MinisterulEducaţiei al Republicii Moldova

Liceul Teoretic Hyperion, Durleşti

Secţia: Dirigenţie

Proiect didactic

Subiectul lecţiei: Prietenia adevărată şi falsă. Relaţiile de prietenie în grup şi între două
persoane.

A realizat : Ursu Natalia, profesoară de limba şi literatura română, diriginte

Chişinău, 2013
Data: 27 noiembrie, 2013.
Clasa a VIII-a A
Obiective :
O1-Să-şi descrie prietena, prietenul
O2-Să identifice valoarea relaţiei de prietenie în formarea personală
O3-Să diferenţieze relaţiile de prietenie în grup si a prieteniei între două persoane de aceelaşi gen
O4-Să descopere imaginea pe care o au prietenii despre el
O5 -Să ia atitudine faţă de ceea ce se întîmplă în cercul lor.

Metode şi tehnici:
Algoritmizarea, Ecranizarea,Chestionar, Analiza,Explicaţia,Joc didactic,Studiu de caz, Tic-ul.

Materiale didactice:
Fişe, desen, computer, proiector, clopoţel, cariocă, dicţionare.

Literatura didactică:
Beldiga.,C.,Cojocaru.,V...Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari,diriginţi, profesori. Chişinău, 2008.
Etapele lecţiei Obiectivele Activitatea elevului Activităţi de Timp.
evaluare
Evocare Discuţii libere Citirea unei scrisori Activitate 5min

 Implică-te! reciprocă
Scrierea subiectului lecţiei, obiectivele.
Realizarea sensulului Lucrul cu dicţionarul Lucrul în echipe 20min
 Informează-te! Prietenia - sentiment de simpatie, de stimă, de
 Procesează! devotament, de încredere, de fidelitate care leagă
reciproc pe prieteni, relaţie de încredere care se
stabileşte între prieteni...
joc de rol Activitate
Cum mă văd prietenii reciprocă
Dacă ar fi o floare, l-aş compara cu...Argumentaţi
.... un rîu....
......un copac...
Lucrulîngrup
Grupul I.Nisipşipiatră
Grupul II. Studiu de caz.
GR.III .Piersica
Gr.IV.Doiprieteni
Gr.V. Noiembrie
Reflecţie Persoanele care aş vrea să-mi ţină frînghia pentru mine. Activitate 15min
 Comunică şi Vizionarea filmului Eşti doborît. Ridică-te individuală
 Decide!
Apreciază!
Extindere Prietenia este atît de rară, de aceea ne simţim atît de Activitate reciprocă 5 min
Acţionează! singur în mijlocul atîtor prieteni
Anexa 1.
Odată, un țăran a vrut să-i încerce pe cei patru fii ai săi. I-a chemat dimineață la el și i-a dat fiecăruia cîte o piersică. A plecat apoi la
cîmp, lăsîndu-i să-și vadă de treburi și să-și împartă ziua cum cred ei de cuviință. Seara însa, cînd s-a întors, i-a chemat pe toți patru în
tindăși l-a întrebat pe cel mai mare:
- Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta?
- Ce să fac, tată, am mîncat-o și-ți mulțumesc. A fost tare bună. Am luat, apoi, sîmburele, l-am plantat în spatele casei, am udat locul și
nădăjduiesc să crească acolo un piersic frumos și roditor.
- Bine ai făcut, băiatul tatii, sînt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise celui de-al doilea, ce-ai făcut cu piersica ta?
- Am mîncat-o. A fost atît de bună, coaptă și fragedă.
- Și apoi?
- Păi, am aruncat sîmburele și m-am dus la mama să-i mai cer cîteva, că tare bune erau.
- Fiule, zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom, că „lacomul mai mult pierde și leneșul mai mult aleargă”.
Dar ție ți-a plăcut piersica, a fost bună?, l-a întrebat țăranul și pe cel de-al treilea fiu al său.
- Nu știu.
- Cum nu știi, da’ ce-ai făcut cu ea?
- Am vîndut-o. M-am dus cu ea în tîrg și am dat-o cu zece bani. Uite-i!
- Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, dar ai grijă că nu toate sînt de vînzare în viață; mai ales, nu ceea ce ai primit de la părinți.
În sfîrșit, țăranul l-a întrebat și pe ultimul băiat, cel mai mic dintre toți.
- Dar ție ți-a plăcut piersica?
- Nici eu nu știu, tătuca.
- Cum, și tu ai vîndut-o?
- Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de peste drum, care e bolnav, și i-am dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea și mi-a
mulțumit din suflet.
Cu lacrimi în ochi, tatăl și-a luat copilașul pe genunchi și i-a spus:
- Nu știu ce te vei face tu în viață, dar știu că, indiferent ce drum vei urma, vei fi un OM BUN și asta e tot ce contează!”

