea ce priveşte
accesul la internet, grecii s-au aflat în urma celor din Uniunea Europeană, dar au înregistrat o
revenire majoră în perioada 2006-2011 când numărul gospodăriilor cu conexiune la internet
s-a dublat. Numărul acestora a crescut la 56,3% la nivel naţional, dintre care 95% folosesc o
conexiune de tip broadband. Într-un comunicat de presă al Eurostat, Grecia se situează pe
locul 3 în Europa ca procentaj al persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 ani ce nu au
folosit niciodată internetul, fiind precedată doar de Bulgaria şi România. Cu toate acestea,
Grecia însumează un total de 4,79 milioane de utilizatori de internet. O altă ramură de o
importanţă deosebită pentru statul grec o reprezintă turismul. Deşi atestat documentar încă
din perioada antică datorită evenimentelor religioase şi sportive, în sens modern industria
turismului a început să înflorească după 1950. Găzduind peste 15 milioane de turişti anual,
aportul la PIB al activităţilor turistice atinge 18 procente, aflându-se în topul destinaţiilor care
atrag cele mai mari sume cheltuite de vizitatori. Pentru promovare şi calitatea serviciilor
turistice sunt responsabile Ministerul Culturii şi Turismului şi Organizaţia Naţională pentru
Turism. Numeroase destinaţii de pe teritoriul Greciei şi-ai găsit în ultimii ani locul în topurile
realizate de diferite instituţii şi publicaţii de turism. Astfel, Salonicul ocupă locul 5 în
clasamentul ghidului Lonely Planet pentru cele mai bune petreceri, alături de Montreal sau
Dubai, revista Travel+Leisure a numit Santorini ca cea mai bună insulă din lume în 2011, iar
Mykonos a fost recunoscută ca cea de-a cincea insulă de top a Europei.
Structurată ca o economie dezvoltată, Grecia şi-a dovedit complexitatea şi capacitatea
de adaptare de-a lungul timpului. Cu toate acestea, a primit o lovitură majoră în ultimii ani în
15
urma căreia toate sectoarele sale au fost puse la grea încercare. Cele mai puternice sectoare
ale sale şi-au menţinut supremaţia deşi nu au fost mai puţin marcate de evoluţia negativă a
situaţiei generale. Analiza unor indicatori precum evoluţia produsului intern brut, rata
şomajului şi nivelul angajărilor are menirea de a ilustra mai clar situaţia statului în ultimii ani.
Produsul intern brut reprezintă un indicator macroeconomic ce ilustrează totalitatea
valorii monetare a bunurilor şi serviciilor realizate în toate ramurile economice existente la
nivel naţional destinate consumului final. Valoarea acestuia este înregistrată anual.

Tabel nr. 1.1. Evoluţia produsului intern brut în Grecia

ANII P.I.B. DINAMICA RITMUL DE


- Miliarde dolari - CREŞTERE
𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2006 261,713 - - - -
2007 305,432 116,7 116,7 16,7% 16,7%
2008 341,694 130,56 111,87 30,56% 11,87%
2009 321,016 122,66 93,95 22,66% -6,05%
2010 292,305 111,69 91,06 11,69% -8,94%
Sursa: The World Bank Databank
Evoluţia produsului intern brut al Greciei în perioada 2006-2010 ilustrată în tabelul
anterior arată o serie de fluctuaţii. Nivelul maxim înregistrat de acesta revine anului 2008, cu
o valoare de peste 340 de miliarde de dolari, în vreme ce minimul se poate observa în 2006
cu 261 de miliarde de dolari. Întrucât anul de bază deţine cea mai scăzută valoare a cumulului
produsului intern brut, evoluţia fiecărui an comparativ cu acesta este una pozitivă, ratele de
creştere încadrându-se între 11,7 şi 30,6 procente. Comparaţia anuală a valorii P.I.B. arată o
creştere la începutul perioadei (2007-2008), urmată de descreştere în următorii doi ani ai
analizei. Prin această fluctuaţie a valorii, produsul intern brut al ultimului an se apropie de cel
al anului de bază, diferenţa fiind de doar 30,6 miliarde de dolari.

16
Evoluţia produsului intern brut în Grecia
400

350

300

250

200

150

100

50

0
2006 2007 2008 2009 2010

Grafic nr. 1.1. Evoluţia produsului intern brut în Grecia

Graficul aferent evoluţiei valorii produsului intern brut al Greciei în perioada 2006-
2010 exemplifică fluctuaţiile înregistrate de acest indicator. Cu o creştere semnificativă la
începutul perioadei, datorată popularizării ţării ca şi destinaţie turistică, dar şi ca mediu
propice pentru investiţii, valoare P.I.B. atinge apogeul în anul 2008 ca urmare a dezvoltării
economiei naţionale. Involuţia anilor ulteriori este urmarea directă a influenţei puternice pe
care criza economică a avut-o asupra Greciei. Aflându-se într-un puternic impas ca economie
naţională, efectele negative asupra statului elen au avut un impact mult mai puternic decât în
cazul unor ţări cu o economie mai echilibrată. Imposibilitatea de a menţine turismul la nivelul
de dinaintea declanşării crizei, dar şi volumul foarte ridicat al datoriilor externe, au făcut ca
Grecia să fie nevoită sa impună o serie de măsuri drastice asupra populaţiei, ceea ce a generat
conflicte la nivel naţional. Aceasta a dus la o creştere a insecurităţii şi au afectat într-o măsură
mai accentuată imaginea ţării la nivel internaţional.

Rata şomajului reprezintă un indicator economic exprimat procentual definit ca raport


între numărul şomerilor şi populaţia activă totală. Conform Biroului Internaţional al Muncii
defineşte şomerii ca persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 74 ani care nu au un loc de muncă
şi nu desfăşoară o activitate remunerată, utilizează metode active de a găsi un loc de muncă şi
sunt dispuşi să înceapă activitatea în decurs de două săptămâni. „Populaţia activă din punct
de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă

17
pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia
ocupată şi şomerii.”1
Tabel nr. 1.2. Evoluţia ratei şomajului în Grecia

ANII RATA ŞOMAJULUI DINAMICA RITMUL DE


-%- CREŞTERE
𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2006 8,9 - - - -
2007 8,3 93,26 93,26 -6,74% -6,74%
2008 7,7 86,65 92,77 -13,35% -7,23%
2009 9,5 107,95 123,38 7,95% 23,38%
2010 12,5 142,05 131,58 42,05% 31,58%
Sursa: The World Bank Databank
Tabelul 1.2. ilustrează evoluţia ratei şomajului în Grecia în perioada 2006-2010.
Valorile acestui indicator variază între 7,7% şi 12,5%. Ca şi în cazul produsului intern brut,
cea mai favorabilă situaţie este înregistrată la nivelul anului 2008, când cele 7,7 procente
semnifică o diminuare a şomajului cu peste 13% faţă de anul de bază şi 7% comparativ cu
anul anterior. Perioada 2006-2007 se menţine relativ stabilă cu o diferenţă de doar 0,3
procente. În schimb, anii ulteriori 2008 aduc o sporire considerabilă a valorii ratei şomajului.
Astfel, anul 2009 arată o creştere de aproape 8% faţă de valoarea anului de bază şi de peste
23% faţă de anul 2008. Cea mai negativă valoare a ratei şomajului se observă la nivelul
anului 2010, a cărui valoare de 12,5% reprezintă o majorare de 42 procente faţă de 2006 şi de
31,6 procente faţă de 2009.

Evoluţia ratei şomajului în Grecia


14

12

10

0
2006 2007 2008 2009 2010

Grafic nr. 1.2. Evoluţia ratei şomajului în Grecia

1
www.insse.ro

18
Evoluţia ratei şomajului în Grecia în perioada 2006-2010 exemplificată în graficul
1.2. înregistrează o scădere la începutul perioadei, urmată de o evoluţie pozitivă drastică în
ultimii doi ani. Diminuarea valorilor indicatorului în perioada 2006-2008 semnifică a
ameliorare a situaţiei economice a statului în perioada precedentă declanşării crizei
economice internaţionale. Astfel, populaţia elenă a putut prospera, iar un număr din ce în ce
mai ridicat de persoane au putut accede pe piaţa forţei de muncă. Fiind o perioadă prolifică
pentru economia Greciei, dezvoltarea mai multor sectoare de activitate au dus la crearea de
noi locuri de muncă şi la sporirea nivelului de trai al populaţiei. Sporirea insecurităţii
economice la nivel mondial a făcut ca statul să fie puternic afectat de instalarea crizei
financiare în anul 2008, rezultatele fiind vizibile începând chiar din anul următor. Cu o
creştere a ratei şomajului ce depăşea nivelurile înregistrate în anul de bază, instabilitatea
forţei de muncă de pe piaţa elenă a atins nivelul maxim în anul 2010, depăşind cu mult media
Uniunii Europene. Aceasta a fost o urmare a creşterii specializării posturilor, dar şi o dovadă
a sporirii disponibilizărilor la nivel naţional ca măsură de precauţie a companiilor. Pentru a se
menţine active pe piaţă, multe dintre acestea au preferat reducerea numărului de angajaţi,
renunţând la persoanele cu mai puţine calificări.

Nivelul angajărilor se referă la raportul dintre totalul persoanelor ce desfăşoară


activităţi lucrative remunerate şi totalul rezidenţilor statului respectiv.

Tabel nr. 1.3. Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia

ANII NIVEL ANGAJĂRI DINAMICA RITMUL DE


-%- CREŞTERE
𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2006 49 - - - -
2007 49,3 100,61 100,61 0,61% 0,61%
2008 49,7 101,43 100,81 1,43% 0,81%
2009 49,2 100,41 98,99 0,41% -1,01%
2010 47,7 97,35 96,95 -2,65% -3,05%
Sursa: The World Bank Databank
Nivelul angajărilor la nivelul Greciei ilustrat în tabelul 1.3. înregistrează o serie de
modificări mai temperate comparativ cu ceilalţi indicatori ai economiei naţionale. Cu valori
cuprinse între 47,7% şi 49,7%, cea mai semnificativă diferenţă se observă la nivelul anului
2010. Evoluţia faţă de anul de bază, 2006, este preponderent pozitivă cu rate de creştere între
0,41 şi 1,43 procente între 2007 şi 2009, ultimul an al perioadei analizate aducând însă o
descreştere de 2,65 procente. Diferenţele anuale ale ratei angajărilor segmentează perioada în

19
două intervale distincte. Astfel 2006-2008 este marcată de o creştere constantă a valorii
indicatorului, iar 2009-2010 aduc o involuţie accentuată a numărului de persoane angajate,
valorile aflându-se în intervalul 1-3%.

Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia


50

49.5

49

48.5

48

47.5

47

46.5
2006 2007 2008 2009 2010

Grafic nr. 1.3. Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia

Nivelul angajărilor în Grecia în perioada 2006-2010 ilustrează aceeaşi evoluţie ca şi în


cazul celorlalţi indicatori macroeconomici. Graficul 1.3. exemplifică situaţia statului elen cu
privire la acest aspect, reliefând evoluţia primilor ani, în contrast cu scăderile anilor ulteriori.
Întrucât Grecia a cunoscut o dezvoltare accentuată în perioada 2006-2008 se observă cum şi
necesarul de forţă de muncă a cunoscut o evoluţie pozitivă în această perioadă. Însă o mare
parte a acestora au venit din rândul persoanelor cu calificări reduse sau a lucrătorilor
sezonieri. Tocmai de aceea, anii următori, 2009 şi 2010, sunt marcaţi de o involuţie a
nivelului angajărilor. Situaţia precară a economiei elene a făcut ca numărul angajaţilor să
cunoască o descreştere fără precedent. Aceasta poate fi o urmare a sporirii specializării
posturilor şi a creşterii complexităţii sarcinilor pe care acestea le implică. Astfel, o mare
varietate de angajatori au ales să îşi menţină persoanele cu vechime în companii, crescându-le
aria de responsabilitate, refuzând noile angajări care necesită perioade de acomodare şi
training.

