Sunteți pe pagina 1din 68

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR


CATEDRA FORAJ - EXTRACTIE

PROIECT LA EXTRACTIA PETROLULUI

Coordonator: conf. dr. ing. Mariea Marcu

Student: Fagaras Vladut


Specializarea: IPG
Grupa: 3
Cuprins

 Capitolul I. Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in


gazlift continuu
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului………………………………....8

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere..........................................................10

1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecţie………......15

1.4. Variatia presiunii gazelor in coloana………………………………………26

1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injecţie………………………..27

1.6. Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie………….....28

1.7. Analiza nodală sau corelaţia de funcţionare strat-sondă………………...34

1.8. Determinarea curbei de comportare a sondei în gaz-lift............................37

1.9. Amplasarea supapelor....................................................................................39

1.10. Calculul de alegere a supapelor...................................................................43

 Capitolul II. Pompajul continuu cu prajini


2.1. Instalatia de pompare cu prajini...................................................................51

2.2. Dimensionarea garniturii de prajini.............................................................56

2.3. Alegerea tevilor de extractive........................................................................59

Aplicatii...........................................................................................................65

Bibliografie

2
INTRODUCERE

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in acesta


scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala ajung la
un moment dat in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu viteza relativ
mare prin sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare, manifesta treptat o
diminuare a potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai produce cu continuitate
lichid.

Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte ca
sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei necesare
de ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana de extractie a
unor gaze comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv, sa asigure
ridicarea. Ţiţeiul este adus la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau dirijată, erupţie
artificială sau gaz-lift şi erupţia prin pompare.

Consideratii generale privind eruptia artificiala continua


Eruptia artificiala continua sau gazliftul continuu presupune injectarea continua a gazelor
comprimate direct in coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea acestora si
implicit presiunea dinamica de fund, permitand stratului sa debiteze corespunzator acestei
presiuni.
Gazele pot fi injectate prin:
- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;

Instalatii de eruptie artificiala continua


Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de tipul
completarii sondei si anume:
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
- instalatii de tip deschis;
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare duala.

3
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:
- capul de eruptie(echipamentul de suprafata);
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala, packer
(echipamentul de fund).

Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gazlift Fig. 2. Supapele de erupţie


artificială

Supapele de gazlift sunt utilizate pentru :


- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;
- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;

4
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift (side pocket mandrel) ce se intercaleaza intre
doua bucati de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii sondei
(simpla sau duala).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:
- conventionale( fixe);
- mobile.
In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de gazlift
se impart in doua mari categorii si anume:
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda (caracterizate de efectul de
coloana);
- supape actionate de presiunea din coloana sondei (caracterizate de efectul de tubing).

Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate


Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru
producerea unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca: fizice ale fluidelor
produse, impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie, adancimea
punctului de injectie, indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval de
capul de eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au loc
in zacamant de parcursul exploatarii.

Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua


Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in
eruptie artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a stratului si curbei de
comportare a echipamentului precum si stabilirea coordonatelor punctului de corelatie de
functionare strat-sonda, aflat la intersectia dintre cele doua curbe.
In cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de
comportare a echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze injectate, precum
si de presiunea de injectie a gazelor.
Det. debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala continua
Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o
serie de factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat
constant, dar care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.

5
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de
gaze are o capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea
debitului maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune stabilirea curbei
de comportare a unei sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.

Fig.2 Instalatie de gazlift cu echipamentul de suprafata automatizat

6
La o sondă care produce în erupţie artificială continuă se cunosc următoarele date :
 Adîncimea sondei , 𝐻 = 2700𝑚
 Diametrul interior al tubingului , 𝑑𝑖 = 63.5 𝑚𝑚
 Diametrul interior al coloanei , 𝐷𝑖 = 127 𝑚𝑚
 Temperatura medie la suprafaţă , 𝑡𝑠 = 10℃
𝑘𝑔⁄
 Densitatea ţiţeiului , 𝜌𝑡 = 880 𝑚3
𝑘𝑔⁄
 Densitatea apei de zăcămînt , 𝜌𝑎 = 1070 𝑚3
𝑘𝑔
 Densitatea relativă gazelor , 𝜌𝑟𝑔 = 0.70 ⁄𝑚3

 Tensiunea superficială a ţiţeiului , σţ = 30 ∗ 10−3 N⁄m

 Tensiunea superficială a apei, σa = 60 ∗ 10−3 N⁄m


 Viscozitatea ţiţeiului , µţ = 2.3 ∗ 10−3 Pa ∗ s
 Viscozitatea gazelor , µg = 0.024 ∗ 10−3 Pa ∗ s
 Viscozitatea apei , µa = 1 ∗ 10−3 Pa ∗ s
 Presiunea din capul de erupţie , 𝑝2 = 4 𝑏𝑎𝑟

De asemenea în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date :


 Impurităţile , 𝑖 = 30%
 Presiunea dinamică de fund , 𝑝𝑑 = 80 𝑏𝑎𝑟
 Presiunea statică , 𝑝𝑐 = 105 𝑏𝑎𝑟
3
 Debitul de lichid , 𝑄𝑙 = 55 𝑚 ⁄𝑧𝑖
3
𝑚𝑠𝑡
 Debitul de gaze al sondei , 𝑄𝑔 = 3500 ⁄
𝑧𝑖

Debitul de injectie: 30000; 40000; 50000; 60000; 70000; 75000; 80000; 90000; 100000
Nm3⁄
zi

7
1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului.

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se stabilească mai întîi
tipul curgerii.
Există 3 posibilităţi :
pc > psat
pd > psat } curgere omogenă prin zăcămînt

pc < psat
pd < psat } curgere eterogenă prin zăcămînt

pc > psat
pd < psat } curgere mixtă prin zăcămînt

Pentru aceasta se calculează presiunea de saturaţie cu relaţia :


3
0.83 0.0288 1.62 10  t f

 5.272 
RGT 

10
 193.338 bara
p 
 rg  1.768  1.643  rt
sat

 rt
10

Qg 3500
RGT = = = 90.905
Qţ 38.5
Qţ = Ql (1 − i) = 55(1 − 0.3) = 38.5 m3
t f = t s + 0.03 ∗ H = 10 + 0.03 ∗ 2700 = 91℃
ρţ 880
ρrt = = = 0.88
ρapa 1000
kg⁄
ρapa = 1000 m3
În cazul de faţă avem o curgere eterogena:
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului vom folosi metoda lui Wiggins:

8
Qt 3
m
Qtmax   118.4
2 zi
pd  pd 
1  0.52  0.48  
pc
 pc 

Qa 3
m
Qamax   57.115
2 zi
pd  pd
1  0.72  0.28  
pc
 pc 

k  1 12  2
 p
k  p k  
Qt  Qtmax 1  0.52  0.48
p 
k
 pc  pc  
k

0
10
20
 2
30  p
k  p k  
Qa  Qamax 1  0.72  0.28
 pc  
40
50
k
 pc

60
70
80
90 Ql  Qt  Qa
100 k k k
105

Qt  Qa  Ql  1 Pe baza detelor de la etalonarea


k k k
150
118.4 57.115 175.515
112.021 53.054 165.074
104.61 48.702 153.313
96.169 44.06 140.23 100

86.697 39.129 125.826


pk
76.195 33.907 110.101
64.661 28.395 93.055 50
52.096 22.592 74.688
38.5 16.5 55
23.873 10.118 33.991
0
8.215 3.445 11.661 0 50 100 150 200

0 0 0
Ql
k

Figura 1: Curba de comportare

9
1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere.
Pe baza detelor de la etalonarea prezenta a sondei se va exporta curba IPR la un timp viitor
in care presiunea de zacamant va fi mai mica cu 10 bar decat presiunea de zacamant
actuala.Pentru trasarea curbei IPR de prevedere se foloseste ,in functie de metoda folosita la
determinarea curbei IPR actuala, metoda Wiggins.

