Raport La Studiu de Impact 22092016

CUPRINS
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
1.2. Autorul atestat al studiului
1.3. Denumirea proiectului
1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului
1.5. Descrierea proiectului
1.6. Etapele de execuţie ale proiectului
1.7. Durata etapei de funcţionare
1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul
producerii energiei necesare asigurării producţiei
1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
1.10. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi
de proiect
1.11. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
1.12. Principalele alternative studiate
1.13. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului
1.14. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă,
valori naturale, istorice, culturale, arheologice, zone de protecţie sanitară, arii
naturale protejate, etc.
1.15. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind
planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului
1.16. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura
existentă
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producţie
2.2. Activităţi de dezafectare
3. DEŞEURI
3.1. Generarea deşeurilor
3.2. Managementul deşeurilor
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
4.1.1.1. Ape subterane
4.1.1.2. Ape de suprafaţă
1
4.1.2. Alimentarea cu apă
4.1.3. Managementul apelor uzate
4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi
4.2.3. Prognozarea poluării aerului
4.3. Solul
4.3.2. Surse de poluare a solurilor
4.3.3. Prognozarea impactului
4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus
4.4.2. Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare
4.4.3. Hărti la capitolul “Subsol”
4.5. Biodiversitate
4.5.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament
4.5.2. Impactul prognozat asupra biodiversităţii
4.6. Peisajul
4.6.1. Informaţii despre peisaj
4.6.2. Impactul prognozat asupra peisajului
4.7. Mediul social şi economic
4.7.1. Informaţii despre mediul social şi economic din zonă
4.7.2. Impactul potenţial al proiectului
4.8. Condiţii culturale şi etnice
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6. MONITORIZAREA MEDIULUI
7. SITUAŢII DE RISC
7.1 Riscuri naturale ( cutremur, inundaţii, alunecări de teren etc)
7.2. Accidente potenţiale
7.3.Analiza posibilităţilor apariţiei unor accidente industriale cu impact
semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de
graniţele ţării
7.4. Măsuri de prevenire a accidentelor
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
2
9. REZUMAT
a) Descrierea activităţii
b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului
c) Impactul prognozat asupra mediului
c.1 Prin ocuparea totală sau parţială, sau executarea unor lucrări în cadrul
următoarelor areale sensibile :
c.2 Prin afectarea condiţiei fizice a componentelor de mediu
c.3 Prin emisiile datorate activităţilor din cadrul proiectului care ar putea
influenţa calitatea factorilor de mediu
c.4 Prin afectarea resurselor greu regenerabile la nivel local, regional sau
global
d) Identificare şi descrierea zonei în care se resimte impactul
e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
f) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
g) Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale
în comunităţile afectate de impact
h) Avize şi acorduri obţinute
10. DOCUMENTE ANEXATE
3
RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
privind proiectul
„STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU APĂRĂRI DE MALURI PE CANALUL SULINA
- ETAPA FINALĂ”
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
ADMINISTRAŢIA FLUVIALĂ A DUNĂRII DE JOS R.A. GALAŢI (AFDJ), Registrul
Comerţului - nr. J17/10031/1991, C.U.I. 1644670.
Str. Portului nr. 32, Galaţi, judeţul Galaţi, tel 0236 460812/460353/460016, fax 0236
460847; e-mail : oprescu.adina@afdj.ro; secretariat@afdj.ro
Persoană de contact:
Valerică Anghel – Director General, responsabil pentru protecţia mediului
1.2. Autorul atestat al studiului

Proiectant general : Asocierea S.C. B.C.P.C. Biroul de Consultanţă şi Proiectare în
Constrcţii S.R.L. – S.C. MEDA RESEARCH S.R.L.
Elaboratorul documentaţiei tehnice : S.C. MEDA RESEARCH S.R.L.
Str.Barbu Ştefănescu Delavrancea, nr.1, bl.T1, sc.A, ap.1+2, Piteşti, judeţul Argeş
tel/fax 0248-22.22.22
Persoana de contact: Germizara Anca Ciurduc Todoran
1.3. Denumirea proiectului

„Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa
finală”.
1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului

Canalul Sulina reprezintă tronsonul terminal al coridorul european VII de transport
fluvial (Rhin – Main – Dunăre) care uneşte Marea Nordului (Rotterdam) cu Marea
Neagră (Sulina) şi asigură în România navigaţia între Marea Neagră şi porturile Dunării
maritime din Tulcea, Galaţi şi Brăila precum şi porturile Reni şi Izmail din Ucraina şi
Giurgiuleşti din Republica Moldova. Canalul Sulina reprezintă de asemenea, legătura
principală de comunicaţie pentru populaţia din regiunea Delta Dunării.
Gura şi Braţul Sulina, principala cale de acces din Dunăre în Marea Neagră, cu o
adâncime navigabilă de 24” (7,32m) asigură astăzi pe întregul său traseu, navigaţia
navelor maritime până la capacitatea de 25.000 tdw, parţial descărcate.
4
Regimul natural de curgere a apei pe Dunăre produce schimbări importante în
evoluţia morfologiei albiei fluviului. Intensificarea navigaţiei, acţiunea valurilor, a
curenţilor, scurgerile câmpurilor de gheţuri şi vânturile repetate de-a lungul anilor, au
condus la intensificarea procesului de eroziune a malurilor Canalului Sulina şi la
degradarea fâşiei de uscat dintre canal şi digurile de incintă aferente amenajărilor
silvice, piscicole şi agricole.
Scopul investiţiei este acela de stopare a fenomenelor de eroziune a albiei fluviului
Dunărea în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii siguranţei navigaţiei pe Canalul Sulina,
corelat cu asigurarea protecţiei mediului şi a localităţilor, cu dinamizarea dezvoltării
economice, conform prevederilor din Master Planul General de Transport al României.
Lucrările de regularizare realizate periodic în decursul anilor au făcut să crească
debitul apei în Canalul Sulina de la 7 % la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării ceea
ce a condus la mărirea adâncimilor albiei datorită eroziunii.
Intre cele două războaie mondiale întreţinerea Canalului Sulina a fost foarte slabă şi
multe lucrări de apărare au dispărut sau au fost degradate. Intre 1959 – 1965 au fost
refăcute apărările de mal în zona localităţilor de pe traseul canalului. Aceste lucrări au
fost ulterior degradate de inundaţii în anii 1970 si 1975. Eroziunile din albia Canalului şi
debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de Canal, au condus la un volum
mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier, formează
la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina, un impediment pentru navigaţie.
La ora actuală pe Canalul Sulina sunt semnalate o serie de sectoare care
necesită realizarea unor lucrări de refacere, consolidare şi apărare a malurilor. Lucrările
includ de asemenea, reabilitarea estacadelor existente de acostare şi realizarea unor
noi estacade de acostare pentru nave de servitute, necesare la exploatarea şi operarea
canalului navigabil.
Necesitatea realizării proiectului este susţinuta de următorii factori:
• Circulaţia navelor maritime în condiţii de siguranţă pentru toate nivelurile apelor
între etiajul navigabil şi nivelul maxim navigabil.
• Asigurarea condiţiilor de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre (Coridorul
Pan European VII).
• Conservarea secţiunii actuale a albiei şi menţinerea nivelului actual al debitelor
de apă pe canalele Sulina şi Sfântu Gheorghe.
• Protecţia malurilor şi albiei împotriva eroziunilor şi a instabilităţii provocate de
gradientul hidraulic creat de diferenţele de nivel ale apelor din canal şi din spatele
apărării.
• Dezvoltarea potenţialului şi eficienţei economice a Canalului Sulina conform
prevederilor Master Planului General de Transport al Romaniei.
• Protecția împotriva inundațiilor pe sectoarele unde lucrările de protecție împotriva
inundațiilor se suprapun cu lucrările de apărare a malurilor Canalului Sulina.
5
• Reducerea riscului la inundaţii al aşezărilor costiere şi al unităţilor economice
amplasate de-a lungul Canalului Sulina.
• Respectarea obiectivelor de protectie a RBDD conform Master Planului RBDD:
protecţia biodiversităţii şi a ecosistemelor prin asigurarea circulaţiei libere a apei
şi vieţuitoarelor.
• Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-est Dobrogea prin dezvoltarea accesibilităţii
şi a capabilităţii de a asigura legături eficiente şi rapide cu pieţele internaţionale.
• Creşterea calităţii vieţii în zona RBDD, judeţul Tulcea, cu efecte benefice asupra
reducerii fenomenelor de migraţie şi depopulare.
Se poate concluziona că lucrările propuse în “Studiul de fezabilitate pentru
apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” sunt imperios necesare şi oportune
pentru stoparea procesului de eroziune a malurilor, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea
siguranţei navigaţiei pe Canal, corelată cu reducerea activităţii de dragare dar şi pentru
asigurarea unui acces corespunzător locuitorilor riverani la calea navigabilă.
Soluţiile hidrotehnice propuse în proiect se subordonează în egală măsură atât
criteriilor tehnice de necesitate pentru optimizarea funcţiei de navigaţie cât şi celor de
protecţie a mediului şi de menţinere a echilibrului fragil existent în relaţia navigaţiei cu
Biosfera Delta Dunării. Realizarea lucrărilor hidrotehnice va produce efecte pozitive
asupra siguranţei populaţiei, contribuind totodată la menţinerea şi protejarea factorilor de
mediu, în concordanţă cu Master Planul RBDD.
Proiectul de investiţii vizat răspunde direct priorităţilor şi reglementărilor din
Master Planul General de Transport al Romaniei, care sunt in concordanta cu Strategia
pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030. Obiectivele proiectului
sunt in concordanţă cu prevederile Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est
Dobrogea, a Strategiei de dezvoltare a judeţului Tulcea.
1.5. Descrierea proiectului