20
1.4. Turismul
Pentru o ţară precum Grecia, turismul reprezintă o ramură economică cu un potenţial
extrem de ridicat şi cu o tradiţie îndelungată. În plus, istoria şi-a spus cuvântul, dând
complexitate varietăţii de forme de turism ce pot fi practicate pe întreg teritoriul statului.
Răspunzând unor motivaţii de călătorie diferite, a reuşit să atragă categorii diverse de
călători, ceea ce a adus doar beneficii ţării. Fie că a fost vorba de relaxare sau viaţa de noapte,
turiştii au fost atraşi către Grecia.
În primul rând, se remarcă preferinţa accentuată pentru clasicele vacanţe „sea, sand
and sun.” Fiind în topul ţărilor cu cea mai lungă linie de coastă, era inevitabil ca aceste zone
să nu fie puternic valorificate. Grecia oferă vizitatorilor săi lungi plaje cu nisip alb
întâmpinate de ape turcoaz, dar şi mici zone de plajă retrase, înconjurate de stânci şi păduri de
pin. Oricare ar fi preferinţele, zona de coastă se diferenţiază şi printr-o curăţenie deosebită,
independent de caracteristicile sale naturale. Din acest motiv plajele Greciei s-au regăsit în
topul organizaţiei Foundation for Environment Education, mai exact programul Blue Flag, ce
atestă anual zonele propice pentru înot. Mai exact, criteriile luate în considerare la evaluarea
zonelor de coastă fac referire la curăţenie, calitatea apei, administrarea, siguranţa practicării
nataţiei, protecţia mediului şi serviciile oferite. Regăsindu-se pe locul secund timp de mai
mulţi ani, depăşite doar de cele ale Spaniei, plajele greceşti oferă o calitate sporită
vizitatorilor lor în condiţiile durabilităţii mediului. Locaţiile ce au primit această distincţie se
regăsesc în Halkidiki, arhipelagul Dodecanez, Creta (Lassithi) şi Insulele Ioniene (Kefalonia
şi Lefkada). În plus, fiind atât de extinsă, zona de coastă a Greciei permite acomodarea
diferitelor categorii de turişti. Astfel, există resorturi de 5 stele ce oferă confort sporit pentru
turiştii de lux, putând fi încadrate în tipologia clasică a hotelurilor high-end sau având
particularităţi ale zonei şi diferite teme, aparţinând hotelurilor design sau boutique. Printre
acestea pot fi menţionate La Mer Deluxe Hotel, Porto Zante, C Sky Hotel, Hotel Majestic şi
Hotel Katikies. Cu toate acestea, Grecia a fost pentru foarte mult timp destinaţia preferată
pentru turismul de masă. Cu un total de aproximativ 8.000 de unităţi hoteliere cu clasificări
între 1 şi 3 stele, permite extinderea acestui tip de turism şi devine accesibilă pentru vizitatorii
condiţionaţi de buget.
În strânsă legături se află şi nişa turismului pentru sporturi acvatice. Cu o
infrastructură foarte bine pusă la punct pentru acestea, coasta Greciei este destinaţia potrivită
pentru cei pasionaţi de o gamă variată de activităţi. Un exemplu în acest sens îl reprezintă
navigarea pe mare, hobby aflat în strânsă legătură cu evoluţia ţării de-a lungul istoriei. A
rămas şi astăzi în topul preferinţelor populaţiei rezidente, fiind practicat atât pentru relaxare,
21
cât şi pentru performanţă cu diferite tipuri de ambarcaţiuni. Un alt argument tentant pentru
practicarea acestui sport îl reprezintă posibilitatea de a vedea golfuri şi peşteri inaccesibile în
alt mod şi opţiunea de a petrece timp pe mici insule, departe de aglomeraţia plajelor deja
consacrate. Zonele recomandate de Federaţia Elenă de Navigaţie sunt Poros, Lefkada, Hydra,
Paros, Skiathos, Corfu sau Creta. Un alt sport ce atrage din ce în ce mai multe persoane este
parasailingul. Apărut în anii 1960, acesta a evoluat destul de rapid, astăzi numeroase resorturi
şi centre de agrement amplasate pe plajă oferă turiştilor tot echipamentul necesar pentru
efectuarea de zboruri planate de până la 100 metri deasupra mării. La nivelul Greciei, cea mai
faimoasă destinaţie pentru acest tip de activitate o reprezintă insula Skiathos. În topul
preferinţelor mai întâlnim şi schi-ul nautic, sport cu o evoluţie surprinzătoare, fiind mai
spectaculos o dată cu echiparea ambarcaţiunilor pentru viteze din ce în ce mai ridicate.
Deoarece nu necesită un antrenament special, a devenit foarte popular pe teritoriul grecesc,
fiind practicat atât de localnici, cât şi de un număr însemnat de turişti. Astfel, încă din 1957
Clubul Nautic din Vonliagmeni a fost primul care a înfiinţat o divizie distinctă pentru schi
nautic, ulterior înfiinţându-se şcoli pe fiecare insulă principală a ţării. O ramură dezvoltată
mai recent, cu caracteristici asemănătoare schi-ului nautic, o reprezintă wakeboardingul.
Acesta îmbină practici din schi, snowboarding şi surfing, în scopul de a parcurge suprafaţa
apei pe o placă tractată de o ambarcaţiune. În ultima perioadă au fost înfiinţate o serie de şcoli
pentru practicarea acestui sport, iar cluburile de renume şi-au dezvoltat infrastructura pentru a
acoperi cerinţele pentru acesta. În apele Greciei se organizează o serie de competiţii de
wakeboarding pe durata verii şi la începutul toamnei, locaţiile preferate fiind Mykonos şi
Creta, iar cluburile cele mai recunoscute fiind Karavi Beach Sports şi Passage Sports. O
variaţie a acestuia o reprezintă kneeboardingul, singura diferenţă constând în poziţia
practicantului. Mai clasic, Grecia oferă o serie de locaţii favorabile pentru practicarea
surfingului. Dintre acestea se remarcă Mykonos, Naxos, Creta, zonele din împrejurimile
Atenei şi Peninsula Peloponez şi o serie de staţiuni din Marea Egee (Poseidi, Golden Beach,
Agios Ioannis, Chorefto). Aceasta din urmă este recunoscută şi ca fiind cea mai bună zonă
pentru wind-surfing datorită vântului specific ce bate dinspre nord în perioada mai-
septembrie. Cu timpul a devenit un sport foarte practicat în Grecia, dezvoltându-se
numeroase centre de închiriere a echipamentului, iar cadrul natural, cu multiple golfuri, fiind
propice pentru acest sport atât la nivel de începător, cât şi pentru cei cu experienţă. Un
argument ce atestă poziţia fruntaşă a ţării în dezvoltarea acestei activităţi o reprezintă decizia
Asociaţiei Mondiale a Windsurferilor Profesionişti de a organiza în fiecare an Campionatul
Mondial pe Insula Paros a Arhipelagului Cicladelor. Întâlniri ale împătimiţilor acestui sport
22
se organizează periodic pe întreg teritoriul grecesc. Pentru a diversifica paleta sporturilor
acvatice, anii 1990 au adus o nouă inovaţie numită kiteboarding sau kitesurfing. Fiind o
combinaţie de tehnici de surfing, windsurfing şi wakeboarding, acesta foloseşte vântul pentru
a controla un zmeu şi a parcurge astfel suprafaţa apei. Marea Egee este şi de această dată
locaţia preferată pentru doritori, faimoase pentru calitatea condiţiilor şi serviciilor oferite
fiind insulele Naxos, Paros şi Rhodos. Prima adăposteşte un centru profesionist de
kiteboarding, Kite Square, pe plaja Mikri Vigla, una dintre locaţiile cu vânturile cele mai
favorabile. Un mod mai puţin extrem de a te bucura de apele mării, dar care reclamă o mare
rezistenţă fizică, îl reprezintă plimbările cu caiacul. Oferind posibilitatea de a explora părţi
mai retrase ale destinaţiei de vacanţă, popularitatea acestui sport este în continuă creştere.
Topografia deosebită face din insulele Ioniene o destinaţie ideală pentru tururi cu caiacul. În
plus, zona de litoral mai pune la dispoziţia turiştilor o serie de alte atracţii dintre care pot fi
menţionate jet-skiurile, fly-fish, hidrobiciclete, atracţii gonflabile trase de ambarcaţiuni.
Părăsind zona de coastă, dar menţinându-ne în sfera sporturilor acvatice, trebuie menţionat
river raftingul. Fiind un sport ce constă în parcurgerea unui râu cu ape repezi într-o barcă,
Grecia nu abundă de destinaţii de acest tip, dar zona Epirului şi Peloponezul îi oferă totuşi un
număr de locaţii propice. Traseele au diferite grade de dificultate şi sunt amenajate pe râurile
Arachtos, Tavropos, Megdovas, Pinios, Nestorio, Lonssios şi Alfios. Cluburile specializate
precum Scoutway, Riverland Outdoor Activities, Alpine Club sau No Limits pun la dispoziţia
turiştilor cursuri, ghizi şi tot echipamentul necesar unei astfel de experienţe. Se poate spune
că Grecia a reuşit să îşi valorifice resursele şi să ofere turiştilor săi o gamă variată de activităţi
creând un cadrul armonios pentru iubitorii de sporturi acvatice.
Revenind la zona de litoral, un alt aspect important al turismului grecesc îl reprezintă
croazierele. Acestea au înflorit de-a lungul timpului cu mult peste scopul lor iniţial de a lega
două locaţii, devenind destinaţii de sine stătătoare, oferind un grad ridicat de confort şi o
gamă variată de activităţi pentru petrecerea timpului liber la bordul navelor. Caracterizate de
consumatori cu vârste medii, cu venituri substanţiale şi un nivel ridicat al educaţiei, vasele şi
circuitele au trebuit adaptate pentru a întâmpina nevoile de călătorie ale acestora, devenind un
simbol al vacanţelor de lux. Deţinând un număr atât de mare de insule, dar şi o istorie
fascinantă, Grecia este inclusă în ofertele companiilor de croaziere atât pentru tururi
specifice, cât şi ca parte a circuitelor mediteraneene mai cuprinzătoare. Perioada de vârf a
acestora este cuprinsă între lunile mai şi octombrie, principalele destinaţii incluse în pachete
fiind oraşe precum Atena, Delphi şi Itea şi insulele Santorini, Rhodos sau Mykonos. Printre
cele mai importante de promotori ai croazierelor ce cuprind şi Grecia se numără Princess
23
Cruises, MSC Cruises, Royal Carribbean şi Costa Cruise. Cele mai frecvente oferte vizează
estul Mării Mediterane, cuplând astfel principalele atracţii greceşti cu mari oraşe din Turcia,
precum Istanbul sau Ankara. Un alt concept ce se pretează perfect la specificul Greciei este
„island hopping.” Acesta descrie traversarea unei întinderi de apă, dar înlocuind o singură
călătorie mai lungă cu o serie de segmente de legătură între diferite insule. Acest tip de
pachet oferă vizitatorilor posibilitatea de a se bucura de atracţiile unui număr mai mare de
destinaţii insulare pe parcursul unei vacanţe, îmbogăţind experienţa turistică. Cele mai
populare locaţii sunt Atena, Creta, Kos, Mykonos, Naxos, Paros, Rhodos şi Santorini. Astfel,
turiştilor li se pun la dispoziţie zile de relaxare la bordul navelor, bucurându-se de liniştea
mării, şi li se oferă perioade de explorare a oraşelor înainte de a înainta spre alte locaţii.
O dată cu evoluţia societăţii şi cu apariţia unei serii de modificări la nivelul
mentalităţii unui număr din ce în ce mai crescut de persoane, a început să capete o importanţă
sporită îngrijirea sănătăţii şi medicina preventivă, de aici şi succesul înregistrat în ultima
perioadă de turismul de spa. Fie că este vorba de oraşe, aşezări izolate sau simple cabane,
apropierea de resurse naturale cu proprietăţi curative a dus la dezvoltarea şi la creşterea
recunoaşterii pe plan local şi internaţional. Tehnicile folosite în cadrul locaţiilor de acest tip
pot fi îndreptate spre rezolvarea unor probleme de sănătate şi scăderea în greutate, sau pentru
simpla plăcere şi relaxare a persoanelor dornice. Pe teritoriul Greciei se regăsesc o serie de
astfel de centre ce adus bunăstare celor ce le vizitează. Un astfel de exemplu îl reprezintă
Centrul Spa Edipsos din Insula Euboea. Lăsând la o parte caracteristicile naturale precum
apele limpezi, ţărmurile, muntele Telethrio şi flora şi fauna ce împânzesc insula, cei mai
mulţi vizitatori o aleg datorită centrului spa. Îmbinând vechile tradiţii ale vindecătorilor antici
cu cele mai moderne tratamente din domeniu, specialiştii din Edipsos folosesc proprietăţile
benefice ale celor peste 80 de izvoare termale pentru a oferi o vacanţă plăcută, ajutând la
crearea renumelui celui mai celebru spa din Grecia. La 32 de kilometri de Atena se regăseşte
Mare Nostrum Spa, centru modern ce păstrează armonia coastei mediteraneene îmbinând
arhitectura tradiţională cu elemente de lux şi modernitate. Dotările centrului pun la dispoziţia
amatorilor piscine interioare şi exterioare, apartamente pentru hidroterapie sau masaj, saloane
de înfrumuseţare, saună, săli de fitness şi aerobic, terapii aeroionizante, talasoterapie,
reflexologie şi tratamente cu nămol. Având la bază tradiţionalele băi greceşti, centrul
foloseşte calităţile terapeutice ale apei marine în cadrul şedinţelor de talasoterapie, oferind
turiştilor programe personalizate de tratament pentru o satisfacţie şi o eficienţă ridicată. Şi
insula Creta se poate lăuda cu un astfel de centru, Aldemar Royal Mare Thalasso. Ocupând o
zonă extinsă a coastei nordice, complexul s-a regăsit de-a lungul anilor în topul celor mai
24
bune centre spa ale lumii oferind tratamente cu apă marină, nămol, alge, fizioterapie şi multe
altele. Punând un mare accent pe îmbunătăţirea stării de sănătate a oaspeţilor, programele
individualizate oferite de centru îmbină efectele curative ale tratamentelor cu programe de
nutriţie echilibrată şi antrenamente atletice şi de rezistenţă fizică. Se poate spune astfel că
Grecia oferă servicii de top şi cu privire la turismul terapeutic, valorificând beneficiile apelor
mării şi oferind turiştilor alternative mai relaxante pentru clasicul turism de litoral.
Tot ca urmare a evoluţiei societăţii actuale vine şi dezvoltarea sectorului turismului
rural. Bazat pe ideea de reîntoarcere la origini, detehnologizare şi aprecierea valorilor de
bază, acest tip de vacanţă presupune petrecerea timpului liber în mijlocul naturii, luând parte
la activităţi gospodăreşti. Acest schimb de perspectivă aduce o îmbogăţire a vieţii prin
experienţa turistică, iar pentru localnici reprezintă un motiv pentru a-şi păstra vii obiceiurile
în ciuda mecanizării, dar şi o importantă sursă de noi venituri. Din acest punct de vedere,
Grecia centrală este pregătită să îşi primească oaspeţii. Un argument care vine în ajutorul
acestei destinaţii îl reprezintă lipsa aglomeraţiei. Neprimind încă beneficiile dezavantajele
turismului de masă, Sterea Elada păstrează încă intact pitorescul vechilor greci, întinderi
deluroase şi grote şi peşteri pline de mister. Hotelurile şi casele de vacanţă sunt conduse chiar
de către proprietari a căror ospitalitate nu poate fi pusă la îndoială, fiind de multe ori ghizi
pentru împrejurimi. Exemple în acest sens sunt: Tithorea (mic orăşel frecventat de iubitorii de
drumeţii), Koryschades (sat tradiţional de munte, remarcabil datorită conacelor impunătoare),
Trizonia (singura insulă locuită din Golful Corint), Rovies (sat de litoral, străjuit de munţii
Telethrio şi Kavalaris), Aghia Triada (sat cu case tradiţionale construite din piatră), Mantondi
(sat pitoresc aflat pe malul mării ce deţine monumente naturale impresionante). Locuitorii
acestora sunt dornici să împartă cu cei ce îi vizitează atât roadele muncii lor, cât şi poveşti
adunate de-a lungul timpului, ce se dovedesc a fi de fiecare dată o încântare.
O altă ramură extrem de relevantă pentru turismul grecesc o reprezintă cel religios.
Având o istorie îndelungată, fiind atestat încă din Antichitate, acest tip de călătorie răspunde
necesităţilor celor pioşi, dar şi curioşilor ce vor să observe locuri faimoase şi clădiri
impresionante închinate zeilor diferitelor religii. Se poate călătorii în grup sau individual sub
formă de misiuni sau pelerinaje, dar şi pentru agrement sau relaxare. Deşi Grecia nu se poate
lăuda cu renumele Ierusalimului sau al oraşului Mecca din acest punct de vedere, pune totuşi
la dispoziţia turiştilor săi un număr impresionant de construcţii religioase, unele dintre ele cu
caracteristici unice. Fiind una dintre cele mai vechi societăţi ce au acceptat creştinismul, oferă
vizitatorilor săi o varietate de lăcaşuri de cult ce aparţin diferitelor perioade. Una dintre cele
mai deosebite locaţii de pe teritoriul grecesc, cu o puternică încărcătură spirituală o reprezintă
25
Complexul Monahal Meteora. Cuprinde şase mănăstiri construite în vârful unor piloni
naturali din stâncă, părţi ale Munţilor Pindului în apropiere de oraşul Kalambaka. Datorită
unicităţii lor au fost incluse pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Există dovezi că
această zonă a fost locuită de mai multe milenii, de grupuri monahale ce căutau adăpost în
faţa problemelor sociale şi regăsindu-l în peşterile ce împânzesc stâncile din împrejurimi.
Acest obicei a fost păstrat până în prezent, putând fi observate numeroase grote locuite de
călugări sihaştri. Dar construcţia mănăstirilor propriu-zise a început în secolul al XIV-lea o
dată cu venirea unui grup de călugări de pe Muntele Athos ce au considerat caracteristicile
naturale ale locaţiei perfecte pentru a-i apăra de revoltele politice şi a le oferi control total
asupra accesului în mănăstire, acesta realizându-se doar cu ajutorul unei scări ce putea fi
retrasă în momente ameninţătoare. Deşi au mai rămas doar câteva, pe durata stăpânirii
bizantine, călugării au construit peste 20 de astfel de stabilimente pentru a se proteja de turci.
Dintre cele şase mănăstiri locuite astăzi, patru dintre ele adăpostesc bărbaţi, iar două sunt
lăcaşe de cult pentru femei, dar niciuna nu deţine mai mult de zece rezidenţi. Începutul
secolului XX le-a făcut mai accesibile, scări fiind cioplite în stâncă pentru a uşura traficul,
dând astfel turiştilor posibilitatea de a se bucura pentru câteva ore de priveliştile şi serenitatea
mănăstirilor. Trebuie ştiut că pentru această vizită, doritorii trebuie să respecte o serie de
reguli cum ar fi să aibă umerii acoperiţi şi veşminte peste genunchi, iar femeile sunt obligate
să poarte fustă, mănăstirile punând la dispoziţia lor bucăţi de pânză ca surogat pentru fuste.
Cea mai reprezentativă dintre mănăstiri este cunoscută sub denumirea de Marele Meteor,
construită pe platoul celei mai înalte stânci la 613 metri altitudine; aceasta a primit hramul
Schimbării la Faţă şi a fost fondată la jumătatea secolului al XIX-lea de Sfântul Atanasie
Meteoritul, iar în prezent adăposteşte un muzeu. Următoarea ca şi mărime este Mănăstirea
Varlaam. Aceasta poartă numele Cuviosului Varlaam, ctitorul său, a fost construită în secolul
al XVI-lea în stil athonit şi a primit hramul Sfinţilor Trei Ierarhi. Mănăstirea Rusanul este una
dintre cele mai greu accesibile din complex. Construită în secolul al XVI-lea, aceasta este
înconjurată de abis, fiind legată de împrejurimi printr-un pod suspendat şu un culoar de beton.
Cea mai mică mănăstire a Meteorelor este denumită Sfântul Nicolae Anapafsas (Sfântul
Nicolae Odihnitorul), clădită în secolul al XVI-lea de Sfântul Dionisie cel Milostiv. Ceea ce o
deosebeşte de celelalte este fresca sa de o calitate iconografică deosebită, operă a călugărului
Teofan Cretanul, reprezentant de seamă al şcolii de pictură din Creta secolului XVI. Cea mai
veche aşezare monahală din zonă s-a aflat pe stânca ce adăposteşte astăzi Mănăstirea Sfântul
Ştefan. Construcţia iniţială s-a realizat în secolul al XIV-lea, dar a fost extinsă 500 de ani mai
târziu primind hramul Sfântului Haralambie. Aceasta a fost prădată de nazişti în timpul celui
26
de-ai Doilea Război Mondial, care căutau insurgenţi, iar mai apoi au abandonat-o.
Călugăriţele au preluat rămăşitele şi au refăcut-o, rămânând până în prezent locuitoare ale
acesteia. Cea de-a şasea mănăstire din complex este Sfânta Treime. Găzduită în vârful unei
stânci singuratice, a depins multă vreme de scările de funie şi sistemele cu scripeţi ce o
deserveau, dar nu au renunţat niciodată la ele, în ciuda realizării scărilor în piatră ce au făcut-
o mai accesibilă. Dacă Meteorele sunt deosebite prin locaţie, Muntele Athos deţine o
fascinaţie deosebită datorită istoriei sale. Dar o dată cu aceasta vin şi o serie de reguli mult
mai stricte cu privire la accesul turiştilor. Situat la peste 2.000 metri deasupra nivelului mării,
acesta a devenit un stat monastic autonom din punct de vedere administrativ, având capitala
la Karyes. Consacrat încă de pe vremea vechilor zei ca templu al lui Jupiter, se spune că
vizita Fecioarei Maria i-a făcut pe localnici să accepte credinţa ortodoxă, Athosul fiind
supranumit şi Grădina Maicii Domnului. Adăpostind peste 1.500 de călugări ortodocşi, acesta
deţine chilii călugăreşti, 12 schituri şi 20 de mănăstiri. Cel mai important aspect ce trebuie
cunoscut de către turişti se referă la faptul că accesul pe Muntele Athos este permis exclusiv
bărbaţilor. În plus, trebuie obţinut un permis special numit diamonitirion ce se prezintă atunci
când se solicită cazare la mănăstiri sau schituri. Se eliberează un total de 110 astfel de
permise zilnic, iar drumul este străbătut doar cu ajutorul reţelei publice de transport,
autovehiculele personale fiind interzise. Pe lângă aceste două exemple specifice ale
turismului religios pe teritoriul grecesc, ţara este înţesată de lăcaşe de cult ce atestă
importanţa sporită a spiritualităţii în viaţa populaţiei autohtone.
De departe principalul motiv pentru a vizita Grecia, în special partea continentală, se
referă la moştenirea sa culturală şi la numeroasele vestigii ale vremurilor apuse pe care le
găzduieşte. În toate topurile atracţiilor turistice de pe teritoriul grecesc, locul fruntaş este
ocupat de Acropole. Veche citadelă, rămăşiţele sale se înalţă deasupra Atenei reclamând
puterea grecilor din vremurile de mult apuse. Cele mai importante clădiri ale locaţiei au fost
construite în secolul al V-lea î.Hr., deşi au existat dovezi că dealul pe care se află a fost locuit
cu mult înainte. Complexul deţine aproximativ 20 de ruine ce s-au menţinut de-a lungul
istoriei. Cea mai importantă construcţie este Partenonul, templu închinat zeiţei Atena,
patroana capitalei elene. Construit în perioada 447-432 î.Hr., a rămas ca simbol al perioadei
greceşti clasice şi al puterii imperiului atenian. În prezent, Ministerul de Cultură derulează
lucrări de îmbunătăţire şi consolidare a structurii. Teatrul lui Dionis este unul dintre cele mai
vechi vestigii ale oraşului, teatru antic folosit în cadrul festivităţilor organizate în cinstea
zeului omonim de către societatea elenă. Odeonul lui Herodes Atticus este un alt teatru de
piatră construit ca un amfiteatru în secolul al II-lea î.Hr., mult mai bine păstrat decât Teatrul
27
lui Dionis, ce putea găzdui peste 5.000 de persoane participante la diferite concerte,
festivaluri şi piese de teatru. Erechteionul este un alt templu situat pe Acropole. Cele mai
notabile caracteristici ale sale sunt Cariatidele, figuri feminine ce împodobesc poarta sudică
sub forma coloanelor de susţinere. Pentru a întregi complexul cultural se remarcă Muzeul
Acropole al cărui scop este acela de a adăposti cele mai de preţ artefacte ale istoriei ateniene
şi nu numai. Trecând de-a lungul timpului prin numeroase modificări, astăzi se întinde pe
25.000 m2 oferind un spaţiu pentru expoziţii de peste 14.000 m2 cu dotări de ultimă generaţie
şi fiind în acord cu directivele Uniunii Europene. Având atât galerii permanente, cât şi
vernisaje periodice ale artiştilor naţionali şi internaţionali, Muzeul Acropole a devenit un
centru al evenimentelor culturale în capitala Greciei, aici organizându-se frecvent festivităţi
muzicale, teatrale sau ocazionate de diferite sărbători.
Dovezi ale sofisticării civilizaţiei antice se regăsesc pe întreg teritoriul ţării, deşi nu au
căpătat faima Acropolelui. Un astfel de exemplu îl reprezintă ruinele Akrotiri din Santorini.
Extrem de bine prezervat, acesta are o istorie asemănătoare oraşului italian Pompei,
distrugerea sa datorându-se de asemenea unei erupţii vulcanice. Se susţine că acesta ar fi
faimosul oraş Atlantis, bogat în dovezi ale belşugului vieţii locuitorilor de acum peste patru
milenii. Turiştii pot vizita astăzi rămăşiţele a numeroase clădiri înfrumuseţate cu fresce şi
mozaicuri ornamentale ce păstrează spiritul societăţii antice. În apropierea Golfului Saronic,
vizitatorilor li se oferă posibilitatea de a se bucura de privelişte vechiului teatru din Epidaur.
Cu o vechime de peste două milenii, are o structură pe trei nivele cu o arhitectură foarte bine
păstrată, fiind capabil să acomodeze 15.000 de persoane ca spectatori ai diferitelor festivităţi.
O altă destinaţie ce nu trebuie ratată o reprezintă orăşelul Mystras. Abandonat în secolul al
XVIII-lea, acesta cuprinde o serie de biserici cu fresce deosebite, palate, case şi străzi
vegheate de un castel impozant ce se întinde pe un întreg deal şi păstrează atmosfera istorică
a oraşului. Insula Rhodos pune şi ea la dispoziţia celor pasionaţi de istoria ţării o clădire
impresionantă, Palatul Marilor Maeştri. Veche fortăreaţă medievală şi cetate a Cavalerilor
Ospitalieri (războinici din timpul Cruciadelor), astăzi adăposteşte un muzeu ce înfăţişează
exponate de la începutul creştinătăţii în Grecia până în perioada cuceririi otomane.
Datorându-şi faima binecunoscutului Oracol din Delphi, situl arheologic prezent astăzi în
zonă primeşte fluxuri impresionante de turişti. Considerat în vechime centrul Pământului,
astăzi este căutat pentru ruinele Templului lui Apollo sau ale Trezoreriei Ateniene. Deşi greu
de vizitat în întregime, autorităţile organizează o serie de tururi ghidate diferite ce au menirea
de a ilustra obiectivele cu cea mai mare importanţă. Astfel, este evident că orice parte a

28
Greciei ar putea fi aleasă pentru vacanţă, misterele şi farmecul vieţii antice sunt prezente
pentru a-i captiva pe vizitatori.
Concluzionând, se poate spune că teritoriul elen adăposteşte posibilităţi extrem de
variate de petrecere a timpului, fiind astfel pe placul unei game foarte largi de persoane.
Îmbinând gloria societăţii antice cu modernitatea erei actuale, atracţiile turismului de litoral şi
un grad sporit de spiritualitate, Grecia este o destinaţie a cărei versatilitate nu poate fi
tăgăduită.

29
Capitolul 2: IMPORTANŢA INDUSTRIEI TURISMULUI ŞI
IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

Industria turismului reprezintă un important motor economic în ceea ce priveşte


dezvoltarea Greciei, întrucât nu puţine sunt regiunile acestei ţări a căror dependenţă de acest
tip de activităţi este foarte ridicată. Multitudinea de vizitatori care au făcut ca această situaţie
să fie de actualitate, au fost cei de care a depins atât prosperitatea, cât şi declinul acestor zone,
populaţia locală îndreptându-şi atenţia spre sporirea satisfacţiei oaspeţilor. Fie că este vorba
de activităţi fără de care turismul nu ar exista sau acţiuni ce au o legătură tangenţială cu
acesta, succesul lor a însemnat succesul destinaţiei, aducând astfel în centrul atenţiei
importanţa analizei importanţei şi impactului pe care le au asupra economiei naţionale în
totalitatea ei.

2.1. Indicatorii circulaţiei turistice


Analiza indicatorilor circulaţiei turistice are menirea de a exemplifica natura
mişcărilor turistice de pe un anumit teritoriu pe o perioadă determinată. Având o natură
preponderent cantitativă, aceştia pot arăta tendinţele înregistrate de potenţialul turistic al unei
destinaţii şi potenţialul acesteia pentru o dezvoltare mai accentuată. În plus, pot dezvălui şi
informaţii de ordin calitativ, întrucât valorile ridicate ale acestor variabile pot indica un grad
superior de atracţie pentru turişti, dar pot sta şi ca dovadă a calităţii sporite a serviciilor
turistice prestate.