Cunoscand:

● Presiunea dinamica de fund actuala

pdp= 80 bar

● Presiunea statica actuala

pcp= 105 bar

● Presiunea de zacamant viitoare

pcv= 95 bar

● Presiunea de saturatie

psat= 193.33bar

● Debitul de lichid prezent

Qp=55 m3/zi

● Impuritatile

i=30%

Astfel putem determina:

● Debitul de titei
Qţ = Ql (1 − i) = 55(1 − 0.3) = 38.5 m3 /zi

● Debitul de apa

Qa=Qp*i=55*0.3=16,5 m3/zi

Cu ajutorul metodei lui Wiggins determinam curba de comportare a stratului pe viitor.

 2
  pcv   pcv   m
3
Qtmaxv  Qtmaxp  0.15       
 0.84 97.482
  pcp   pcp   zi

10
 2
  pcv   pcv   m
3
Qamaxv  Qamaxp  0.59       
 0.36 47.32
  pcp   pcp   zi

Qmaxv  Qamaxv  Qtmaxv  144.803

Pentru trasarea curbei actuale de comportarea a stratului se considera mai multe valori ale
presiunii dinamice actuale cuprinse intre 0 bar si 100 bar si se determina debitele
corespunzatoare.

In functie de cele 11 valori pe care le ia presiunea dinamica prezentate in tabelul 2 se vor


obtine urmatoarele valori ale debitelor de apa si de titei actuale care sunt prezentate in tebelele 3
si 4.

Tabel 2.

pdp 0 10 20 30 40 50 60 70 80 85 90 95

Valorile succesive pe care le ia presiunea dinamica de fund actuala si valorile deja


cunoscute ale celorlalte date de inlocuiesc in urmatoarele relatii din care se obtine valorile
debitelor de apa si titei de mai jos.

2
𝑝𝑑𝑝 𝑝𝑑𝑝
𝑄𝑡𝑝 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑝 × [1 − 0.52 × ( ) − 0.48 × ( ) ]
𝑝𝑐𝑝 𝑝𝑐𝑝

2
𝑝𝑑𝑝 𝑝𝑑𝑝
𝑄𝑎𝑝 = 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑝 × [1 − 0.72 × ( ) − 0.28 × ( ) ]
𝑝𝑐𝑝 𝑝𝑐𝑝

11
Tabel 3 Tabel 4 Tabel 5

Qa  Qt  Ql 
k k k
57.115 118.4 175.515 Debitele totale prezente de
53.054 112.021 165.074 lichide de obtin prin insumarea
48.702 104.61 153.313 debitelor de apa si titei obtinute
44.06 96.169 140.23 anterior si prezentate in tabelele 1 si 2
39.129 86.697 125.826 si sunt prezentate in tabelul 3.
33.907 76.195 110.101
28.395 64.661 93.055
22.592 52.096 74.688
16.5 38.5 55
10.118 23.873 33.991
3.445 8.215 11.661
0 0 0

Qlv  Qtv  Qav


k k k

Pentru trasasrea curbei IPR de prevedere se utilizeaza metoda lui Wiggins si determinam in
prima etapa debitele maxime de apa si titie viitoare utilizand relatiile urmatoare:
2
𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑝 × [0.15 × ( ) + 0.84 × ( ) ] =
𝑝𝑐𝑝 𝑝𝑐𝑝
90 90 2
= 169.014 × [0.15 × ( ) + 0.84 × ( ) ] = 97.482𝑚3 /
100 100
2
𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣 = 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑝 × [0.59 × ( ) + 0.36 × ( ) ]
𝑝𝑐𝑝 𝑝𝑐𝑝
90 90 2
= 128.512 × [0.59 × ( ) − 0.36 × ( ) ] = 47.32𝑚3 /𝑧𝑖
100 100

Debitul maxim viitor de lichid se obtine prin insumarea celor doua debite maxime de titei si
de apa viitoare:

3
m
Qmaxv  Qamaxv  Qtmaxv  144.803
zi

12
Pentru trasarea curbei viitoare de comportarea a stratului se considera mai multe valori ale
presiunii dinamice de fund viitoare cuprinse intre 0 bar si 90 bar si se determina debitele
corespunzatoare.

In functie de cele 11 valori pe care le ia presiunea dinamica de fund viitoare prezentate in


tabelul 6 se vor obtine urmatoarele valori ale debitelor de apa si de titei viitoare care sunt
prezentate in tebelele 7 si 8.

Tabel 6.

pdv 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 95

Valorile succesive pe care le ia presiunea dinamica de fund viitoare si valorile deja


cunoscute ale celorlalte date de inlocuiesc in urmatoarele relatii din care se obtine valorile
debitelor de apa si titei viitoare de mai jos.

 Pv  Pvj  
2
j
Qtv  Qtmaxv 1  0.52  0.48  
j  Pcv  Pcv  

 Pv  Pv  
2
j j
Qav  Qamaxv  1  0.72  0.28  
j  Pcv  Pcv  

Qtv  Qlv  Qav  Debitele totale viitoare de lichid le obtinem prin


k k k
insumarea debitelor de apa si titei viitoare obtinute
97.482 144.803 47.32
91.628 135.215
anterior si prezentate in tabelele 7 si 8 .
43.587
84.737 124.297 39.56 Debitele totale de lichid viitoare sunt prezentate in
76.809 112.048 35.24 tabelul 9.
67.843 98.469 30.626
57.841 83.559 25.718
46.802 67.319 20.517
34.726 49.748 15.022
21.614 30.847 9.233
7.464 10.615 3.151
0 0 0

Tabel 7 Tabel 8 Tabel 9

13
In graficul 2 este reprezentata curba IPR actuala si curba IPR de prevedere care s-au realizat
prin reprezentarea grafica a valorilor debitelor de lichid prezente respectiv viitoare si a valorilor
succesive a presiunii dinamice de fund prezente respectiv viitoare.

Figura 2. Curba IPR de prevedere si curba IPR actuala

14
1.3Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie

Se considerã patru debite de lichid, Ql1, Ql2, Ql3 mai mici decât debitul
maxim calculat pentru curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de gaze injectate Qinj se calculeazã ratia gaze-lichid de
injectie, RGLinj, ratia gaze-titei de injectie, RGTinj, ratia gaze-lichid totalã, RGLT si
ratia gaze-titei totalã, RGTT.
Qinj
RGLinj
Ql

Qa
Ra 
Qt

RGTinj=RGLinj (1+Ra)

RGTT=RGLT (1+Ra)

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei


de ascensiune Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptiep2
considerându-se n intervale de presiune egale,cãderea de presiune pe fiecare interval
fiind de exemplu Δ p  10 bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina Dhi, distanta pe care se pierd
cei 10 bar.
Distantele Dhi, astfel rezultatele se însumeazã, în final fiind necesar sã se
îndeplineascã urmãtoarea conditie:

Σ i Δ h i  H
H= adâncimea la care se aflã siul tevilor de extractie;
Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins între p2 bar si p2+10
bar.

15
In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin
metoda Hagedorn-Brown, pentru QL1  25 m3/zi si intervalul de presiune
cuprins intre... -... bar.
Debitul QL1= si intervalul de presiune p2-p2':
Qg
 ratia gaze-lichid proprie: RGLpr  RGLpr  63.636
Ql

unde : 3
Qg - debitul de gaze de la etalonarea sondei Qg  3.5  10
Ql - debitul de lichid de la etalonarea Ql  55
sondei
 ratia gaze-lichid injectie: ρaer  1.297
Qinj g  9.81ρ
3 t
RGLinj1  RGLinj1  1.2  10 ρrt 
QL1 1000

 ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:


3
RGLT1  RGLinj1  RGLpr RGLT1  1.264  10

(
RGTT1  RGLT1  1  Ra ) RGTT1  1.805  10
3

 greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc:
M  ρt g  RGTT1  ρrg  ρaer g  Ra ρa g
4
M  2.921  10
 densitatea fazei lichide:
ρt  ρa Ra
ρl  ρl  937 kg/ m3
1  Ra

 presiunea medie pe intervalul de presiune considerat,


p med
pe sonda Tmed:

16
ρt  ρa Ra
ρl 
1  Ra

 presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie


p med
pe sonda Tmed:
p 2  14

p'2  p 2  10 bar p'2  24

p 2  p'2
p med1  1 p med1  20 bara p 0  1 T0  288.15
2

0.03  H
tmed  ts  tmed  50.5 C
2

Tmed  tmed  T0 Tmed  338.65 K

 presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica :


p pcr Tpcr
p pcr  49.37  4.67  ρrg p pcr  46.101 bar

Tpcr  171.5 ρrg  97 Tpcr  217.05 K

 presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa :


p pr Tpr
Tmed
Tpr  Tpr  1.56
Tpcr

p med1
p pr1  p pr1  0.434
p pcr

 factorul de abatere al gazelor, z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele


conditii:
0 < p pr < 3 1.3 < Tpr < 1.9

  0.76  Tpr  9.36  Tpr  13  8  p pr1  p pr1


2
( )
3
z1  1  10
 

z1  0.958

 densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:


 p med1   T0  1
ρg1  ρaer ρrg    T  z ρg1  16.129 kg/ m3
 p0
  med  1
 viscozitatea lichidului:
:

17
 pmed1   T0  1
ρg1  ρaer ρrg    T  z
 p0
  med  1
 viscozitatea lichidului:
:
μ t  μ a R a 3
μ l  μ t  μ a Ra μ l  1.91  10 Pa s
μ l  1R
1  Ra a

 tensiunea
tensiunea interfaciala
interfacialaaalichidului:
lichidului:
σt  σa Ra
σl  σl  0.039 N/m
1  Ra

 coeficientul de viscozitate:
0.25
Nl  μ l  
g
3
Nl  6.962  10
 ρl σl 
3
 
 se calculeaza produsul :
C Nl

CNl  e
( ) ( )2 ( )3
 4.895 1.07705  ln Nl  0.80822  ln Nl  0.1597 ln Nl  0.01019  ln Nl ( )4

3
CNl  2.204  10
 ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:
1.204
 1.768 1.643 ρrt 
 
ρrt
 10 
rs1  0.134 ρrg   p med1  
3
 0.0288 1.62 10  tmed 
 10 
3
rs1  7.018 Sm /m3

0.5
 ρrg 
F1  5.6    rs1  1.25  (32  1.8 tmed) F1  188.679
 ρrt 
1.175
b t1  0.972  0.000147 F1 b t1  1.041

 viteza superficiala a lichidului:


π 2 3 2
At   d i At  3.117  10 m b a  1
4
QL1  b t1  b a Ra 
vsl1    vsl1  0.096 m/s
86400  At 1  Ra
 

18
 viteza superficiala a gazelor:
rs1
RGLT1 
1  Ra p0 Tmed
vsg1  QL1    z1
86400  At p med1 T0

 coeficientul de viteza al lichidului: vsg1  6.577 m/s

0.25
 ρl 
Nlv1  vsl1   Nlv1  0.672
 g σl 

 coeficientul de viteza al gazului:


0.25
 ρl 
Ngv1  vsg1   Ngv1  46.265
 g σl 

 coeficientul de diametru:
ρl g
Nd  d i Nd  30.585
σl

 produsul adimensional
F: 0.1
 Nlv1   p med1   CNl  6
Φ1        10 Φ1  7.205
 N 0.575   p 0   Nd 
 gv1 

 raportul :
εl
ψ
ξ1  e
( ) ( )2 ( )3
 3.6372 0.8813 ln Φ1  0.1335 ln Φ1  0.0188534 ln Φ1  0.001066 ln Φ1 ( )4

ξ1  0.101

 valoarea produsului A:
0.380
Ngv1 Nl 3
A1  A1  4.64  10
2.14
Nd

19
 se calculeaza parametrul
y: 6.6598 8.8173 ln( A )  3.7693 ln( A )  0.5359 ln( A )
2 3
1 1 1
ψ1  1  e

ψ1  1

 fractia de lichid:
ε l1  ξ1  ψ1 ε l1  0.101 ε l1
 0.101
ψ1
 numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic:

QL1 M 2
Reb1   0.149 10
ε l1 1 ε l1
d i  μ l 10    μ g 10 
3 3
   

5
Reb1  4.617  10

in functie de Reb , se determina factorul de frecare l cu relatia lui Jain, valabila


pentru :

3 8
5  10 < Reb1 < 10

2
 1 
λ 1    λ 1  0.02
 3
 1.14  2  log  10  21.25 

  Reb1  
0.9
  

 densitatea medie a amestecului gaze-lichid:


(
ρam1  ρl ε l1  ρg1  1  ε l1 ) ρam1  109.523 kg/ m3
 distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:
5
Δ p  10
Δ h 1 
2 2 Δ h 1  841.966
QL1  M
ρam1 g  λ 1 
10 5
9  10  d i  ρam1 g

20
Parametrii constanti Ql1=25

Unit. Măsură Valoare


Nr.crt. Parametru
1 RGLinj1 Nm3/m3 1200
2 RGLT 1 Nm3/m3 1.264*10^3
3 RGTT 1 Nm3/m3 1.805*10^3
4 M N/m3 2.921*10^4
3
5 l kg/m 937
6 ppcr bar 46,101
7 Tpcr K 217.05
8 tmed grade C 50.5
9 Tmed K 338.65
10 Tpr K 1,56
11 Nl *** 6.962*10^-3
12 ml Pa.s 1.91*10^-3
13 CN l *** 2.204*10^-3
14 Nd *** 30.585
14 sl N/m 0.039
2
16 At m 3.117*10^-3

Parametrii variabili cu presiunea Ql1=25


Intervalele de presiune
Nr. crt Parametru U.M 4_14 14_24 24_34 34_44
1 z 0,978 0.958 0.939 0.921
2 rs 3.047 7.018 11.436 16.169
3 bt 1.033 1.041 1.051 1.062
4 vsl m/s 0.095 0.096 0.096 0.097
5 vsg m/s 13.464 6.577 4.286 3.144
6 Nlv 0.668 0.672 0.676 0.681
7 Ngv 94.715 46.265 30.15 22.119
8 F 4.427 7.205 9,66 11.965
9 e l /y 0.077 0.101 0.118 0.132
10 A 9498*10^-3 4.64*10^-33.024*10^-3
2.218*10^-3
11 y 1.001 1 1 1
12 el 0.077 0.101 0.118 0.132
13 Reb 5.137*10^5 4.617*10^54.285*10^54.037*10^5
14 l 0.02 0.02 0.02 0.02
 am
3
15 kg/m 79.462 4.617*10^5 132.743 152.882
16 Dh m 1069 841,966 716.383 632.394

21
Parametrii constanti Ql1=30

Nr.crt. Unit. Măsură Valoare


Parametru
1 RGLinj1 Nm3/m3 1200
2 RGLT 1 Nm3/m3 1.264*10^3
3 RGTT 1 Nm3/m3 1.805*10^3
4 M N/m3 2.921*10^4
3
5 l kg/m 937
6 ppcr bar 46,101
7 Tpcr K 217.05
8 tmed grade C 50.5
9 Tmed K 338.65
10 Tpr K 1,56
11 Nl *** 6.962*10^-3
12 ml Pa.s 1.91*10^-3
13 CN l *** 2.204*10^-3
14 Nd *** 30.585
14 sl N/m 0.039
2
16 At m 3.117*10^-3

Parametrii variabili cu presiunea Ql2=30


Intervalele de presiune
Nr. crtParametru U.M 4_14 14_24 24_34 34_44
1 z 0.978 0.958 0.939 0921
2 rs 3.047 7.018 11.436 16169
3 bt 1.033 1.041 1.051 1062
4 vsl m/s 0.114 0.115 0.115 0116
5 vsg m/s 13.595 6.638 4.324 3171
6 Nlv 0.802 0.806 0.812 0817
7 Ngv 95.639 46.697 30.417 22304
8 F 5.282 8,6 11.534 14289
9 e l /y 0.085 0.111 0.13 0144
10 A 9.591*10^-3 4.683*10^-33.05*10^-32237* 10^3
11 y 1.001 1 1 1
12 el 0.085 0.111 0.13 0144
13 Reb 5.424*10^5 4.84*10^5 4.469*10^5 4193* 10^5
14 l 0.02 0.02 0.02 002
15  am kg/m3 87.257 118.777 142.976 163873
16 Dh m 974.874 774.98 663.646 588674