Canalul Sulina are 73 de Km şi include:
- Braţul Sulina cu lungime de 63 Km, între mila 34 (4 mile marine în aval de
Tulcea) şi mila 0 la Sulina. A fost regularizat sub formă de canal în perioada
1856-1910 prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de
apărări de maluri.
- Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de aproximativ 5,5 mile
marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In
anul 1856 aceasta a fost profilată prin construirea celor două diguri de dirijare,
care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin
extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km.
Lucrările propuse în proiect se execută în completarea lucrărilor deja executate
începând cu anul 1982 şi reprezintă o continuare a lucrărilor de apărări de maluri
efectuate în etapa I (între anii 2008-2014).
6
Accesul la sectoarele din lungul Canalului Sulina în care sunt propuse lucrările de
consolidare a malurilor se face în proportie de cca 75% pe apă, restul de cca 25%
accesul se poate face şi cu maşina până la localitatea Vulturul (Mila 25).
“Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”
are următoarele componente:
A.Observaţii, măsurători şi evaluări pe teren, studii, care să stea la baza localizării
alegerii/verificării/validării construcţiilor hidrotehnice celor mai potrivite cu cerinţele
proiectului:
Ridicari topografice , pe baza cărora s-au întocmit planuri topografice pentru trei zone
de interes : -zona Ceatal Sf. Gheorghe (bifurcaţie Canal Sulina – Braţul Sf. Gheorghe)
- zona Bara Sulina
- întreaga lungime a Canalului Sulina
De asemenea s-au făcut măsurători la cele 6 amplasamente proprietatea AFDJ
Galaţi pentru executarea de estacade noi.
- Măsurători batimetrice realizate la intersecţia Canalul Sulina cu braţul Sf. Gheorghe, pe
Canalul Sulina şi la Bara Sulina de la vărsarea în Marea Neagră.
Cu ajutorul batimetriei se pot realiza: monitorizarea colmatării lacurilor si râurilor,
explorarea agregatelor minerale de râu, monitorizarea excavaţiilor din balastiere,
alcătuirea hărţilor de risc la inundaţii, secţiuni şi hărţi batimetrice, care redau relieful
fundului apelor prin curbe batimetrice .
- Un inventar al tuturor lucrărilor hidrotehnice existente cu evaluarea stării şi eficienţei
lor.
- Realizarea modelului matematic 2 D la bifurcaţia Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi
Braţul Sf. Gheorghe, precum şi la Bara Sulina. Modelul numeric a furnizat posibilitatea
verificării stabilităţii lucrărilor de apărare proiectate; a contribuit, prin simulări, la alegerea
soluţiilor tehnice privind distribuţia debitelor la bifurcaţia de la Ceatal Sf. Gheorghe (
Tulcea – Sulina – Sf. Gheorghe) corelat cu reducerea depunerile din dragare şi
diminuarea unor posibile efecte negative asupra populaţiilor de peşti de pe Braţul Sf.
Gheoghe; a contribuit la optimizarea soluţiei privind problema depunerilor de sedimente
de la gura de vărsare a Canalului Sulina în Marea Neagră.
B.Proiectarea lucrărilor hidrotehnice necesare în Etapa Finală pentu creşterea siguranţei
transportului naval corelat cu celelalte funcţii ale Canalui Sulina şi cu protecţia
componentelor de mediu.
Lucrările de execuţie noi se vor realiza pe sectoarele de pe Canalul Sulina care
nu au fost incluse în lucrările din Etapa I. În funcţie de starea de conservare a lucrărilor
existente, acolo unde acestea prezintă degradări, s-au propus lucrări specifice de
reabilitare.
Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea
lucrărilor deja executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină
Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm
7
80. În afară de aceste lucrări se va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila
marină Mm 43+150. Coordonatele în sistem Stereografic 1970 ale punctelor de
delimitare pentru fiecare construcţie hidrotehnică propusă sunt prezentate în anexe.
Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat şi aprobate de CTE AFDJ sunt
cele din Scenariul 1 - Varianta 1 sintetizate în cele ce urmează.
- Apărări de maluri atât pe malul stâng cât şi pe cel drept, dispuse în lungul Canalului
Sulina, pe 7 tronsoane (4 pe malul drept şi 3 pe malul stâng), altele decât cele realizate
în Etapa I, şi anume:
1. Apărare de mal stâng Mm 31+307 – Mm 30+1784, L= 415 m – Obiect 1
2. Apărare de mal drept Mm 29+1827 – Mm 28+1802, L= 2119 m – Obiect 2
5. Apărare de mal drept Mm 10+700 – Mm 2+265, L= 15.399 m – Obiect 9
6. Apărare de mal stâng Mm 8+487 – Mm 1+1813, L= 11.642 m – Obiect 10
7. Apărare de mal stâng Mm 1+1813 – Mm 1+133, L=1714 m – Obiect 11
Lungimile sectoarelor de apărare de mal au fost măsurate în axul acestora, iar limitele
aval şi amonte, exprimate în mile marine, au fost determinate în axul şenalului navigabil.
Apărările de mal au rolul de menţinere a albiei şi de a consolida malurile. Lucrările de
apărare a malurilor pentru tronsoanele noi au următoarele elemente componente:
-Saltea antierozională din 2 feţe de geotextil, umplută cu nisip 6100 gr/mp, lestată cu
piatră brută (10 – 50 kg/buc) cu grosimea de 30 de cm.
-Corpul apărării din piatră nesortată 10-500 kg .
-Protecţia cu anrocamente realizată cu blocuri de anrocamente 0,2-1,0T/buc.Grosimea
stratului de anrocamente este de 1,20 m, iar la coronament 1.00 m.
-Trotuarul de serviciu de pe coronamentul corpului apărării cu lăţimea de 2,00 m
alcătuit din piatră spartă 0-63 mm în grosime de 45 cm. Trotuarul are o lăţime la
coronament de 2 m şi este fundat pe un strat de piatră nesortată 10-500 kg/buc.
-Umplutura de pământ din materialul dragat, care va fi depozitat în spatele apărării
după bermă. Lăţimea la coronament a umpluturii va fi de 3.00 m. Taluzul spre apă al
umpluturii va fi 1:1, iar spre mal 1:1,5.
La două apărări de mal s-au prevăzut traverse şi nişe de colmatare (Apărare mal
stâng M8+500 – M2 şi Apărare mal drept M10+500 – M2).
Traversele sunt în general înclinate spre amonte faţă de axul lucrării de apărare la
diferite unghiuri conform planului de trasare, având o lungime de circa 100 m. Scopul
urmărit prin realizarea traversei este de a consolida malurile prin procese de colmatare
ajungând astfel la refacerea teritoriului de uscat.
Nişa de colmatare va fi poziţionată între 2 traverse de colmatare şi va forma un plan
înclinat, cu pantă de 1:1,5 alcătuit din blocuri de piatră brută aşezate îngrijit şi
întreţesute, astfel încât să asigure o pantă lină şi o suprafaţă plană ăi compactă.
- Estacade noi , în număr de 6, din care 2 pe malul stâng şi 4 pe cel drept.
8
Estacadele noi vor avea lungimi de cca. 20 m (cele de la Ceatal Izmail, Ceatal Sfântu
Gheorghe, Gorgova şi Semnalul de ceaţă) şi de cca. 30 m cele de la Ilganii de Sus şi
Mila 2 Sulina. Sunt localizate după cum urmează:
1. Estacada la Ceatal Ismail mal stâng Mm 43+150, L= 20 m - Obiect 5
2. Estacada la Ceatal Sfântu Gheorghe mal drept Mm 33+1380, L= 20 m -
Obiect 5
3. Estacada la Ilganii de Sus mal stâng Mm 31+1850 , L= 30 m - Obiect 5
4. Estacada la Gorgova mal drept Mm 21+310, L= 20 m - Obiect 5
5. Estacada la Mila 2 Sulina mal drept Mm 2+520, L= 30 m - Obiect 12
6. Estacada la Semnalul de Ceaţă mal drept Hm 39+60, L= 20 m - Obiect 12
La poziţionarea estacadelor, s-a avut în vedere ca fiecare estacadă, împreună cu
nava care este staţionată, să fie nu numai în afara şenalului navigabil, dar şi în exteriorul
culoarului (mai lat decât lăţimea şenalului navigabil) delimitat de izobatele de - 8 m de
pe cele două maluri. Ȋn acest fel, navigaţia pe Canal nu va fi împiedicată/obstrucţionată
în nici o împrejurare. S-a propus soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat. Această
soluţie presupune baterea/vibro-înfigerea unor piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, pe câte 4
rânduri paralele, rândul 2 dinspre apă fiind realizat decalat (în şah) faţă de celelalte
rânduri. Pentru execuția estacadelor scurte vor fi necesari 61 piloţi, iar pentru execuția
estacadelor lungi 89 piloţi.Piloţii de pe primele două rânduri dinspre apă vor fi solidarizaţi
prin intermediul unei grinzi de reazem continui, care va servi drept suport pentru grinda
longitudinală perimetrală. Această grindă se va executa pe 3 laturi ale estacadei (spre
apă, amonte şi aval) şi în ea vor fi prevăzute scările de acces la platforma superioară,
atât pe partea frontală, cât şi pe laturile amonte şi aval.
Estacadele vor fi dotate cu o singură platformă, executată la o cotă superioară
nivelului maxim navigabil, iar accesul pe platformă, în situația apelor mici se va face prin
intermediul scărilor prevăzute în grinda longitudinală, la care s-a făcut referire anterior.
Legătura între platformă şi estacadă (între mal şi estacadă în cazul estacadelor unde nu
se va executa platforma) se va realiza prin intermediul unei pasarele din beton armat
monolit, fundată pe piloţi prefabricaţi, executată la cota şi în continuarea plăcii estacadei.
Estacadele vor fi protejate prin intermediul unor rulouri de cauciuc (bolarzi) dispuşi pe
mai multe nivele. Pentru protecția taluzului, pe toată lungimea estacadelor, inclusiv 5 m
amonte şi 5 m aval, pe taluzul submersat să se deruleze o saltea antierozională, cu
lăţimea de 15 m, realizată din 2 fețe de geotextil, umplute cu nisip.
- Reabilitare estacade existente, în număr de 5, din care 2 pe malul stâng şi 3 pe cel
drept, localizate după cum urmează:
1. Estacada la Partizani mal drept Mm 31+710 – Obiect 6
2. Estacada la Maliuc mal stâng Mm 24+130 – Obiect 6
3. Estacada la Gorgova mal drept Mm 21+410 – Obiect 6
4. Estacada la Mila 18+950 mal stâng Mm 18+1440 – Obiect 6
5. Estacada la Crişan mal drept Mm 12+570 – Obiect 6
9
Se propune soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat, care constă în execuţia
unui şir de piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, puşi în operă de pe apă prin batere/vibro-
înfigere în faţa celor existenţi. Piloţii se vor executa perimetral, în lungul frontului dinspre
apă al estacadelor, dar şi amonte şi aval. Noii piloţi vor fi solidarizaţi cu cei aflaţi în
prezent pe primul rând dinspre apă prîntr-un radier-grindă din beton armat monolit pe
care vor rezema atât grinda longitudinală din beton armat din lungul estacadei, cât şi
paramentul vertical dinspre apă, prin intermediul unor diafragme/antretoaze dispuse în
dreptul piloţilor, care vor avea şi rolul de rigidizare pe verticală a paramentului. În
prealabil, capetele piloţilor perimetrali existenţi (dinspre apă) vor fi sparte, armătura
curăţată şi îndreptată, în vederea turnării betonului din grinzile de conlucrare cu noii
piloţi.
Pentru o mai bună legare/fixare a navelor mari care pot acosta la estacade, s-a
prevăzut execuția pe mal, a două binte în amonte şi două binte în aval de fiecare
estacadă existentă. Bintele se vor executa din beton armat, iar coronamentul va fi
cămăşuit cu tablă de oţel. Elementul de protecție împotriva gheții, existent în amonte de
fiecare estacadă, se va proteja prin placare cu beton hidrotehnic C35/45 şi plasă sudată
fixată cu ancore. Acolo unde este necesar, apărarea de mal existentă în zona estacadei
se va reface, pe alocuri, cu blocuri de piatră de 0,2-1 t/buc, iar sistemul rutier al
platformei de legătură cu estacada va fi reabilitat.
- Lucrări propuse în zona bifurcaţiei (Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf.
Gheorghe), respectiv consolidare mol de dirijare Ceatal Sfântu Gheorghe, mal drept,
Mm 33+1560 – Obiect 7
Molul de la bifurcaţie va fi consolidat astfel: capul de mol va fi consolidat
perimetral, dar şi pe o lungime de cca. 40 m spre aval cu blocuri de piatră de 0,5 - 2
t/buc, pe toată lăţimea acestuia. Această carapace din blocuri de 0,5 - 2 t/buc va fi
prelungită pe malul drept al Canalului Sulina, spre aval, cu cca. 95 m şi pe malul stâng
al braţului Sfântu Gheorghe, cu cca. 70 m. Din considerente de conservare a şenalului
navigabil, carapacea din blocuri de piatră brută va avea pantele taluzului 1:1,5.
Coronamentul lucrării va fi realizat la nivelul de 10 % + gardă 0,5 m (+4,60 MNS).
- Mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna, mal stâng, Mm 23+1110,
L=25 m – Obiect 8
Molul de acces la lacul Fortuna va avea o lungime de 25 m. Coronamentul proiectat
este la cota 3,75 m MNS (nivel 10 % + gardă 0,5 m). Corpul molului este din piatră
nesortată 10 – 500 kg/ buc care se va proteja cu o carapace din piatra 0,2 – 1 t cu
grosimea de 1,2 m şi cu pantele taluzelor de 1:1,5. La partea inferioară carapacea
sprijină pe o saltea din 2 fețe de geotextil, lestată pe o grosime de 30 cm, cu piatră brută
10 -50 kg/buc.
- Consolidarea celor două diguri (jetele) de nord şi de sud, existente pentru direcţionarea
şenalului navigabil în Marea Neagră, respectiv:
1. Jetela de nord, cu o lungime de circa 7700 m – Obiect 13
10
2. Jetela de sud, cu o lungime de circa 6900 m – Obiect 14
Limita aval a jetelelor insubmersibile se află în prezent la cca. 9,1 km în aval de
Mm 0 (Hm 77-79). Jetelele insubmersibile sunt prelungite spre mare cu jetelele
submersibile, care au o lungime de cca. 60 m şi cota coronamentului la cca. -1,3÷-1,8
mMNS.
Ȋn prezent, jetelele insubmersibile de nord şi de sud care alcătuiesc Bara Sulina se
prezintă după cum urmează:
- ambele jetele şi-au păstrat aliniamentul, care este vizibil şi delimitează şenalul
navigabil;
- jetela de nord este, în general, mai bine conturată decât cea de sud,
anrocamentele din corpul jetelei de nord alcătuiesc, pe sectoare extinse (în special pe
cca. 200 m în amonte de farul nou), un coronament mai lat şi realizat la cote superioare
faţă de jetela de sud;
- pe sectorul amintit anterior există deversări ale apei din bară prin jetela de sud,
datorită lăţimii insuficiente a jetelei şi coronamentului realizat la o cotă inferioară celei de
siguranţă;
Ȋn conformitate cu cerinţele Caietului de sarcini şi pentru a elimina neajunsurile existente
în prezent, în studiul de fezabilitate s-a propus consolidarea jetelelor, astfel:
- pe sectoarele unde cota superioară a jetelei existente este în prezent inferioară
cotei +2,0 mMNS, coronamentul a fost ridicat la această cotă, care devine astfel cota
minimă a jetelelor insubmersibile pe toată lungimea acestora;
- lăţimea la coronament a jetelelor a fost stabilită la 3 m; pe zonele unde lăţimea
actuală depăşeşte 3 m, nu se va interveni;
- s-a prevăzut completarea cu blocuri de piatră a golurilor din corpul jetelelor şi
împănarea pietrei noi cu anrocamentele existente;
- nu s-a intervenit asupra digurilor submerse, întrucât cota actuală a coronamentului
este superioară celei cerute în Caietul de sarcini (-2,0 mMNS).
Cu toate că pe unele tronsoane ale jetelelor, traseul în plan nu este perfect
geometrizat, proiectantul a propus, pe cât mai mult posibil, păstrarea axelor actuale ale
jetelelor, pentru a nu creşte cantităţile de lucrări, respectiv consumul de piatră.
La Bara Sulina s-a constatat că, în condiţiile actuale de scădere a depunerii de
aluviuni la intrarea Canalului Sulina în mare (confirmată de observaţiile în timp ale
beneficiarului), nu mai este oportună menţinerea capcanei de aluviuni. Aceasta este de
fapt un bazin lateral Canalului, care ar trebui să reţină o mare parte din sedimentele ce
tranzitează Canalul Sulina. Studiile din anii 2007 arată că doar 1-25% din sedimentele
ce tranzitează Canalul ar putea fi captate de către capcana de aluviuni. (IPTANA 2004,
DHV, Ecorys, DHI şi Consitrans 2007).
În concluzie, nu se justifică realizarea şi operarea unei capcane de aluviuni la Bara
Sulina, cum s-a practicat în trecut,singurele lucrări propuse la intrarea Canalului în mare
11
fiind cele de consolidare a celor două diguri existente, necesare direcţionării şenalului
navigabil în Marea Neagră.
Având în vedere că pentru realizarea obiectivului de investiţii ”Studiu de Fezabilitate
pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” beneficiarul AFDJ Galaţi
doreşte obţinerea finanţării prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020,
pentru încadrarea în limitele programului, construcţiile hidrotehnice din cadrul
obiectivului de investiţii au fost împărţite în două loturi: LOT 1 cuprinde toate lucrările
(atât cele de pe malul stâng cât şi cele de pe malul drept) începând de la bifurcaţie
(Ceatal Sf. Gheorghe) şi până la Mm10 + 700 (la est de localitatea Crişan, care e cam la
mila 12). LOT 2 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng, cât şi cele de pe
malul drept) începând de la Mm10+700 şi până la Hm 80 (de la est de localitatea Crişan
până la localitatea Sulina şi de acolo la Hm 80).
La realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse se vor utiliza numai materiale
agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare precum şi legislaţiei şi
standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E.
Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile H.G. nr. 766/1997 şi a Legii nr.
10/1995 cu modificările şi completările ulterioare privind obligativitatea utilizării de
materiale agrementate tehnic pentru execuţia lucrărilor.
Importanţa social-economică a acestor construcţii hidrotehnice, având în vedere
cerinţele privind calitatea,durata de exploatare şi condiţiile de teren şi mediu, cât şi
mărimea comunităţilor implicate, încadrează investiţia în conformitate cu Legea nr.
10/1995 reactualizata în categoria de importanţă “C” – Construcţii de importanţă
normală.
Lucrările de apărări pe Canalul Sulina trebuie să asigure:
• Circulaţia navelor maritime în condiții de siguranţă pentru toate nivelurile apelor
între etiajul navigabil şi nivelul maxim navigabil.
• Coronamentul lucrărilor de apărare să fie stabilit la nivelul apei cu probabilitatea
de depăşire de 10 % plus o gardă de 0,5 m (Principiu adoptat până în prezent de
Ministerul Transporturilor şi AFDJ).
• Incadrarea în Masterplanul de mediu pentru Deltă care preconizează inundarea
naturală a Deltei. În acest scop pe sectoarele unde coronamentul lucrărilor de
apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării sunt necesare nişe de
comunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare.
• Lucrările de apărări protejează malurile contra eroziunilor şi a instabilității
provocate de gradientul hidraulic creat de diferențele de nivel ale apelor din Canal
şi din spatele apărării. Soluțiile constructive vor avea prevăzute filtre hidraulice
sub mantaua de protecţie. Împotriva eroziunilor se vor prevedea saltele de
protecție antierozională pe o lăţime determinată de eroziunile previzionate spre
albia canalului. Saltelele antierozionale se vor poziționa la cel puţin 1,5 m sub
nivelul minim al apelor pentru a permite navigaţia ambarcațiunilor mici.
12
• Lucrările de apărări se vor verifica să se afle la distanţe corespunzătoare de
limitele şenalului navigabil.
• Stabilitatea malurilor pe care se aşează lucrarea de apărare se va verifica în
ansamblu, conform situației geotehnice determinate.
Apărările de maluri noi, în cazul în care la capetele amonte şi aval se continuă cu
apărări de maluri existente, se vor racorda pe o lungime de circa 50 de m.
La realizarea construcţiilor hidrotehnice se vor folosi în principal diferite sortimente de
piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate în afara ariilor
protejate, astfel că nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor naturale
protejate.
Asigurarea energiei electrice
Energia electrică necesară pentru alimentarea unor utilaje şi instalaţiilor de şantier se va
asigura din sursă proprie de energie (grup electrogen) la punctele de lucru, dacă
anumite operaţiuni din faza de construcţie ar necesita-o.
Alimentarea cu apa
Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea apei de
suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului.
În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi asigurat
prin distribuirea de apă îmbuteliată transportată la puctele de lucru prin grija
Constructorului. În faza de funcţionare nu este cazul.
Evacuarea apelor uzate
În faza de construcţie, pentru colectarea apelor uzate menajere de la activităţile igienico
– sanitare ale angajaţilor vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile,
vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din
amplasament prin contract cu firme de salubrizare. În faza de funcţionare nu este cazul.
La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei tehnologice
şi nici a unui agent termic.
Durata construcţiei
Durata de realizare a investiţiei, (inclusiv perioada anteconstrucţie), pentru fiecare
variantă constructivă de amenajare a infrastructurii, este estimată la:
- Scenariul 1- Varianta 1: 60 de luni, din care 12 luni perioada anteconstrucţie
pentru ambele Loturi şi perioada de execuţie de 48 luni pentru fiecare lot în parte (48
luni pentru Lotul 1 şi 48 de Luni pentru Lotul 2).
1.6. Etapele de execţie ale proiectului