Evoluţia sosirilor de turişti prevede interpretarea modificărilor numărului de persoane


ce au ales Grecia ca destinaţie de vacanţă. Turistul fiind definit ca „orice persoană care se
deplasează spre alt loc situat în afara reşedinţei sale obişnuite, pentru o perioadă mai mică de
12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi
remunerate în locul vizitat.”2

2
Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 13

30
Tabel nr. 2.1. Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia

ANII NUMĂR TURIŞTI DINAMICA RITMUL DE


- Mii Persoane - CREŞTERE
𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2006 16.039 - - - -
2007 16.165 100,79 100,79 0,79% 0,79%
2008 15.939 99,38 98,6 -0,62% -1,4%
2009 14.915 92,99 93,58 -7,01% -6,42%
2010 15.007 93,57 100,62 -6,43% 0,62%
Sursa: UNWTO Tourism Highlights 2009/2010/2011 Editions

Numărul turiştilor sosiţi pe teritoriul Greciei în perioada 2006-2010 are valori


considerabile, valorile menţinându-se în jurul a 15, respectiv 16, milioane de turişti anual.
Acestea sunt care asigură popularitatea destinaţiei şi pentru care oricare ţară cu potenţial
turistic doreşte să le atragă. Cu toate acestea, se poate observa că valorile cele mai ridicate
sunt înregistrate în perioada ce a precedat criza economică mondială, turismul grecesc fiind
marcat de scăderi ale numărului de turişti sosiţi cu aproximativ 7% în ultimii doi ani ai
intervalului analizat. Cea mai accentuată descreştere a acestui indicator se remarcă la nivelul
anului 2009, fiind urmată de o uşoară ameliorare, de doar 0,62 de procente, în anul 2010.

Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia


16400
16200
16000
15800
15600
15400
15200
15000
14800
14600
14400
14200
2006 2007 2008 2009 2010

Grafic nr. 2.1. Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia

Graficul evoluţiei sosirilor de turişti în Grecia arată clar influenţa situaţiei economice
precare ce a caracterizat întreaga piaţă mondială. Pe când primii 3 ani ai perioadei prezintă o

31
situaţie îmbucurătoare, cu valori destul de ridicate, dovadă a preferinţei turiştilor pentru
această destinaţie, anii 2009 şi 2010 prezintă o scădere accentuată datorită puterii de
cumpărare din ce în ce mai slabe a populaţiei. În ceea ce priveşte începutul perioade
analizate, aceasta marchează anii în care Grecia era preferată datorită unui raport calitate-preţ
foarte atrăgător şi unei multitudini de oferte din partea agenţiilor de turism care înfăţişau ţara
ca o alternativă viabilă şi accesibilă unor categorii variabile de turişti. O dată cu adâncirea în
recesiunea economică, situaţia este marcată de schimbări negative datorită incapacităţii
turiştilor, preponderent străini, de a-şi permite o astfel de vacanţă şi tendinţa populaţiei de a-şi
orienta veniturile spre alte necesităţi.

Numărul înnoptărilor este un indicator de ordin cantitativ care „se determină ca sumă
a produselor dintre numărul turiştilor şi durata activităţii turistice exprimată în zile.”3

Tabel nr. 2.2. Evoluţia numărului de înnoptări în Grecia

ANII ÎNNOPTĂRI DINAMICA RITMUL DE


- Zile Turist - CREŞTERE
𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2006 42.458.767 - - - -
2007 47.410.260 111,66 111,66 11,66% 11,66%
2008 47.233.616 111,25 99,63 11,25% -0,37%
2009 45.925.585 108,17 97,23 8,17% -2,77%
2010 48.243.634 113,62 105,05 13,62% 5,05%
Sursa: UNWTO Tourism Factbook

Numărul înnoptărilor pe teritoriul grecesc înregistrează valori de peste 40 de milioane


pe întreg intervalul analizate, înregistrând maximul în anul 2010, cu peste 48 de milioane de
zile-turist. Comparativ cu anul de bază, 2006, situaţia este una pozitivă, valorile fiind din ce
în ce mai ridicate, modificările înregistrându-se între 8 şi 14 procente. Contrar tendinţei
ascendente, analiza anuală a situaţiei înnoptărilor arată totuşi uşoare descreşteri pentru anii
2008 şi 2009, cea mai pregnantă diferenţă fiind vizibilă la nivelul anului 2009, de aproape
3%. Situaţia a fost, însă, îmbunătăţită de anul următor, când numărul de zile-turist a avut o
majorare de peste 5 procente.

3
Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 76

32
Evoluţia numărului de înnoptări în Grecia
49000000
48000000
47000000
46000000
45000000
44000000
43000000
42000000
41000000
40000000
39000000
2006 2007 2008 2009 2010

Grafic nr. 2.2. Evoluţia numărului înnoptări în Grecia

Conform graficului anterior numărul înnoptărilor evoluează într-un mod pozitiv pe tot
parcursul perioadei analizate, comparativ cu anul de bază. Acesta arată că deşi numărul
turiştilor scade spre sfârşitul intervalului, zilele-turist înregistrează valori maxime, reliefând
accesibilitatea ridicată a serviciilor turistice din teritoriu, însă doar pentru anumite categorii
de turişti. Anul 2007 aduce cele mai însemnate modificări anuale, ceea ce întăreşte
popularizarea Greciei ca şi destinaţie turistică în perioada respectivă şi includerea acesteia
într-un număr mai mare de oferte promovate de agenţii. Revenirea din anul 2010, comparativ
cu anul 2009, se poate datora menţinerii destinaţiei în topul preferinţelor turiştilor, dar şi
faptului că aceştia au învăţat să îşi adapteze veniturile pentru a putea beneficia şi de o
vacanţă, în ciuda situaţiei economice mondiale.

„Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într-o
anumită zonă.”4 Îşi poate însuşi valenţe atât cantitative, cât şi calitative, întrucât se poate
considera că o valoare crescută a acestuia indică un nivel ridicat al serviciilor turistice
prestate.

4
Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 76

33
Tabel nr. 2.3. Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia

ANII DURATA MEDIE A DINAMICA RITMUL DE


SEJURULUI CREŞTERE
- Zile - 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2006 2,65 - - - -
2007 2,93 110,57 110,57 10,57% 10,57%
2008 2,96 111,7 101,02 11,7% 1,02%
2009 3,08 116,23 104,05 16,23% 4,05%
2010 3,21 121,13 104,22 21,13% 4,22%
Sursa: Elaborat de autor

Evoluţia duratei medii a sejurului este şi ea pozitivă, arătând creşteri semnificative


între începutul şi sfârşitul perioadei analizate. Astfel, anul 2010 înregistrează o valoare cu
peste 21% mai ridicată decât cea a anului de bază. Această creştere este constantă, anual
valorile crescând cu aproximativ 4 procente. În acest fel, la sfârşitul intervalului, durata
medie a sejurului depăşeşte 3 zile, faţă de 2,65 zile ce marchează anul 2006.

Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia


3.5

2.5

1.5

0.5

0
2006 2007 2008 2009 2010

Grafic nr. 2.3. Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia

Sporirea duratei medii a sejurului pe teritoriul Greciei este ilustrată în graficul


anterior. Această creştere treptată arată totuşi viabilitatea destinaţiei în ciuda situaţiei
economice precare. Deşi accesibilă unui număr mai scăzut de turişti în ultimii ani, analiza
arată că cei care aleg o vacanţă în Grecia petrec din ce în ce mai mult timp în locaţie. Aceasta

34
poate fi o dovadă şi a calităţii serviciilor prestate atât în unităţile de cazare, cât şi în cele de
alimentaţie şi de agrement, satisfacţia consumatorilor având un grad ridicat. Valoare de
aproximativ 3 zile a acestui indicator indică şi preferinţa actuală a populaţiei de a-şi segmenta
vacanţele, îndreptându-se spre city-breakuri în oraşe importante, decât cele SSS. Principalele
destinaţii din acest considerent sunt Atena şi Salonicul care pun la dispoziţia celor interesaţi o
vastă moştenire culturală şi religioasă, dar şi numeroase posibilităţi de distracţie şi
cumpărături.

Densitatea circulaţiei turistice este un raport între numărul de turişti şi suprafaţa


destinaţiei analizate. „Acest indicator poate aduce informaţii cu privire la frecventarea
zonelor şi ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiştilor fără a fi întâlnită
suprasolicitarea zonei.”5

Tabel nr. 2.4. Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în Grecia

ANII DENSITATEA DINAMICA RITMUL DE


CIRUCLAŢIEI CREŞTERE
TURISTICE 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
- Turişti/𝐤𝐦𝟐 -

2006 121,52 - - - -
2007 122,47 100,78 100,78 0,78% 0,78%
2008 120,76 99,37 98,6 -0,63% -1,4%
2009 113 92,99 93,57 -7,01% -6,43%
2010 113,7 93,56 100,62 -6,44% 0,62%
Sursa: Elaborat de autor

Fiind în strânsă legătură cu evoluţia numărului de turişti sosiţi pe teritoriul grecesc,


densitatea circulaţiei turistice prezintă aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte modificările
înregistrate. Astfel, se poate observa o scădere constantă faţă de anul de bază, cu cea mai
accentuată valoare la nivelul lui 2009 când ritmul de creştere a atins 7 procente, concret
valoare a scăzut cu 8,52 turişti/km2 . Evoluţia de la an la an arată şi ea cele mai accentuate
modificări în anul 2009, de 6,43 procente faţă de anul precedent, dar situaţia aduce o uşoară
sporire a valorii indicatorului în anul următor.

5
Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor,
Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 77

35
Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în
Grecia
124
122
120
118
116
114
112
110
108
2006 2007 2008 2009 2010

Grafic nr. 2.4. Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în Grecia

Graficul 2.4. arată că valorile densităţii circulaţiei turistice se încadrează între 122 şi 113
turişti/km2 . Principala cauză a modificărilor acestui indicator se referă la evoluţia numărului
de turişti ce au ales Grecia ca destinaţie de vacanţă. Astfel, odată ce aceştia sunt mai puţin
numeroşi, va scădea şi gradul de aglomerare al destinaţiilor. Acest aspect nu este însă resimţit
deoarece, sezonalitatea îşi spune cuvântul, iar staţiunile turistice sunt supra-aglomerate în
perioadele de sezon, în restul timpului fiind aproape pustii. Excepţie de la această situaţie fac
centrele urbane importante care atrag un număr important de vizitatori pe tot parcursul anului
datorită unor varietăţi de evenimente, cum ar fi conferinţe, târguri, convenţii sau spectacole.

2.2. Contribuţia turismului la produsul intern brut


Aportul turismului la produsul intern brut poate fi luat în considerare atât în sens
restrâns, făcându-se referire la veniturile directe generate de turişti, cât şi în sens mai larg,
luând în considerare atât activităţile turistice clasice, cât şi toate ariile conexe care generează
venituri sub tutela generală de industrie a turismului.
Contribuția directă a turismului la P.I.B. este reprezentată de acea cotă a produsului
intern brut generată de industrii ce au legătură directă cu turiștii, incluzând hoteluri, agenții de
turism, companii aeriene și alte servicii de transport persoane, completate de industriile
restaurantelor și de agrement care interacționează direct cu turiștii. Este echivalent cu totalul

36
cheltuielilor din interiorul unei țări provenite din turism și călătorii din care se scad achizițiile
înregistrate la nivelul industriilor componente (inclusiv importurile).6
Tabel nr. 2.5. Contribuţia directă a turismului la P.I.B.

ANII CONTRIBUŢIA DINAMICA RITMUL DE


DIRECTĂ LA P.I.B. CREŞTERE
- Miliarde dolari - 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2008 18,774 - - - -
2009 16,041 85,44 85,44 -14,56% -14,56%
2010 15,573 82,95 97,08 -17,05% -2,92%
2011 17,325 92,28 111,25 -7,72% 11,25%
2012 15,484 82,48 89,37 -17,52% -10,63%
Sursa: www.wttc.org

Contribuţia directă a activităţilor turistice la P.I.B.-ul Greciei a cunoscut o evoluţie


descendentă de-a lungul perioadei analizate faţă de anul de referinţă, 2008. Aflată la
începutul perioadei la aproape 18,8 miliarde de dolari, aceasta s-a diminuat considerabil în
următorii ani, având o valoare de aproape 15,5 miliarde la finele perioadei analizate. Astfel,
scăderea cea mai însemnată, de peste 17,5 procente, a făcut ca anul 2012 să fie cel mai puţin
profitabil pentru turismul grecesc. Urmărind modificările anuale, se poate observa totuşi că
cea mai mare diferenţă a fost înregistrată între anii 2008 şi 2009, cu o depreciere de peste
14,5%. În plus, eforturile depuse au făcut ca anul 2011 să aducă o speranţă de revenire, cu o
creştere a contribuţiei de peste 11 procente, dar doar pentru scurt timp, deoarece a fost urmată
de o altă scădere aproape la fel de importantă în anul 2012.

Contribuţia directă a turismului la


P.I.B.
20.000

15.000

10.000

5.000

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.5. Contribuţia directă a turismului la P.I.B.

6
www.wttc.org

37
Fluctuaţiile înregistrate de valoarea contribuţiei directe a industriei turismului la
P.I.B.-ul Greciei arată o situaţie destul de negativă pentru această ţară. Descreşterile
înregistrate sunt destul de serioase în contextul economic actual şi în situaţia deprecierii
veniturilor statului grec din perioada 2010-2012. Începutul anului 2010 a fost unul foarte greu
pentru Grecia, anunţându-se oficial intrarea tării în recesiune şi adoptarea măsurilor de
austeritate, decizie urmată de o perioadă foarte violentă marcată de nemulţumirile
manifestanţilor. Tocmai de aceea orice industrie din ţară nu a putut fi la fel de performantă ca
în trecut. Revenirea din anul 2011 poate fi pusă pe seama relativei calmări a situaţiei din zonă
şi recâştigarea încrederii turiştilor prin promovarea ideii că situaţiile tensionate nu sunt
întâlnite în staţiunile de pe coastă şi nu sunt îndreptate împotriva turiştilor. Cu toate acestea,
creşterea nu a putut fi menţinută, iar 2012 a marcat o altă descreştere a valorii contribuţiei
directe industriei turismului la P.I.B.

Contribuția totală a turismului la P.I.B. include valoarea produsului intern brut


generată direct de industria turismului și călătoriilor cât și veniturile din industrii adiacente cu
contribuții indirecte la această valoare. În plus, se adaugă și valoarea investițiilor de capital
din domeniile cuprinse în sfera turismului.7

Tabel nr. 2.6. Contribuţia totală a turismului la P.I.B.

ANII CONTRIBUŢIA DINAMICA RITMUL DE


TOTALĂ LA P.I.B. CREŞTERE
- Miliarde dolari - 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2008 52,924 - - - -
2009 46,683 88,21 88,21 -11,79% -11,79%
2010 42,932 81,12 91,96 -18,88% -8,04%
2011 44,794 84,64 104,34 -15,36% 4,34%
2012 39,044 73,77 87,16 -26,23% -12,84%
Sursa: www.wttc.org

Contribuţia totală a turismului la produsul intern brut a avut o evoluţie şi mai drastică,
ajungând să se deprecieze cu peste 13 miliarde de dolari în decursul celor 5 ani ai analizei.
Asta a însemnat o valoare cu peste o pătrime, mai exact 26,2%, mai scăzută în anul 2012 faţă
de anul 2008. Nici modificările anuale nu arată o situaţie mai îmbucurătoare, majoritatea
fluctuaţiilor arătând descreşteri între 8 şi aproape 13 procente. Singura excepţie este, ca şi în
cazul contribuţiei directe, anul 2011 cu o majorare a valorii de aproximativ 4,3%. Cu toate

7
www.wttc.org

38
acestea, nu s-a putut menţine această tendinţă ascendentă, anul 2012 fiind cel cu cea mai
însemnată diminuare a valorii contribuţiei totale a industriei turismului.

Contribuţia totală a turismului la P.I.B.


60.000

50.000

40.000

30.000

20.000

10.000

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.6. Contribuţia totală a turismului la P.I.B.

Graficul 2.6. arată cel mai explicit situaţia contribuţiei totale a turismului grecesc la
P.I.B. Astfel se poate observa ca anul 2008, precedent resimţirii efectelor crizei economice
mondiale, este cel în care valoarea a atins cote maxime. O dată cu accentuarea situaţiei
economice precare, au început să se observe şi efectele acesteia asupra veniturilor încasate.
Diminuarea puterii de cumpărare a turiştilor a făcut ca şi cheltuielile acestora în timpul
vacanţelor să fie mai reduse, excluzând o partea a serviciilor pe care se solicitau în trecut, iar
o partea a acestora au înlocuit vacanţele în afara graniţelor ţării cu cele mai aproape de
reşedinţă. Această situaţie a afectat considerabil economia grecească şi zonele preponderent
dependente de fluxurile importante de turişti.

2.3. Nivelul cheltuielilor turistice şi al consumului turistic


Nivelul cheltuielilor se referă la totalitatea sumelor cheltuite de rezidenții acelei țări
pentru călătorii de loisir sau afaceri pe teritoriul aceleiași țări. Bunurile de folosință
îndelungată cu utilizări complexe nu sunt incluse în această categorie întrucât ele nu fac

39
referire strict la scopuri turistice. Acest indicator nu cuprinde cheltuielile rezidenților în afara
granițelor țării de reședință.8
Tabel nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice

ANII NIVELUL DINAMICA RITMUL DE


CHELTUIELILOR CREŞTERE
TURISTICE 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
- Miliarde dolari -

2008 19,187 - - - -
2009 14,180 73,9 73,9 -26,1% -26,1%
2010 14,113 73,56 99,53 -26,44% -0,47%
2011 17,721 92,36 125,57 -7,64% 25,57%
2012 16,573 86,38 93,52 -13,62% -6,48%
Sursa: www.wttc.org

Evoluţia nivelului cheltuielilor turistice pe parcursul ultimilor 5 ani are o factură


negativă. După cum se poate observa în tabelul anterior, cea mai accentuată descreştere a
valorii acestui indicator este întâlnită la nivelul anilor 2009 şi 2010, când diminuarea faţă de
anul de bază ce deţine valoare maximă a fost de peste 26 de procente. Ultimii doi ani ai
perioadei indică o relativă revenire la situaţia iniţială, deşi nu reuşesc să atingă sau să
depăşească acea valoare. Analiza anuală pune în lumină aportul însemnat al anului 2011, ce a
marcat o creştere semnificativă faţă de 2010, cu o valoare de peste 25%. Situaţia nu a putut fi
menţinută, iar anul 2012 revine la trendul de scădere al valorilor acestui indicator.

Nivelul cheltuielilor turistice


25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice

8
www.wttc.org

40
Graficul 2.7. este imaginea clară a fluctuaţiilor înregistrate de valoarea cheltuielilor
turistice pe teritoriul Greciei. Ca şi în cazul altor indicatori, valoare maximală este atinsă în
anul de bază, tendinţa descrescătoare fiind observată în restul anilor, cu o revenire la nivelul
anului 2011. Motivul acestor modificări o reprezintă situaţia economică precară a statului în
perioada analizată, fiind recunoscut faptul că Grecia a fost una dintre ţările cele mai puternic
afectate de criză economică a ultimilor ani. O cauză a evoluţiei pozitive din 2011 poate fi
atribuită ajutorului primit de stat din partea partenerilor săi europeni şi a încercării de a
remedia deficitul bugetar cu care se confruntă guvernul grec.

Nivelul consumului este reprezentat de totalul veniturilor generate în cadrul unei țări
de industrii ce au legătură directă cu turiștii, din care fac parte exporturile de turiști, nivelul
cheltuielilor și cheltuielile guvernamentale. Nu sunt incluse cheltuielile rezidenților în afara
țării de reședință.9

Tabel nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

ANII NIVELUL DINAMICA RITMUL DE


CONSUMULUI CREŞTERE
TURISTIC 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
- Miliarde dolari -

2008 35,011 - - - -
2009 29,034 82,93 82,93 -17,07% -17,07%
2010 28,171 80,46 97,03 -19,54% -2,97%
2011 31,722 90,61 112,61 -9,39% 12,61%
2012 28,454 81,27 89,7 -18,73% -10,3%
Sursa: www.wttc.org

Nivelul consumului turistic al ultimilor ani are valori cuprinse între 35 şi 28 de


miliarde de dolari anual. Aceasta reprezintă o fluctuaţie importantă, de la valoarea maximă
din anul 2008 la minimul înregistrat în 2010 fiind o diferenţă de aproape 20 de procente.
Analiza anuală ne arată şi de această dată o încercare de revenire în anul 2011, valoarea
indicatorului având o evoluţie de peste 12,6% faţă de 2010, cumulând astfel o majorare a
consumului turistic cu peste 3,5 miliarde de dolari. Dar ultimul an arată o altă apropiere faţă
de suma minimală înregistrată în anul 2010, fapt ce zădărniceşte eforturile de revenire.