22
Parametrii constanti Ql1=35

Nr.crt. Unit. Măsură Valoare


Parametru
1 RGLinj1 Nm3/m3 1200
2 RGLT 1 Nm3/m3 1.264*10^3
3 RGTT 1 Nm3/m3 1.805*10^3
4 M N/m3 2.921*10^4
3
5 l kg/m 937
6 ppcr bar 46,101
7 Tpcr K 217.05
8 tmed grade C 50.5
9 Tmed K 338.65
10 Tpr K 1,56
11 Nl *** 6.962*10^-3
12 ml Pa.s 1.91*10^-3
13 CN l *** 2.204*10^-3
14 Nd *** 30.585
14 sl N/m 0.039
2
16 At m 3.117*10^-3

Parametrii variabili cu presiunea Ql3=35


Intervalele de presiune
Nr. crt Parametru U.M 4_14 14_24 24_34 34_44
1 z 0.978 0.958 0.939 0.921
2 rs 3.047 7.018 11.436 16.169
3 bt 1.033 1.041 1.051 1.062
4 vsl m/s 0.133 0.134 0.135 0.136
5 vsg m/s 13.726 6.699 4.362 3.197
6 Nlv 0.935 0.941 0.947 0.954
7 Ngv 96.562 47.129 30.684 22.489
8 F 6.129 0,12 13.389 16.592
9 e l /y 0.093 0.12 0.14 0.155
10 A 9.684*10^-34.726*10^-33.077*10^-3 2.255*10^-3
11 y 1.001 1 1 1
12 el 0.093 0.12 0.14 0.155
13 Reb 5.706*10^55.059*10^54.65*10^5 4.346*10^5
14 l 0.02 0.02 0.02 0.02
15  am kg/m3 94.227 127.042 152.122 173.707
16 Dh m 900.964 722.342 621.909 553.844

23
Axis Title
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
Axis Title

1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700

Qinj=30000
Ql2=30 Ql3=35
Ql1=25
delta h h cumul p delta h h cumul p
delta h h cumul p 0 0 5 0 0 5
0 0 5 975 974,874 15 901 900,964 15
1069 1069 15 774,98 1749,854 25 722,342 1623,306 25
841,966 1910,966 25 664 2413,5 35 621,909 2245,215 35
716 2627,349 35 589 3002,174 45 553,844 2799,059 45
632 3259,743 45

24
1.4 Variatia presiunii in coloana

Presiunea de la suprafata a gazelor

se considera :
ts  10 ρrg  0.7
p sg  27

1.Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :


4
p fge  p sg  0.82  10  p sg  H

2.Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie :


p fge  p sg
p med  1 p med  30.989
2

Tmed 
(
ts  ts  0.03  H )  273.15 Tmed  323.65
2

4.Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:

(
p pcr  49.37  4.67  ρrg) p pcr  46.101 bar

Tpcr  ( 171.5 ρrg  97) Tpcr  217.05 K

5.Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:


p med
p pr 
p pcr p pr  0.672

Tmed
Tpr  Tpr  1.491
Tpcr

6.Se calculeaza factorul de abatere al gazelor Zm

  0.76  Tpr  9.36  Tpr  13  8  p pr  p pr


2
zm  1  10

3
 ( ) zm  0.92302

7.Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :


9.81 H ρrg

287 zm Tmed


p fgc  p sg  e
p fgc  33.518
p fge  p fgc
p fge  p fgc < 0.5
x  p fge  p fgc x0

25
Axis Title
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
Axis Title

1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700

1.5 Determinarea punctelor de injectie

Adancimile de injectie si presiuile de injectie se determina grafic, prin intersectia dreptei (p sg , p fgc )
cu curbele gradient de deasupra punctelor de injectie.

QL1  25 p inj1  33 Hinj.1  2560

QL2  30 p inj2  32.2 Hinj.2  2320

QL3  35 p inj3  32 Hinj.3  2160

26
1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie.

Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai intâi tipul
curgeri pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de saturatie
rezultã cã sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogenã.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu observatia cã în
locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonare pentru toate curbele.
Cãderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din punctele
de injectie.
Dupã trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile dinamice de
fund p f1, p f2, p f3 la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheazã adâncimea sondei.

Rezultatul final va fi perechile de valori : Pf1 , Ql1 , Pf2 , Ql2 , Pf3 , Ql3

Qg
RGLpr  RGLpr  63.636
Ql

(
RGTt  RGLpr 1  Ra ) RGTt  90.909

Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn - Brown.


Pentru fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune Dp+10 bar.

Valoarea lui Dp se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare


RGLt. Algoritmul se repeta pana cand SDh=H.

In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin


metoda Hagedorn-Brown, pentru QL1  25 m3/zi si intervalul de presiune
cuprins intre... -... bar.
Debitul QL1= si intervalul de presiune p2-p2':
Qg
 ratia gaze-lichid proprie: RGLpr  RGLpr  63.636
Ql

unde : 3
Qg - debitul de gaze de la etalonarea sondei Qg  3.5  10
Ql - debitul de lichid de la etalonarea Ql  55
sondei
 ratia gaze-lichid injectie: ρaer  1.297
Qinj g  9.81ρ
t
RGLinj1  RGLinj1  0 ρrt 
QL1 1000

 ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:

27
Qinj
RGLinj1 
QL1

 ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:


RGLT1  RGLinj1  RGLpr RGLT1  63.636

RGTT1  RGLT1  1  Ra ( ) RGTT1  90.909

 greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc:
M  ρt g  RGTT1  ρrg  ρaer g  Ra ρa g
4
M  1.394  10
 densitatea fazei lichide:
ρt  ρa Ra
ρl  ρl  937 kg/ m3
1  Ra

 presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie


p med
pe sonda Tmed:
p 2  32

p'2  p 2  10 bar p'2  42

p 2  p'2
p med1  1 p med1  38 bara p 0  1 T0  288.15
2

0.03  H
tmed  ts  tmed  50.5 C
2

Tmed  tmed  T0 Tmed  338.65 K

 presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica :


p pcr Tpcr
p pcr  49.37  4.67  ρrg p pcr  46.101 bar

Tpcr  171.5 ρrg  97 Tpcr  217.05 K

 presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa :


p pr Tpr
Tmed
Tpr  Tpr  1.56
Tpcr

p med1
p pr1  p pr1  0.824
p pcr

28
 factorul de abatere al gazelor, z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele
conditii:
0 < p pr < 3 1.3 < Tpr < 1.9

  0.76  Tpr  9.36  Tpr  13  8  p pr1  p pr1


2
z1  1  10

3
 ( )
z1  0.924

 densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:


 pmed1   T0  1
ρg1  ρaer ρrg     ρg1  31.766 kg/ m3
 p0   Tmed  z1
 viscozitatea lichidului:
:
μ t  μ a Ra 3
μ l  μ l  1.91  10 Pa s
1  Ra

 tensiunea interfaciala a lichidului:


σt  σa Ra
σl  σl  0.039 N/m
1  Ra

 coeficientul de viscozitate:
0.25
Nl  μ l  
g
3
Nl  6.962  10
 ρl σl 
3
 
 se calculeaza produsul :
C Nl

CNl  e
( ) ( )2 ( )3
 4.895 1.07705  ln Nl  0.80822  ln Nl  0.1597 ln N l  0.01019  ln Nl ( )4

3
CNl  2.204  10
 ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:
1.204
 1.768 1.643 ρrt 
 
ρrt
 10 
rs1  0.134 ρrg   p med1  
3
 0.0288 1.62 10  tmed 
 10 
3
rs1  15.201 Sm /m3

0.5
 ρrg 
F1  5.6    rs1  1.25  (32  1.8 tmed)
 ρrt 
29
rs1  15.201
0.5
 ρrg 
F1  5.6    rs1  1.25  (32  1.8 tmed) F1  229.545
 ρrt 
1.175
b t1  0.972  0.000147 F1 b t1  1.059

 viteza superficiala a lichidului:


π 2 3 2
At   d i At  3.117  10 m b a  1
4
QL1  b t1  b a Ra 
vsl1    vsl1  0.097 m/s
86400  At 1  Ra
 

 viteza superficiala a gazelor:


rs1
RGLT1 
1  Ra p0 Tmed
vsg1  QL1    z1
86400  At p med1 T0

 coeficientul de viteza al lichidului: vsg1  0.141 m/s

0.25
 ρl 
Nlv1  vsl1   Nlv1  0.68
 g σl 

 coeficientul de viteza al gazului:


0.25
 ρl 
Ngv1  vsg1   Ngv1  0.989
 g σl 

 coeficientul de diametru:
ρl g
Nd  d i Nd  30.585
σl

30
 produsul adimensional
F: 0.1
 Nlv1   p med1   CNl  6
Φ1        10 Φ1  70.963
 N 0.575   p 0   Nd 
 gv1 

 raportul :
εl
ψ
ξ1  e
( ) ( )2 ( )3
 3.6372 0.8813 ln Φ1  0.1335 ln Φ1  0.0188534 ln Φ1  0.001066 ln Φ1 ( )4

ξ1  0.302

 valoarea produsului A:
0.380
Ngv1 Nl 5
A1  A1  9.919  10
2.14
Nd

 se calculeaza parametrul
y: 6.6598 8.8173 ln( A )  3.7693 ln( A )  0.5359 ln( A )
2 3
1 1 1
ψ1  1  e

ψ1  1

 fractia de lichid:
ε l1  ξ1  ψ1 ε l1  0.302 ε l1
 0.302
ψ1
 numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic:

QL1 M 2
Reb1   0.149 10
ε l1 1 ε l1
d i  μ l 10    μ g 10 
3 3
   

4
Reb1  9.168  10

in functie de Reb , se determina factorul de frecare l cu relatia lui Jain, valabila


pentru :

3 8
5  10 < Reb1 < 10

31
2
λ 1   1 
  λ 1  0.023
 1.14  2  log  10 
 3 21.25  
  Reb1  
0.9
  

 densitatea medie a amestecului gaze-lichid:


(
ρam1  ρl ε l1  ρg1  1  ε l1 ) ρam1  304.921 kg/ m3
 distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:
5
Δ p  10
Δ h 1 
2 2 Δ h 1  333.166
QL1  M
ρam1 g  λ 1 
10 5
9  10  d i  ρam1 g

Axis Title
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
Axis Title

1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700

32
1.7. Corelatia de functionare strat-sonda.
Analiza nodala presupune izolarea unui punct denumit nod in sistemul de extractie
format din strat,echipament de fund, echipament de suprafata in care se includ conducta de
amestec si separatoarele.
Nodul se poate alege la media perforaturilor sau in capul de eruptie.In cazul nostru
nodul se alege la media perforaturilor,iar ca echipament de suprafata consideram numai capul
de eruptie.
In acest caz analiza nodala presupune rezolvarea pe cale grafica a sistemului de ecuatii
ce reprezintacurgerea prin strat,respectiv curgerea prin tevi.Pentru aceasta se reprezinta grafic
pe aceeasi diagrama P=f(Q) atat curba de comportare a stratului cat si curbele de comportare a
echipamentului.
Curbele de comportare a echipamentului se obtin prin reprezentarea grafica a
perechilor de valori Pdi=f(Qli) cu i=1..3 rezultate din diagrama P=f(Q) pe care s-au
reprezentat curbele gradient.
Fiecare curba de comportare a echipamentului corespunde unui anumit debit de
injectie Qinj,k cu k=1..12.
La intersectiile dintre curbele de comportare a stratului se citesc coordonatele
punctelor de corelatie de functionare strat-sonda.

33
Qinj Ql pd
25 37.7
30000 30 44.8
35 50.7
35 39.6
40000 40 46
45 52
45 57.8
50000 50 62.3
55 65.8
50 62.6
60000 55 66.4
60 70.3
50 63.1
70000 55 66
60 68.8

Qinj Ql pd
50 63.7
80000 55 67.4
60 71

34
35
1.8 Trasarea curbei de performanta a sondei in gaz-lift

prezent
Qinj Ql pd
30000 59.09 78.04
40000 62.41 76.09
50000 61.91 76.52
60000 60.75 76.96
70000 60.08 77.39
80000 59.9 76.871

viitor
Qinj Ql pd
30000 49.79 70
40000 52.95 68.04
50000 52.28 68.48
60000 51.12 69.13
70000 50.79 69.35
80000 50.72 68.937

36
65
64
63
62
61
60
59
58
57
56
55 prezent
54 viitor
53
52
51
50
49
48
47
46
45
20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000

Figura 7. Curbele de performanta ale sondei in gaz-lift continuu

Se citesc urmatorii parametrii:


QL, max Qinj, m
m3/zi N m3/zi
prezent 62.58 42200
viitor 53.2 42200

37
1.9 Determinarea pe cale grafica a amplasarii supapelor
Se folosesc supape C.S. (Camco-Schlumberger) neechilibrate cu burduf si fara arc. Amplasarea
supapelor se face pe cale grafica dupa procedeul:
- de la punctul 1.8 se pleaca cu Qinj si QL. Pe baza acestor date si a algoritmului Hagedorn-
Brown se traseaza curba gradient de deasupra punctului de injectie 1;
- de la punctul 1.4 se preia dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana psg-pfg precum si
paralela la aceasta spre stanga la 3 bar;
- se determina punctul de injectie la intersectia dintre curba gradient 1 si dreapta punctata;
- din punctul de injectie se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie 3;
- se considera o adancime oarecare h=700 m si se determina presiunea p a fluidului de omorare
la acea adancime. Fluidul de omorare e titeiul cu densitatea egala cu cea de la datele
caracteristice;
- se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare 4 pornind din punctul de
coordonate 0,0;
- se estimeaza un numar de supape dintre care n-1 sunt supape de pornire si una e supapa de
lucru amplasata in punctul de injectie;
- se traseaza spre dreapta fata de dreapta 2 un numar se n-1 drepte paralele si echidistante.
Caderea de presiune Δp intre dreptele paralele si echidistante se alege in intervalul 1.5-2.5 bar;
- in lucrarea de fata s-au considerat 6 drepte paralele si echidistante, iar pentru amplasarea
supapei s-a procedat astfel:
- de la intersectia dreptei 4 cu dreapta 2VI s-a dus o paralela la axa presiunilor pana cand
intersecteaza curba gradient 1;
- din acel punct s-a dus o dreapta paralela cu dreapta 4 pana cand a intersectat dreapta 2III;
- din acel punct s-a dus o paralela la axa presiunilor pana cand a intersectat curba gradient 1;
- s-a repetat procedeul pana cand s-a ajuns in punctul de injectie.
- pentru verificarea la deschidere a supapei 1 se citeste un Δp’;
- dupa finalizarea graficului de amplasare a supapelor se citesc pentru fiecare supapa urmatorii
parametrii:
- adancimea de fixare a supapei L;
- presiunea de deschidere la suprafata pds;
- presiunea de inchidere la suprafata pis;
- presiunea de deschidere la adancimea L, pdL;
- presiunea de inchidere la adancimea L, piL;
- presiunea in tubing pt.