- Delimitarea pe teren a a fiecărui obiect de investiţie.
- Pregătirea fronturilor de lucru prin curăţirea amprizei.
- Extragerea vegetaţiei lemnoase şi evacuarea din aplasament pe calea apei spre
locurile de valorificare indicate de beneficiar.
13
- Profilarea malurilor la cotele din proiect în zonele propuse la consolidare cu apărări de
mal, prin dragare.
- Executarea construcţiilor hidrotehnice proiectate conform tehnologiilor stabilite în
proiect.
- Retragerea utilajelor, evacuarea resturilor de materiale, deşeuri după terminarea
lucrărilor, pentru eliberarea tuturor terenurilor posibil ocupate temporar.
O eşalonare a execuţiei pe obiecte de investiţie şi ani se poate prezenta după cum
urmează:
ANUL I
1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la
starea iniţială, lunile X - XII
2) Studii teren, documentaţii pentru obţinerea avizelor şi acordurilor, lunile I – III
3) Intocmire proiect tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie si obtinerea Dtac ,
lunile X – XII
4) Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor , lunile IV –
IX
5) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile X – XII
ANUL II
starea iniţială , lunile I – XII
2) Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului , luna IV
3) Intocmire proiect tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie şi obţinerea Dtac ,
lunile I – XII
4) Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor, lunile I – XII
5) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I – XII
6) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I – XII:
-Apărări mal –ob.1,2.
-Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3
-Reabilitare estacade –ob.6.1
-Consolidare mol dirijare ob.7
7) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I – XII :
-Apărare mal-ob.9.
-Estacade noi-ob.12.1
8) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi

neprevăzute , lunile I – XII
14
ANUL III
starea iniţială, lunile I – XII
-Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3
-Reabilitare estacade –ob.6.1
-Consolidare mol dirijare ob.7
-Apărare mal-ob.9.
-Estacade noi-ob.12.1
neprevăzute, lunile I – XII
ANUL IV
-Estacade noi-ob.5.4.
-Reabilitare estacade –ob.6.2,6.3,6.4,6.5.
-Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8
-Apărare mal-ob.10,11
-Consolidare jetele-ob.13,14.
6) Întocmirea Cărţii Tehnice a Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor, lunile I – XII
ANUL V
2)Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I – XII
-Reabilitare estacade –ob.6.2,6.3,6.4,6.5.
15
-Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8
-Apărare mal-ob.10,11
-Consolidare jetele-ob.13,14.
6) Pregătirea personalului de exploatare, probe tehnologice, teste, lunile XI – XII
7) Întocmirea Cărţii Tehnice a Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor, lunile I – XII
1.7. Durata etapei de funcţionare

Durata normală de viaţă a construcţiilor hidrotehnice este stabilită în conformitate cu
prevederile HG 2139/2004 – Catalog privind clasificarea şi duratele normale de
funcționare a mijloacelor fixe pentru fiecare tip de lucrare proiectată şi se prezintă în
tabelul de mai jos:
Tabelul 1. Durata de funcţionare

Durata normală de
Codul de clasificare Denumirea mijlocului fix
funcţionare (ani)
1.3.9 Estacade 40 - 60
1.3.12 Bolarzi, Apăratori de cheu 20-30
Lucrări de dirijare şi apărări de
1.4.2 şi 1.4.2.2 maluri din piatră bruta, beton 24 – 36
armat
1.4.4 Pereuri în spatele estacadelor 24 – 36
1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în

scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei
Proiectul nu are scop productiv, rezultatul se încadrează în sfera serviciilor şi
reprezintă construcţii hidrotehnice pentru protecţia malurilor Canalului Sulina.
Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice, în faza de construcţie, singura
resursă energetică o reprezintă motorina necesară funcţionării utilajelor (barjă, draglină,
macara plutitoare, buldozer pentru apărările de mal; greifer, buldozer, vibro-înfigător,
compactor pentru estacade noi sau reabilitare estacade, remorci de transport piatră din
cariere la locul de îmbarcare pe barjă, barje pentru transportul surplusului de material
dragat la locurile de depozitare/deversare aprobate anual de Apele Române), în
perioada anilor II –V de eşalonare a lucrărilor pentru realizarea proiectului.
Utilajele vor funcţiona intermitent, în fronturi mici de lucru. Cea mai mare durată
de funcţionare o vor avea utilajele « în plutire », iar dintre acestea macaraua plutitoare şi
draglina.
16
Calculul cantităţilor de motorină se va putea realiza după desemnarea
constructorului şi realizarea proiectului de execuţie. Atunci se vor cunoaşte date
concrete despre parcul de utilaje, orarul de funcţionare, consumuri specifice.
Alimentarea cu combustibilul necesar funcţionării utilajelor se va face de la staţii de
carburanţi existente, prin grija constructorului. Pe amplasament nu se va instala depozit
de combustibili (motorină). Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor de la toate
activităţile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului se va efectua în afara perimetrului, la
sediul titularului de activitate sau la unităţi specializate din localităţile învecinate, astfel
că nu vor rezulta pe amplasament deşeuri de tipul piese metalice uzate, cauciucuri
uzate, ulei uzat, produse petroliere.
1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Prin specificul produsului care se va realiza, respectiv construcţii hidrotehnice, nu
se consumă şi nu se stochează materii prime periculoase, şi nu se produc/ stochează
substanţe sau preparate chimice periculoase/nepericuloase.
Resursele naturale necesare implementării proiectului sunt nepericuloase şi vor fi
utilizate doar în faza de construcţie:
- diferite sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere
autorizate situate în afara ariilor protejate;
- cantităţi reduse de apă, necesară pentru prepararea unor mici cantităţi de betoane
sau mortare necesare la fixarea elementelor prefabricate utilizate la estacade şi pentru
udatul sistemului rutier (în perioade secetoase) pe care se transportă produsele de
carieră, care va fi
La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu vor fi exploatate resurse naturale din
cadrul ariilor naturale protejate.
Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse

(necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria „nepericuloase” şi se
constituie din:
- anrocamente– diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite
dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate;
- piloţi/grinzi din beton prefabricat, precomprimate şi placa monolită din beton armat;
- beton armat monolit/prefabricat, nisip;
- fier, oţel laminat special;
- material local provenit din dragare pentru umpluturi.
Cantităţile de materiale sunt prezentate pe obiecte de investiţii în Centralizatoarele din
Anexe.
În tabelele 2-5 se prezintă informaţii despre tipurile, cantităţile şi clasificarea materiilor
prime şi materialelor estimate a fi utilizate pentru apărări de mal, consolidare mol de
dirijare Ceatal Sf, Gheorghe , mol de dirijare pentru protecţia accesului la Lac Fortuna,
17
reabilitare diguri insurmensibile de la bara Sulina, estacade noi şi reabilitare estacade
existente.
Tabelul 2. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea apărărilor de mal

Denumirea materiei Cantitatea Categoria Periculozitate Fraze de risc
prime, a substanţei necesară pentru *) *)
sau a preparatului realizarea
chimic apărărilor de mal
Umplutura cu material 99281 mc N - -
dragat
Prism din piatra bruta 402856 mc N - -
nesortata 10-500
kg/buc sub nivelul apei
si umplere gropi
Imbracaminte din piatra 110104 mc N - -
bruta 10-50 kg/buc - 20
cm grosime din totalul
de 1.2 m al carapacei
pentru protejarea
saltelei
bruta 0.2-1t/buc
Filtru din geotextil 253057 mp N - -
Saltea din doua fete de 858874 mp N - -
geotextil umpluta cu
nisip
Piatra 10 - 50 kg/buc 139804 mc N - -
pentru lestare saltea
Umplutura din piatra 65513 mc N - -
bruta nesortata 0-500
kg/buc sub trotuare
Aplanarea taluzului cu 42225 mc N - -
piatra sparta
*) Conform HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea , ambalarea şi etichetarea substanţelor
periculoase
Tabelul 3. Estimarea cantităţilor de materiale pentru consolidare /realizare moluri de

dirijare
Denumirea materiei Cantitatea Categoria Periculozitate Fraze de risc *)
prime, a substanţei necesară pentru *)
chimic apărărilor de mal
Prism din piatra bruta 550 mc N - -
nesortata 10-500 kg/buc
sub nivelul apei si
umplere gropi
18
bruta 0.2-1t/buc
bruta 0.5-2t/buc
Saltea din doua fete de 985 mp N - -
geotextil umpluta cu
nisip
Piatra 10 - 50 kg/buc 205 mc N - -
pentru lestare saltea
periculoase
Tabelul 4. Estimarea cantităţilor de materiale pentru reabilitarea digurilor insurmensibile

Denumirea materiei Cantitatea necesară Categoria Periculozitate Fraze de
prime, a substanţei pentru reabilitare *) risc *)
sau a preparatului diguri insurmensibile
chimic
Imbracaminte din 169015 mc N - -
piatra bruta 0.5-1t/buc
periculoase
Tabelul 5. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea estacadelor (noi şi

reabilitare estacade existente)
Denumirea materiei Cantitatea Categoria Periculozitate Fraze de risc
prime, a substanţei necesară pentru *) *)
chimic estacadelor noi/
reabilitare estacade
existente
Umpluturi din 2100 mc N - -
material localdragat,
bine
compactat pentru
executia platformei
de legatura cu
estacada
Piloti din beton armat 557 buc N - -
prefabricat, de
0,35x0,35x17 m,
batuti de la apa
Beton armat 1518 mc N - -
monolit/prefabricat
C35/45, in
elementele
structurale ale
19
estacadei, inclusiv
cofraje, armaturi
Beton armat monolit 579 mc N - -
C35/45 in fundatii,
placa estacadei si
pasarela de acces,
inclusiv cofraje,
armaturi si confectii
metalice, balustrade
Bolarzi pe estacada 63 N - -
Binte din beton armat 40 N - -
pe maluri, amonte si
aval de estacada
Amortizori din rulouri 187 N - -
de cauciuc, inclusiv
prinderile
Pereu de protectie a 1980 mc N - -
platformei de legatura
cu estacada, cu
anrocamente de 0,2-1
t/buc pe strat suport
din geotextil si piatra
sparta, inclusiv
fundatia de la baza
Amenajarea 495 mc N - -
sistemului rutier al
platformei de legatura
cu estacada, cu
piatra sparta 25-63
mm, pe un strat
suport de balast si
geotextil
Saltea antierozionala 2550 mp N - -
din 2 feţe de
geotextil, umpluta cu
nisip si protejata cu
piatra bruta de 10-50
kg/buc, ptr.protectia
taluzului in zona
estacadei
periculoase
Procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare va fi asigurată de constructor,

care va decide şi asupra surselor de unde vor fi luate aceste materiale de construcţie.
Produsele de balastieră vor fi procurate de la unităţi specializate situate în afara ariilor
protejate. Cantităţile necesare fiecărei etape de lucru vor fi aprovizionate periodic de la
20
firme specializate, în baza unor contracte semnate cu furnizori autorizaţi. Transportul va
fi efectuat parţial terestru, pe reţeaua de drumuri judeţene existente până la locul de
îmbarcare pentru transport pe apă.
Alimentarea mijloacelor de transport terestru se va face la staţiile de combustibili din
localităţi.
In caietele de sarcini proiectantul precizează caracteristicile materiilor prime ce vor
trebui achiziţionate pentru respectarea cerinţelor de calitate, conform actelor legislative
în vigoare.
Alte substanţe sau preparate chimice periculoase nu vor fi nici utilizate nici nu vor
rezulta din activităţile derulate în perimetrul proiectului, în niciuna din fazele proiectului.
1.10. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi
de proiect
În nici una din fazele proiectului nu se produc radiaţii electromagnetice,
ionizante sau poluare biologică (microorganisme, viruşi).
Doar în faza de construcţie a proiectului, în sectoarele din lungul malurilor Canalului
Sulina pe care se execută lucrările hidrotehnice propuse, singurele surse de emisii
relevante vor fi cele legate de zgomot, vibraţii produse în timpul lucrului de utilajele în
funcţiune.
Sursele de zgomot şi vibraţii
Tabelul 6. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de proiectul în faza de

construcţie
Tipul Sursa de Nr. Limită Poluare de Măsuri de eliminare sau
poluării poluare surse de maximă fond reducere a poluării
poluare admisă
pe pentru
punct om şi
de lucru mediu
Zgomot Punctiforme în Zgomote şi - Atenuator de zgomot
zona frontului vibraţii (manţoane de cauciuc)
de lucru): produse de - Optimizarea graficului de
trecerea lucru
- apărări de navelor/ - Managementul traficului
maluri ambarca pentru transportul de
barjă 4 ţiunilor cu materiale
draglină motor pe
macara Canalul
plutitoare Sulina
buldozer
- estacade
21
greifer 4
vibro-înfigător,
compactor
macara plutitoare
- transport
basculante de
transport piatră
3
barje transport
surplus material
dragat
1
Radiaţie
electromag - - - - -
netică
Radiaţie
- - - - -
ionizantă
Poluare
biologică
- - - - -
(microorgan
isme, viruşi)
Construirea apărărilor de maluri implică folosirea unor utilaje grele, respectiv

vase/barje pentru transportul materialelor la punctele de lucru şi macarale pentru
manevrarea materialelor. Cum accesul terestru este aproape imposibil de-a lungul
Canalului Sulina, toate lucrările se vor face de pe apă. Funcţionarea barjelor, a
macaralelor plutitoare etc.
reprezintă surse punctiforme de zgomote şi vibraţii în fronturile de lucru, de mai mică
intensitate în comparaţie cu zgomotele şi vibraţiile navelor în trecere pe Canal.
Deplasările camioanelor ce cară materialul de construcţii din cariere la punctul de
încărcare în vase (barje), reprezintă o a doua sursă de zgomote şi vibraţii, dar acest
impact este totuşi exterior deltei şi aparţine unei zone unde zgomotul ambiant este mult
mai puternic. Toate materialele sunt transportate la punctele de lucru în cea mai mare
parte pe calea apei. În această privinţă nivelele zgomotelor şi vibraţiilor sunt aceleaşi ca
pentru orice alt vapor ce foloseşte Canalul Sulina.
Puterea acustică maximă pe tipuri de utilaje şi mijloacele de transport folosite în
executarea proiectului este redată în tabelul 7.
22
Tabelul 7. Nivelurile de zgomot ale surselor reprezentate de utilajele şi mijloace de
transport
Nivel de zgomot Nivel de zgomot