*Rezumă textul
*Explicaţi ce înseamnă om bun
*Descrie-l pe ultimul fecior
Anexa nr. 2 PARABOLA: „Nisip şi piatră"

Doi prieteni mergeau împreună prin deşert. La un moment dat s-au certat, şi unul dintre ei i-a spus vorbe grele celuilalt şi 1-a
lovit. Acesta din urmă, îndurerat, tară cuvinte, a scris pe nisip:
"Astăzi, cel mai bun prieten m-a jignit şi m-a lovit."
Au continuat să meargă şi au ajuns la o oază, în lacul căreia au decis să se răcorească. Cel care fusese pălmuit a fost cât pe ce să
se înece, dar prietenul său 1-a scos la mal. După ce şi-a revenit, cel salvat a scris pe o piatră: "Astăzi, prietenul meu cel mai bun a
fost lângă mine când am avut nevoie de el." Celălalt 1-a întrebat:
-Când te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatră. De ce? Acesta i-a răspuns:
* Ce i-a răspuns?
*Cesemnificănisipulşipiatra?

-Când suntem răniţi trebuie să scriem aceasta pe nisip pentru ca vânturile să şteargă amintirea suferinţei noastre. Dar când cineva
ne face un bine, trebuie să grasim aceasta în piatră, pentru ca amintirea acestei fapte să dăinuie.

Morala: Lasă vânturile să împrăştie chiar acum în depărtări suferinţele tale trecute, parcă ar fi fost scrise pe nisip...Şi cum ar fi să
începi să-ţi sapi în piatră bucuriile ori de câte ori îţi ating sufletul, pentru ca să te poţi întoarce la ele atunci, când ai nevoie?.
Anexa 3 Noiembrie

Scena se petrece într-o librărie. La standul cu ultimele apariţii, şase persoane răsfoiesc volumele nu prea noi de pe masă. Mai
mult de jumătate sînt tineri şi par elevi, lasă impresia că sînt veniţi împreună. Cu gesturi sigure deschid cărţile, cercetează
sumarele, casetele tipografice, aparatele bibliografice, schimbă între ei priviri admirative sau dezaprobatoare şi, din cînd în cînd,
cîte-un cuvînt. îmi face plăcere să-i privesc şi în general mă simt bine în atmosfera încălzită de liniştea cărţilor. Afară plouă cu
duşmănie, vîntul împinge din spate trecători zgribuliţi încărcaţi de sacoşe, maşinile grăbite împroaşcă bălţile pînă în vitrine.
Librăria pare singura insulă uscată şi calmă printre rafalele ude, iar locuitorii ei singurii neînvinşi de urîţenia anotimpului.
Dar...au intrat 4 persoane zgomotoase, obraznice. O fată blondă, luă, o carte, o aşază la loc şi spune tînărului cu ochelari de
alături:
- Cred că e foarte mişto romanul ăsta.
Iar el se apleacă cu un aer de vedetă asupra mesei, frunzăreşte la rîndul lui volumul şi răspunde printr-o propoziţie mai lungă, ,din
care ajung pînă la mine cuvinteleşucăr, mucles şi nasol. Simt deodată că noimbrie a pătruns în librărie şi mi-e frig.
Mă gîndesc că tinerii de azi folosesc jargonul numai dintr-o nevoie de disimulare în faţa lor .Îmi vine în minte compania dusă de
istoricul Iorga , pentru drepturile şi puritatea limbii române, urmat de mulţi elevi...Ar trebui să rîd, dar ...ar trebui să imaginezi
un alt istoric.. conducînd o altă manifestaţie pentru drepturile şi puritatea limbii...
Ana Blandiana

*Citeşte textul.
*De ce prietenii folosesc jargoanele?
*Cum procedaţi ,cînd ţi se face o observaţie cu privire la corectitudinea comunicării verbale?
*Aveţi asemenea prieteni
1 MUCLES interj. (Arg.) Tăcere! ssst!’2Mişto-ţig.– Frumos3.Nasol ţig.- rău , meschin4.şucar- despre oameni- frumos
Anexa 4

Elena este o fată de 14 ani.. Are ochi albaştri, pătrunzători; părul negru. îşi aminteşte adesea cum a stins cele 14
lumînări de pe tortul pregătit de mama ei.
În clasa a VIII-a a mers în luna octombrie. Şi nu la şcoala în care învăţase. La altă şcoală. Nu mai învaţă în oraş,
ci în sat la bunici, unde venea, uneori, vara pentru cîteva zile. Colegi noi, mulţi oameni necunoscuţi. Şi profesorii
sunt alţii. Numai bunicii sînt aceiaşi. Multe s-au schimbat. La început a plecat tata. Mama îi explicase că nu
pentru mult timp. A plecat să facă bani ca să trăiască mai bine.
Elena a mers la şcoala nouă. Colegii erau gălăgioşi şi bătăuşi. Ea stătea în ultima bancă cu Ana devenise prietene
apropiate ,îi povestea toate secretele. Într-o zi, cîţiva băieţi din clasa a ofensat-a ,a rîs de secretele care i le spuse
doar Anei.. Prietena a rîs de ea . Bunicii i-au reproşat că nu le este de nici un ajutor. De la părinţi nu avea nici o
veste.Într-o zi, Elena nu a mai venit la şcoală.

*Cum credeţi, ce i s-a întîmplat?

*Unde este Elena? De ce nu a mai venit la şcoală?
*Dacă ar fi elevă în clasa voastră cum o veţi ajuta?
Joc de rol : Cum mă văd prietenii

Dacă ar fi o floare, l-aş compara cu...

Deoarece.........

Dacă ar fi un copac, l-aş compara cu...

Pentru că.....

Dacă ar fi un anotimp , l-aş compara cu.....

Fiindcă................