9
www.wttc.org

41
Nivelul consumului turistic
40.000

35.000

30.000

25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

Nivelul consumului turistic ilustrat cu ajutorul graficului anterior ne aduce în prim-


plan fluctuaţiile valorii acestui indicator în funcţie de eforturile guvernamentale şi de
promovare a turismului la nivel internaţional. Astfel, anii 2009 şi 2010 aduc cea mai
semnificativă rată de descreştere datorită resimţirii în cel mai puternic mod a efectelor
negative ale situaţiei economice mondiale, în vreme ce anul 2011 reflectă o creştere a
încasărilor din turism datorită eforturilor susţinute din partea guvernului, dar şi promovării
agresive a turismului grecesc din parte instituţiilor responsabile. Din păcate, tendinţa nu a
putut fi menţinută datorită unei puteri de cumpărare din ce în ce mai scăzute a populaţiei, dar
şi orientarea cheltuielilor guvernamentale spre domenii ce păreau de o mai mare importanţă.

2.4. Lucrătorii din turism


Asemenea contribuţiei turismului la produsul intern brut, influenţa aceste industrii
asupra nivelului angajărilor poate fi privită din două puncte de vedere. În primul rând, aportul
direct se referă la numărul de persoane ce iau contact direct cu turiştii şi se preocupă de
organizarea efectivă a vacanţelor, în vreme ce indirect industria turismului afectează piaţa
forţei de muncă printr-o sferă de cuprindere mult extinsă asupra tuturor ramurilor economice
conexe călătoriilor.

42
Influența directă a turismului asupra angajărilor este reprezentată de numărul total
de locuri de muncă ce fac parte în mod direct în sfera de cuprindere a industriei turismului.10

Tabel nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor

ANII INFLUENŢA DINAMICA RITMUL DE


DIRECTĂ ASUPRA CREŞTERE
ANGAJĂRILOR 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
- Mii persoane -

2008 357,6 - - - -
2009 325,8 91,1 91,1 -8,9% -8,9%
2010 328,8 91,9 100,92 -8,1% 0,92%
2011 349,2 97,65 106,2 -2,35% 6,2%
2012 349,9 97,85 100,2 -2,15% 0,2%
Sursa: www.wttc.org

Evoluţia influenţei directe a industriei turismului şi călătoriilor asupra angajărilor în


Grecia ilustrată în tabelul 2.9. reliefează o tendinţă preponderent descrescătoare faţă de anul
de bază, 2008. Din acest punct de vedere, primii doi ani ai perioadei sunt marcaţi de scăderi
mai accentuate, de peste 8 procente, în vreme ce perioada următoare marchează descreşteri de
doar 2%. Evoluţia anuală arată o scădere doar în intervalul 2008-2009, de aproape 9 procente,
perioada 2010-2012 marcând revenire numărului de angajaţi în domenii strict legate de
turism. Cea mai însemnată valoare a creşterii acestui indicator este înregistrată în 2011, este
de peste 6 procente şi cumulează aproximativ 20 de mii de persoane.

Influența directă a turismului asupra


angajărilor
360.0
350.0
340.0
330.0
320.0
310.0
300.0
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor

10
www.wttc.org

43
Graficul de mai sus ilustrează evoluţia numărului de angajaţi în activităţi ce intră în sfera de
cuprindere a turismului. Se observă o descreştere importantă la nivelul anilor 2009 şi 2010 ca urmare
a numărului mare de disponibilizări ce au marcat acest domeniul din dorinţa companiilor de a-şi
derula activităţile într-o manieră mai eficientă din punct de vedere al costurilor cu salariile. Aceasta
este de multe ori prima reacţie a organizaţiilor care se confruntă cu dificultăţi la nivel
economic, deşi nu reprezintă întotdeauna o soluţie optimă. Menţinerea industriei turismului
ca principală componentă a economiei greceşti a marcat necesitatea de a revizui această
situaţie, anii 2011 şi 2012 aducând o creştere a numărului de persoane angajate, putând
semnifica şi o îmbunătăţire a serviciilor turistice ce au avut de suferit în perioada anterioară.

Influența totală a turismului asupra angajărilor cuprinde numărul de locuri de muncă


generate direct de industria turismului și a călătoriilor la care se adună și contribuția
industriilor adiacente.11

Tabel nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

ANII INFLUENŢA DINAMICA RITMUL DE


TOTALĂ ASUPRA CREŞTERE
ANGAJĂRILOR 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
- Mii persoane -
2008 847,4 - - - -
2009 787,6 92,94 92,94 -7,06% -7,06%
2010 754,4 89,03 95,78 -10,97% -4,22%
2011 758,3 89,49 100,52 -10,51% 0,52%
2012 741 87,44 97,72 -12,56% -2,28%
Sursa: www.wttc.org

Evoluţia numărului total de angajaţi în industria turismului şi activităţile adiacente


acesteia arată o scădere de 106 mii de persoane în perioada 2008-2012. Aceasta cumulează o
scădere 12,5 procente a totalului angajărilor şi este o situaţie mai mult decât precară.
Contrastând cu angajările directe din turism, acest indicator nu prezintă tendinţe de revenire
faţă de anul de bază, ritmul de scădere menţinându-se în jurul valorii de 10%. Analiza anuală
arată şi ea o situaţie negativă, revenirea slabă din 2011, de 0,52%, fiind nesemnificativă în
imaginea de ansamblu.

11
www.wttc.org

44
Influența totală a turismului asupra
angajărilor
860
840
820
800
780
760
740
720
700
680
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

Se poate spune că evoluţia angajaţilor în industria turismului şi în activităţi conexe


acesteia este cea mai afectată de evoluţia actuală a economiei greceşti. În plus, în cazul
acestui indicator mai complex decât cel anterior se poate observa că tendinţa de revenire a
numărului de angajaţi în ramurile direct angrenate în industria turismului nu a putut înclina
balanţa situaţiei per ansamblu a angajărilor. Aceasta poate fi cauzată de reorganizarea
structurală şi creşterea importanţei acordate personalului aflat în directă legătură cu turiştii,
simultan cu sporirea responsabilităţii celor aflaţi în sfere de activitate ce doar susţin turismul,
fiind în spatele „cortinei”. Un efect al acestei situaţii poate fi lărgirea ariei de cuprindere a
atribuţiilor anumitor posturi datorită numărului mai mic de oameni aflaţi în sistemul de
producţie.

2.5. Turismul de loisir


Turismul de loisir reprezintă cea mai importantă componentă a turismului grecesc,
aducând un număr foarte important de turişti în ţară în fiecare an. În sens teoretic, acest tip de
călătorie reprezintă o activitate al cărui principal scop este relaxarea şi satisfacţia clienţilor,
punându-se accent mai mult pe experienţă, decât pe standardizarea serviciilor oferite. Astfel,
în acest tip de călătorii se caută preponderent ineditul şi confortul, turistul putând ignora
anumite neconcordanţe calitative, atâta timp cât experienţa în ansamblul ei a fost una plăcută.

45
Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir este totalul sumelor cheltuite pe
teritoriul unei țări pentru acest gen de turism atât din partea rezidenților, cât și de la vizitatorii
internaționali.12

Tabel nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

ANII CHELTUILELI DINAMICA RITMUL DE


TURISM DE LOISIR CREŞTERE
- Miliarde dolari - 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2008 31,933 - - - -
2009 26,482 82,93 82,93 -17,07% -17,07%
2010 25,799 80,79 97,42 -19,21% -2,58%
2011 29,468 92,28 114,22 -7,72% 14,22%
2012 26,617 83,35 90,33 -16,65% -9,67%
Sursa: www.wttc.org

Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir atinge nivelul maxim în anul 2008 cu o
valoare de aproape 32 de miliarde de dolari, în vreme ce anul 2010 marchează cea mai
scăzută valoare a acestui indicator, de doar 25,8 miliarde de dolari. Aceasta reprezintă o
descreştere de aproximativ 19,2% a încasărilor pentru acest tip de turism faţă de anul de
referinţă. Comparativ cu acesta, şi restul anilor arată o situaţie la fel de îngrijorătoare, valorile
menţinându-se în jurul a 16-17 procente. Analiza de la an la an ilustrează cea mai mare
diminuare în intervalul 2008-2009, iar 2010-2011 aduce în prim-plan o creştere destul de
semnificativă ce depăşeşte 14 procente. Dar anul 2012 contravine acestei tendinţe din 2011
aducând o nouă scădere a valorii cheltuielilor pentru turismul de loisir de peste 9,6%.

Nivelul cheltuielilor pentru turismul


de loisir
40.000

30.000

20.000

10.000

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

12
www.wttc.org

46
Evoluţia nivelului cheltuielilor pentru turismul de loisir ilustrată în tabelul 2.11. arată
o situaţie destul de puţin îmbucurătoare pentru Grecia. Nivelul maximal atins în 2008 nu mai
este egalat sau depăşit în niciunul din anii ce au urmat, ceea ce se poate datora doar situaţiei
economice precare. Cu alte cuvinte, deşi preferată în continuare de turiştii străini şi nu numai,
Grecia nu mai reuşeşte să obţină de la aceştia aceleaşi valori ale încasărilor ca în perioada de
dinaintea izbucnirii crizei. Astfel, deşi aflaţi în vacanţă majoritatea turiştilor chibzuiesc mai
mult atunci când este vorba de banii destinaţi perioadei de relaxare, renunţând de multe ori la
activităţi ce ar putea fi percepute ca extravagante sau nenecesare. Încercarea de redresare a
situaţiei în anul 2011 se datorează ajutorului primit de stat din partea celorlalţi parteneri
europeni şi o promovare mai intensă ce a avut ca scop înlăturarea imaginilor din timpul
revoltelor sociale din anul anterior.

2.6. Turismul de afaceri


Turismul de afaceri este o arie mai specializată a industriei turismului. Cuprinzând
călători cu cerinţe mai ridicate şi o experienţă mai variată, acesta pune accentul pe cu totul
alte valori faţă de călătoriile de loisir. În primul rând, indispensabile pentru turistul de afaceri
sunt o serie de facilităţi, cum ar fi sălile de conferinţe şi gradul ridicat de accesibilitate la
tehnologie. În plus, locaţia şi promptitudinea prestării serviciilor sunt cele care definesc
alegerea unei anumite companii de turism. Un astfel de client va fi mulţumit cu un grad
ridicat de standardizare pe care să îl regăsească în orice unitate, motiv pentru care alege de
cele mai multe ori serviciile unor branduri de renume internaţional.

Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri reprezintă totalitatea cheltuielilor


pentru turismul business care se încasează la nivel național din partea rezidenților și
vizitatorilor internaționali.13

13
www.wttc.org

47
Tabel nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

ANII CHELTUILELI DINAMICA RITMUL DE


TURISM DE CREŞTERE
AFACERI 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
- Miliarde dolari -
2008 2,693 - - - -
2009 2,183 81,06 81,06 -18,94% -18,94%
2010 2,091 77,65 95,79 -22,35% -4,21%
2011 1,854 68,85 88,67 -31,15% -11,33%
2012 1,534 56,96 82,74 -43,04% -17,26%
Sursa: www.wttc.org

Deşi mai puţin însemnate cantitativ decât cele pentru turismul de loisir, cheltuielile
pentru turismul de business au cunoscut şi ele o descreştere continuă în perioada analizată.
Cu un maxim de 2,6 miliarde de dolari în anul de bază, valoare acestora s-a depreciat cu 43
de procente pe parcursul celor cinci ani ai perioadei, ajungând în 2012 la o valoare cu puţin
peste 1,5 miliarde de dolari. Creşteri destul de accentuate arată şi analiza de la an la an,
ilustrând scăderi de la 4 la aproape 19 procente. Spre deosebire de ceilalţi indicatori, acesta
nu arată nicio tendinţă de revenire pe întregul perioadei observate.

Nivelul cheltuielilor pentru turismul de


afaceri
3.000

2.500

2.000

1.500

1.000

0.500

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

Graficul anterior reprezintă evoluţia nivelului pentru turismul de afaceri de pe


teritoriul Greciei din perioada 2008-2012. Se observă cu uşurinţă scăderea accentuată pe care
a înregistrat-o acest indicator, marcând astfel efectele de factură negativă ale neplăcerilor

48
economice la nivel mondial. Aceste cheltuieli sunt îndreptate spre marile centre de afaceri ale
ţării şi spre unităţile turistice de un confort superior din aceste destinaţii datorită
caracteristicilor acestei tipologii de turist. Se poate spune că acestea au avut pierderi
însemnate în perioada aflată sub analiză datorită şi descreşterii numărului de turişti. Situaţia
precară a Greciei în ultimii ani a fost şi motivul pentru care organizarea de evenimente de
mare amploare sau găzduirea de conferinţe şi congrese specializate pentru diferite domenii au
cunoscut o depopularizare, întrucât revoltele sociale au adus o notă de nesiguranţă destinaţiei.

2.7. Cheltuieli guvernamentale


Contribuția guvernamentală se referă la cheltuielile guvernelor cu privire la serviciile
individuale non-piață pentru care se pot identifica beneficiari separați. Transferurile sociale
de acest gen sunt comparabile cu cheltuielile de consum și pot reprezenta, în anumite cazuri,
prestarea de servicii publice de consum. În această categorie pot fi încadrate furnizarea de
parcuri naturale și muzee.14
Tabel nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale

ANII CHELTUILELI DINAMICA RITMUL DE


GUVERNAMENTALE CREŞTERE
- Miliarde dolari - 𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2008 0,060 - - - -
2009 0,060 100 100 0% 0%
2010 0,050 83,33 83,33 -16,67% -16,67%
2011 0,040 66,67 80 -33,33% -20%
2012 0,030 50 75 -50% -25%
Sursa: www.wttc.org

Cheltuielile guvernamentale au cunoscut şi ele o evoluţie negativă în perioada 2008-


2012. Deşi valorile pot fi considerate nesemnificative, diferenţa dintre începutul şi sfârşitul
perioadei arată o diminuare de 50% a fondurilor alocate de guvern pentru serviciile publice
furnizate atât turiştilor, cât şi populaţiei rezidente. Diferenţele anuale, deşi identice ca
valoare, fiecare an având o scădere de 10 milioane de dolari, reprezintă procentaje diferite,
culminând cu o diminuare de 25% în 2012 faţă de anul precedent.

14
www.wttc.org

49
Nivelul cheltuielilor guvernamentale
0.070

0.060

0.050

0.040

0.030

0.020

0.010

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale


Cheltuielile guvernamentale au o curbă descendentă de-a lungul celor cinci ani
analizaţi, ceea ce ar putea face referire la orientarea fondurilor spre alte domenii datorită
nevoii presante de a acoperi deficitul bugetar extrem de ridicat al statului. Deşi pot părea de o
importanţă redusă, aceste cheltuieli guvernamentale asigură nivelul calităţii serviciilor
prestate populaţiei şi bunăstarea obiectivelor ce atrag turiştii spre diferite destinaţii ale
Greciei. O valoare din ce în ce mai mică a acestui indicator ar putea reprezenta o incapacitate
de a păstra la standarde ridicare şi a menţine gradul sporit de atractivitate pentru numeroase
atracţii.

2.7. Capital investit


Capitalul investit se referă la sumele cheltuielile cu investițiile de capital de către
toate sectoarele din industria turismului și a călătoriilor. Aceasta include și investițiile din alte
economii sub forma bunurilor turistice specifice, cum ar fi noi locuri de cazare pentru
vizitatori, echipament pentru transportul pasagerilor, precum și restaurante și facilități de
agrement pentru uz turistic în mod special.15

15
www.wttc.org

50
Tabel nr. 2.14. Capitalul investit

ANII CAPITAL INVESTIT DINAMICA RITMUL DE


- Miliarde dolari - CREŞTERE
𝐈𝒊/𝟏 I𝒊/𝒊−𝟏 𝐑 𝒊/𝟏 R𝒊/𝒊−𝟏
2008 10,060 - - - -
2009 8,397 83,47 83,47 -16,53% -16,53%
2010 6,670 66,3 79,43 -33,7% -20,57%
2011 5,537 55,04 83,01 -44,96% -16,99%
2012 4,419 43,97 79,81 -56,03% -20,19%
Sursa: www.wttc.org

Deşi deţine o infrastructură turistică destul de bine pusă la punct, investiţiile de capital
sunt întotdeauna necesare. Cu toate acestea, tabelul 2.14. arată o scădere extrem de
accentuată a valorii acestora, de la peste 10 miliarde de dolari în 2008, la doar 4,4 miliarde de
dolari în 2012, ceea ce semnifică un procent an descreşterii de peste 56%. Scăzând cu o
valoare medie de 2 miliarde de dolari pe an, valoarea capitalului investit cunoaşte ritmuri
accentuate ale deprecierii, cuprinse între 16 şi 20 de procente anual.

Capitalul investit
12.000

10.000

8.000

6.000

4.000

2.000

0.000
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr. 2.14. Capitalul investit


Graficul evoluţiei capitalului investit în cadrul industriei turismului din Grecia
prezintă o evoluţie negativă, diminuarea valorii acestora fiind extrem de accentuată. Sumele
observate în 2008 sunt încă o reflecţie a situaţie precedente crizei economice, când
oportunităţile şi disponibilitatea de a investi în afaceri noi sau în extinderea afacerilor

51
existente era înfloritoare. O dată cu accentuarea efectelor negative şi creşterea
indisponibilităţilor băneşti sau dispariţia unei serii de oportunităţi de a investi, valoare
acestora a scăzut, iar sumele au fost reorientate spre domenii considerate mai sigure. În ceea
ce priveşte Grecia, cel mai mult a avut de suferit partea urbană care a fost afectată şi de
revoltele sociale asociate măsurilor de austeritate introduse în 2010, devenind astfel mai puţin
atractivă pentru orice tip de investitori.

52
Capitolul 3: IMPACTUL PROMOVĂRII PE INTERNET
A TURISMULUI DIN GRECIA

Este evident faptul că turismul este unul dintre cele mai importante sectoare
economice la nivel naţional pentru statul elen, tocmai de aceea necesitatea promovării intense
a acestuia trebuie să devină o prioritate pentru a spori competitivitatea destinaţiei la nivel
internaţional. Adaptarea la cele mai noi tehnici şi medii de promovare şi publicitate şi
accentuarea satisfacţiei clientelei şi a individualizării produsul turistic sunt printre
principalele preocupări ale specialiştilor în domeniu.