Nr.crt. Utilaj măsurat în la distanta de 15 m
apropierea sursei (db(A))
(db(A))
1 excavator 117 80 – 90
2 buldozer 115 80 – 90
4 autogredere 112 80 – 90
5 compactoare 105 75 - 85
6 autocamion de mare 107 75 – 85
tonaj (basculante)
5 utilaj de dragare 75 65
6 greifere 75 65
In general, utilajele produc între 75 dB(A) si 90 dB(A) în condiţii normale de

funcţionare, zgomot măsurat la 15 m distanţă de utilaje. Pe măsură ce creşte distanţa
faţă de sursă, scade în intensitate nivelul zgomotului. Se estimează că nivelurile de
zgomot la limita fronturilor de lucru pot avea valori mediate pe 24 h (Leq.24h) mai mici
de 75 dB(A).
Activitatea utilajelor şi a vehiculelor constitue o sursă de poluare fonică locală,
nivelul de zgomot generat putând depăşi în anumite perioade de lucru limitele stabilite
de STAS 10009 - 88 "Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru
nivelul de zgomot la limita funcţională: 65 dB(A) cu maxim la 90 dB(A). De menţionat că
acest nivel - 90 dB(A) - este similar tractoarelor şi utilajelor folosite curent în zonă
pentru lucrările agricole ţi este sub nivelul de zgomot de fond datorat traficului naval de
pe Canalul Sulina.
Înainte de începerea lucrărilor şi pe toată durata fazei de construcţie, se va
monitoriza traficul rutier de pe traseele de transport ale produselor din carieră la locurile
de îmbarcare pe barje precum şi traficul naval din sectoarele pe care se execută
lucrările hidrotehnice în vederea optimizării circulaţiei şi a reducerii nivelurilor de poluare
fonică sau cu noxe.
1.11. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Poluare atmosferică
În niciuna din fazele proiectului nu se produce poluare biologică.
În faza de construcţie, pe plan local şi temporar, se generează o serie de poluanţi
atmosferici datorită funcţionării utilajelor din punctele de lucru. Sursele acestea de
poluare sunt punctiforme:
23
-în sectoarele în care se vor executa apărări de maluri : barjă, draglină, macara
plutitoare, buldozer ;
-în sectoarele în care se vor executa estacade noi/ reabilitate: greifer, vibro-
înfigător, compactor, macara plutitoare .
Pentru transportul produselor din cariere sau surplusului de material dragat, sursele de
poluare a aerului sunt mobile:
- camioane de transport piatră din cariere până la locul de îmbarcare în barje ;
- barje pentru transportul surplusului de material dragat la locurile aprobate de

deversare.
Poluanţii atmosferici din gaze de eşapament, generaţi doar în faza de construcţie,
sunt de tipul: mono şi dioxid de carbon (CO ; CO2); oxizi de sulf (SOx) ; oxizi de azot
(NOx) ; metale grele şi alţi poluanţi în concentraţii reduse.
În timpul transportului terestru, de la cariere la locul de îmbarcare pe barje se pot emite
în aer particule în suspensie/sedimentabile (praf).
Luând în considerare că lucrările se desfăşoară în zona malurilor din lungul
Canalului Sulina, într-o zonă unde viteza vântului este destul de mare, cu curenţi care
activează aproape permanent, se preconizează că pulberile şi noxele emise în
atmosferă se disipează în scurt timp de la producere (mai ales că activitatea utilajelor
este intermitentă şi în fronturi mici de lucru) şi este improbabil să se depăşească
Limitele Maxime Admise (LMA).
Din observaţiile făcute cu ocazia unor lucrări similare executate în anii precedenţi, se
poate afirma că în zonă, poluarea aerului pe perioada lucrărilor este mai mică decât cea
cauzată în timpul navigaţiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru poluarea cu particule în
suspensie.
Poluare pentru ape
Se produce numai în faza de construcţie a proiectului.
Ea se poate manifesta prin :
1) Creşterea turbidităţii apei în ampriza lucrării şi în aval rezultată din activitatea de
dragare pentru profilarea malurilor în sectoarele în care se vor executa construcţiile
hidrotehnice.
O importantă parte din materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile
prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în
fluviu. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor
rămâne un timp în suspensie şi vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-
se prin depunere, pe diferite distanţe.
Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu
ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil.
Prin urmare, creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect
negativ nesemnificativ.
24
Realizarea umpluturilor şi a protecţiei de mal din anrocamente poate conduce la
poluare locală şi de scurtă durată a apelor tot prin creşterea gradului de turbiditate.
2) Funcţionarea utilajelor şi echipamentelor «în plutire» în şantierele de lucru poate

conduce la o deversare accidentală în apele Dunării a unor cantităţi de reziduri petroliere
(motorină, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de santină în cazul
funcţionării/exploatării necorespunzătoare a utilajelor.
Riscul este comparabil cu cel rezultat în urma navigaţiei sau altor funcţii ale Canalului
Sulina.
Constructorul va trebui să asigure o administrare eficientă a punctelor de lucru cu
respectarea măsurilor de protecţie a mediului. În acest fel riscul producerii poluării
accidentale a apei vor fi minime.
Poluare pentru sol, subsol

Sursele de poluare pentru sol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor
de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor “în plutire”. Sunt şi anumite operaţiuni care
presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de
exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în
barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc.
Printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii
tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili
care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru.
Pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului din şantierele de lucru trebuie
respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte.
Nu se preconizează poluarea subsolului prin realizarea construcţiilor hidrotehnice
propuse în proiect.
1.12. Principalele alternative studiate

Nu sunt variante de amplasament ci alternativa constă în soluţii constructive
diferite.
În cadrul proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul
Sulina – Etapa Finală”, s-au analizat două scenarii privind soluţiile constructive,
respectiv :
- Scenariul 1- varianta 1,
- Scenariul 2- varianta 2
Atât în scenariul 1 cât şi în scenariul 2 sunt propuse aceleaşi capacităţi de lucrări,
diferenţa constând în soluţii constructive diferite.
In general, în Scenariul 2 sunt utilizate soluţii constructive folosind ca element de
construcţie blocuri de piatră cu taluzul minimal şi berma la bază, pentru construcţia
25
molurilor şi a epiurilor soluţia fără cutii de beton iar la estacade soluţia cu palplanşe în
locul variantei cu piloţi de beton.
Soluţiile tehnice au fost analizate şi adoptate astfel încât implementarea
proiectului să nu aibă efecte negative asupra mediului înconjurător.
Scenariu recomandat de elaborator
Scenariul recomandat de prestator este scenariul 1 – varianta 1 deoarece
impactul asupra mediului, manifestat în faza de construcţie, este mai redus datorită:
fazele de execuţie necesită cantităţi mai mici de lucrări şi materiale, timpii de lucru sunt
mai reduşi, emisiile de noxe, zgomot, vibraţii sunt diminuate în comparaţie cu
alternativa.
1.13. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului

Investiţia se va realiza în judeţul Tulcea, de-a lungul Canalului Sulina, bazin
hidrografic Dunărea, cod cadastral XIV, curs de apă fluviul Dunărea, pe terenuri aflate în
domeniul public al UAT Sulina, UAT Crişan, UAT Maliuc.
Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea
lucrărilor deja executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină
Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm
80. În afară de aceste lucrări se va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila
marină Mm 43+150.
Din punct de vedere administrativ, amplasamentul proiectului a fost propus în
intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan,
intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei
Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul
Sulina, judeţul Tulcea.
1.14. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura

existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, zone de protecţie
sanitară, arii naturale protejate, etc.
Informaţii despre utilizarea curentă a terenului
Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv cu construcţiile hidrotehnice proiectate
din cadrul proiectului analizat este de 946.600mp (cca. 95 ha).
Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone
propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării
silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal
stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în
zona localităţilor, şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole,
păşuni sărace, maluri erodate (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan,
Sulina).
26
Tipul de proprietate este domeniu public de interes naţional,domeniu public de
interes local, conform avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi
Maliuc.
Folosinţa actuală: ape – Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor
emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc.
Destinaţia existentă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări
aferente – Canalul Sulina.
Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a
terenurilor din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin
Planurile de Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi
amenajări aferente – Canalul Sulina.
Terenurile pe care sunt amplasate obiectivele de investiţie se află în proprietatea
statului şi sunt administrate de AFDJ Galaţi. Aceasta foloseşte şi zona de siguranţă a
Canalului Sulina în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul
uscatului atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru
operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile, conform
Ordonanţei nr.22/1999 – art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2.
Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a
zonei de siguranţă a Canalului Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de
terenuri agricole sau silvice.
Abordarea lucrărilor se va face dinspre apă spre uscat, folosind barje care vor
transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare. Pentru execuţia
lucrărilor propuse în proiect nu se consideră necesare construcţii de clădiri, locuri de
parcare etc. la punctele de lucru.
Organizarea de şantier
Cade în grija constructorului care va câştiga licitaţia de execuţie şi nu necesită
ocupări de teren pentru construcţii, depozite, utilităţi. Nu este necesară conectarea la
utilităţi existente, respectiv reţele de alimentare cu apă sau canalizare, reţele electrice,
reţele gaze naturale etc. şi nici ne e necesară crearea unor utilităţi noi. Pe perioada fazei
de construcţie utilităţile vor fi asigurate intern prin grija constructorului şi vor consta în
aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată pentru muncitori în timpul lucrului, fose
septice vidanjabile şi pubele pentru eventuale deşeuri menajere, la punctele de lucru pe
uscat, un generator de energie electrică pentru acţionarea ocazională a unor utilaje sau
semnalizare de noapte a unor perimetre sau ambarcaţiuni. Va fi închiriat un spaţiu ca
birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi utilizat pe durata fazei de
construcţie.
Nu vor fi necesare construcţii administrative, amenajări de drumuri, spaţii de
cazare pentru muncitori, spaţii de depozitare materiale, combustibili, lubrifiaţi pe
amplasament, nu este necesar acces la utilităţi.
27
Activităţile proiectului nu sunt concentrate într-un singur punct de lucru, ele se vor
desfăşura în zona malurilor parţial submerse din lungul Canalului Sulina, pe anumite
sectoare de pe malul drept sau stâng, fiind grupate în cele două loturi descrise anterior.
Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la fronturile de lucru. Cea mai mare parte
a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe
elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim
de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors (
dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În
timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la
firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul
personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate
periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament
nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape
uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de cazare – pensiune,
care va avea şi regim de cantină).
Depozitarea temporară a produselor de carieră/materialelor necesare se va face
în locuri deja destinate acestei utilizări, precizate de Beneficiar (AFDJ). Din aceste
depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor pentru a fi
transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se va face ritmic, în raport cu
consumul de materiale.
Valori culturale, istorice sau arheologice nu se regăsesc pe amplasamentul
proiectului sau în proxima vecinătate a acestuia.
Informaţii despre zonele de protecţie sanitară

În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate
potabilizării, fără zonă de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina.
Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile
hidrotehnice propuse în “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul
Sulina – Etapa Finală”.
Valori naturale- areale sensibile ce pot fi afectate de proiect

1) Corpuri de apă - Ape curgătoare : - Dunărea şi braţele sale
- Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei
Dunărea şi braţele sale include cele 3 braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi Sfântu
Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru, Cernovca,
Babina, Musura), iar la Sfântu Gheorghe, Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. Acestea
reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele Dunării de la
Ceatalul Chiliei.
28
O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă, pentru
dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton, zooplancton şi
zoobentos).
Ihtiofauna domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus
carpio), şalău (Lucioperca sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax), morunaş
(Vimba vimba carinata), obleţi (Alburnus alburnus, Chalcalburnus chalcoides
danubicus), sabiţă (Pelecus cultatrus), sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser
ruthenus), viză (Acipenser nudivendtris), sturioni marini în migraţie pentru reproducere:
morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus),
precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). Acest tablou ihtiologic se schimbă în
funcţie de modificarea gradului de calitate a apei.
Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei - acest tip de ecosistem este reprezentat în
principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche), canale importante (Mila
35, Sireasa-Şontea, Arhipenco - Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste,
Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov, etc.) şi altele. Aceste canale, ca artere
importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre, se caracterizează
prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de
sezon (ape mari de primăvară, ape mici de toamnă).
Lucrările hidrotehnice propuse în proiect se vor realiza în lungul Canalului Sulina,
pe anumite sectoare de pe malurile drept/stâng.
Realizarea investiţiei nu presupune modificarea nivelurilor, debitelor sau
volumelor de apă existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării.
Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului
Sulina nu va fi redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea,
scurgerea apei pe Canalul Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de
modelarea matematică 2D. Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării,
deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului.
Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor
sunt asigurate prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de
execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect.
Criteriile de proiectare au fost stabilite pentru a se încadra în Master Planul
Biosfera Delta Dunării, care preconizează inundarea naturală a Deltei. In acest scop, pe
sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din
spatele apărării s-au proiectat nişe de cumunicare practicate în corpul lucrărilor de
apărare.
Nu există surse directe pentru poluarea pânzei freatice sau a apelor Dunării.
Impotriva poluărilor accidentale, spre exemplu, scurgeri de carburanţi sau uleiuri de la
mijloacele de transport, din utilajele folosite pentru excavare, umplere etc., trebuie
respectate măsurile normale de lucru în cadrul unui şantier.
29
2) Habitate naturale
- acvatic - Canalul Sulina, cu vegetaţie de stuf inundat şi salcie pitică;
- amfibiu - regiuni mlăştinoase cu stufăriş vechi, pâlcuri de salcie inundate, plaje
nisipoase-mâloase, dispuse în lungul Canalului Sulina;
- terestru – grinduri aluvionare, păşuni uscate dispuse în lungul Canalului Sulina.
Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă.
Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei
malurilor, efectuată dinspre apă, de vegetaţia crescută spontan. Include în principal
tăierea vegetaţiei dezvoltată neregulat în habitatul acvatic (stuf inundat şi sălcii pitice)
sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din
lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal
(Fig 2.- Profil reprezentând habitatetele de vară din Delta Dunării). Această vegetaţie din
zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru
profilarea malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie
pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu
fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-
mal.
Cuantumul acestor extrageri de vegetaţie este nesemnificativ raportat la lungimea
frontului de lucru şi nu afectează existenţa habitatelor naturale din lungul Canalui Sulina.
3) Areale în care trăiesc specii protejate