Debitele de injectie si de lichid optime citite din curba de comportare a unei sonde in gaz-lift
sunt:
Qinjo  42200 QLo  62.58

Se calculeaza ratia gaze-lichid totala si ratia gaze-titei totala:

38
Qinjo
RGLinj  RGLinj  674.337
QLo

RGLpr  63.636 Ra  0.429

RGLt  RGLinj  RGLpr RGLt  737.973

(
RGTt  RGLt 1  Ra ) RGTt  1.055  10
3

Dupa parcurgerea algoritmului Hagedorn-Brown pentru Qinj,m si QL,max pentru fiecare interval de
presiune s-au obtinut pentru curbele gradient de deasupra si de sub punctul de injectie urmatorii
parametrii:

Tabelul 12. Parametrii pentru calculul curbei gradient de deasupra punctului de injectie

Nr.
crt Parametru U.M 4_14 14_24 24_34 34_44 44_54 54_64
1 z 0.978 0.958 0.939 0.921 0.904 0.888
2 rs 3.047 7.018 11.436 16.169 21.153 26.345
3 bt 1.033 1.041 1.051 1.062 1.073 1.085
4 vsl m/s 0.262 0.263 0.265 0.267 0.269 0.271
5 vsg m/s 31.224 15.246 9.91 7.282 5.7 4.652
6 Nlv 1.841 1.852 1.864 1.877 1.891 1.906
7 Ngv 219.656 107.251 69.86 51.227 40.099 32.724
8 F 7.462 12.148 16.293 20.186 23943 27.624
9 el/y 0.103 0.133 0.154 0.17 0185 0.197
10 A 0.022 0.011 6,888*10-3 5,051*10-3 3,954*10-3 3,227*10-3
11 y 0.144 1.003 1 1 1 1
12 el 0.118 0.133 0.154 0.17 0185 0.197
13 Reb 1,087*106 1,018*106 9,31*105 8,657*105 8,134*105 7,695*105
14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 002 0.02
15 am kg/m3 117.798 139.017 164.979 187.49 20784 226.771
16 Dh m 665.341 569.326 504.311 458.345 422221 392.931

39
Tabelul 13. Parametrii pentru calculul curbei gradient de sub punctul de injectie

Nr.
crt Parametru U.M 314_414 414_514 514_614 614_714 71.4_81.4
1 z 0.978 0.958 0.99 0.921 0.904
2 rs 3.047 7.018 11.436 16.169 21.153
3 bt 1.033 1.041 1.051 1.062 1.073
4 vsl m/s 0.28 0.282 0.284 0.286 0.288
5 vsg m/s 31.353 15.306 9.968 7.308 5.719
6 Nlv 1.973 1.984 1.997 2.011 2.027
7 Ngv 220.565 107.676 70.123 51.409 40.232
8 F 7.967 12.986 17.419 21.584 25604
9 el/y 1.07 0.138 0.159 0.176 019
10 A 0.022 0.011 6,914*10-3 5,069*10-3 3,967*10-3
11 y 1.147 1.003 1 1 1
12 el 0.123 0.138 0.159 0.176 019
13 Reb 1,106*106 1,035*106 9,447*105 8,768*105 8,224*105
14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 002
15 am kg/m3 122.001 143.186 169.575 192.438 213083
16 Dh m 285.932 259.324 238.299 220.872 205918

Coordonatele punctului de injectie sunt:

Hinj=1620 m
pinj=31.4 bar

Presiunea dinamica de fund:

pd=75 bar

40
presiunea , bar

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
0

500

1000
adancimea , m

1500

2000

2500

Figura 8. Determinarea amplasarii supapelor

Tabelul 14. Parametrii cititi pentru fiecare supapa

41
Pdeschidere la Pinchidere la Pdeschidere la Pinchidere la
Supapa Lfixare PtL
adancimea L adancimea L suprafata suprafata
S1 500 43.3 41.3 11.5 42 40
S2 860 42.3 40.3 17.5 40 38
S3 1145 41.1 39 22.4 38 36
S4 1350 39.5 37.7 26 36 34
S5 1480 38 36 28.8 34 32
S6 1560 36.2 34.2 30 32 30
S7 1620 34.4 32.4 31.4 30 28

1.10 Calculul de alegere al supapelor

Se calculeaza urmatorii parametrii :

- temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin:

Tf  ts
tL1  ts   L1 tL1  25 C TL1  tL1  273.15
H TL1  298.15 K

Tf  ts
tL2  ts   L2 tL2  35.8 C TL2  tL2  273.15
H TL2  308.95 K

Tf  ts
tL3  ts   L3 tL3  44.35 C TL3  tL3  273.15
H TL3  317.5 K

Tf  ts
tL4  ts   L4 tL4  50.5 C TL4  tL4  273.15
H TL4  323.65 K

Tf  ts
tL5  ts   L5 tL5  54.4 C TL5  tL5  273.15 K
H TL5  327.55

Tf  ts
tL6  ts   L6 tL6  56.8 C TL6  tL6  273.15
H TL6  329.95 K

Tf  ts
tL7  ts   L7 tL7  58.6 C TL7  tL7  273.15
H TL7  331.75 K

42
- se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R:

p dL1  p iL1
Rc1  Rc1  0.063 - se alege: R1  0.147
p dL1  p t1

p dL2  p iL2
Rc2  Rc2  0.081 - se alege: R2  0.147
p dL2  p t2

p dL3  p iL3
Rc3  Rc3  0.112 - se alege: R3  0.147
p dL3  p t3

p dL4  p iL4
Rc4  Rc4  0.133 - se alege: R4  0.147
p dL4  p t4

p dL5  p iL5
Rc5  Rc5  0.217 - se alege: R5  0.2
p dL5  p t5

p dL6  p iL6
Rc6  Rc6  0.323 -se allege R6  0.2
p dL6  p t6

p dL7  p iL7
Rc7  Rc7  0.667 - se alege: R7  0.260
p dL7  p t7

In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii parametrii:

Tabelul 15. Caracteristicile supapelor

43
Parametrul R Diametrul
Aria
standard al Aria
Tipul burdufu
Supapa standar orificiului valvei 1-R R/1-R
calculat supapei lui
dizat supapei

Rc R Ab  Av
- - - - in2 in in2 - -
S1 0.063 0.147 J-20 3/8 0.1134 0.853 0.172
S2 0.081 0.147 J-20 3/8 0.1134 0.853 0.172
S3 0.112 0.147 J-20 3/8 0.1134 0.853 0.172
S4 0.133 0.147 J-20 0.77 3/8 0.1134 0.853 0.172
S5 0.217 0.200 J-20 7/16 0.1538 0.800 0.250
S6 0.323 0.200 J-20 7/16 0.1538 0.800 0.250
S7 0.667 0.260 J-20 1/2 0.2002 0.740 0.351

- se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 C:


- factorul de corectie cu temperatura Ct se citeste din tabel in functie de temperatura din
dreptul supapei.

tL1  25 C Ct1  0.965 tL5  54.4 C Ct5  0.87

tL2  35.8 C Ct2  0.926 tL6  56.8 C Ct6  0.872

tL3  44.35 C Ct3  0.901 tL7  58.6 C Ct7  0.856

tL4  50.5 C Ct4  0.879

- deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbt=pinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia:

44
pb1  Ct1 piL1 pb1  39.854 bar

pb2  Ct2 piL2


pb2  37.318 bar

pb3  Ct3 piL3


pb3  35.139 bar

pb4  Ct4 piL4


pb4  33.138 bar

pb5  Ct5 piL5


pb5  31.32 bar

pb6  Ct6 piL6


pb6  29.822 bar

pb7  Ct7 piL7


pb7  27.734 bar

- se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pd,tester:

p b1
p dtester1  pdtester1  46.723 bar
1  R1

p b2
p dtester2  pdtester2  43.749 bar
1  R2

p b3
p dtester3  pdtester3  41.195 bar
1  R3

p b4
p dtester4  pdtester4  38.849 bar
1  R4

p b5
p dtester5  p  39.15
1  R5 dtester5

p b6
p dtester6  p  37.278
1  R6 dtester6

45
p b7
p dtester7  p  37.479
1  R7 dtester7
- se determjna debitul de gaze care trece prin supapa:

3
Qg1  0.073 Qinjo TL1 rg 4 m
Qg1  4.45  10
zi

3
Qg2  0.073 Qinjo TL2 rg 4 m
Qg2  4.53  10
zi

3
Qg3  0.073 Qinjo TL3 rg 4 m
Qg3  4.593  10
zi

3
Qg4  0.073 Qinjo TL4 rg 4 m
Qg4  4.637  10
zi

3
Qg5  0.073 Qinjo TL5 rg 4 m
Qg5  4.665  10
zi

3
Qg6  0.073 Qinjo TL6 rg 4 m
Qg6  4.682  10
zi

3
Qg7  0.073 Qinjo TL7 rg 4 m
Qg7  4.695  10
zi

- in functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, Qg, presiunea in aval, pt, si presiunea in
amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, r, din nomograma care are
la baza ecuatiile Thornhill-Craver.