3.1. Impactul Internetului asupra destinaţiilor turistice


Atât sectorul turismului, cât şi sectorul telecomunicaţiilor se află în topul celor mai
dinamice arii ale economiei la nivel mondial. Schimbările tehnologice conduc la o adaptare
rapidă a comportamentului membrilor societăţii actuale, ceea ce evidenţiază necesitatea
producătorilor de bunuri şi servicii de a se menţine la un nivel al prestării cu mult superior
perioadelor anterioare. Accesul la informaţie a fost cu mult facilitat ceea ce a determinat o
accentuare a competiţiei pe piaţă. În acest context, formarea unui brand care să ofere
siguranţă şi recunoaştere şi dezvoltarea campaniilor de promovare diversificate au devenit
cerinţe primordiale ale succesului la nivel internaţional.
De departe cel mai semnificativ factor de evoluţie al ultimilor ani se referă la
expansiunea Internetului şi extrem de vastele sale aplicaţii în toate domeniile. O dată cu
adoptarea acestuia de un număr din ce în ce mai mare de persoane în viaţa cotidiană, întreg
procesul comercial sau cel de informare a căpătat o nouă amploare, ieşind la iveală noi
oportunităţi pentru furnizori. Avantajele utilizării Internetului sunt numeroase, iar din prisma
consumatorilor primează confortul, volumul mare de informaţii şi varietatea opţiunilor. Iar cu
timpul, toate acestea au fost adaptate pentru a deveni indispensabile, ajungându-se astăzi la
supremaţia social media şi a gadgeturilor portabile care au înlăturat necesitatea utilizării
computerelor clasice sau a altor surse de documentare.
În acest context, prezenţa în mediul virtual a devenit una indispensabilă pentru toţi
actorii de pe piaţă. Referitor la combinaţia turism-mediu online, aceasta prezintă
particularităţi specifice. Turismul nu poate fi redus la un singur produs sau serviciu şi nici
Internetul nu este doar o replică a oricărui alt mediu promoţional. Concurenţa cu privire la
atragerea turiştilor s-a modificat de la a-i stimula pe oameni să călătorească, la încercarea de a

53
capta o cotă de piaţă cât mai însemnată; motiv pentru care mulţi profesionişti în domeniul
turismului s-au reorientat spre spaţiul virtual pentru a căpăta un avantaj competitiv. Internetul
a devenit un instrument universal în domeniul marketingului pentru turism, având
aplicabilitate în arii precum publicitate, relaţii publice, informare, distribuţie, vânzări şi
cercetare. Disponibilitatea sa non-stop îl defineşte ca preferat pentru transmiterea de mesaje
şi campanii publicitare. Importanţa sa va spori o dată cu numărul din ce în ce mai mare de
persoane care îl folosesc pentru informare, planificare şi rezervări de călătorie. Prin evoluţia
marketingului turistic online, consumatorul se dezvoltă spre un turist experimentat care poate
evalua singur avantajele unei oferte sau destinaţii şi poate aprecia valoarea raportului calitate-
preţ anterior experienţei turistice.
Principalul argument al utilizării mediului online în sfera turistică se referă la
utilizarea informaţiilor complexe, intensive, provenite din surse variate. În procesul de
decizie, ce precedă vacanţele, informarea corectă, promptă şi relevantă este esenţială, iar
disponibilitatea ridicată a Internetului nu poate fi considerată decât un beneficiu major. Un alt
aspect favorabil al prezenţei virtuale a destinaţiilor îl reprezintă uşurinţa de a se adresa unui
public larg, oferind date complete, actualizate şi având posibilitatea de a le reda în mai multe
limbi de circulaţie internaţională într-un context unitar. În plus, Internetul oferă şanse de
promovare şi competitivitate agenţilor economici şi destinaţiilor mici în egală măsură în care
oferă suport giganţilor din domeniu.
Utilizarea Internetului în scopul promovării turistice prezintă o serie de avantaje. În
primul rând, datorită adresabilităţii sporite ce îl caracterizează, poate individualiza mesajele
către diferiţi consumatori la costuri mult reduse şi viteze mai ridicate faţă de celelalte
mijloace de comunicare, flexibilizând astfel relaţiile cu publicul. Feedback-ul este un alt
factor ce diferenţiază mediul online; bidirecţional, acesta face ca procesul de comunicare să
se realizeze facil între agenţii de pe piaţă, putând conduce la modificări de comportament şi la
fidelizarea cererii. Implicarea clientelei devine o ipostază necesară, iniţierea relaţiei cu
furnizorii sau cu alţi consumatori intrând în sfera deciziilor acesteia. În plus, printre cele mai
evidente beneficii ale prezenţei în reţeaua worldwide web este accesibilitatea continuă, 24 de
ore din 24, la nivel global, eliminându-se astfel inconvenientele de natură geografică sau
temporală. Internetul a condus şi la o reorganizare a schemei de distribuţie în turism, creând o
punte directă de legătură între cerere şi ofertă, ceea ce a rezultat în reduceri ale costurilor şi
timpului alocat pregătirii unei vacanţe.
Există totuşi şi o serie de argumente mai puţin favorabile Internetului. Primul se referă
la numărul de persoane care îl accesează frecvent. Deşi în zonele puternic dezvoltate, cu
54
precădere în centrele urbane, nu se poate concepe lipsa acestuia, o foarte mare pondere a
populaţiei globale nu a avut acces la reţeaua worldwide niciodată sau doar în rare ocazii, ceea
ce ar putea scădea impactul unui mesaj publicitar diseminat în acest mod. În plus, o mare
parte a utilizatorilor curenţi încă resimt o reticenţă accentuată cu privire la tranzacţiile
financiare online. pe lângă aceasta, problema securităţii datelor personale este frecvent
menţionată ca dezavantaj al utilizării mediului virtual. Nu în ultimul rând, un neajuns
important îl reprezintă lipsa totală a reglementărilor legislative care să protejeze consumatorii
şi care să stabilească un cadru propice desfăşurării activităţilor online, fie ele comerciale sau
non-comerciale.
În ciuda dezavantajelor menţionate, se poate afirma totuşi că orientarea spre
marketingul şi comerţul online este direcţia de evoluţie actuală, iar niciunul din actorii
implicaţi pe piaţa turistică nu se pot sustrage de la această inovaţie. Pe lângă volumul imens
de informaţii stocate online, Internetul se poate dovedi extrem de util datorită bazelor de date
extrem de cuprinzătoare care se dezvoltă şi care reliefează schimbările şi tendinţele de urmat
în ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor. În plus, gradul ridicat de transparenţă a
datelor practicat de majoritatea furnizorilor de servicii aduce concurenţa la un alt nivel de
loialitate, aceştia făcând publice o serie de date referitoare la rezultatele financiare, planuri de
investiţie, reglementări interne sau fondarea de alianţe strategice. Prin analiza deprinderilor
activităţilor online, specialiştii în marketing pot eficientiza planurile şi acţiunile unui agent
economic printr-o segmentare mai precisă a pieţei şi o specializare a ofertei în funcţie de
profilul consumatorului. Gradul de implicare al clientelei a fost şi el modificat, mediul online
oferind posibilitatea acesteia de a fi prezentă în toate fazele creării pachetului turistic prin
intermediul formularelor virtuale, e-mail-ului şi feedback-ului oferit furnizorilor. În plus,
Internetul oferă un control ridicat asupra costurilor şi a specificităţii produselor şi serviciilor
dorite facilitând legătura dintre producător şi consumator, reducând sau eliminând astfel
intermediarii. Aria serviciilor turistice cel mai puternic afectată de această expansiune a
activităţilor online este cea a agenţiilor de turism. Necesitatea acestora a intrat în declin
datorită tranzacţiilor directe dintre ofertanţi şi cumpărători, singurii care posedă o şansă mai
mare de succes în acest context fiind touroperatorii.
Promovarea prin intermediul Internetului poate fi considerată printre cele mai
importante avantaje ale acestuia pentru industria turismului. Întrucât acest sector economic se
bazează pe transferul unui volum foarte mare de informaţii, mediul online este perceput ca o
alternativă mult mai eficientă faţă de celelalte din punct de vedere al costurilor, muncii şi
accesibilităţii. În plus, acesta oferă posibilitatea unei informări complete, concomitent cu
55
personalizarea acesteia în funcţie de preferinţele şi nevoile clientului. Implicaţii directe ale
Internetului se pot observa în domenii precum vizibilitatea, publicitatea, recunoaşterea şi
afilierea la brand, relaţiile publice, asistenţa şi vânzările. În literatura de specialitate s-au
definit trei aspecte cheie în realizarea unei promovări online eficiente. În primul rând,
accentul este pus pe structura şi actualitatea paginii web. Întrucât nu există niciun fel de
limitare cu privire la volumul de informaţii pe care aceasta să o cuprindă, accesibilitatea este
dată de realizarea unei interfeţe user-friendly care să permită utilizatorului o navigare facilă şi
eficace pe întreg parcursul vizitei online. În plus, o atenţie sporită trebuie oferită cuvintelor
cheie utilizate în momentul alegerii domeniului web şi al derulării campaniilor de promovare.
Întrucât scopul unei pagini web este aceea de a atrage un număr cât mai mare de vizite de la
utilizatori, aceasta trebuie să se definească printr-o serie restrânsă de termeni des întâlniţi în
căutările virtuale, dar cu o înaltă specificitate privitor la activităţile proprietarului paginii. O
altă metodă de popularizare face referire la implementarea de legături cu alte pagini conexe
prin intermediul bannerelor. Obţinerea unui loc fruntaş în lista motoarelor de căutare
garantează o vizibilitate accentuată. Nu în ultimul rând, un website poate genera profit prin
acordarea de spaţiu publicitar altor companii. Întrucât aceasta reprezintă o alternativă mai
atractivă decât mediile promoţionale tradiţionale, spaţiul oferit altor beneficiari trebuie atent
planificat pentru a nu aduce prejudicii imaginii companiei sau destinaţiei principale.
Printre cele mai recent dezvoltate arii ale mediului online se află media generată de
consumatori, denumită mai frecvent social media. Specificul acesteia se referă la faptul că se
bazează pe un conţinut online provenit de la neprofesionişti care este împărtăşit altor
utilizatori printr-o tehnologie interactivă. Printre tipurile cele mai populare de social media se
numără forumuri de discuţii, bloguri, reţele de socializare, website-uri de recenzii, pagini de
photo-sharing şi orice altă oportunitate oferită indivizilor de a-şi împărtăşi cunoştinţele şi
experienţele. Un studiu realizat de University of Massachusetts Dartmouth Center of
Marketing Research a scos la iveală faptul că social media are un impact mult mai rapid şi
mai extins asupra companiilor decât fusese previzionat. Astfel, dintre cele 500 de companii
participante la studiu, familiaritatea cu diferitele tipuri de media socială se concretizează în:
42% reţele sociale, 38% forumuri, 36% bloguri, 31% video online, 30% podcasturi şi 16%
wiki.16 Procentaje similare au fost înregistrate şi cu privire la utilizarea acestor instrumente
pentru promovare. În domeniul turismului, cele mai populare sunt blogurile, videoclipurile

16
Charles R. Goeldner, J. R. Brent Ritchie, Tourism: Principles, Practices, Philosophies 11th Edition, Editura
John Wiley & Sons, 2009

56
virtuale şi podcasturile. Un blog reprezintă o pagină web asemănătoare unui jurnal. Este
actualizat frecvent, iar din perspectiva ofertanţilor este un instrument de discuţie directă cu
consumatorii, dând acces nemijlocit la opiniile şi experienţele acestora. Multe persoane
pasionate de călătorii deţin astfel de pagini, prin monitorizarea cărora firmele din turism
răspund cu mai multă uşurinţă problemelor ivite. În această direcţie s-au implementat
iniţiative corporative din partea Sheraton Hotels and Resorts, Starwood Hotels and Resorts şi
Marriott International care încurajează contactul direct cu clienţii şi organizează conferinţe şi
întâlniri între cei mai reprezentativi bloggeri şi propriul personal. O pagină de tip wiki este
creată şi editată de utilizatori şi are de cele mai multe ori scopuri ştiinţifice sau de
documentare. Cea mai mare şi mai populară colecţie de astfel de pagini este Wikipedia.
Podcasturile reprezintă fişiere audio distribuite online ce dau posibilitatea diseminării de
informaţii într-o manieră inovativă. Există numeroase categorii în care sunt împărţite, de la
cărţi la emisiuni de televiziune sau de radio, multe companii folosindu-se de ele pentru a-şi
stimula afacerile.
Evoluţia tehnologică a ultimilor ani a adus în prim plan un alt trend al dezvoltării
comportamentului, obiceiurilor, planurilor şi strategiilor de promovare. Liderii pe piaţă în
aceşti moment sunt gadget-urile mobile, printre care cele mai populare sunt smartphone-urile
şi tabletele. Astfel, marketingul mobil devine o prioritate creându-se planuri de dezvoltare şi
fiind promovat la scară largă. Întrucât cea mai utilizată metodă de comunicare devine cea prin
intermediul device-urilor mobile, promovarea în aceste medii va creşte simţitor, iar
specialiştii în domeniu vor fi la mare căutare. Un studiu realizat de emarketer.com analizează
tendinţele majore ale marketingului şi publicităţii pentru anul 2013, iar printre acestea se
numără afinitatea pentru promovare video pentru tablete şi transferul de la social media la
mobile media. Cu privire la primul aspect, avantajul major al tabletelor se referă la cel mai
eficient ecran pentru acest tip de publicitate. Ele sunt mai fiabile decât laptopurile,
notebookurile şi netbookurile şi oferă o vizibilitate net superioară smartphone-urilor.
Momentan majoritatea utilizatorilor de tablete se axează pe vizualizarea de conţinut video,
oferind noi oportunităţi de promovare. Deşi pentru moment cea mai mare parte a acestui tip
de mesaj publicitar se concentrează pe web, o dată cu creşterea gradului de saturare a pieţei
de tablete, specialiştii se vor axa pe integrarea promovării video în aplicaţiile disponibile
pentru acestea. În plus, acest tip de device este cu mult mai performant decât altele,
răspunzând mai bine solicitării din partea proceselor ce rulează simultan. Transferul la media
mobilă este o urmare a evoluţiei comportamentului societăţii. În acest context se face
resimţită necesitatea adaptării conţinutului paginilor web şi optimizarea acestora pentru
57
utilizarea pe smartphone-uri. Un avantaj al acestui trend îl reprezintă faptul că acţiunile
implementate în acest domeniu sunt încă la început, iar aderarea rapidă la acesta ar creşte
contactul cu consumatorii şi posibilitatea de actualizare continuă a conţinutului. În plus, se
doreşte interconectarea televiziunii cu aspectele sociale şi mobile ale publicităţii în încercarea
de a se transfera o parte a intensităţii reacţiilor la sporturile televizate către cele prezente în
celelalte două medii menţionate. Aplicabilitatea acestor trenduri pentru industria turismului
vizează numeroase aspecte. La nivel internaţional au fost deja depuse eforturi în vederea
creşterii mobilităţii ofertei de servicii turistice. Un prim exemplu îl reprezintă aplicaţiile
pentru rezervări online, fie ele pentru hoteluri, bilete de avion, rent-a-car sau servicii de taxi.
Popularitatea acestora este în continuă creştere, fiind în directă legătură cu dinamizarea vieţii
cotidiene. În plus, marile lanţuri hoteliere şi numeroase destinaţii şi-au adaptat website-urile
pentru o promptitudine cât mai ridicată a răspunsurilor oferite utilizatorilor de device-uri
mobile.
În concluzie, Internetul are un impact major asupra societăţii în ansamblul său, iar
conceptele de promovare şi marketing turistic nu fac excepţie. Adaptarea la cerinţele acestuia
şi noile oportunităţi pe care le oferă sporeşte complexitatea şi implicaţiile procesului
publicitar, aducând de asemenea un avantaj competitiv actorilor care răspund cu
promptitudine acestor modificări.

3.2. Analiza SWOT a destinaţiei turistice Grecia


„Analiza SWOT reprezintă o tehnică des utilizată de management în sistematizarea
informațiilor colectate în urma realizării auditului17 de marketing. În esență, această analiză
este o sinteză a auditului de marketing, care prezintă punctele forte (strengths) și cele slabe
(weaknesses) ale organizației, oportunitățile (opportunities) și amenințările (threats) mediului
extern”18
Puncte forte
„Un punct forte poate fi considerat orice abilitate particulară sau competență
distinctivă care va ajuta destinaţia [...] în atingerea obiectivelor stabilite.”19

17
Audit= Funcție de control și de revizie contabilă a unei firme; proces prin care persoane competente,
independente colectează și evaluează probe pentru a-și forma o opinie asupra gradului de corespondență între
cele observate și anumite criterii prestabilite. (Marele Dicționar de Neologisme, 2000)
18
Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2
19
Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

58
Unul dintre cele mai evidente avantaje ale Greciei îl reprezintă poziţia geografică.
Aflată în bazinul Mării Mediterane, oferă un grad ridicat de accesibilitate pentru turişti din
Europa continentală, Turcia şi nordul Africii. Zona de coastă şi puternicul caracter insular
aduc un plus de farmec zonei şi reprezintă unul din principalele motive de călătorie. În plus,
distanţa scăzută dintre insule face ca destinaţia să fie perfectă pentru island hopping, nişă
turistică în plina ascensiune. Climatul ţării este, de asemenea, foarte atrăgător. Oferă veri
perfecte pentru vacanţele de litoral cu un sezon mai extins faţă de alte destinaţii, completate
de ierni blânde. Un alt plus al Greciei face referire la menţinerea mediului natural într-un
stadiu cât mai puţin afectat de activităţile antropice. Acesta este un aspect ce capătă din ce în
ce mai multă importanţă în dezvoltarea industriei turismului.
Popularitatea turismului în Grecia a fost un aspect specific ţării încă din Antichitate.
Cunoscută ca şi destinaţie pentru bogăţia mediului natural, cultural sau religios, numeroşi
călători europeni şi nu numai au ales să o viziteze. Această tendinţă s-a păstrat până în
prezent. Lunga istorie şi calitatea vestigiilor antice prezervate pe întreg cuprinsul ţării sunt un
factor principal de atracţie pentru turişti. Acestea oferă complexitate destinaţiei şi vor rămâne
un principal motor al evoluţiei turismului grecesc la nivel internaţional. Prin practicarea
turismului pe o durată atât de îndelungată, ospitalitatea a devenit partea a tradiţiei şi a
comportamentului populaţiei autohtone. Grecii au fost printre primele popoare care au fost
nevoite să conştientizeze importanţa atitudinii faţă de vizitatori şi au pus un mare accent pe
creşterea satisfacţiei acestora în toate etapele desfăşurării călătoriei. Din toate aceste motive,
Grecia a ajuns să deţină destinaţii turistice de renume mondial, a căror faimă a rămas intactă,
aflându-se constant în topul preferinţelor consumatorilor. Tocmai de aceea, numărul
persoanelor care o aleg ca destinaţie de vacanţă se păstrează la un nivel ridicat, atestând
reputaţia ţării pe piaţa turistică.
Din punct de vedere administrativ şi monetar, Grecia prezintă două avantaje majore
care o deosebesc de alte destinaţii similare. În primul rând, este membră a Uniunii Europene.
Din acest considerent, mobilitatea fluxurilor internaţionale a fost cu mult îmbunătăţită
datorită liberalizării circulaţiei turistice între statele membre. Aceasta a permis unui număr
mult mai mare de turişti accesul în interiorul graniţelor ţării datorită reglementărilor
simplificate. În plus, aderarea ţării la moneda unică, euro, a înlesnit schimburile economice
cu celelalte state care au adoptat-o. În acest fel au fost diminuat volumul tranzacţiilor valutare
şi a fost eliminată confuzia în rândul turiştilor neobişnuiţi cu moneda naţională anterioară.

59
Puncte slabe
„Un punct slab este reprezentat de orice aspect al mediului intern, care în cazul în care
nu poate fi convertit poate afecta realizarea indicatorilor de performanță.”20
Principalul factor negativ al unei destinaţii cu turism de litoral extrem de popular este
sezonalitatea. Din acest punct de vedere, Grecia primeşte fluxuri turistice foarte mari în
perioada aprilie-octombrie, aflându-se la capacitate maximă, dar restul anului este
caracterizat de o activitate turistică mult diminuată. Această situaţie are implicaţii serioase în
arii precum suprasolicitarea mediului ambiant, repartiţia neuniformă a fluxurilor financiare şi
exploatarea insuficientă a celorlalte tipuri de turism ce pot fi practicate în interiorul
teritoriului (ecoturism, agroturism, turism montan, turism balnear).
Fiind o ţară în care turismul este o tradiţie, majoritatea afacerilor în domeniu intră în
categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, conduse de familii. Deşi acesta este de multe ori
considerat un avantaj, în cazul Greciei a condus la o dezvoltare nearmonioasă. Astfel,
infrastructura turistică se concentrează pe zonele de coastă, ajungând în unele zone la
supraaglomerare, în vreme ce alte teritorii sunt slab reprezentate la acest capitol. Această
situaţie conduce la imposibilitatea implementării de măsuri de dezvoltare a altor tipuri de
turism în interiorul teritoriului. Un alt aspect mai puţin favorabil care derivă din dimensiunile
reduse ale afacerilor din domeniul turismului grecesc îl reprezintă dependenţa de marii
touroperatori internaţionali. Întrucât puterea de operare a antreprenorilor locali este foarte
scăzută la nivel internaţional, evoluţia zonei devine extrem de uşor influenţabilă de deciziile
externe luate de giganţii europeni creatori de pachete turistice. Cauzele acestei situaţii fac
referire la lipsa unor planuri şi programe strategice de dezvoltare a sectorului, lipsa politicilor
turistice la nivel naţional, dar şi la inexistenţa unor autorităţi şi asociaţii naţionale ale
întreprinzătorilor din turism.
Dintr-o perspectivă mai amplă, există şi alte aspecte care influenţează în mod negativ
industria turismului din Grecia. În primul rând, calitatea scăzută a infrastructurii publice şi
insuficienta dezvoltare a acesteia are implicaţii nefavorabile asupra activităţilor turistice.
Aceasta joacă un rol funcţional, de suport în ceea ce priveşte desfăşurarea sejururilor propriu-
zise. Existenţa unor centre de conferinţe, cluburi sportive sau locaţii pentru evenimente de
amploare ar putea îmbogăţi experienţa turistică şi ar putea contribui la prelungirea sezonului
clasic, diminuând problema sezonalităţii. Lipsa unui plan de marketing general la nivel
naţional duce la o derulare nestructurată a activităţilor turistice. Se remarcă astfel ineficienţa