În raport cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe
teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonele strict protejate (zone de protecţie
integrală) şi zonele tampon care le protejează se situează în afara sferei de influenţă a
amplasamentul proiectului.
Localizarea lucrărilor propuse în proiect este situată în zona de dezvoltare
durabilă din cuprinsul RBDD, pe terenuri puternic antropizate, la distanţă semnificativă
faţă de zonele de protecţie integrală (20 zone) şi a celor tampon (13 zone), care se află
în afara sferei de influenţă a proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de
maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.
Doar zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,respectiv
Lacul Potcoava cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, sunt în
vecinătatea malului drept al Canalului Sulina (între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic,
limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina (vezi Fig.1 Rezervaţie naturală - Lacul
Potcoava), dar nu sunt influenţate de construcţiile hidrotehnice proiectate.
30
Fig. 1. Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava
Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta ecosistemele

lacului Potcoava şi ale zonei tampon care o înconjoară.
Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice,
locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de
cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu
regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova,
Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.),
cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată
la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 21 ).
Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă
destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe
Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor
hidrotehnice propuse în proiect.
31
Doar două zone de interes ornitologic pot fi considerate mai apropiate de
amplasamentul proiectului dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru şi
anume:
- Rezervaţia naturală Lacul Potcoava (zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării) cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează. Din punct
de vedere ornitologic este importantă prin existenta unei colonii mixte de stârci şi
ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic
(Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera),
raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul
(Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic,
stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc.
Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de
importanţă ornitologică existente în Rezervaţia naturală Lacul Potcoava. şi ale zonei
tampon Lacul Potcoava.
- Golful Musura situat în zona maritimă, în extremitatea nord-estică a sitului ROSPA
0076 Marea Neagră. Din punct de vedere ornitologic este important ca loc de hrănire şi
popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda
cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe).
Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului
Musura este cel din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de
intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord. Aceste diguri
existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de
consolidare (reparare) a lor.
importanţă ornitologică existente în Golful Musura.
În raport cu reţeaua de arii protejate Natura 2000, terenul din amplasamentul
analizat se situează în cuprinsul ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunării-
zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie şi ROSPA0076
Marea Neagră, care la rândul lor sunt cuprinse în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, sit
aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO.
- Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl
ROSCI0065, (doar 0,021% din suprafaţa totală a sitului şi 0,022% din partea
administrată de judeţul Tulcea), care este situată pe terenuri puternic antropizate din
zona malurilor erodate ale Canalului Sulina unde nu se regăsesc componente de interes
comunitar.
- Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat tipuri de habitate de interes
comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065 Delta Dunării. Sunt unele
suprafeţele împădurite (zăvoaie de salcie şi plop) corspunzătoare tipului de habitat
comunitar 92A0 – Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba care pot fi considerate ca fiind
în vecinătatea unor sectoare de lucru din cadrul proiectului, dar în afara sferei de
32
influenţă a şantierelor de lucru. Lucrările de construcţie a proiectului nu presupun
ocupări de terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră.
ROSCI0066.
Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în
afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în
Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele)
de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în
cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce
înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp şi într-un
sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil.
- Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat tipuri de habitate de interes
comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0066 şi nici specii de mamifere sau
peşti enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE, pentru care a fost declarată această arie
protejată.
ROSPA0031, respectiv doar 0,018% din suprafaţa totală a sitului şi 0,021% din partea
administrată de judeţul Tulcea, situată pe terenuri puternic antropizate din zona malurilor
erodate ale Canalului Sulina, unde nu se regăsesc componente de interes comunitar.
Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de
cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale
unor specii rare) existente în cuprinsul sitului se situează în afara sferei de influenţă a
proiectului.
ROSCI0076.
Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele)
înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp şi într-un
sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil.
4) Areale importante pentru turism şi recreere - peisajul specific deltei

-Peisajul braţelor Dunării, Chilia, Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe este dominat
de volumul mare de apă care se scurge, de meandre şi zăvoiae.
Delta Dunării se încadrează în categoria peisajelor deltaice din zona
temperată şi poate fi divizată în tipuri si subtipuri.
-Peisajul deltei fluviale - se caracterizează prin alternanţa zăvoiaelor de salcie şi
plop bine dezvoltate, cu stufuri, ghioluri, gârle, sahale şi canale.
33
Subtipuri:
- peisajul deltei fluviale înalte cu zăvoiae bogate, dar cu ghioluri mici şistufării
mai puţin extinse;
- peisajul deltei fluviale joase cu stufuri şi ghioluri întinse, prin care şerpuiesc
galeriile gârlelor, sahalelor şi canalelor mărginite de zăvoiae.
- Peisajul deltei marine
Subtipuri:
- peisajul deltei marine joase cu stufării întinse, ghioluri mari şi cu foarte
puţine zăvoaie;
- peisajul campurilor marine înalte;
- păduri de silvostepă marină de pe câmpurile Letea şi Caraorman;
- câmpuri cu dune înalte, sărăturate.
1.15. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind

planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului
Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina,
în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc,
Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi
comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea.
Maliuc.
Destinaţia existentă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări
aferente – Canalul Sulina.
Terenurile din amplasament sunt situate în zona de dezvoltare durabilă a RBDD
şi sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie
ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu
terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, amenajările silvo-
piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor, ocupate fie
cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, maluri erodate (mal drept,
localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina).
Avize şi acorduri obţinute

Certificatul de urbanism nr.41/17.06.2015.
Un extras din Ordonanta 22/1999 art. 11 alin 1 şi art 15 alin.2 care reglementează
dreptul de administrare al AFDJ, indiferent de forma de proprietate, asupra unei
lăţimi de teren de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului.
Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 29/12 apr. 2016.
34
Aviz de amplasare favorabil nr.156617662/6.04.2016, emis de Enel Distribuţie
Dobrogea.
Aviz nr.DT/1885/5.05.2016 emis de Statul Major General.
Aviz nr. 118 emis de Telekom Romania Comunications SA.
1.16. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura

existentă
Accesul la sectoarele din lungul Canalului Sulina în care sunt propuse lucrările de
consolidare a malurilor se face în proportie de cca 75% pe apă, restul de cca 25%
accesul se poate face şi cu maşina până la localitatea Vulturul (Mila 25).
Nu este necesară conectarea la utilităţi existente, respectiv reţele de alimentare
cu apă sau canalizare, reţele electrice, reţele gaze naturale etc. şi nici ne e necesară
crearea unor utilităţi noi. Pe perioada fazei de construcţie utilităţile vor fi asigurate intern
prin grija constructorului şi vor consta în aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată
pentru muncitori în timpul lucrului, fose septice vidanjabile pentru punctele de lucru pe
uscat, generator electric.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producţie
Produsul finit rezultat din proiect se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă
construcţii hidrotehnice necesare consolidării malurilor în lungul Canalului Sulina.
Construcţiile se vor realiza pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi
amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea, cu folosinţa actuală: ape – Canalul
Sulina.
terenurilor din amplasamentul proiectului.
Tehnologia de lucru
APĂRĂRI MAL
a) Lucrări pregătitoare
Pichetare de detaliu (ml): total 36679 ml, din care 13771 ml pe malul stâng şi
22908 ml pe malul drept. În raport cu împărţirea pe loturi, pe Lot1 sunt 7924 ml
iar pe Lot2 sunt 28755 ml.
Curăţirea amprizei(m2): total 396274 m2, din care 76216 m2 pe Lot1 şi 320058
m2 pe Lot2
Defrişare de la apă( ml): total 34165 ml, din care 7529 ml pe Lot1 şi 26636 ml pe
Lot2.
Include în principal tăierea vegetaţiei dezvoltată neregulat în habitatul acvatic
(stuf inundat şi sălcii pitice) sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice
de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi
35
consolidate cu apărări de mal. Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută
spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea
mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în
apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră
(fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal.
Pe întreaga lungime a sectoarelor propuse la consolidarea malurilor (36679 ml)
au fost inventariate un număr total de 252 exemplare de salcie, dintre care 103 buc. pe
malul drept şi 149 buc pe malul stâng. Între milele M31 - M21, care reprezintă zona
Lotului1, s-au inventariat doar 43 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de
7529ml. Pe Lotul2 numărul de arbori inventariaţi este de 209 buc distribuiţi pe o distanţă
de 26636 ml, cei mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele M2 –
M1 (1714 ml lungime) (obiect 11.1) (în Anexe, Tabel ..CENTRALIZATOR CANTITĂŢI
APĂRĂRI MAL SULINA, LOT 1,2)
b) Terasamente:
Dragaje(m3): total 775452 m3, din care 179200 m3 pe Lot1 şi 596252 m3 pe Lot2.
Efectuarea dragajelor este necesară pentru fasonarea malului până la cota
indicată în proiect. O parte din materialul din dragaj se va depozita pe mal şi va fi
folosit ca umplutură în spatele apărării de mal.
Umplutură cu material dragat (m3): total 99281 m3, din care 32226 m3 pe Lot1 şi
67055 m3 pe Lot2.
c) Construcţii
- Lansarea şi lestarea saltelei din două feţe de geotextil umplută cu nisip
Cuprinde următoarele operaţii:
• lansarea la suprafaţa apei cu ajutorul macaralei plutitoare;
• fixarea si lestarea saltelei se face cu piatră brută aşternută uniform pe toată
suprafaţa acesteia.
Piatra brută pentru lestare de 10 - 50 kg/buc se va aşterne uniform, pe o grosime de
30 cm, operaţie ce se efectuează cu macaraua plutitoare cu echipament de greifer
având cupa de 0,6 mc. Cantităţi: total 139804 m3, din care 25156 m3 pe Lot1 şi 114648
m3 pe Lot2.
In timpul lestării se va urmări permanent ca bucăţile de saltea să se suprapună şi să
se aştearnă uniform pe fundul albiei fără să formeze "bucle".
- Realizarea prismului din piatră brută nesortată (m3): total 402856 m3, din care 68763
m3 pe Lot1 şi 334093 m3 pe Lot2.
Această fază tehnologică se execută după 2-3 zile de la terminarea lansării la apă
şi lestării saltelelor.
Construcţia prismului se va realiza din blocuri de piatră nesortată. Blocurile de
piatră vor avea greutăţi de până la 1 t/buc şi vor fi aranjate pe un taluz cu panta dinspre
apă de 1:2,5 şi cea dinspre mal de 1:1,5. Aranjarea blocurilor de piatră se va efectua cu
36
ajutorul unei macarale plutitoare de 50 tf astfel încât volumul de goluri dintre blocurile de
piatră să fie cât mai redus.
Piatra brută este transportată până la locul de punere în operă în containere aflate
pe gabara metalică de 300 t tractată de un remorcher fluvial de 400 CP.
In cazul în care se vor constata lipsuri de piatră pe taluz, acestea se vor completa, după
care taluzul va fi nivelat grosier deasupra apei.
Realizarea următoarei faze tehnologice nu va întârzia mai mult de 3-5 zile.
- Realizarea stratului suport din piatră brută sortată (m3): total 110104 m3, din care
21671 m3 pe Lot1 şi 88433 m3 pe Lot2.
Stratul suport alcătuit din piatră brută sortată are rol de completare şi de aducere la
profil a prismului de piatră brută nesortată.
Blocurile de piatră brută sortată care alcătuiesc stratul suport au greutăţi cuprinse
între 10-50 kg/buc şi grosimi de cca 50 cm.
Piatra brută este transportată în containere amplasate pe gabara. Din containere,
piatra este aşezată pe taluz cu ajutorul unei macarale plutitoare. Trecerea la faza
următoare nu va depăşi 10 zile.
- Realizarea imbrăcăminţii de protecţie a taluzului (m3): total 553737 m3, din care
121426 m3 pe Lot1 şi 432311 m3 pe Lot2. Imbrăcămintea de protecţie a taluzului se
realizează din piatră brută sortată dispusă în două straturi, blocurile împreunându-se
astfel încât să se obţină o suprafaţă exterioară cât mai plană, estetică şi funcţională.
Greutatea blocurilor de piatră este de 0,2-1,0 t/buc. Stratul final de îmbrăcăminte are
grosimea de 1,20 m.
Pentru punerea în operă a blocurilor de piatră se va folosi o macara plutitoare de
50 tf. Dispunerea blocurilor de piatră sub apă se va executa pe un taluz de 2:3.
Deasupra apei se va realiza o ranguire îngrijită pe un taluz de 2:5.
După realizarea îmbrăcăminţii din piatră brută, se poate considera că apărarea
de mal este stabilă la acţiunea apei.
- Trotuare din piatră spartă 25-63 mm încadrate cu bordururi din piatră brută(ml): total
34660 ml, din care 5905 ml pe Lot1 şi 28755 m3 pe Lot2.
- Umplutură din piatră brută nesortată 10-500 kg/buc sub trotuare (m3): total 65513 m3,
din care 11236 m3 pe Lot1 şi 54277 m3 pe Lot2.
- Aplanarea taluzului cu piatră spartă (m3): total 42225 m3, din care 7148m3 pe Lot1 şi
35077 m3 pe Lot2.
ESTACADE NOI, REABILITARE ESTACADE EXISTENTE
Şablonare, trasarea lucrărilor (ml): total 640 ml, din care 505 ml pe Lot1
(estacade noi+estacade existente) şi 135 ml pe Lot2 (2 estacade noi).
Curăţirea amprizei(m2): total m2, din care 5700m2 pe Lot1 şi 1200m2 pe Lot2
Tăiere arbori( buc): total 6 buc , din care 4 buc (estacade noi) pe Lot1 şi 2 buc pe
Lot2.
37
b) Terasamente:
Umpluturi din material local bine compactat pentru execuţia platformei de legătură
cu estacada (m3): total 2100 m3, din care 2100 m3 (estacade noi) pe Lot1 şi 0
m3 pe Lot2.
c) Construcţii
Piloţi din beton armat prefabricat, de 0,35x0,35x17 m, bătuţi de la apă (buc): total
557buc , din care 407 buc (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 150 buc
pe Lot2.
Beton armat monolit/prefabricat C35/45, în elementele structurale ale estacadei,
inclusiv cofraje, armături (m3): total 1518 m3, din care 1318 m3 (estacade
noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 200 m3 pe Lot2.
Beton armat monolit C35/45 în fundaţii, placa estacadei ăi pasarela de acces,
inclusiv cofraje, armături şi confecţii metalice, balustrade (m3): total 579 m3, din
care 471 m3 (estacade noi+estacade existente) pe Lot1 şi 108 m3 pe Lot2.
Pereu de protecţie a platformei de legătura cu estacada, cu anrocamente de 0,2-
1 t/buc pe strat suport din geotextil şi piatră spartă, inclusiv fundaţia de la bază
(m3): total 1980 m3, din care 1980 m3 (estacade noi+estacade existente ) pe
Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.
Amenajarea sistemului rutier al platformei de legătură cu estacada, cu piatră
spartă 25-63 mm, pe un strat suport de balast şi geotextil (m3): total 1170 m3, din
care 1170 m3 (estacade noi+estacade existente) pe Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.
REFACERE DIGURI INSURMENSIBILE (JETELE)
- Pichetare de detaliu (ml): total 14600 ml, din care 7700 ml jetea de nord şi 6900 ml pe
jetea de sud.
b) Terasamente: -
c) Construcţii:
- Imbrăcăminte din piatră brută 0.5-1t/buc(m3): total 169015m3, din care 77655 m3 pe
jetea de nord şi 91360 m3 pe jetea de sud.
Cantităţile de lucrări se vor realiză în etape, nu se vor deschide fronturi mari de
lucru simultan astfel că nu se va produce o aglomerare de utilaje pe apă (în zona
malurilor) şi nu se va înregistra o creştere semnificativă a traficului pentru
aprovizionarea cu produse de carieră.
Utilaje folosite la construcţia lucrărilor propuse în proiect