46
 r1  0.335 in  r4  0.371 in  r7  0.468 in

 r5  0.395 in
 r2  0.343 in
 r6  0.435 in
 r3  0.356 in

Daca se compara diametrul real al orificiului supapei, Φr cu diametrul standard al orificiului


supapei, si rezulta ca Φr> Φ inseamna ca trebuie aleasa alta supapa cu diametrul orificiului mai
mare .
Daca, Φr> Φ se duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza intre supapa propriu-zisa si supapa de
retinere.

- calculul de verificare la redeschidere al primei supape:


Se uneste pe grafic p2 cu pdes2 printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1, diferenta
de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din punctul rezultat din
intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, Δp'.

Dp'  14.7 bar Dp  2 bar

Prin urmare, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin supapa 2
este indeplinita.

47
Capitolul 2 Instalatia de pompare cu prajini
In figura de mai jos este prezentata o unitate de pompare cu prajini.

48
Componentele unitatii de pompare cu prajini sunt:

1-motor electric; 2-roata motorului (saiba motorului);


3-curele trapezoidale; 4-reductor de turatie;
5-roata reductorului (saiba); 6-manivela;
7-biela; 8-articulatie sferica;
9-lagar sferic; 10-contragreutate de echilibrare;
11-balansier; 12-lagar central;
13-picior (capra); 14-capul balansierului (capul de cal);
15-balama; 16-cablu de otel (jug,prastie);
17-sarniera; 18-punte;
19-cutie de etansare (stobita, presetupa); 20- mufa excentrica;
21-flansa dublu excentrica; 22-ventil cu un singur sens (rucslag);
23-prajina lustruita; 24-curatitor de parafina (screper);
25-tevi de extractive; 26-coloana de exploatare;
27-ancora; 28-pompa de adancime;
29-sorbul pompei; 30-separator de gaze si nisip;
31-prajini de pompare; 31-pistonul pompei.

49
Pompajul continuu cu prajini

Dintre sistemele de extractie, pompajul de adancime este cel mai raspandit.

Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de titei, atunci
cand exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat de gaze injectate.

In majjoritatea tarilor cu industrie petroliera dezvolta si faza inaintata de exploatare a titeiului,


pompajul cu prajjini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca debit extras.

Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitate constructiei si


usurinta deservirii utilajelor.

In prezent, peste 85% din totalul sondelor in peoductie din tara noastra se exploateaza prin
pompaj de adancime.

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:

m3 ρa  1070 ρt  880
Ql  18.33 p d  26.66 bar i  0.3
zi
H  2700

Qt  ( 1  i)  Ql
Qt  12.831

Qa  Ql i
Qa  5.499
Qa
Ra  Ra  0.429
Qt

ρ'l  ρt ( 1  i)  ρa i ρ'l  937

50
1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf:

- submergenta pompei: h s  100 m


5
p d  10
h d 
ρ'l 9.81 h d  290.036

3
Lf  H  h d  h s Lf  2.51  10

2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase:

- cele periculoase:

76500
N1  1 n 1  cd
Lf  N1 n 1  30.479
min

76500
N2  2 n 2  cd
Lf  N2 n 2  15.239
min

76500
N3  3 n 3  cd
Lf  N3 n 3  10.16
min

76500
N4  4 n 4  cd
Lf  N4 n 4  7.62
min

76500
N5  5 n 5  cd
Lf  N5 n 5  6.096
min

76500
N6  6 n 6  cd
Lf  N6 n 6  5.08
min

76500
N7  7 n 7 
Lf  N7 n 7  4.354

51
- cele nepericuloase:

cd
n I  n1 n2 n I  21.552
min

cd
n II  n2 n3 n II  12.443
min

cd
n III  n3 n4 n III  8.798
min

cd
n IV  n4 n5 n IV  6.815
min

52
cd
n V  n5 n6 n V  5.565
min

cd
n VI  n6 n7 n VI  4.703
min

cd
- se alege : n  6.807
min

3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare:

Alegem o pompa tip TB sau P in functie de adancimea de fixare si debitul care


trebuie extras
Se alege o pompa P 2 7/8 x 1 3/4

Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomnada alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de 12tf si cu caracteristicile cele mai mari).

Se alege unitatea de pompare: UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici:

- sarcina maxima la prajina lustruita : 12000 Kgf

- cuplul maxim la reductor : 7500 Kgf * m

- lungimea cursei 1500, 2000, 2500, 3000, 3500, 4000, 4500, 5000 mm

- numarul minim si maxim de curse duble pe minut 6.6 ; 11.7

- raportul de transmitere al reductorului 1:34.81

- lungimea bratului anterior (a) 5000 mm

- lungimea bratului posterior (b) 2500 mm

- lungimea bielei (l) 3770 mm


- raza manivelei (r) 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm

- numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare 4 * 2150 Kgf

- greutatea aproximativa 26350 Kgf

53
4. Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:

3
- diametrul pistonului: d p  1.5 25.4  10 d p  0.038

π 2 3
- aria sectiuni pistonului: Ap   d p Ap  1.14  10
4

α  0.5  0.6 - pentru H>2500 m


- randamentul instalatiei a :
α  0.6  0.8 - pentru H<2500 m
- se alege : α  0.65

- conditia este ca : Sn < 33

Ql
Sn 
1440 Ap  α Sn  17.177

- calculam cursa:

n  6.807

Sn
Sc 
n Sc  2.523 m

- in functie de S c se alege un S standardizat: S  2.5

- pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste, in functie de Sc:

mm
- raza manivelelor r  690
mm
- lungimea bielelor l  3770

5. Se calculeaza factorii dinamici:

- la cursa ascendenta:

2
S n 
  1  
r
masc 
1790  l masc  0.07656

54
- la cursa descendenta:

2
  1  
S n r
mdesc 
1790  l mdesc  0.05287

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.

Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca: smax = sa

Se porneste cu diametrele:

3 3
d p1   25.4  10 d p1  0.019
4

7 3
d p2   25.4  10 d p2  0.022
8
3
d p3  1  25.4  10 d p3  0.025

N
5
Otelul ales este 20 MbNi 35 - ce σa  2358 10 2
are: m

1. Determinarea lungimilor tronsoanelor

- ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare:


π 2 4 N
ap1   d p1 ap1  2.85  10 m q p1  24.2
4 m

π 2 4 m N
ap2   d p2 ap2  3.879  10 q p2  32.2
4 m

π 2 4 N
ap3   d p3 ap3  5.067  10 m q p3  41.6
4 m

55
kg
- densitatea otelului: ρo  7850
3
m

- factorul de flotabilitate:

ρ'l
b  1  b  0.881
ρo

- greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor:

Pl  ρ'l 9.81  Lf  Ap 4
Pl  2.63  10

σa ap1  Pl
lp1  3
(
q p1 b  masc ) lp1  1.766  10

lp2 
(
σa ap2  ap1 ) lp2  787.423
q p2 ( b  masc)

lp3 
(
σa ap3  ap2 ) lp3  703.264
q p3 ( b  masc)

lp3  0
3
lp1  lp2  2.553  10
- verificarea :

3
Σ lpi  lp1  lp2  lp3 Σ lpi  2.553  10
- rezulta Sl pi > L f
3
Lf  2.51  10

Daca Slpi > L f se redistribuie ce este in plus cu l p la fiecare tronson unde:

Δ lp  Σ lpi  Lf Δ lp  43.326

 Δ lp  3
l'p1  lp1  1   l'p1  1.736  10
Σ lpi
 

56
 Δ lp 
l'p2  lp2  1   l'p2  774.061
Σ lpi
 

 Δ lp 
l'p3  lp3  1   l'p3  0
Σ lpi
 

3
l'pt  l'p1  l'p2  l'p3 l'pt  2.51  10

l'p2  l'p3  774.061

Variatia eforturilor in garnitura de prajini:

- factorul de flotabilitate, b :
b  0.881
Pl
σ1min  7
ap1 σ1min  9.229  10 N
2
m

σ1max 
(
Pl  l'p1 q p1 b  masc ) 8
ap1 σ1max  2.334  10

σ1max  ap1 8 N
σ2min  σ2min  1.715  10
ap2 2
m

σ2max 
( )(
Pl  b  masc  l'p1 q p1  l'p2 q p2 ) 8
ap2 σ2max  2.329  10

σ2max  ap2
σ3min  8 N
ap3 σ3min  1.784  10
2
m

σ3max 
( )(
Pl  b  masc  l'p1 q p1  l'p2 q p2  l'p3 q p3 ) 8
ap3 σ3max  1.784  10

57
0 0,5 1 1,5 2
0

500

1000

Series1
1500

2000

2500

3000

2.3 Alegere tevilor de extractie

Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.


Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca.

Lungimea tronsoanelor de tevi

Primul tronson de tevi va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu scopul de
a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la prajini se
face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi. Daca se constata acest lucru se mareste
lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10 m.
3
- aria pistonului pompei: Ap  1.14  10

lt2  1000
Primul tronson de tevi:
3
- lungimea lt1  Lf  lt2 lt1  1.51  10

 2  3 m  3
- diametrul exterior: d ext1     25.4  10  d ext1  0.06
 8 

d int1  ( 2 )  25.4  10


 3
- diametrul interior:  m d int1  0.051

N
- greutatea pe metru liniar: q t1  70 m q t1  70

58
Al doilea tronson de tevi:
3
- lungimea lt2  1  10

 2  7  3
- diametrul exterior: d ext2     25.4  10  d ext2  0.073
 8 

d int2  ( ( 2.5) )  25.4  10


 3
- diametrul interior:  d int2  0.064

N
- greutatea pe metru liniar: q t2  96 m q t2  96

3
γ l1  ρ'l 9.81 γ l1  9.192  10

  d ext1  d int1
π 2 2 4
at1  at1  8.313  10
4  

  d ext2  d int2
π 2 2 3
at2  at2  1.021  10
4  

4
Pp  l'p1 q p1  l'p2 q p2  l'p3 q p3 Pp  6.693  10

4
Pl  γ l1 Lf  Ap Pl  2.63  10

π 2 3
At1   d int1 At1  2.027  10
4
3
At1  2.027  10
π 2 3
At2   d int2 At2  3.167  10
4 4
Pl  2.63  10

σ1min 
( )
Pl  At1  Ap  γ l1 Lf  1.1 Pp  b
8
at1 σ1min  1.342  10

σ1max 
( )
Pl  At1  Ap  γ l1 Lf  l t1 q t1  1.1 Pp  b
at1 8
σ1max  2.614  10

σ2min 
( ) ( )
Pl  At1  Ap  γ l1 Lf  At2  At1  γ l1 lt2  lt1 q t1  1.1 Pp  b
at2

8
σ2min  2.23  10

59
σ2max 
( ) ( )
Pl  At1  Ap  γ l1 Lf  At2  At1  γ l1 lt2  lt1 q t1  lt2 q t2  1.1 Pp  b
at2

8
σ2max  3.17  10

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5


0

200

400

600
Series1
800

1000

1200

1400

1600

N
8
- se alege otel pentru tevi P105: cu σa  3.354 10 2
m

(
σ  max σ1max , σ2max ) σ  3.17  10
8

-sa > s:

Cursa reala a pistonului :

N l'p3  0
11
E  2.1 10 2
m

Alungirile prajinilor

Pl  l'p1 l'p2 l'p3 


λ p      λ p  1.013 m
E
 ap1 ap2 ap3

λ t  0

60
Alungirile tevilor :
Pl  lt1 lt2 
λ t    
E
 at1 at2

m

m
λ  λ p  λ t
λ  0.614

 2.65  (L  n )2
 f  m
Sr  S 1 
 10 λ Sr  4.774
 10 

Debitul teoretic:

Qt  1440 Ap  Sr n
Qt  23.739

Debitul instalatiei:

- randamentul volumic : ηv  0.9

- randamentul de scurgeri printre camasi si piston : ηs  0.9

Qinst  Qt  ηv ηs  19.229

Qinst  Ql  0.899

61
Debitul instalatiei este Qinst:
3
+ - cu 1m /zi decat debitul sondei propus a fi extras

Sarcina maxima si minima in prajina lustruita

Pmax 
(
Pl  Pp  b  masc ) 3
9.81 Pmax  9.103  10 N

Pmin 
(
Pp  b  masc ) 3
9.81 Pmin  6.421  10 N

Sarcina maxima in prajina lustruita al U.P. este P max


=0.9103 *10 4 N,< PmaxUP=12*104 deci unitatea de
pompare are capacitate mai mare decat cea
calculata.Se verifica!
Cuplul maxim la reductor

- lungimea bratului anterior:


a  5000mm
- lungimea bratului posterior: b  2500mm
a
k 
b

(
k Pmax  Pmin ) 4 N
G  G  1.552  10
2

( )
S 3
Cmax  k Pmax  G  Cmax  1.341  10 kgf  m
2 k

Cuplul maxim al U.P. este C max =7500 kgf*m> Cmax


calc= 1341 kgf*m deci UP este bine aleasa.
Puterea nominala a motorului electric:

3 1.13
Nn  0.1205  Qt 10  Lf
Nn  7.404 Kw

62
Echilibrarea unitatii de pompare UP - T - - M

- Contragreutatile sunt montate pe manivela

r  635 mm

- greutatea contragreutatilor
4 N
Gm  4  2150 10 N Gm  8.6  10

- distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate

4
G r G  1.552  10 N
R1 
Gm

R1  114.624 mm

63
Aplicatii
1.Sa se determine variatia lui vsg, vsl, εl in functie de presiunea medie pentru un anumit
debit de lichid.
Ql=30
pm vsl vsg el
9 0,114 0,508 0,224
19 0,115 0,284 0,267
29 0,116 0,188 0,303
39 0,117 0,134 0,334
49 0,118 0,1 0,364
59 0,118 0,077 0,393

vsl

vsl

0 10 20 30 40 50 60 70

Concluzie:
- Viteza superficiala a lichidului creste cu cresterea presiunii deoarece gazele ies din
solutie .

64
vsg
0.6

0.5

0.4

0.3
vsg
0.2

0.1

0
0 10 20 30 40 50 60 70

Concluzie:
- Viteza superficiala a gazelor scade cu cresterea presiunii deoarece gazele se dizolva in
lichid .

el
0.4

0.35

0.3 el

0.25

0.2
0 10 20 30 40 50 60 70

Concluzie:
- Fractia de lichid creste cu cresterea presiunii deoarece gazele se dizolva in solutie .

65
2.Se considera cele 3 debite de lichid :Ql1, Ql2, Ql3 si primul si ultimul interval de
presiune. Sa se determine variatia :vsl, vsg, εl, in functie de debitul de lichid si presiunea
medie pe interval.

P1=10 P2=50
Q Vsl1 Vsl2 Vsg1 Vsg2 Εl1 Εl2
25 0,099 0,098 0,364 0,081 0,222 0,354
30 0,114 0,118 0,473 0,098 0,229 0,366
35 0,133 0,137 0,552 0,114 0,236 0,377

εl
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
εl

0.15
0.1
0.05
0
23 28 33 38
Q, m3/zi

El2 El1

Concluzie:
- Fractia de lichid este influentata in mare masura de variatia presiunii si foarte putin de
debit .

vsl
0.145
0.135
vsl, m/s

0.125
0.115
0.105
0.095
22 24 26 28 30 32 34 36
Q, m3/zi

vsl1 Vsl2

Concluzie:
Viteza superficial a lichidului creste direct proportional cu debitul deoarece in urma expansiunii
ies gazele din solutie

66
vsg
0.600
0.500
0.400
vsg

0.300
0.200
0.100
0.000
22 24 26 28 30 32 34 36
Q, m3/zi

vsg1 2

Concluzie:
- Viteza superficiala a gazelor este influentata de presiune si nu de debit .

67
BIBLIOGRAFIE
1. Curs Extractie 2/ Mihai Pascu Coloja
2. Extractia titeiului si gazelor asociate 2/C. Popescu, Mihai Pascu Coloja, Editura Tehnica 1993
3. Suport de Seminar/Mariea Marcu

68