20
Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

60
în ceea ce priveşte identificarea pieţelor ţintă, planificarea strategică, acţiunile de cercetare,
informare şi diseminare, promovare şi publicitare. La toate acestea se adaugă o inconsecvenţă
a organizării, operaţionalizării şi managementului afacerilor din domeniu datorită tipului de
conducere şi a faptului că o parte a proprietarilor nu au avut parte de o instruire formală,
bazându-se pe flerul şi intuiţia personală. Nu în ultimul rând, factorul ce afectează cel mai
puternic economia ţării în ansamblul său şi, implicit, turismul, este gradul de îndatorare al
naţiunii. Acesta reduce abilitatea Greciei de a furniza servicii cetăţenilor şi vizitatorilor, iar
măsurile de ameliorare cuprind impunerea de noi taxe şi reducerea serviciilor publice pentru
populaţie, ceea ce afectează destul de grav acţiunile întreprinderilor şi puterea de cumpărare
la nivel naţional.
Oportunităţi
„O oportunitate sau o ocazie de marketing constituie o zonă a nevoii sau a interesului
potențial al cumpărătorului, în care o destinaţie poate să își desfășoare activitatea turistică
profitabil.”21
Prima şi cea mai importantă oportunitate a industriei turismului în Grecia o reprezintă
creşterea constantă a cererii. Datorită modificărilor ce au apărut la nivelul societăţii, indivizii
beneficiază de mai mult timp liber ceea ce influenţează pozitiv nivelul cererii turistice. O
particularitate la nivel naţional o reprezintă preferinţa grecilor pentru turismul domestic.
Întrucât majoritatea acestora preferă vacanţele de litoral, consideră mai avantajoase sejururile
în interiorul graniţelor ţării. Crearea de pachete sau programe turistice speciale pentru grupuri
precum tabere pentru elevi şi studenţi, sejururi pentru persoanele de vârsta a treia sau
familiile cu copii va duce la o intensificare a activităţilor turistice şi o dezvoltare a sectorului.
Grecia oferă numeroase oportunităţi de evoluţie a turismului tematic datorită
caracteristicilor geografice şi a patrimoniului cultural. Cererea globală pentru forme
alternative, specializate de pachete turistice arată că interesul consumatorilor se deplasează de
la formele tradiţionale la cele de nişă. Promovarea turismului tematic (gastronomic, de
aventură, natural) la nivel naţional trebuie să devină o prioritate întrucât poate conduce la
diferenţierea şi îmbogăţirea produsului turistic grecesc, sporirea competitivităţii şi la o
echilibrare teritorială a evoluţiei prin promovarea zonelor neexploatate. Un astfel de exemplu
poate fi popularizarea nutriţiei şi gastronomiei ca produs turistic. Ultimii ani au fost
caracterizaţi de o creştere a conştientizării importanţei unei alimentaţii corecte în viaţa
cotidiană. Piaţa pachetelor turistice gastronomice este într-o continuă creştere, iar dieta

21
Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

61
mediteraneană cu specific grecesc este recunoscută pentru calitatea produselor şi beneficiile
aduse sănătăţii. Savoarea preparatelor tradiţionale şi prospeţimea materiilor prime folosite
răspund interesului clientelei. Crearea unui astfel de produs turistic poate doar îmbunătăţi
rezultatele înregistrate de sectorul turistic propriu-zis, dar şi de producătorii locali de bunuri
implicaţi.
Extinzând discuţia, Grecia deţine şi o serie de oportunităţi ce nu afectează decât
tangenţial industria turismului. În primul rând, măsurile de liberalizare a economiei naţionale
au ca scop o sporire a veniturilor şi o creştere a produsului intern brut. Se doreşte ca astfel să
se reducă datoriile externe şi să se amelioreze relaţiile de concurenţă la nivel internaţional.
Un alt aspect important face referire la îmbunătăţirea serviciilor web la nivel mondial.
Concret, introducerea sistemelor de traducere instant a conţinutului website-urilor va elimina
barierele lingvistice existente între naţiuni, sporind interacţiunea, comerţul şi productivitatea
globală. Nu în ultimul rând, o serie de oportunităţi la nivel naţional derivă din apartenenţa
Greciei la Uniunea Europeană. Aceasta pune la dispoziţia statelor membre o serie de
programe de finanţare şi consultanţă în domenii diverse precum agricultură, infrastructură,
dezvoltare regională, resurse umane sau turism. Prin intermediul acestora se ajunge la un
nivel ridicat de eficienţă a activităţilor întreprinse în domeniile respective.
Ameninţări
„O amenințare de mediu este o provocare lansată de o tendință sau o evoluție
nefavorabilă care va conduce, în absența unei acțiuni defensive de marketing, la deteriorarea
vânzărilor sau a profitului.”22
Competiţia din ce în ce mai accentuată la nivel mondial reprezintă cea mai mare
ameninţare la adresa destinaţiilor turistice. Pentru Grecia se remarcă două grupuri distincte de
ţări a căror evoluţia are implicaţii directe asupra popularităţii proprii. Pe de o parte se află
destinaţiile dezvoltate din punct de vedere turistic precum Spania, Italia sau Cipru, care oferă
un produs turistic calitativ superior şi faţă de care Grecia trebuie să acţioneze prin
îmbunătăţirea infrastructurii şi a prestărilor de servicii turistice. Pe de altă parte, concurenţa
provine din partea ţărilor cu potenţial turistic ridicat (Croaţia, Bulgaria, Maroc, Tunisia) care
oferă un mediu natural intact, atrăgând un număr mare de turişti ce caută destinaţii inedite.
Un alt aspect mai puţin favorabil Greciei este promovare insuficientă. Dezavantajul
din acest considerent nu are legătură cu varietatea ofertei sau calitatea infrastructurii şi
serviciilor prestate, cât cu insuficienţa fondurilor alocate publicităţii şi cu metodele folosite

22
Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

62
pentru creşterea popularităţii imaginii destinaţiei. Astfel, o parte a cotei de piaţă se pierde în
favoarea unor ţări precum Turcia care au pus un accent major pe sporirea vizibilităţii la nivel
internaţional.
O altă ameninţare vin din partea limitării conştiinţei fluxurilor de turişti. Ultimii ani
au acordat o importanţă fără precedent dezvoltării durabile şi evoluţiei echilibrate a mediilor
turistice, realizându-se impactul pe care această industrie îl are asupra mediului şi
comunităţilor locale. A devenit astfel evident că sustenabilitatea şi progresul ulterior trebuie
bazate pe organizare, seriozitate, profesionalism, planificare strategică, răspuns rapid şi
educare constantă cu privire la problemele de mediu. Cea mai importantă consecinţă a unui
turism nemonitorizat a fost poluarea mediului. Aceasta a fost cauzată de intensificarea
traficului (aerian, maritim, rutier) şi modificarea profilului zonelor pentru ridicarea
structurilor de primire turistică. În plus, adaptarea la tendinţele turismului la nivel global a
condus la pierderea autenticităţii multor zone şi o devalorizare a arhitecturii şi specificului
local în dorinţa de a fi mai comercial.
Perioada de creştere economică anterioară declanşării crizei financiare din ultimii ani
a condus la o dezvoltare necontrolată a afacerilor şi construcţiilor în medii fragile. Astfel se
poate observa că oferta în anumite zone este cu mult peste capacitatea de suport a acestora. În
plus, o cooperare scăzută a sectoarelor public şi privat a dus la apariţia de diferenţe majore
între direcţiile de evoluţie ale afacerilor din diverse domenii. Astfel, fondurile disponibile şi-
au redus impactul printr-o divizare accentuată, iar inexistenţa unor decizii luate la nivel
central îngreunează procesul de supravieţuire în momente de criză, afectând imaginea întregii
destinaţii.

3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc


Renumele Greciei ca şi destinaţie turistică este cunoscut la nivel internaţional, iar ea
nu lipseşte din ofertele agenţiilor specializate. Cu toate acestea, în mediul virtual prezenţa sa
de sine stătătoare este foarte slabă. Stabilirea website-urilor relevante în acest sens s-a stabilit
prin efectuarea căutărilor în motoare precum Google, Yahoo sau Bing a termenului „Greece”,
cât şi prin accesarea domeniilor ce deţin termenul menţionat în denumire. S-a ajuns astfel la
şase pagini ce vor fi analizate în continuare luându-se în considerare relevanţa lor, designul şi
calitatea informaţiilor oferite.
Prima şi cea mai importantă sursă de promovare online a Greciei ca destinaţie
turistică o reprezintă website-ul Greek Tourism Organisation, www.visitgreece.gr. Aceasta
este singura care apare printre primele răspunsuri ale motoarelor de căutare, deşi depăşită de
63
pagina aparţinând Wikipedia şi de cea a unei agenţii de turism specializată pe pachete
turistice în statul elen. Primul aspect pozitiv sesizat în cazul acestei pagini o reprezintă
landing page-ul ce urează bun venit utilizatorilor şi care este însoţit de o imagine
reprezentativă a destinaţiei. Menţinându-ne în sfera vizuală, o dată cu intrarea pe pagina
principală, se remarcă utilizarea unui slider cu fotografii relevante care descriu complexitatea
destinaţiei. Acesta este prezent pe toate paginile conexe, pozele fiind adaptate conţinutului
car ele însoţeşte. Având un design simplist pentru o utilizare facilă, website-ul deţine
informaţii cuprinzătoare despre principalele atracţii, o introducere în istoria şi cultura elenă,
cât şi cele mai propice locuri pentru practicarea diferitelor activităţi de vacanţă precum
sporturi, cumpărături, tururi specializate (drumeţii, croaziere, drumuri ale vinului sau ale
măslinelor), răsfăţ gastronomic sau întâlniri de afaceri. Un alt aspect ce dă paginii un plus de
accesibilitate îl reprezintă valenţele lingvistice, aceasta fiind disponibilă atât în greacă, cât şi
în engleză. Din acelaşi punct de vedere, un alt punct forte face referire la prezenţa accentuată
a website-ului în social media. Acesta este prezent pe reţele precum Facebook, Twitter,
Google +, Foursquare, Youtube, Pinterest şi Flikr. Pagina mai deţine un avantaj prin
integrarea unui calendar de evenimente ce se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării, printre
acestea numărându-se expoziţii de pictură şi fotografie, competiţii sportive, spectacole
aviatice sau concerte şi festivaluri muzicale. Cu privire la partea tehnică, site-ul este
optimizat corespunzător atât pentru diferite rezoluţii ale sistemelor desktop şi laptop, cât şi
pentru device-uri mobile precum tablete şi smartphone-uri. În plus, se folosesc instrumente
specifice pentru menţinerea performanţei paginii, precum Google Analytics care permite o
atentă analiză a activităţii vizitatorilor. Nu în ultimul rând, site-ul are asociat un blog cu
postări de actualitate şi recenzii ale unor persoane avizate care permite un grad mai sporit de
interacţiune cu utilizatorii.
Cu toate acestea, pagina deţine şi o serie de neajunsuri referitoare la design şi
elementele funcţionale. Unul dintre acestea îl reprezintă logo-ul ce nu deţine nicio
componentă grafică ce ar putea să aduc un plus de originalitate. În plus, fontul folosit pentru
tot conţinutul site-ului este Arial, fiind considerat prea comun, renunţându-se astfel la o
individualizare, în vreme ce unele pagini deţin o cantitate mult prea mare de informaţii
accentuate (bold) îngreunând diferenţierile între ce este cu adevărat important şi ce nu
prezintă un interes sporit. Pe partea de design există o serie de neregularităţi cu privire la
alinierea elementelor, iar aceasta poate fi întâlnită la search bar, care se suprapune slider-ului,
şi la elementele de social media. Pe lângă aceasta, există şi o problemă a elementelor ce ar
trebui să fie statice, dar a căror poziţie se modifică în momentul trecerii cu mouse-ul deasupra
64
lor. Acesta este cazul meniului principal, ale cărui elemente sunt aruncate spre stânga, cât şi
al săgeţilor de navigare în lista evenimentelor viitoare. Secţiunea din partea dreaptă a paginii
care are menirea de a uşura vizita utilizatorilor nu are elementele aşezate în ordinea
importanţei. Harta interactivă ar trebui să ocupe locul principal, urmată de informaţiile utile,
iar conectivitatea cu platformele de social media at trebui să ocupe finalul secţiunii. În plus,
bannerul care promovează blogul asociat paginii web ocupă prea mult spaţiu vital în partea
superioară a paginii, care ar fi putut fi atribuit unor informaţii mai relevante, iar accesul către
acesta să se realizeze din secţiunea de media socială. Pe de altă parte, deşi imaginile alese
pentru promovarea destinaţiei sunt reprezentative şi de o calitate foarte bună, prezentarea
acestora lasă de dorit. În primul rând, fotografiile incluse în conţinutul diferitelor pagini nu
pot fi mărite, iar unele redirecţionează utilizatorul spre pagina de Flikr, deşi această situaţie ar
fi putut fi evitată prin integrarea unui lightbox care să aducă în prim plan o dimensiune mai
mare a pozelor fără a părăsi pagina web. O altă problemă se întâlneşte în cazul paginilor
secundare; în cadrul acestora se păstrează formatul de slider din partea superioară, deşi este
prezentată o singură imagine, ceea ce conduce la existenţa unui buton inestetic. Secţiunea
Newsletter prezintă şi ea un dezavantaj, conţinutul acesteia trebuind să fie public doar
abonaţilor, nu tuturor utilizatorilor deoarece astfel se ajunge la o inutilitate a înregistrării pe
site a vizitatorilor.
Următoarele exemple reprezintă pagini web ce nu promovează efectiv destinaţia
turistică, ci întreprinzători locali.
Prima dintre acestea este www.onlinegreece.gr care aparţine agenţiei Greek Islands
Travel, specializată pe turism incoming. Creat pentru a fi multi-language, teoretic oferind
varianta site-ului în engleză, germană, italiană şi franceză, această funcţie nu este însă
disponibilă, indiferent de alegere pagina fiind afişată în engleză. Printre aspectele pozitive
întâlnite pe prima pagină pot fi menţionate sistemul de rezervări online, disponibil atât în
variantă standard, cât şi avansată, şi prezenţa secţiunilor Top Offers şi Destinations care
facilitează navigarea pe site. În plus, legăturile cu platformele sociale sunt şi ele prezente prin
intermediul butoanelor de conexiune cu paginile de Facebook şi Twitter ale agenţiei. Punctele
slabe ale website-ului pleacă de la design. Realizat într-un mod mult prea simplist, acesta nu
atrage utilizatorii prin nicio caracteristică distinctivă. În plus, nu este optimizat pentru diferite
rezoluţii şi are o performanţă scăzută în momentul accesării de pe terminale mobile. Meniul
principal este realizat într-o manieră neprofesionistă, incluzând pagini puţin relevante precum
Privacy Policy şi Terms & Conditions care ar fi trebuit să se regăsească în subsolul paginii. În
ceea ce priveşte codul sursă al paginii, acesta cuprinde o serie mult prea lungă de cuvinte
65
cheie şi nu este optimizat, ceea ce afectează succesul site-ului în cadrul motoarelor de
căutare.
Un alt exemplu îl reprezintă discover-greece.gr. Conform logo-ului se consideră „The
holidays experts”, dar nu există nici un fel de informaţie despre compania sau persoanele care
deţin şi administrează pagina. Este construit asemănător unui director online specializat pe
turism care deţine liste ale antreprenorilor locali din diferite zone ale Greciei. Asemenea celui
prezentat anterior, este realizat pentru a prezenta pagina în mai multe limbi de circulaţie
internaţională, dar această caracteristică nu este funcţională. O mare parte a primei pagini este
ocupată de o hartă interactivă, ceea ce ar trebui să constituie un punct forte, dar faptul că nu
este complet funcţională o face să devină un neajuns. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul
listei destinaţiilor prezentă în partea stângă a paginii. Printre cele mai mari puncte slabe ale
website-ului se numără faptul că nu toate elementele se încarcă în mod corespunzător, astfel
fiind necesare mai multe refresh-uri pentru o vizualizare completă. În plus, designul folosit
este neprofesionist, conţinând prea multe culori ţipătoare. O altă problemă reiese din
aranjamentul componentelor, atât pe prima pagină, cât şi pe cele secundare, ce mai mare arie
fiind acoperită de o hartă, nu de conţinut text.
Următoarea pagină cu un nume de domeniu relevant este www.greece-online.info.
Acesta este un director online de hoteluri şi servicii specializat pe Grecia. Din păcate, are mai
multe puncte slabe decât favorabile, începând cu un design neatractiv, un banner de calitate
foarte slabă şi o serie de probleme de încărcare a elementelor paginii. În plus, textul existent
nu este aliniat, categoriile de căutare nu au niciun criteriu de aranjare, iar secţiunilor din
meniu fie se repetă sub denumiri diferite, fie sunt complet goale.
Alte două adrese cu denumiri corespunzătoare sunt www.visitgreece.com şi
www.discovergreece.com. Deşi aceste domenii nu mai sunt disponibile pentru a fi cumpărate,
ele nu găzduiesc pentru moment website-uri funcţionale. În cadrul lor se întâlnesc doar
redirecţionări către ale pagini web.
Astfel se poate observa că turismul elen este foarte slab reprezentat în mediul online,
singurul site dedicat în întregime promovării destinaţiei fiind cel aparţinând organizaţiei
naţionale pentru turism. Cea mai mare parte a vizibilităţii Greciei pe Internet se datorează
marilor touroperatori ca îşi promovează mult mai intens ofertele turistice prin intermediul
instrumentelor online.

66
Capitolul 4: PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA PROMOVĂRII
ONLINE A DESTINAŢIEI TURISTICE GRECIA

Deşi având o competitivitate sporită din punct de vedere al calităţii unităţilor şi


serviciilor oferite, Grecia nu are, totuşi, un plan de promovare si marketing turistic foarte bine
dezvoltat şi implementat. Întrucât este destul de dificil să depăşeşti competitori care investesc
sume majore în promovare la nivel internaţional fără eforturi cel puţin similare, se observă
necesitatea unei sporiri a eforturilor şi adaptării metodelor de promovare la cele mai noi
tehnici şi tendinţe existente în domeniu, dar şi la cerinţele consumatorilor produsului turistic
elen.

4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinaţia Grecia


Oferta de servicii turistice existentă la ora actuală pe piaţă poate fi definită printr-un
grad ridicat de diversitate, tocmai de aceea, pentru a putea fi mai competitivă şi a avea
succes, o destinaţie trebuie să cunoască în detaliu comportamentul şi preferinţele turiştilor
cărora se adresează. În acest scop, autorităţile în domeniu investesc sume importante în
realizarea a numeroase cercetări de piaţă pentru a putea exemplifica în cel mai veridic mod cu
putinţă complexitatea procesului de decizie şi motivaţiile consumatorilor diferitelor produse
şi servicii.
Cercetarea de marketing, cea mai utilă metodă de a eficientiza oferta furnizorilor de
bunuri şi servicii, se poate defini ca „mijloc prin care se definesc noile produse sau se
redefinesc cele deja existente, în scopul adaptării acestora la cerinţele consumatorilor; o
modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategie sau tactică de
marketing.”23 Aceasta oferă suport specialiştilor în domeniu pe întreg parcursul desfăşurării şi
implementării planurilor de marketing. În realizarea acesteia se urmăresc o serie de etape
precum definirea problemei, conceperea proiectului de studiu, culegerea informaţiilor, analiza
informaţiilor şi redactarea raportului final.
Fazele de importanţă majoră sunt cea de culegere şi analiză a informaţiilor necesare.
În decursul timpului au fost dezvoltate o serie de metode distincte de obţinere a datelor,
utilizarea lor fiind determinată de specificul cercetării de marketing întreprinse. Printre
acestea se regăsesc metode de observare ce presupun o abordare pasivă a surselor de

23
Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia – „Marketing”, Editura ASE, Bucureşti

67
informaţie şi metode de anchetă ce implică direct purtătorii de informaţii. Cea mai populară
metodă de anchetă o reprezintă chestionarul. Acesta presupune o abordare directă a
persoanelor implicate utilizând tehnici specifice care conduc la dezvăluirea datelor relevante.
Concret, respondenţii sunt invitaţi să răspundă unui set de întrebări atent formulate şi
structurate care definesc complexitatea problemei dezbătute.
Scopul unor astfel de manifestări de marketing poate face referire la imaginea şi
poziţia pe piaţă a produselor şi serviciilor unui furnizor, segmentarea categoriilor de
consumatori sau pot fi simulări ale comportamentului pentru un produs sau serviciu nou,
inovativ. Cunoaşterea răspunsului pieţei la modificări şi adresarea către segmente ţintă face
ca riscul asumat de către furnizori să fie cât mai scăzut.
În ceea ce priveşte destinaţiile turistice, acestea urmăresc atragerea a cât mai mulţi
vizitatori, oferind astfel o varietate de servicii. Cu toate acestea, segmentarea clientelei pentru
o ţară precum Grecia este necesară pentru a se putea stabili natura motivaţiilor turiştilor ce o
vizitează, orientarea fluxurilor turistice, dar şi zonele cu potenţial ridicat de ar putea îmbogăţi
sau înlocui oraşele şi staţiunile deja consacrate.
Concret, chestionarul prezentat celor 50 de respondenţi a vizat atingerea celor mai
importante aspecte cu privire la delimitarea clientelei turismului grecesc prin intermediul a 15
întrebări cu diferite variante de răspuns probabile. Acestea au făcut referire atât la standardele
de viaţă, dar şi la obiceiurile de călătorie şi importanţa influenţei mediului online asupra
opiniei personale, reliefându-se astfel structura formată din trei etape distincte.
Prima categorie de întrebări din cadrul chestionarului a avut o natură personală,
dorindu-se identificarea categoriei de consumatori din care face parte respondentul. Făcând
referire la criterii demografice, sociale şi economice, participanţii au fost împărţiţi în funcţie
de vârstă, sex, venit şi nivel educaţional.
Cea de-a doua etapă a chestionarului s-a axat în mod special pe obiceiurile de
călătorie şi motivaţiile alegerii Greciei ca destinaţie. Aceasta a dorit identificarea punctelor
forte ale ţării, dar şi aspecte personale privind comportamentul turistic. Printre întrebările
prezente în această categorie s-au aflat cele cu privire la motivul alegerii Greciei pentru
petrecerea vacanţei, modalitatea de transport utilizată, categorie de confort a structurii de
primire turistice, durata sejurului, bugetul alocat, destinaţia de vacanţă şi intenţia de a reveni
în Grecia.
Partea finală a setului de întrebări a fost formată din cele care vizau importanţa şi
influenţa activităţii online asupra deciziei de cumpărare a respondenţilor. Aceştia au fost
invitaţi să îşi exprime opinia cu privire la măsura în care Internetul i-a determinat să aleagă
68
Grecia ca destinaţie, încrederea faţă de sistemele de rezervări online, factorii de influenţă a
deciziei şi reprezentarea actuală a destinaţiei în mediul virtual.
În urma colectării datelor s-a observat o diversitate a segmentelor clientelei ce aleg
Grecia ca destinaţie de vacanţă din punct de vedere demografic, social şi economic. Cu
privire la motivaţiile turistice, acestea au fost preponderent omogene, majoritatea optând
pentru un turism de litoral, cu o durată a sejurului şi un buget mediu. De asemenea,
predomină aprecierile pozitive referitoare la prezenţa online a Greciei, dar se remarcă o
reticenţă în ceea ce priveşte sistemele de rezervări online.
O astfel de analiză a percepţiei destinaţiei în rândul categoriilor de consumatori este
benefică pentru a putea delimita ariile majore de interes. Un prim aspect ar putea face referire
la specializarea mai accentuată a agenţiilor de turism prin restrângerea segmentelor de
consumatori vizate şi reliefarea destinaţiilor cu o cerere mai crescută. În plus, furnizorii de
servicii ar putea adapta oferta în funcţie de aspectele ce aduc cel mai înalt grad de satisfacţie
consumatorilor, sporind valoarea raportului calitate-preţ. Nu în ultimul rând, se observă
necesitatea consolidării brandului turistic şi prezenţei acestuia în mediul online printr-o
campanie de promovare intensivă şi sporirea securităţii tranzacţiilor pe Internet pentru o
creştere a fluxurilor financiare în acest mediu.