Utilajele folosite sunt cele pe care le are în dotare sau le închiriază constructorul.
Dotările minimale ar trebui să conţină: ponton, drăgi tip Delta, barje, remorcher,
macara plutitoare, greifer plutitor, buldozer, basculantă, excavator, compactor, Rip-
38
Rap pentru lestare saltele, vibro-înfigător, montat pe o platformă plutitoare (ponton),
necesar la baterea piloţilor de la estacade.
În timpul funcţionării proiectului nu se derulează nici un proces de producţie şi nu
este necesară forţă de muncă decât în perioadele în care se fac lucrări specifice,
periodice, de întreţinere şi reparaţie, care sunt în sarcina beneficiarului AFDJ Galaţi.
În faza de execuţie a proiectului se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţia
locală. Proiectul nu necesită migrarea unei forţe de muncă în zonă în perioada execuţiei
proiectului.
Activităţile din proiectul „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe
Canalul Sulina – Etapa Finală” nu necesită controlul integrat al poluării conform OUG nr.
152/2005, actualizată.
2.2. Activităţi de dezafectare

Ca activităţi de dezafectare pot fi considerate cele prin care se extrage vegetaţia
lemnoasă din zona fronturilor de lucru, deşi aceasta creşte sporadic în suprafeţele
inundate din apropierea malurilor şi nu este inclusă în parcelele de pădure din zona dig-
mal. Produsul intermediar rezultat este lemnul de foc iar ca deşeuri resturi vegetale,
cioate extrase prin dragare.Extragerea exemplarelor de salcie inventariate în fronturile
de lucru se va executa de firmă specializată pe baza unui proces tehnologic avizat de
organele silvice. Materialul lemnos rezultat va fi fasonat, încărcat în barje şi transportat
pe apă la proximul depozit de lemn de foc pentru a fi valorificat la populaţia locală. După
eliberarea terenului se vor aborda lucrările specifice pentru consolidarea malurilor.
3. DEŞEURI
3.1. Generarea deşeurilor
Deşeurile vor fi produse doar în faza de construcţie a lucrărilor proiectate, pe
suprafeţe restrânse din zona fronturilor de lucru. In faza de exploatare nu vor exista
surse de producere a deşeurilor.
Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor de la toate activităţile ce se vor
desfăşura în cadrul proiectului se va efectua în afara perimetrului, la sediul titularului de
activitate sau la unităţi specializate din localităţile învecinate, astfel că nu vor rezulta pe
amplasament deşeuri de tipul piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat, produse
petroliere, baterii şi acumulatori, DEEE.
Proiectul nu are scop productiv, rezultatul se încadrează în sfera serviciilor şi
reprezintă construcţii hidrotehnice pentru protecţia malurilor Canalului Sulina.
Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor

hidrotehnice propuse (necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria
„nepericuloase” şi se constituie din:
39
- anrocamente– diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite
dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate;
- piloţi/grinzi din beton prefabricat, precomprimate şi placa monolită din beton
armat;
- beton armat monolit/prefabricat, nisip;
- fier, oţel laminat special;
- material local provenit din dragare pentru umpluturi.
Cantităţile de materiale sunt prezentate pe obiecte de investiţii în
Centralizatoarele din Anexele studiului de fezabilitate, precum si in cap. 1.9 din RIM.
Procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare va fi asigurată de constructor,
care va decide şi asupra surselor de unde vor fi luate aceste materiale de construcţie.
Produsele de balastieră vor fi procurate de la unităţi specializate situate în afara ariilor
protejate. Cantităţile necesare fiecărei etape de lucru vor fi aprovizionate periodic de la
firme specializate, în baza unor contracte semnate cu furnizori autorizaţi. Transportul va
fi efectuat parţial terestru, pe reţeaua de drumuri judeţene existente până la locul de
îmbarcare pentru transport pe apă.
Pe amplasament nu se va instala depozit de combustibili (motorină).
Alimentarea mijloacelor de transport se va face la staţiile de combustibili din
localităţi.
Organizarea de şantier nu necesită ocupări de teren pentru construcţii, depozite,
utilităţi. Va fi închiriat un spaţiu ca birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi
utilizat pe durata fazei de construcţie.
Activităţile proiectului nu sunt concentrate într-un singur punct de lucru, ele se vor
desfăşura în zona malurilor parţial submerse din lungul Canalului Sulina, pe anumite
sectoare de pe malul drept sau stâng, fiind grupate în cele două loturi descrise anterior.
Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la fronturile de lucru. Cea mai mare parte
a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe
elemente plutitoare (barje, pontoane, vase).
Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea
utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Muncitorii vor fi
cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se
va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de
lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată
(PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va
asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice
evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe
amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe
amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de
cazare – pensiune, care va avea şi regim de cantină) iar deşeurile menajere vor fi
reduse (PET-uri, ambalaje).
40
în locuri deja destinate acestei utilizări (în afara amplasamentului proiectului), precizate
de Beneficiar (AFDJ). Din aceste depozite se poate face şi încărcarea în barje a
materialelor şi utilajelor pentru a fi transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se
va face ritmic, în raport cu consumul de materiale. În condiţii normale de lucru, materiile
prime şi materialele vor fi utilizate integral şi nu vor genera deşeuri/resturi în punctele de
lucru, în afară de ambalaje ce vor fi colectate.
În concluzie, activiăţile din proiect desfăşurate în puncte de lucru repartizate pe
malurile erodate parţial submerse din lungul Canalului Sulina şi organizarea de şantier,
vor genera cantităţi reduse de deşeuri nepericuloase, inerte chimic şi fizic.
In caietele de sarcini proiectantul precizează caracteristicile materiilor prime ce
vor trebui achiziţionate pentru respectarea cerinţelor de calitate, conform actelor
legislative în vigoare.
Prin activităţile derulate în perimetrul proiectului nu vor fi utilizate si nu vor
rezulta alte substanţe sau preparate chimice periculoase, în niciuna din fazele
proiectului.
Categoriile de deşeuri conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deșeurilor și
pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu
modificarile si completarile ulterioare, care se estimeaza a fi produse in perioada de
executie sunt:
- deseuri din constructii si demolari (17)
- deșeuri municipale și asimilabile nepericuloase (20)
- deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi
îmbrăcăminte de protecţie, nespecificată în altă parte.
Tabelul 8 . Listă deşeuri estimat a fi produse în timpul lucrărilor de execuţie

Cod deşeu Denumire deşeu
conform HG
856/2002
Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de
protectie, nespecificata in alta parte
15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton
15 01 02 ambalaje de materiale plastice
15 01 04 ambalaje metalice
15 01 07 ambalaje de sticla
Deşeuri din construcţii şi demolări
17 02 01 lemn.
17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03
17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05
17 04 07 amestecuri metalice
Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate
41
Cod deşeu Denumire deşeu
conform HG
856/2002
separat
20 01 01 hârtie şi carton
20 01 39 materiale plastice
20 02 01 deşeuri biodegradabile
20 01 99 alte fracţii, nespecificate
20 03 04 nămoluri din fosele septice
Conform datelor statistice privind indicele de producere a deşeurilor menajere din

România (Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020, planul de
gestionare a deşeurilor în Romania), cantitatea de deşeuri menajere produse de un
locuitor este de 0.4 kg/locuitor/an în mediul rural şi 0.9 kg/locuitor/an în mediul urban.
Pentru faza de execuţie se estimează că se vor crea un numar de cca 92 locuri
de muncă, temporar, numai pentru perioada de construcţie.
Durata estimată pentru execuţia lucrărilor este de 48 luni, din care 36 luni efectiv lucrate
(cu o medie de 20 zile/luna reprezentand 720 zile lucrătoare) datorită perioadelor de
întreruperi datorate condiţiilor meteorologice defavorabile.
Având în vedere cele expuse anterior şi plecând de la premisa ca angajaţii au
obiceiuri urbane, se poate estima cantitatea de deşeuri produsă de personalul angajat
temporar în perioada de construcţie la cca 59,62 tone pentru întreaga perioadă de
construcţie.
Conform datelor din „Raportul anual privind starea mediului în Romania pentru anul
2014”, structura deşeurilor menajere este cea estimată în tabelul 9.
3.2. Managementul deşeurilor

In general deşeurile curente (menajere, ambalajele, deşeurile metalice) sunt
inerte chimic şi fizic nu prezintă riscuri majore pentru mediu. Deseurile menajere vor fi
colectate selectiv, in pubele amplasate in spatii amenajate in acest scop in incinta
organizarilor de santier si vor fi preluate conform contractului de prestari servicii incheiat
cu Primariile de pe raza carora vor fi amplasate organizarile de santier/ agentii
reciclatori.
În perimetrul nu se produc deşeuri periculoase sau radioactive în nici una din
fazele proiectului.
Tabelul 9. Structura şi managementul deşeurilor generate în faza de construcţie pe

amplasamentul proiectului
42
Nr. Deseu Procent Cantitate Starea Cod Cantitate Cantitate Cantitate
crt. % deşeu fizică deseu deşeu deşeu deşeu
tone/peri valorificată eliminată rămasă în
oada de tone/peri tone/peri stoc
executie oada de oada de tone/perio
(48 luni) execuţie execuţie ada de
execuţie
1. Hârtie şi 11.64 6.94 S 20 01 01 6,94 - -
carton 15 01 01
2. Plastic 11.21 6.68 S 20 01 39 6,68 - -
15 01 02
3. Sticlă 5.14 3.06 S 15 01 07 3,06 - -
4. Metal 2.55 1.52 S 15 01 04 1,52 - -
5. Altele 69.46 41.41 S 20 01 99 - 41,41 -
20 02 01
După realizarea investiţiei nu vor exista surse de producere a deşeurilor.

Deșeurile municipale rezultate de la personalul angajat se vor colecta selectiv și
vor fi valorificare prin intermediul operatorilor economici autorizați pentru desfășurarea
activităților de valorificare /reciclare.
Deşeurile de materiale utilizate rezultate de la lucrările de construcţie vor fi
eliminate în locurile special amenajate puse la dispoziţie de către AFDJ.
Surplusul de material dragat va fi transportat şi deversat în locurile de deversare
aprobate anual de Apele Române. Spre exemplu, locurile de deversare aprobate de
Apele Române în 2016, comunicate de AFDJ Galaţi, sunt următoarele:
1. În mare, la 2 mile marine de geamandura de aterizare spre larg în direcția axului
Canalului Sulina;
2. În mare, la sud de gura Canalului Sulina, la 4 mile marine de farul de aterizare,
pe direcția SV, cât mai aproape de țărm;
3. Km 108-109 Braț Sfântu Gheorghe, mal stâng;
43
4. Mm 45+500, mal drept;
5. Mm 58-58½, mal drept;
6. Mm 53+350, mal drept;
7. Mm 59-60½ ct mai aproape de malul românesc al Dunării;
8. Mm 74+500-74+1100, mal drept
Conform H.G. nr. 155/ martie 1999 referitoare la „Introducerea Registrelor de
Administrare a Deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor”, constructorul are
obligaţia de a ţine registre în care să consemneze evidenţa deşeurilor şi modul de
administrare a lor.
Constructorul are obligaţia de a ţine registre lunare în care să consemneze
producerea de deşeuri, depozitarea, tratare şi transport, reciclare şi depozitarea lor
definitivă. Cantităţile de deşeuri pot fi evaluate sumar conform unuei liste de cantităţi.
Măsuri propuse pentru minimizarea generării deşeurilor pe amplasament în timpul

execuţiei;
Întreținerea autovehiculelor se va face în unități specializate, astfel încât pe
amplasament nu vor fi generate deșeuri de uleiuri uzate, anvelope, baterii uzate etc.
- Evitarea formării de stocuri de materii prime și depozitarea temporară pe
platforme cu şanţuri perimetrale de gardă, iar manipularea acestora şi a
pământurilor se va face astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de
către apele de precipitaţii.
- Verificarea periodică/întreținerea în condiții optime de funcționare a
echipamentelor şi utilajelor.
- Deseurile rezultate de la lucrarile de constructie vor fi eliminate in locurile special
amenajate puse la dispozitie de catre AFDJ.
- Deşeurile provenite de la angajaţii şantierului, colectate în toaletele ecologice,
vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare.
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
4.1.1.1. Ape subterane
În Spaţiul Hidrografic Dobrogea –Litoral sunt identificate şi delimitate 10 corpuri
de ape subterane. Dintre acestea 4 aparţin tipului poros permeabil (depozite holocene,
pleistocen medii-superioare), 4 corpuri aparţin tipului fisural-carstic (dezvoltate pe
depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană) şi 2 corpuri aparţin tipului carstic-fisural (de
vârstă jurasică).
Acviferele de adâncime, au cea mai mare extindere în depozitele deltaice fiind
cantonate în complexul psefitic din bază, constituit din pietrişuri şi complexul psamitic
44
inferior şi mediu cu nisipuri care au o bună permeabilitate, fiind alimentate din apele
Dunării în zona de contact cu unitatea structurală – Depresiunea Predobrogeană.
Grosimea acestor acvifere este de 15-20 m în partea centrală a Deltei Dunării, fiind sub
presiune, iar nivelul piezometric la adâncime, între 0,5-15 m în partea vestică şi între 20-
40 m în cea estică.
Prin forajele la adâncimi de peste 200 m, făcute la Chilia Veche, Periprava,
Crişan şi Sfântu Gheorghe în formaţiuni portlandiene (Jurasic superior), s-au evidenţiat
ape cu mineralizări care variază de la 18-20g/l până la 50-55 g/l, iar tipul hidrochimic
fiind, de regulă, clorurat-sodic sau clorurat-calcic-magnezian.
Acviferele freatice sunt în strânsă legătură cu morfologia Deltei Dunării, în ceea
ce priveşte adâncimea, şi cu regimul hidrologic al Dunării, sub aspectul variaţiei
nivelului. În grindurile fluviatile care mărginesc braţele Dunării, influenţa Dunării se
remarcă de la nivelul de peste 5-6 hidrograde şi pe o lăţime maximă de 500 m. Această
relaţie strânsă permite ca apele freatice să nu fie mineralizate, având un grad acceptabil
de potabilitate. Pe măsura distanţării de braţele principale, acviferele au o mai mare
independenţă dar reducându-se gradul de potabilitate. În grindurile marine (Letea şi
Caraorman, în special) se remarcă o circulaţie a apelor freatice mai mare datorită
depozitelor nisipoase dar şi posibilitatea sărăturării prin evapotranspiraţie este mai mare.
Adâncimea apelor freatice este între 0,5-1,0m în depresiunile dintre dune şi ajunge la 4
m în dune.
Gradul de mineralizare este diferit fiind sub 1g/l în aşa numitele „ape suspendate”
care sunt alimentate numai din precipitaţii şi ajung la un ecart de variaţie foarte mare,
între 3-60 g/l la apele din orizonturile de adâncime mai mare.
4.1.1.2. Ape de suprafaţă