Interpretare rezultate chestionar


Prima întrebare a vizat încadrarea Categorii de vârstă
2% 2%
respondenţilor în cinci categorii diferite pe 14%
Sub 18 ani
criteriul vârstei. Se poate observa o majoritate a 14%
19-30 ani

persoanelor cu vârste între 19 şi 30 de ani ce 68% 31-45 ani


46-60 ani
aleg Grecia ca destinaţie de vacanţă, însumând
68% din totalul celor intervievaţi. Aceasta se Grafic nr. 4.1. Categorii de vârstă

poate datora gradului ridicat de accesibilitate pe care îl posedă destinaţia din perspectiva
consumatorilor români, dar şi posibilităţii de a petrece a unui concediu în afara graniţelor ţării
cu un buget mediu. Categoriile persoanelor cu vârste cuprinse între 31 şi 45 de ani şi 46 şi 60
ani au înregistrat ponderi de 14 procente, cauzele putându-se referi la posibilitatea alegerii
altor destinaţii, neexistând constrângeri de buget majore, dar şi o reorientare a intereselor
personale. Grupurile ce au înregistrat ponderile cele mai scăzute, de doar 2 procente, au fost
cele ale persoanelor de sub 18 ani şi peste 60 ani. Această situaţie poate, de asemenea, fi
atribuită limitărilor financiare, dar şi gradului mai redus de mobilitate a celor cu vârstă mai
înaintată, aceştia considerând distanţa până la destinaţie un impediment major.
69
Cea de-a doua întrebare a
Segmentare pe sexe
chestionarului a vizat segmentarea
persoanelor în funcţie de sex. Din

24% totalul celor 50 de respondenţi s-a


Masculin
înregistrat o preponderenţă a
Feminin
76% persoanelor de sex feminin
însumând 76 de procente, în ce

bărbaţii au acumulat un total de 24%.


Grafic nr. 4.2. Segmentare pe sexe
Aceasta se poate datora preferinţelor
persoanelor de sex feminin de a se bucura de clasica vacanţă de litoral, dar şi de o afinitate
mai accentuată a acestora faţă de moştenirea culturală a ţării. Un alt motiv ar putea fi pus pe
seama dezvoltării centrelor urbane greceşti care dau posibilitatea organizării unor sesiuni
intense de cumpărături şi atrag prin intensitatea manifestărilor culturale frecvente.
Întrebarea numărul trei a urmărit
încadrarea participanţilor în categorii Venitul lunar
4%
distincte conform criteriului veniturilor Sub 1.000 lei
lunare. Ponderea cea mai ridicată a fost 14%
30% 1.001-2.500 lei
înregistrată în rândul celor cu venituri
2.501-4.000 lei
cuprinse între 1.001 şi 2.500 lei, aceştia
52%
reprezentând 52% din totalul Peste 4.000 lei

respondenţilor. Astfel este evidenţiat


gradul ridicat de accesibilitate pentru
Grafic nr. 4.3. Venitul lunar
persoane cu un venit mediu, fapt ce a
favorizat dezvoltarea unui intens turism de masă. Persoanele cu un venit lunar de sub 1.000
lei au însumat 30% din răspunsuri, reliefând astfel competitivitatea destinaţiei şi în sectorul
economic al industriei turismului. Categoriile celor cu venituri între 2.501 şi 4.000 lei şi peste
4.000 lei au înregistrat procentaje de 14%, respectiv 4%, situaţie datorată preferinţei mai
accentuate pentru pachete turistice individualizate în detrimentul celor clasice, dar şi unui
grad mai ridicat de specificitate al serviciilor căutate.

70
Scopul celei de-a patra
întrebări a fost segmentarea Ultima instituţie de învăţământ
absolvită
respondenţilor în funcţie de ultima Studii medii fără
8% 4% bacalaureat
instituţie de învăţământ absolvită. 4% Liceu cu bacalaureat

Studii postliceale
Categoriile dominante au fost
30% Universitate
absolvenţii de liceu cu bacalaureat şi 42% Master

cei de universitate, cu procentaje de Studii post-


universitare
12%
30%, respectiv 42%. Această
situaţie reliefează importanţa
Grafic nr. 4.4. Ultima instituţie de învăţământ absolvită
învăţământului în procesul de
decizie şi în modelarea comportamentului turistic. În ceea ce priveşte celelalte categorii,
călătoria în Grecia poate fi considerată mai puţin atractivă datorită obişnuinţei de a călători în
interiorul graniţelor ţării şi lipsei de informare pe de o parte, cât şi dorinţei de originalitate şi
unei deschideri mai mari spre destinaţii mai exclusiviste, pe de alta parte.
Întrebarea cu numărul cinci a fost cea care a deschis categoria celor care au vizat
motivaţiile şi obiceiurile de călătorie, având ca scop determinarea avantajelor destinaţiei din
perspectiva consumatorilor români. Acceptând multiple variante de răspuns, au fost

Motivaţia de a călători în Grecia înregistrate 147 de opinii din partea


Nivelul preţurilor
celor 50 de participanţi. Conducând
2.0% Calitatea apei şi a plajelor
în topul motivaţiilor turiştilor de
Distanţa până la
17.0% 15.7% destinaţie
alegere a Greciei ca destinaţie de
Obiective turistice
6.1% Ospitalitatea localnicilor vacanţă, calitatea apei şi a plajelor a
10.2% 23.1%
Calitatea infrastructurii
turistice
înregistrat o pondere de peste 23%
Calitatea serviciilor
15.7% confirmând astfel potenţialul
Altele
10.2% destinaţiei, dar şi utilitatea
eforturilor autorităţilor elene cu
Grafic nr. 4.5. Motivaţia de a călători în Grecia
privire la amenajarea, întreţinerea şi
certificarea zonei de coastă. Urmată de calitatea serviciilor, cu 17 procente, aceasta arată că
un aspect important al experienţei turistice greceşti îl reprezintă oferirea celui mai înalt grad
de satisfacţie turiştilor. Cu puţin sub 16% se situează nivelul preţurilor şi obiectivele turistice,
astfel fiind adus în prim plan faptul că turismul elen a avut foarte mult de câştigat oferind
acces la vasta lor moştenire culturală unor largi categorii de turişti. Următoarele aspecte
menţionate de respondenţi au făcut referire la distanţa până la destinaţie şi la ospitalitatea
localnicilor. În vreme ce primul aspect nu poate intra în topul motivaţiilor altor naţiuni, cel
71
de-al doilea relevă faptul că turismul a devenit o tradiţie pentru societatea elenă. Printre
ultimele menţionate s-au aflat calitatea infrastructurii turistice şi motive de natură personală
cum ar fi rudele stabilite pe teritoriul Greciei sau decizia grupului de călătorie.

Cea de-a şasea întrebare a vizat


împărţirea respondenţilor în patru
Modalităţi de transport
categorii conform modalităţii de
Autoturism
transport alese. Cu un procentaj de 46%, propriu
sejururile cu autocarul s-au detaşat faţă 26% 28% Autocar

de celelalte, accentuând astfel 0% Tren

preponderenţa unui turism de masă, cu 46%


Avion
buget redus. Un alt avantaj din acest
punct de vedere îl reprezintă distanţa Grafic nr. 4.6. Modalităţi de transport
redusă între reşedinţă şi destinaţie. Tot datorită acesteia, următoarea categorie predominantă
este aceea a persoanelor care au ales autoturismul propriu ca mod de transport, sporindu-se
astfel gradul de independenţă şi de mobilitate la destinaţie. La o diferenţă de doar două
procente, se află persoanele care au ales avionul. Deşi distanţa permite deplasarea pe cale
rutieră fără probleme, avantajele transportului aerian nu pot fi ignorate, confortul mai sporit şi
durata mult diminuată fiind considerentele principale ale alegerii acestui mod de deplasare.
Trenul nu a fost ales de nicio persoană intervievată reliefând astfel faptul că dezvoltarea
intensă a celorlalte tipuri de transport a dus la un declin accentuat al sectorului feroviar.

Întrebarea numărul şapte s-a axat


Structuri de cazare pe segmentarea respondenţilor în funcţie
10% 2%
de tipul structurii de primire turistică
Economic
ales. Şi de această dată predomină cele
3 Stele
36%
de categorie medie cu 52 de procente din
52% 4 Stele
total, argument al turismului de masă.
5 Stele Urmate de hotelurile de 4 stele cu 36%
şi cele de 5 stele cu 10%, se observă
Grafic nr. 4.7. Structuri de cazare
totuşi tendinţa de a dori un confort sporit, diferenţa dintre acestea două fiind dată de tarifele
practicate, mai mult decât de varietatea sau calitatea serviciilor. La polul opus se află unităţile
din categoria economic ale căror caracteristici sunt inferioare celor din alte destinaţii de
vacanţă.

72
Cea de-a opta întrebare a făcut
referire la durata sejurului petrecut în
Durata sejurului
Grecia. Se observă preponderenţa
0%
sejururilor de 6-10 zile ce deţin 66%
8% 3-5 zile
din total, acestea intrând în categoria 26%
6-10 zile
pachetelor turistice cu autocarul
preferate de turismul de masă. La o 11-14 zile
66%
diferenţă semnificativă se află cele de
Peste 14 zile
3-5 zile ce însumează 26%, dezvoltarea
acestora putându-se datora vacanţelor de
Grafic nr. 4.8. Durata sejurului
tip city break ce au cunoscut o mare
popularitate în ultimii ani la nivel global. Vacanţele cu o durată mai extinsă au însumat doar 8
procente datorită lipsei de timp liber, dar şi segmentării acestuia pe parcursul întregului an.
Întrebarea cu numărul nouă a avut în vedere formarea a trei categorii de persoane
depinzând de bugetul alocat vacanţei. Deşi conform răspunsurilor anterioare s-a remarcat
preferinţa pentru sejururi de nivel mediu, bugetul alocat acestora se încadrează între 501-
1.000 €/persoană. Se poate afirma că majoritatea respondenţilor au alocat sume mai mari
bunurilor şi serviciilor conexe
Bugetul alocat considerând că acestea le-ar putea
aduce un grad mai sporit de
Sub 500 €/persoană
10% satisfacţie. Cu toate acestea, 42%
42% dintre persoanele participante au
501-1.000
€/persoană
afirmat că bugetul lor s-a aflat
48%
Peste 1.000 sunt 500 €/persoană, încă o
€/persoană
dovadă a înfloririi Greciei ca

destinaţie pentru masele de turişti.


Grafic nr. 4.9. Bugetul alocat
Doar 10% din respondenţi au alocat
peste 1.000 €/persoană sejurului, aceştia fiind cei pentru care confortul şi exclusivismul deţin
o importanţă mai accentuată în ceea ce priveşte alegerea vacanţei.

73
Scopul celei de-a zecea
întrebări a fost stabilirea
Destinaţii
principalelor puncte de atracţie ale Santorini
11.3% Corfu
turismului elen din perspectiva
18.4% Creta
consumatorilor români. A fost
13.3% Paralia Katerini
posibilă alegerea mai multor
8.1% 17.3% Atena
variante dintre cele propuse,
19.4% Salonic
cumulându-se astfel 98 de
Altele
răspunsuri. Principala zonă de 12.2%

atracţie, cu 19,4%, o reprezintă


Grafic nr. 4.10. Destinaţii
Paralia Katerini, aflată în mod
frecvent în ofertele agenţiilor de turism la tarife foarte accesibile. Deşi diferit ca standarde,
locul al doilea este ocupat de Santorini, preferat de cei cu un buget mai ridicat şi care
urmăresc un grad mai înalt al autenticităţii experienţei turistice greceşti. Acesta este urmat de
insula Corfu, cu 17,3 procente, destinaţie foarte populară în rândul tinerilor având una dintre
cele mai intense vieţi de noapte de pe întreg teritoriul ţării. Zonele urbane precum Atena sau
Salonic cunosc o popularitate mai scăzută faţă de staţiunile de vacanţă, fiind prezente în
oferta agenţiile ca excursii adiţionale sejurului propriu-zis.

Intenţia de a reveni în Grecia

Intenţia de a reveni în a fost înregistrată cu ajutorul


întrebării cu numărul unsprezece. Cu
Grecia
o majoritate covârşitoare, 80% dintre
Da
4% 16% Nu persoanele participante la chestionar
Poate au afirmat că doresc să revină pe
80% teritoriul elen. Aceasta este o dovadă
a competitivităţii destinaţiei ale cărei

servicii, avantaje naturale,


Grafic nr. 4.11. Intenţia de a reveni în Grecia
ospitalitate şi calitate a prestării
conduc la loializarea clientelei. Cei care nu exclud posibilitatea revenirii însumează 16
procente. Din această categorie fac parte persoane care au rămas cu o impresie plăcută asupra
ţării, dar care caută diversitate. Cu doar 4 procente, persoanele care au respins ideea unei noi
vizite în Grecia pot fi cele care au avut parte de neplăceri pe parcursul sejurului sau cei care
doresc ca experienţa turistică să fie una complet diferită de fiecare dată.

74
Întrebarea numărul
doisprezece face legătura între
Grecia ca şi destinaţie turistică şi
Influenţa Internetului
6%
influenţa exercitată de mediul
Deloc
10%
online asupra popularităţii sale. Puţin
16%
38% dintre participanţi afirmă că 30% Moderat
Mult
au fost influenţaţi de informaţiile 38%
Foarte mult
din spaţiul virtual în procesul de
decizie, deşi aceasta nu a fost una
hotărâtoare, fiind urmaţi de 40% Grafic nr. 4.12. Influenţa Internetului

care susţin că Internetul a ajutat mult sau foarte mult. La cealaltă extremă se află 22% dintre
respondenţi ce nu au considerat activitatea online ca fiind parte importantă a alegerii
destinaţiei. Această situaţie accentuează necesitatea promovării şi menţinerea actualităţii
informaţiilor din spaţiul virtual întrucât un număr din ce în ce mai mare de persoane sunt
influenţate de ceea ce întâlnesc în căutările pe Internet.

Cea de-a treisprezecea întrebare a făcut referire la modul de achiziţionare a vacanţei.


Agenţiile de turism specializate încă deţin monopolul din acest punct de vedere, însumând 72
de procente din totalul răspunsurilor celor 50 de respondenţi, în vreme ce doar 28% dintre
aceştia au apelat la o rezervare online
Modalitatea de achiziţie a vacanţei
pe cont propriu. Întrucât România se
află la începuturile comerţului online
Rezervare online
28% se remarcă un înalt grad de reticenţă
pe cont propriu
Agenţie cu privire la sistemele de achiziţie ale
72% specializată pachetelor de vacanţă pe cont propriu,
dar acest domeniu va cunoaşte o
înflorire accentuată dacă se iau în
Grafic nr. 4.13. Modalitatea de achiziţie a vacanţei
considerare tendinţele actuale la nivel
global. Aşa cum se poate observa, pentru majoritatea turiştilor români în momentul de faţă,
contactul cu specialişti din cadrul agenţiilor de turism oferă un grad mai ridicat de siguranţă.

75
Scopul întrebării cu
numărul paisprezece a fost Factori de influenţă a deciziei
segmentarea celor intervievaţi în Familie şi prieteni

funcţie de factorii de influenţă ai Reţele de


0% 16.7% socializare
alegerii destinaţiei de vacanţă. Website-uri de
recenzii
18.2%
Aceştia au putut alege multiple 53% Personalităţi
mondene
variante dintre cele propuse Nu sunt influenţat
de aceşti factori
precum familia şi prietenii, 12.1%

reţelele de socializare, website-


urile de recenzii, personalităţi Grafic nr. 4.14. Factori de influenţă a deciziei

mondene sau lipsa influenţei acestora. Din totalul de 66 de răspunsuri, 53% au considerat
familia şi prietenii ca fiind principala sursă de opinii asupra destinaţiei vizate. Cu peste 30 de
procente, mediul online, concretizat în reţele de socializare şi paginilor web cu recenzii, a fost
cel de-al doilea factor de influenţă ales, în vreme ce nimeni nu a ales varianta „Personalităţi
mondene”, iar 16,7% susţin că deciziile au fost luate în mod independent. Concluzionând se
poate spune că în alegerea destinaţiei de vacanţă primează opiniile persoanelor apropiate, cu
gusturi similare, deşi nici impresiile exprimate online de cei care au experimentat o anumită
destinaţie nu sunt complet ignorate.

Finalul chestionarului a făcut referire la aprecierile respondenţilor cu privire la


reprezentarea actuală a Greciei în mediul online. 58% dintre participanţi au afirmat că
prezenţa destinaţiei în spaţiul virtual este una bună, iar 26 de procente ca fiind acceptabilă.
Aceasta reprezintă un punct de
Reprezentarea Greciei în spaţiul virtual
plecare pozitiv, dar pentru care
2% 4%
Foarte slabă este loc de îmbunătăţiri. Întrucât
10%
Slabă activitatea online este într-o
26% Acceptabilă continuă dezvoltare, o campanie
Bună mai extinsă de promovare în acest
58%
Foarte bună mediu nu poate decât să aducă
beneficii destinaţiei.
Grafic nr. 4.15. Reprezentarea Greciei în spaţiul virtual

76
4.2 Prezentarea website-ului propus

Marketingul turistic online este o activitate recent intrată în atenţia specialiştilor, care
se bucură de o importanţă din ce în ce mai accentuată. Beneficiile unei campanii de
promovare în mediul virtual devin recunoscute la scară largă şi o mare parte a autorităţilor
naţionale din domeniul turistic îşi îndreaptă eforturile spre acestea. Eficienţa acestora depinde
de capacitatea de adaptare la schimbările apărute, dar şi de ingeniozitatea creatorilor şi
abilitatea de a individualiza produsul turistic naţional faţă de concurenţă.
Website-ul propus are ca scop creşterea vizibilităţii Greciei ca şi destinaţie turistică în
mediul online. Se doreşte ca, alături de pagina oficială a Greek Tourism Organisation,
propunerea actuală să confere un plus de popularitate destinaţiei turistice. Proiectul se
bazează pe promovarea pe Internet a ţării în ansamblul său, punând la dispoziţia utilizatorilor
două arii distincte de navigare pentru o experienţă cât mai completă.
Accesarea site-ului se va realiza prin intermediul unui landing page ce va avea ca scop
delimitarea celor două secţiuni principale ale proiectului. Imaginea unui apus de soare în
apele mării îi va întâmpina pe vizitatori. Partea superioară va reprezenta accesul spre
secţiunea informativă a paginii web, în vreme ce partea inferioară va face trecerea spre aria
de recenzii şi impresii de călătorie ale persoanelor care s-au bucurat anterior de experienţa
turistică elenă.
Pagina de informare va avea un design minimalist, punându-se un accent deosebit pe
accesibilitate. Va cuprinde patru secţiuni: Home, Heritage, Destinations şi Activities. Prima
dintre cele menţionate va cuprinde informaţii şi imagini reprezentative pentru destinaţie.
Printre acestea se vor număra articole de specialitate pe teme turistice, preluări din presa
internaţională, referiri la diferitele premii şi topuri în care destinaţia este prezentă. În plus, nu
va lipsi un calendar de evenimente care să cuprindă cele mai importante manifestări artistice
sau culturale ce urmează să aibă loc pe teritoriul elen. Nu în ultimul rând, tot pe această primă
pagină se vor regăsi informaţii utile cu privire la organizarea sejurului în Grecia: moduri de
transport, documente necesare, cazare, prognoza meteo, etc. Secţiunea Heritage îi va ajuta pe
utilizatori să pătrundă mai în profunzime experienţa turistică grecească. Astfel se vor
prezenta elemente de geografie generală a destinaţiei, o scurtă trecere în revistă a istoriei
elene, cât şi informaţii cu privire la cultura şi civilizaţia Greciei (religie, obiceiuri, tradiţii).
Pagina Destinations va cuprinde o hartă interactivă a ţării, iar prin accesarea diferitelor
regiuni va conduce utilizatorii spre articole de prezentare ale fiecăreia. În plus, sub aceasta va
exista o secţiune ce va cuprinde descrierea celor mai populare cinci regiuni confom vizitelor

77
înregistrate. Secţiunea Activities cuprinde recomandări cu privire la cele mai bune oferte
pentru practicarea sporturilor, atât acvatice, cât şi pe uscat, tururi tematice (drumul vinului,
drumul măslinelor, circuite culturale), centre spa şi wellness şi cele mai populare centre
comerciale şi puncte de atracţie ale vieţii de noapte.
Cea de-a doua parte a proiectului cuprinde pagina de recenzii şi impresii de călătorie.
Aceasta va păstra design-ul simplist pentru uşurinţă în navigare, cuprinzând cinci secţiuni
principale: Accommodation, Food & Beverage, Transport, Leisure şi Forum. Conţinutul
acesteia va fi realizat de utilizatori, oferindu-le posibilitatea de a acorda note, încărca
fotografii, publica articole şi participa la discuţiile din cadrul forumului. Prima pagină a
acestei secţiuni va cuprinde o parte a celor mai recente articole şi recenzii publicate,
indiferent de categoria din care fac parte, urmată de top cinci ale celor mai apreciate unităţi
din fiecare categorie. Secţiunile Accommodation, Food & Beverage, Transport şi Leisure vor
fi construite în mod similar, oferind utilizatorilor posibilitatea de a evalua calitatea serviciilor
oferite de diferitele unităţi, adăugarea de comentarii cu privire la aspectele pozitive sau
negative ale experienţelor proprii, încărcarea de poze personale, cât şi îmbunătăţirea bazei de
date cu locaţii noi. Secţiunea Forum se va adresa în totalitate vizitatorilor, punând la
dispoziţia acestora spaţiul necesar schimburilor de opinii cu privire la diferite aspecte ale
experienţei turistice elene, fiind şi un prilej pentru cei ce îşi plănuiesc prima vacanţă în Grecia
de a afla cele mai populare puncte de atracţie.
La crearea proiectului au fost utilizate mai multe limbaje de programare precum Html,
Php, MySQL şi JavaScript. Html sau Hyper Text Markup Language este un limbaj care
indică modul în care va apărea o pagină web. Documentele prin intermediul cărora se crează
o pagină Html sunt de tip text şi conţin diferite „tag-uri” sau coduri pe care browserul de
Internet le interpretează pentru a afişa pagina web. Extensia fişierelor de acest tip trebuie să
fie htm sau html. Php-ul este un limbaj de programare, mai complex decât Html-ul, care
permite programatorilor să genereze pagini dinamice într-un timp scurt. Printre cele mai
populare caracteristici ale Php-ului se numără reducerea timpului de realizare al unor
website-uri complexe, adaptarea experienţei utilizatorilor în funcţie de obiceiurile de
comportament în mediul virtual, posibilitatea creării de numeroase instrumente online şi
dezvoltarea magazinelor virtuale. MySQL reprezintă un program de realizare a bazelor de
date online. Cu o arie largă de acoperire, programul permite interacţiunea dinamică a
utilizatorilor cu baza de date a paginii web, căutări specializate şi o vizualizare
individualizată a rezultatelor necesare. JavaScript este un limbaj de programare interpretativ
bazat pe obiecte care cunoaşte o aplicativitate extinsă. Este folosit pentru a introduce
78
elemente multimedia întrucât permite editarea acestora, pentru a crea pagini web dinamice,
individualizate pentru fiecare utilizator şi pentru a interacţiona cu vizitatorii prin procesarea
informaţiilor primite de la aceştia.
Cerinţe tehnice website
Platforma online va fi realizată conform principiului KISS (Keep It Straight Simple)
cu următoarele cerinţe tehnice minimale:
 platformă full CMS,
 search engine cu filtre,
 sistem de prevenire şi combatere a riscurilor de securitate;
 furnizare de rapoarte lunare sau la cererea Autorităţii Contractante Google Analytics
sau similar, precum şi privind numărul de accesări, numărul de utilizatori unici în
funcţie de nivelul de acces.

Performanță:
 Timpul mediu de încărcare a unei pagini: max. 5 sec. în funcţie de tipul de conexiune
la internet de care dispune vizitatorul;
 Număr mediu de utilizatori concurenţi:1000;
 Număr minim de cereri/minut: 1000;
 Disponibilitate 99.9% (sau 24/7 exclusiv perioadele de mentenanţă);
 Capacitatea de a răspunde într-un timp rezonabil unui număr de cel puţin 5.000 de
vizitatori unici pe lună pentru pagina de internet;
 Capacitatea de a suporta cel puţin 20 de utilizatori interni cu diverse roluri inclusiv de
administrare;
 Capacitatea de a suporta perioade lungi de trafic intens;

Platforma online va fi configurată astfel încât să ofere protecţie pentru următoarele


vulnerabilităţi:
 Cross-site scripting (XSS) și reflected (RXSS)
 Information leakage
 Content spoofing
 Predictable resource location
 SQL injection
 Insufficient authentication

79
 Insufficient authorization
 Abuse of functionality
 Directory indexing
 HTTP response splitting
 Alte vulnerabilităţi cunoscute ale programelor utilizate în dezvoltarea platformei.

Site-ul web este realizat asigurând existenţa a 3 nivele de acces:


 Administrator este nivelul de acces la ,,interfaţa administrator” cu drepturi absolute
asupra interfeţei administrator şi a datelor bazei de date. Acest nivel de acces dispune
de toate drepturile funcţionale: gestiune structură site, gestiune comentarii, gestiune
conţinut, gestiune pagină principală, gestiune utilizatori, reorganizarea informaţiei,
vizualizare informaţie statistică, etc.
 User este un nivel de acces cu drepturi limitate la postare şi editare de articole.
Administratorul va putea oferi fiecărui User nou definit, dreptul de a posta articole
doar în categorii predefinite ale site-ului, selectabile de către Administrator.
 Utilizator Internet – reprezintă cel mai limitat nivel de acces care poate accesa doar
interfaţa publică a site-ului, naviga, descărca documente publice, trimite comentarii
sub formă de mesaje e-mail.
Autentificarea utilizatorilor se va face prin introducerea datelor înregistrate în
câmpurile „cont” şi „parolă”, drepturile utilizatorilor fiind alocate în conformitate cu
nivelurile de acces. Va fi inclusă o secţiune pentru înregistrare utilizatori noi şi respectiv tip
„am uitat parola”.
Platforma online conţine module care înregistrează în mod automat oricare accesare a
conţinutului site-ului din afară. Acest lucru va fi folosit atât pentru vizualizarea statisticii
popularităţii site-ului în ansamblu şi a rating-ului şi popularităţii fiecărei pagini în parte, cât și
pentru a reprezenta un instrument de monitorizare şi vizualizare a totalităţii utilizatorilor şi
timpului când au accesat diferite compartimente ale site-ului, lucru binevenit pentru auditul
securităţii site-ului. De asemenea, se va înregistra un log cu întreaga activitate a operatorilor –
Session management, Login history. Platforma online suportă comunicaţii software prin
protocol criptat; parolele introduse în scopul realizării login-ului administratorilor vor fi
criptate MD5. Conţinutul va fi optimizat pentru utilizarea browser-elor: Internet Explorer,
Firefox, Opera, Chrome, Safari.

80
Cerinte Server:
 PHP – 5.3 +
 MySQL – 5.0.4 +
 Apache (cu mod_mysql, mod_xml, si mod_zlib) – 2.x +
 Memorie: Min 1 GB
 Procesor (nuclee) – 1
 Spatiu de stocare minim: 50 GB

Pentru ca actualul proiect să atingă maximul de eficienţă în ceea ce priveşte


promovarea în mediul online, se vor utiliza tehnici specifice precum SEO şi servicii precum
Google AdWords şi Google AdSense. Search Engine Optimization (SEO) reprezintă
optimizarea unui site pentru listarea în zona cu rezultate organice (anunţuri neplătite) ale
motoarelor de căutare. Aceasta se realizează prin intermediul unei serii de tehnici precum
crearea unui titlu de pagină unic, îmbunătăţirea structurii adreselor URL, simplificarea
navigării pe site, creşterea calităţii conţinutului şi optimizarea imaginilor. O altă variantă ce
poate fi folosită pentru promovarea în cadrul motoarelor de căutare este SEM (Search Engine
Marketing). Acesta este marketingul online prin link-uri sponsorizate pe motoarele de
căutare. Cea mai frecventă practică este PPC (Pay Per Click), formă de promovare virtuală în
care se plăteşte o anumită sumă de fiecare dată când o persoană dă click pe un anunţ. Cel mai
popular serviciu de acest tip îl reprezintă Google AdWords. Motivele preferinţei accentuate
pentru acest serviciu derivă din sfera beneficiilor pe care AdWords le conferă paginii web:
este un sistem simplu şi uşor de folosit, oferă multe opţiuni de targetare, deţine diferite tipuri
de formate, produsul este prezentat în faţa unei audienţe largi, are un grad sporit de
flexibilitate, afişarea anunţurilor realizându-se aproape imediat după activarea serviciului,
oferă un control ridicat asupra campaniei de promovare, bugetul acestia putând fi modificat
oricând. Un alt serviciul de promovare oferit de Google este AdSense. Prin intermediul
acestuia proprietarii de site îşi înscriu paginile web într-o bază de date pentru a se putea afişa
anunţuri pe ele, aceştia fiind plătiţi pentru fiecare click. Toate aceste tehnici şi instrumente au
ca scop creşterea vizibilităţii website-ului în cadrul motoarelor de căutare şi asigură un loc
printre primele rezultate generate de acestea.
Astfel, acest proiect doreşte să ofere sprijin celui iniţiat de autorităţile elene şi să
îmbine elemente pozitive întâlnite în conţinutul altor pagini într-un singur website complet,
interactiv şi specilizat pe prezentarea experienţei turistice greceşti. Primul avantaj face

81
referire la promovarea destinaţiei turistice în sine, nu a diferiţilor antreprenori locali. Din
acest punct de vedere se va putea individualiza faţă de paginile existente. Pe de altă parte, va
oferi utilizatorilor informaţii foarte complete, punând la dispoziţia acestora atât date oficiale,
cât şi impresii de călătorie. Din aceasta derivă gradul sporit de dinamism şi interactivitate al
paginii ceea ce o diferenţiază de pagina oficială a Greek Tourism Organisation. În plus, în
conceperea proiectului, un interes sporit se va acorda facilităţii în utilizare. Aceasta va
permite o navigare uşoară prin conţinutul site-ului pentru toţi vizitatorii, indiferent de nivelul
de experienţă şi cunoştinţe în domeniul tehnologiei informaţiei. Un alt aspect pozitiv al
proiectului îl reprezintă actualitatea datelor utilizate. Pentru a menţine interesul publicului
pentru pagină, conţinutul acesteia va fi revăzut şi îmbunătăţit constant pentru a răspunde
cerinţelor vizitatorilor.

82
Concluzii

Grecia este una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale Europei, fapt
confirmat de capacitatea sa de a se păstra în topul preferinţelor consumatorilor internaţionali
în ciuda situaţiei economice precare. Deşi ultimii ani au fost destul de nefaşti pentru
destinaţie, a reuşit să îşi menţină serviciile turistice furnizate la cel mai înalt nivel, reliefându-
se astfel importanţa majoră acordată de autorităţi acestui sector economic.
Versatilitatea sa din punct de vedere al industriei turismului şi călătoriilor a făcut ca
impactul economic al acestei arii de activitate să fie totuşi unul major şi în ultimii ani. Chiar
dacă inferior perioadei anterioare crizei financiare mondiale, dependenţa destinaţiei de
veniturile turistice este încă foarte importantă.
Competitivitatea pieţei în această perioadă a crescut simţitor, ceea ce a făcut ca
destinaţii similare să acapareze fluxuri din ce în ce mai numeroase de turişti. Principala cauză
a acestei situaţii fiind sumele majore investite în promovare şi popularizarea imaginii
destinaţiilor. Tocmai de aceea, diferenţierea între destinaţii a trecut din sfera serviciilor
oferite în cea a ariei de acoperire a campaniilor de promovare la nivel internaţional.
Internetul oferă în acest sens o soluţie simplă şi eficientă pentru creşterea popularităţii
brandului turistic naţional şi individualizarea produsului turistic. În ceea ce priveşte statul
elen, eforturile autorităţii naţionale pentru turism sunt însă insuficiente, observându-se
necesitatea unei abordări mai agresive şi mai extinse a diferitelor medii de promovare.
Proiectul propus anterior are ca scop susţinerea eforturilor Greek Tourism Organisation şi
promovarea mai intensă a destinaţiei prin crearea unui spaţiu interactiv de prezentare şi
publicitate pentru Grecia.
Concluzionând, potenţialul turistic sporit al Greciei face din ea un candidat important
la locurilor fruntaşe ale topurilor europene şi mondiale, promovarea sa putând fi cheia
succesului acestui sector economic şi al bunăstării afacerilor locale în domeniu.

83
Bibliografie

1. Briggs Susan, Successful Web Marketing for the Tourism and Leisure Sectors, Editura
Kogan Page Business Books, Massachusetts, 2001
2. Buhalis Dimitrios, E-Tourism: Information Technology for Strategic Tourism
Management, Editura Prentice Hall, Harlow 2003
3. Bulborea Ion, Microeconomie şi macroeconomie, Editura Pro Universitaria, Ediţia a
Va, Bucureşti, 2010
4. Collins Charles, Google AdSense Basics, Editura Free Rein Media, LLC, 2013
5. Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Universitară, Ediţia a Va, Bucureşti,
2008
6. Gordon Sharon, Greece, Editura Marshall Cavendish Corporation, 2004
7. Kotler Philip, Marketing for Hospitality & Tourism, Editura Prentice Hall, Ediţia a
Va, 2009
8. Ledford Jerri, Google AdSense for Dummies, Editura For Dummies, 2008
9. McCabe Scott, Marketing Communications in Tourism and Hospitality, Editura
Routledge, Nottingham, 2008
10. Zaharia Marian, Economia serviciilor, Editura Universitară, Ediţia a IIa, Bucureşti,
2005
11. Zaharia Marian, Economia serviciilor. Aplicaţii şi studii de caz, Editura Universitară,
Ediţia a IIa, Bucureşti, 2005
12. Zirra Daniela, Microeconomie şi Macroeconomie. Aplicaţii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2009
13. Conrady Roland, Martin Buck, Trends and Issues in Global Tourism 2011, Editura
Springer, 2011
14. DuBois Jill, Skoura Xenia, Gatsaniti Olga, Greece, Editura Marshall Cavendish
Corporation, 2003
15. Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria
turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
16. Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz în
industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006
17. Goeldner R. Charles, Ritchie JR Brent, Tourism: Principles, Practices, Philosophies,
Editura John Wiley & Sons, Ediţia a XIIa, 2011

84
18. Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia, Marketing, Editura ASE, Bucureşti,
2002
19. Mills E. Juline, Law Rob, Handbook of Consumer Behavior, Tourism, and the
Internet, Editura Routledge, 2005
20. Prideaux Bruce, Moscardo Gianna, Laws Eric, Managing Tourism and Hospitality
Services: Theory and International Applications, Editura CAB International, 2006
21. Secăreanu Constantin, Gruiescu Mihaela, Andrei Ruxandra, Statistică. Sinteze, teste şi
aplicaţii, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010
22. Sion Beatrice, Mihălcescu Cezar, Titrade Cristina, E-tourism - Tehnologia informaţiei
în firmele de turism, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2009
23. Smedescu Ion, Raţiu Monica Paula, Negricea Costel Iliuţă, Bazele Maketingului,
Editura Universitară,
24. Enciclopedia Britannica
25. Engage Academy – Google AdWords Fundamentals Course – Kondiment
26. Hellenistic Statistical Authority - Survey on the Use of Information and
Communication Technologies by Households: 2012
27. UNWTO Tourism Factbook
28. UNWTO Tourism highlights 2009-2011
29. www.wttc.org
30. www.visitgreece.gr
31. www.onlinegreece.gr
32. www.greece-online.info
33. www.discover-greece.gr
34. www.visitgreece.com
35. www.discovergreece.com
36. http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/2006/71383.htm
37. http://en.wikipedia.org/wiki/Greece
38. http://www.holidayreview.ro/Articol-stire-Insule-Grecia-Arhipelaguri-importante-si-
destinatii-populare-Grecia
39. http://www.greeka.com/blue-flag-beaches.htm
40. http://www.greeka.com/greece-beaches.htm
41. http://www.fivestaralliance.com/luxury-hotels/81/europe/Greece
42. http://www.despre-turism.ro/grecia-o-retea-hidrografica-ideala-pentru-sporturile-de-
apa/
85
43. http://www.apropo.ro/apropouri/turismul-religios-intre-relaxare-si-credinta-8331242
44. http://en.wikipedia.org/wiki/Meteora
45. http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Greece
46. http://www.emarketer.com/Webinar/Digital-Advertising-Trends-2013/4000064
47. http://www.infinitee.com/brand-building-strategies-blog/bid/62829/5-Advertising-
and-Marketing-Trends-for-2013
48. http://www.ukessays.com/essays/tourism/tourism-industry-of-greece.php
49. http://www.docstoc.com/docs/20145458/SWOT-Analysis-of-Tourism-supply
50. http://www.slideshare.net/shailesh66/ppt-presentation-of-swot-analysis-of-greece-
italy
51. http://gunkelweb.com/coms647/articles/html_basics.pdf
52. http://www.risingheights.com/document/php_tizag_tutorial.pdf
53. http://downloads.mysql.com/docs/mysql-tutorial-excerpt-5.1-en.pdf
54. http://www.ohio.edu/technology/training/upload/java-script-reference-guide.pdf
55. http://static.googleusercontent.com/external_content/untrusted_dlcp/www.google.ro/e
n/ro/intl/ro/webmasters/docs/search-engine-optimization-starter-guide-ro.pdf

86
Anexe
Anexa nr. 1 Harta fizică a Greciei

Anexa nr. 2 Principalele arhipelaguri ale Greciei

87
Anexa nr. 3 Date preluate de pe The World Bank Databank

Anexa nr. 4 Complexul Monahal Meteora

88
89
Anexa nr. 5 Muntele Athos

Anexa nr. 6 Atena

90
Anexa nr. 7 Acropole

Anexa nr. 8 Ruinele Akrotiri din Santorini

91
Anexa nr. 9 Teatrul din Epidaur

Anexa nr. 10 Palatul Marilor Maeştri din Rhodos

92
Anexa nr. 11 Ruinele din Delphi

Anexa nr. 12 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2009

93
Anexa nr. 13 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2010

Anexa nr. 14 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2011

94
Anexa nr. 15 Date preluate din UNWTO Tourism Factbook

95
Anexa nr. 16 Date preluare de pe www.wttc.org

96
Anexa nr. 17 Prezentarea website-ului www.visitgreece.gr

97
Anexa nr. 18 Prezentarea website-ului www.onlinegreece.gr

98
Anexa nr. 19 Prezentarea website-ului www.discover-greece.gr

99
Anexa nr. 20 Prezentarea website-ului www.greece-online.info

100
Anexa nr. 21 Prezentarea website-ului www.visitgreece.com

Anexa nr. 22 Prezentarea website-ului www.discovergreece.com

101
102