Investiţia propusă în proiectul ”Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe
Canalul Sulina – Etapa Finală” se va realiza de-a lungul Canalului Sulina, bazin
hidrografic Dunărea. Din punct de vedere hidrografic, zona studiată face parte din
Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere. Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele
tei braţe (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care reprezintă artere majore prin care fluviul
Dunărea asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid, şi cinci zone hidrografice :
- Zona Chilia-Sulina, între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina .
- Zona Sulina- Sfântu Gheprghe, între baţele Sulina şi Sfântu Gheprghe.
- Zona Sfântu Gheprghe –Razelm, la sud între braţul Sfântu Gheprghe şi lacul Razelm.
- Zona Complexului lagunar Razelm-Zmeica-Goloviţa-Sinoe.
- Zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faţa
litoralului Deltei, în care sunt incluse atât corpuri de apă care nu sunt puternic modificate
cât şi corpuri de apă puternic antropizate.
Corpurile de apă supraterane din teritoriul analizat se constituie din două
categorii de ape curgătoare şi anume :
45
- Dunărea şi braţele sale
- Gârlele şi canalele cu circulaţie activă a apei
Dunărea şi braţele sale include cele 3 braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi
Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru,
Cernovca, Babina, Musura), iar la Sfântu Gheorghe, Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească.
Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele
Dunării de la Ceatalul Chiliei.
O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă, pentru
dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton, zooplancton şi
zoobentos).
Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei - acest tip de ecosistem este
reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche), canale
importante (Mila 35, Sireasa-Şontea, Arhipenco - Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel,
Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov, etc.) şi altele. Aceste canale,
ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre, se
caracterizează prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere
în funcţie de sezon (ape mari de primăvară, ape mici de toamnă).
Canalul Sulina are 73 de km lungime şi include:
• Brațul Sulina, cu o lungime de 63 km, între Mm 34 (4 mile marine în aval de
Tulcea) şi Mm 0 la Sulina şi adâncime navigabilă de 24” (7,32m) care asigură
navigația navelor maritime până la capacitatea de 25.000 tdw, parţial descărcate.
• Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de cca 5,5 mile marine, situată
între cele 2 diguri de dirijare (jetele) de aproximativ 7,7 km.
Braţul Sulina a fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-1910 prin
tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri.
În anul 1856 a fost profilată gura Canalului Sulina prin construirea a două diguri de
dirijare, şi care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m.
Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Eroziunile din albia
Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de canal au condus la un
volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier,
formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina
Lucrările de regularizare a Canalului Sulina au condus la creşterea debitului apei de la
7% la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării, dar şi la creşterea adâncimilor datorită
eroziunii albiei pe anumite sectoare.
Date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apa - necesare pentru

amplasarea şi dimensionarea construcţiilor hidrotehnice, cu evidenţierea unor
situaţii caracteristice
46
Prin măsurile prevăzute în documentaţia tehnică, evaluate în cadrul acestui
raport,precum şi în proiectele tehnice de execuţie, se vor respecta normele şi legile
enumerate mai sus, armonizându-se astfel cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor.
Pe Dunăre, regimul nivelurilor înregistrează variații foarte mari în cursul anului,
prezentând probleme specifice pentru navigaţie.
Pe cursul inferior al Dunării, nivelurile cele mai ridicate se înregistrează primăvara
(aprilie-mai), iar cele mai coborâte vara spre toamnă (august-septembrie).
De la intrarea pe teritoriul românesc km 1.075 şi până la vărsare, regimul de curgere al
Dunării, pe tronsoane, se prezintă astfel:
- km 1075 – km 863 - regim de retenţie;
- km 863 – km 175 - curgere liberă;
- km 175 – km 63 - curgere liberă;
- km 63 – km 0 - regim de canal.
Valorile anuale ale debitelor maxime din regim îndiguit nu s-au modificat faţă de
cele din regim natural (15.000 mc/s – 16.000 mc/s în secțiunea Isaccea). Pe Dunărea
unică la Isaccea, la debite mai mari de 5.000 mc/s, Brațului Sulina îi revine cca. 18,5%
din debitul Dunării unice.
În timpul apelor mici ale Dunării cu debite sub 5.000 mc/s, brațul Tulcea își
micșorează debitul relativ de apa, brațul Sulina îşi măreşte debitul iar brațul Sf.
Gheorghe şi-l micşorează.
În urma calculelor efectuate, s-au stabilit o serie de valori pentru debitele şi
nivelele maxime şi minime la intrarea în Delta Dunării, pentru asigurările de 1%, 5%,
10%, 90%, 95% şi 99%, preyentate sintetic în tabele următoare.
Parametrici statistici pe anii 1840-2003 ai debitelor de apă maxime anuale (m3/s) ale
Dunării la intrarea în Delta Dunării:
Abaterea
Maximum Anul Media Minimum Anul Coef. var.
pătratică
20.940 1897 10.517 6.200 1918 2185 0,2078
Valorile asigurate ale debitelor de apă maxime anuale (m3/s)

Asigurări(%) 1% 5% 10%
Valori asigurate 16540 14560 13541
Valorile asigurate ale nivelelor de apă (cm) la mira hidrometrică Tulcea corespunzătoare
debitelor de apă maxime anuale asigurate ale Dunării la intrarea în Delta.
Asigurări(%) ale debitelor
1% 5% 10%
de apa
Valori asigurate ale nivelelor438 409 391
(cm)
47
Nivelele de apă (cm) faţă de zero mira în secțiunile mirelor hidrometrice din lungul
Canalului Sulina corespunzătoare debitelor de apa maxime anuale asigurate ale Dunării
Asigurări (%) Zero miră (m) 1% (cm) 5% (cm) 10% (cm)
Tulcea (Mm 38,6) 0,56 438 409 391
Ceatal Sf. Gheorghe (Mm 33,6) 0,43 395 370 354
Gorgova (Mm 21,0) 0,31 311 285 269
Crişan (Mm 12,3) 0,19 218 198 185
Portul Sulina (Mm 0,0) 0,00 128 116 110
Gura canalului Sulina (Mm –5,0) 0,00 96 89 86
Nivelele asigurate absolute (cm) în lungul Canalului Sulina în raport de zero Marea Neagră
Sulina.
Distanțe faţă de mila
Asigurări (%)
Mire Hidrometrice marină zero
km 1 5 10
Tulcea 71,5 494 465 447
Ceatal Sf. Gheorghe 62,2 446 421 405
Gorgova 38,9 342 316 300
Crişan 22,8 237 217 204
Sulina Port 0,00 128 116 110
Marea Neagră -9,2 96 89 86
Parametrici statistici pe anii 1840-2003 ai debitelor de apa minime anuale (m3/s) ale
Dunării la intrarea în Delta Dunării:
Abaterea
Maximum Anul Media Minimum Anul Coef. Var.
pătratică
6270 1855 2802 1350 1921 770.3 0.275
Valorile asigurate ale debitelor de apă minime anuale (m3/s) ale Dunării la intrarea în Deltă
Asigurări (%) 1 (%) 2 (%) 5 (%)
Valori asigurate (m3/s) 1860 1690 1480
Valorile asigurate ale nivelelor minime de apă (cm) la mira hidrometrică Tulcea
corespunzătoare debitelor de apă minime anuale asigurate ale Dunării la intrarea în Delta
Asigurări (%) 90 (%) 95 (%) 99 (%)
Valori asigurate (cm) -20 -30 -43
Nivelele de apă (cm) minime anuale faţă de zero miră în secțiunile mirelor hidrometrice
din lungul Canalului Sulina corespunzătoare debitelor de apa minime anuale asigurate ale
Dunării
Asigurări (%) Zero mira (m) 90% (cm) 95% (cm) 99% (cm)
Tulcea (Mm 38,6) 0,56 -20 -30 -43
Ceatal Sf. Gheorghe (Mm 33,6) 0,43 -7 -18 -32
48
Gorgova (Mm 21,0) 0,31 -10 -18 -28
Crişan (Mm 12,3) 0,19 -7 -13 -20
Portul Sulina (Mm 0,0) 0,00 -8 -16 -25
Gura Canalului Sulina (Mm –5,0) 0,00 -12 -19 -26
Pentru ilustrarea în lungul Canalului Sulina a nivelelor asigurate absolute (cm) în raport
de zero Marea Neagră Sulina se da mai jos tabelul respectiv
Distanțe faţă de mila
Asigurări (%)
Mire Hidrometrice marină zero
km 90 95 99
Tulcea 71,5 36 26 13
Ceatal Sf. Gheorghe 62,2 35 25 11
Gorgova 38,9 21 13 3
Crişan 22,8 12 6 -1
Sulina Port 0,00 -8 -16 -25
Marea Neagră -9,2 -12 -19 -26
În cadrul determinării debitelor extreme s-au calculat parametrii statistici, precum

abaterea medie pătratică şi coeficientul de variație ca raport între abaterea medie
pătratică şi media valorilor seriei de date.
Se face precizarea ca valorile analizate pe perioada 1840-2003 reprezintă o serie
statistică care permite calculele de mai sus cu o marja de eroare mai mică de 3.5%.
Având în vedere necesitatea tranzitării unor debite de apă constante şi uniformizarea
adâncimii în lungul canalului, cota coronamentului lucrărilor de apărare maluri s-a
proiectat la nivelul maxim cu asigurarea de 10% plus o garda de val de 0,5 m.
Pentru determinarea eficienţei lucrărilor existente şi stabilirea lucrărilor hidrotehnice
necesare pentru îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei şi protejarea localităţilor, precum şi
a influenţei acestora asupra nivelurilor şi vitezelor apei pe Canalul Sulina, a fost realizată
modelarea 2D pe sectoarele cuprinse intre Mm 34+705 si Mm 0 si Mm 0 si Hm 80,
respectiv de la 1 km amonte de ramificaţia Brațului Tulcea al Dunării în Canalul Sulina şi
Brațul Sf. Gheorghe, 1 km pe Brațul Sf. Gheorghe şi 1 km pe Canalul Sulina şi Bara
Sulina, cu ajutorul modelului matematic RMA • Kalypso.
Modelul efectueaza calculul suprafetei libere a apei în mişcare permanentă gradual
variată pentru cele trei obiective majore:
• Apărări de maluri pe Canalul Sulina
• Distribuția debitelor la bifurcația de la Ceatal Sf. Gheorghe ( Tulcea – Sulina –
Sf. Gheorghe)
• Problema depunerilor de sedimente de la gura de vărsare a Canalului Sulina
în Marea Neagră.
Datele de intrare sunt constituite din:
• Descrierea albiei - prin profile topografice si batimetrice;
• Distanţe între profile;
49
• Debitele de calcul;
• Condiţiile limită amonte şi aval;
• Coeficienţii de rezistenţă (rugozitate) ai albiei.
Principalele date oferite de program sunt:
-Caracteristicile hidraulice analitic şi grafic privind niveluri de apă, adâncimi, lăţimi
la oglinda apei, secţiuni de curgere şi viteze medii în albie;
-Eforturile de forfecare. Verificarea fiabilitatii, stabilitatii si eficientei lucrarilor
hidrotehnice proiectate
-Tendinţele de sedimentare cu rezultat direct in elaborarea strategiei de atenuare
a sedimentarii in gura Canalului si reducerea cantitatilor de dragaj
-Redarea grafica a profilelor transversale si profilul logitudinal cu pozarea
nivelelor.
Calculele au fost efectuate pentru o gama larga de debite, respectiv Q2%, Q10%,
Q20%, Q50, Q100%.
Modelul a aplicat în calcule pentru rugozitatea patului albiei echivalenta cu
rugozitatea nisipului echivalent după Nikuradse cu ajutorul "zonelor de rezistență de
curgere", iar zonele studiate au fost împărţite într-un mod simplificat folosind cinci
clasificări diferite. Pentru patul fluviului a fost aplicat un singur parametru considerând
dune de nisip pe patul fluviului. Pentru maluri se consideră clase diferite în funcţie
clasificarea vizuală. Pentru zonele împădurite au fost considerați parametrii de
vegetație.
Modelul bifurcației a utilizat o condiție de debit in amonte şi aval pentru fiecare
braț si o condiție limită de nivel al apei, dupa cum urmeaza:
Combinații de bază ale condițiilor limită
La Bara Sulina, hidrodinamica situației a fost calculată folosind un scenariu mediu
hidrologic, fiind introduse condiții limită pentru debitele de intrare (amonte) de Q = 1,200
m³/s la Canalul Sulina şi un nivel mediu de apă 0.0 m nivel Marea Neagră. S-a cosiderat
constantă situația hidrologică, variabila fiind data de forța vântului care acționează pe
Marea Neagră pe toate direcțiile principale ale vântului (W, NW, N, NE, E), pentru
sezoanele determinante: primavară, vară şi toamnă. Toate cazurile au fost simulate
pentru o medie a vitezei vântului de 5 m/s.
In ceea ce priveşte încărcările din gheţă asupra apărărilor de mal, datorită faptului
că acestea sunt poziţionate paralel cu cursul apei, iar poduri de gheață nu sunt frecvent
înregistrate pe Canalul Sulina, s-a luat în considerare forţa cu care sloiurile de gheață
acționează asupra malurilor; alegerea soluţiilor tehnice pentru consolidarea malurilor a
avut în vedere teorii şi măsuri de prevenire a contactului gheţii cu apăraăile de mal,
respectiv:
o Pentru a rezista acțiunii unui câmp de gheață, trebuie aplicată o panta mai
mare de 1:1.75, iar protecția din anrocamente trebuie să aiba sortul D50
mai mare decât grosimea maximă a gheții (Wuebben, 1995).
50
o Asupra malurilor încărcările maxime din gheață vor acționa în același timp
cu încărcările provocate de spărgătorul de gheață care împinge blocurile
de gheaţă în malurile protejate.
In Anexe sunt prezentate rezultatele calculelor hidraulice atât în regim natural cât şi în
regim amenajat, prezentându-se în cele două variante nivelurile, adâncimea apei,
vitezele medii, lăţimea la nivelul albiei, distanţele dintre profile şi rugozitatea medie
echivalentă. De asemenea, sunt prezentate profilele transversale (cu indicarea
nivelurilor corespunzătoare debitelor de calcul) şi profilul longitudinal pe Canalul Sulina
pe sectorul studiat.
Date hidrogeologice şi hidrochimice

Stare, presiuni şi consecinţe
Resursele teoretice de apă din perimetrul RBDD sunt constituite din resursele de
apă de suprafaţă şi din cele subterane. Dintre resursele subterane de apă cele de
mică adâncime sunt folosite într-o măsură foarte redusă şi în exclusivitate de către
puţine gospodării ale populaţiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzătoare.
În ceea ce priveşte resursele subterane de adâncime, acestea nu sunt
corespunzătoare şi nu sunt utilizate.
Folosirea apei direct din Dunăre pentru consum menajer sau pentru îmbăiere în
condiţiile în care, calitatea apei s-a deteriorat mult faţă de perioada de referinţă 1950-
1960,constituie un mare risc pentru populaţia din Delta Dunării. Totuşi având în vedere
faptul că în perimetrul RBDD nu sunt surse majore de poluare a apei, apreciem că nu se
poate vorbi de un impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei.
Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă

Sectorul industrial care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentat în
principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului
Tulcea , precum şi de alte unităţi industriale din Municipiul Tulcea.
Cantităţi importante de apă din sursele de suprafaţă, respectiv din Dunăre, sunt utilizate
de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţi din
perimetrul RBDD.
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de monitorizare
a calității apelor de suprafață de pe teritoriul rezervației, pe anul 2014, ținând cont de
faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și funcție
de evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea lunară a 25 de
secțiuni.
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se evaluează calitatea apelor de
suprafaţă pentru 16 lacuri.
51
Calitatea apelor fluviului Dunărea este urmărită sistematic prin sistemul naţional de
supraveghere a calităţii apelor în 11 secţiuni de control de ordinul I (9 pe Dunăre, câte
una pe braţele Chilia şi Sulina) .
Conform « Raportului anual privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
pentru anul 2014 », referitor la calitatea apei se menţioneaza următoarele:
• Concentratia medie a azotului din azotiţi încadrează apa Dunării în limitele clasei
a II-a de calitate, stare ecologică bună, atât pe Dunăre şi braţe, cât şi pe canale şi
lacuri, comparativ cu anii anteriori când valorile atingeau pragul clasei a III-a de
calitate; excepţie a făcut calitatea apei din lacul Nebunu şi lacul Roşu când a fost
atins pragul corespunzator clasei V stare ecologică proastă în luna iulie.
• Valorile concentratiilor de azot din azotaţi încadrează calitatea apei pe Dunăre,
braţe şi canale, precum şi lacuri în clasele I si II-a de calitate, stare ecologică
bună şi foarte bună, conform standardelor în vigoare.
• Concentraţiile medii anuale de azot total încadreaza apa Dunării în clasa I de
calitate, atât pe Dunăre şi braţe, cât şi pe canale şi lacuri, cu excepţia lacurilor
Miazăzi, Isac, Goloviţa şi Razim, care s-au încadrat în clasa II-a de calitate.
• Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei I-a de
calitate atât în anul 2014 cât şi în anii anteriori, cu excepţia lacurilor Sinoe şi
Razim, care se încadrează în clasa a II-a de calitate.
• Valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţi în 2013 şi 2014 pentru lacurile şi
canalele din RBDD sunt corespunzătoare clasei I-a de calitate (stare ecologică
foarte bună).
• PH-ul din apa lacurilor în anii 2014 şi 2013 se află în domeniul 7.41-8.67
respectiv 7.14-8.52 unităţi de pH.
• Concentraţiile de oxigen în anii 2013-2014 au valori corespunzătoare clasei a IV
de calitate, respectiv o stare ecologică slabă în lacurile din Delta Dunării, în timp
ce consumul biochimic de oxigen încadreaza apa în clasele III si IV de calitate.
• Concentraţiile anuale de cloruri încadrează apa lacurilor în clasa I-a de calitate,
dar s-au constatat depăşiri semnificative în lacurile Sinoe, Goloviţa şi Razim unde
valorile au ajuns la clasa a V-a, respectiv a III-a de calitate.
• Valorile medii anuale ale concentratiilor de sulfaţi încadrează apa lacurilor în
clasa I-a de calitate, exceptie făcând lacul Sinoe.
« Raportul anual privind starea mediului în judeţul Tulcea – 2014 », în cadrul analizei
repartiţiei lungimii cursului de apă din punct de vedere calitativ, conform evaluării stării
ecologice a fluviului Dunărea, concluzionează că cca 37% se încadreaza într-o stare
ecologică bună, diferenţa de 63 % din lungime fiind încadrată într-o stare ecologică
proastă. (cap 2 Apa).
In « Master Planul Biosfera Delta Dunării » se precizează că pe teritoriul RBDD
compoziţia chimică pentru Dunăre este relativ omogenă, fără variaţii sensibile de-a
lungul cursului său. Influenţa afluenţilor Siret şi Prut, care au o mineralizare mai ridicată,
52
nu este resimţită datorită debitului mare al Dunării. De asemenea, în zona de vărsare în
Marea Nagră, nu se resimte o influenţă majoră a apei marine saline asupra apelor
fluviului. Mineralizarea apelor Dunării (conţinutul de săruri dizolvate) variază între 299 –
496 mg/l, aceasta fiind influenţată de modificările sezoniere ale debitului de apă.
Principalele surse de poluare privind nutrienţii sunt: gospodăriile particulare, industriile,
agricultura şi fermele de animale.
Poluarea cu petrol a apelor fluviale datorită circulaţiei navale rămâne o problemă
majoră.
Poluarea bacteriologică este relativ ridicată mai ales în zona marilor oraşe
datorită evacuării de ape uzate orăşeneşti neepurate.
În judeţul Tulcea sunt identificate 6 zone hidrogeologice care prezintă diferenţe

semnificative privind calitatea apei subterane (Fig 2 ).
Fig. 2 Tipuri de zone hidrogeologice pentru calitatea apei subterane în judeţul Tulcea
Terenurile din lungul Canalului Sulina se încadrează în zona cu apă subterană de

mică adâncime, existentă în depozitele aluvionare ale Deltei, cu debit redus şi
vulnerabilitate la poluare (culoarea bleu în hartă). În aceste condiţii, fluviul Dunărea este
53
principala sursă de apă din zona de studiu, iar calitatea apei acesteia este evaluată în
unsprezece secțiuni de control. În conformitate cu datele rezultate din monitorizare,
calitatea apei corespunde clasei 1 sau 2 din cele 5 ( adică o sursă acceptabilă pentru
potabilizarea apei ) în toate cele 11 puncte de control. Potrivit datelor analizate de
ANAR, din septembrie până în noiembrie 2013, majoritatea corpurilor de apă existente
în zona de studiu se află într-o stare bună (1 și 2).
În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă
destinate potabilizării, fără zona de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan
şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de
construcţiile hidrotehnice propuse în “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe
Canalul Sulina – Etapa Finală”.
În 2011, pentru atingerea obiectivelor UE și pentru îmbunătățirea standardelor de
viață, Consiliul Județean Tulcea a elaborat un Master Plan pentru alimentare cu apă și
sistem de canalizare, la nivel județean. Master Plan-ul grupează aglomerările de
populație în funcție de densitatea populației la un sistem comun de apă și canalizare.
Investițiile propuse pentru alimentarea cu apă și canalizare din cadrul Master
Plan-ului sunt împărțite în investiții urbane și rurale.
Investițiile propuse în Master Plan pentru zonele urbane sunt:
- Îmbunătățirea calității apei și alimentarea cu apă a orașelor Tulcea și Măcin. Aceasta
include extinderea sursei Bogza, construirea unei stații de eliminare a nitraților în orașul
Tulcea, extinderea sursei de apă subterană pentru Măcin, reabilitarea sursei de apă în
Satu Nou și construirea unei stații de epurare în Babadag.
- Extinderea rețelei de distribuție a apei în zonele urbane din Tulcea și Isaccea până la
atingerea unei acoperiri de 100%.
- Reducerea pierderilor de apă prin reabilitarea conductelor de transport și distribuție în
Tulcea și Babadag.
- Îmbunătățirea sistemului de întreținere și reabilitare a stației de pompare în Babadag.
- Reabilitarea rezervoarelor de apă în Carierei, Satu Nou, Fabrica de zahăr și Cabanei.
Obţinerea unei rate mai mari de racordare la sistemul de canalizare.
- Reabilitarea vechilor canale colectoare pentru eliminarea poluării.
Investițiile propuse în Master Plan pentru zonele rurale sunt:
- Asigurarea unei surse sigure de alimentare cu apă.
- Reabilitarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție.
- Investiții în canalele colectoare sau în fosele septice.
- Construirea și reabilitarea rezervoarelor de apă.
- Investiții în echipamentele pentru canalizare și cisterne-vidanje pentru transportul
apelor uzate.
Pentru Inima Deltei, unde satele au sub 2.000 p.e., Master Planul propune
investiții pentru fose septice noi. Pentru sate de peste 2.000 p.e., Planul propune o rețea
54
centralizată de canalizare, stații de pompare și stații de mici dimensiuni, pentru tratarea
apelor uzate (SEAU).
În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore
de poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi
în zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile
navigabile atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în
tranzit.Faţă de anii anteriori se constată o diminuare a deversărilor de ape cu
hidrocarburi de la nave.
Activitatea Şantierului Naval Sulina se reduce la reparaţii de nave.
Pentru diminuarea impactului asupra mediului unităţile de producţie, încă din faza
de proiectare au luat măsurile necesare pentru epurarea apelor uzate şi pentru o
gestionare ecologică a deşeurilor. În 2014 nu s-au semnalat poluări accidentale de la
activităţile industriale.
La controalele planificate şi cele tematice efectuate împreună cu Căpitănia Tulcea şi
Sulina s-a constatat în general că se respectă legislaţia din domeniul deşeurilor mai ales
a celor periculoase (uleiuri uzate, reziduuri de hidrocarburi), se ţine evidenţa în Jurnalul
de evidenţă al deşeurilor generate de nave, dar şi în conformitate cu HG 856/2002 , cu
excepţia unei singure societăţi care fost sancţionată pentru că nu avea gestiunea
deşeurilor conform HG 856/2002).
Poluări
În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra
mediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Poluări cu efect transfrontier
În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra
mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Informaţii despre zonele de protecţie sanitară

Pentru toate sistemele de alimentare cu apã din Delta Dunãrii s-a adoptat soluţia
de prelevare a apei brute din surse de suprafaţã în vederea potabilizãrii (captare–staţie
potabilizare apã–aducţiune–înmagazinare–distribuţie). Acest lucru, deoarece în Delta
Dunãrii pânza freaticã se caracterizeazã prin existenţa unui strat acvifer freatic aflat la
adâncimi sub 2 m ( 1,05 – 1,35 ) pe grinduri joase şi 1.67 m pe relieful de dune joase,
fiind influenţat de raporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic şi fluctuaţiile nivelelor
apelor Dunãrii.
În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă
destinate potabilizării, fără zonă de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan
şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de
construcţiile hidrotehnice propuse în “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe
55
4.1.2. Alimentarea cu apa
Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea
apei de suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului.
În faza de construcţie a proiectului nu se impune consum industrial sau menajer
de apă. La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei
tehnologice şi nici a unui agent termic.
În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi
asigurat prin distribuirea de apă îmbuteliată (PET) procurată din comerţ şi transportată la
puctele de lucru prin grija Constructorului. Se estimează un consum de 100 l/zi.
Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ;
transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la
sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va
asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în
punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare
mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de
contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi
nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se
va asigura la locul de cazare – pensiune, care va avea şi regim de cantină).
În faza de funcţionare nu este cazul.
Bilanţul consumului de apă nu cuprinde consum industrial sau menajer de apă, ci
un consum estimativ de 100 l/zi apă potabilă îmbuteliată, procurată din comerţ.
4.1.3. Managementul apelor uzate

Pe amplasament nu se colecteaza apa pluvială şi nici nu sunt condiţii de
contaminare a ei prin scurgerea liberă.
Pe amplasament nu se generează şi nu se evacuează ape uzate industriale sau
menajere.
Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară prelevarea de apă.
În faza de construcţie a proiectului, în punctele de lucru vor fi instalate toalete ecologice
cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi
evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare.
Bilanţul apelor uzate nu cuprinde cantităţi de ape uzate menajere, industriale,
pluviale evacuate.
În faza de funcţionare nu este cazul.
4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei

Din punct de vedere al încadrării în schema directoare de amenajare şi
management a bazinului hidrografic, lucrările hidrotehnice proiectate nu modifică
managementul bazinului hidrografic, deoarece realizarea investiţiei nu presupune
56
modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de apă existente şi nu influenţează
regimul de curgere a apelor Dunării.
Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului
Sulina nu va fi redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea,
scurgerea apei pe Canalul Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de
modelarea matematică 2D. Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării,
deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului.
Atât în faza de execuţie cât şi în cea de exploatare a consolidărilor de maluri, lucrările
hidrotehnice propuse prin actualul proiect nu modifică nivelurile şi vitezele medii pe
Canalul Sulina şi nu vor avea un impact negativ asupra regimului de curgere a apelor
Dunării, aceastea având rolul menţinerii echilibrului debitelor pe Canalul Sulina şi
diminuării fenomenelor de eroziune.
Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor
este asigurată prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de
execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect.
Criteriile de proiectare au fost stabilite pentru a se încadra în Master Planul Biosfera
Delta Dunării, care preconizează inundarea naturală a Deltei. In acest scop, pe
sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din
spatele apărării s-au proiectat nişe de cumunicare practicate în corpul lucrărilor de
apărare.
Nu există surse directe pentru poluarea pânzei freatice sau a apelor Dunării.
Impotriva poluărilor accidentale, spre exemplu, scurgeri de carburanţi sau uleiuri de la
mijloacele de transport, din utilajele folosite pentru dragare, excavare, umplere etc.,
trebuie respectate măsurile normale de lucru în cadrul unui şantier.
Principalele surse de poluare a apei sunt cele ce duc la creşterea temporară, în
perioada construcţiei, a turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Turbiditatea apei în ampriza
lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare. Activitatea drăgii va trebui
corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval. O importantă parte din
materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi
nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi fine, în
funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi
vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-se prin depunere, pe diferite
distanţe.
Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia
lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil.
Realizarea umpluturilor şi a protecţiei de mal din anrocamente poate conduce la
poluare locală şi de scurtă durată a apelor tot prin creşterea gradului de turbiditate.
Prin urmare, creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect
negativ nesemnificativ.
57
Prezenţa drăgii şi a altor utilaje în plutire poate conduce la o deversare
accidentală în apele Dunării a unor cantităţi de reziduri petroliere (motorină, uleiuri etc.),
ape uzate menajere sau de santină în cazul funcţionarii/exploatării necorespunzătoare a
utilajelor. Riscul este comparabil cu cel rezultat în urma navigaţiei sau altor funcţii ale
Canalului Sulina.
Constructorul va trebui să asigure o administrare eficientă a punctelor de lucru cu
respectarea măsurilor de protecţie a mediului. După terminarea lucrărilor, antrepenorul
va asigura curăţirea locului din ampriza lucrărilor executate pe apă.În acest fel efectele
poluării apei pot fi eliminate sau limitate prin măsuri organizatorice prevăzute de
constructor.
Realizarea investiţiei nu implică utilizarea substanţelor toxice şi periculoase.
Tabelul 10. Matricea primară de evaluare a impactului (fără măsurile de reducere propuse )
Componenta din sfera de influenţă a Tipuri de impact
proiectului impact impact impact pe impact pe impact
direct indirect termen termen cumulativ cu
scurt lung lucrările
executate în
etapa I
Apa de suprafaţă/subterană 0 -2 -2 +1 +1
Creşterea Creşterea Se elimină Creşte lungi
turbidităţii turbidităţii transportul mea maluri-
prin prin de aluviuni lor consoli-
dragare, dragare, care cresc date, protejate
deversare deversare turbiditatea de eroziune
accidentală accidentală apei, prin
poluanţi în poluanţi în stoparea
timpul timpul eroziunii
funcţionării funcţionării malurilor
utilajelor utilajelor
Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:
-3 efect negativ semnificativ
-2 efect negativ mediu
-1 efect negativ nesemnificativ
0 efect neutru
+1 efect pozitiv nesemnificativ
+2 efect pozitiv mediu
+3 efect pozitiv semnificativ
Pentru componenta de mediu apa, impactul negativ nu este semnificativ, chiar în
condiţiile neaplicării măsurilor de reducere propuse. Cele mai multe efecte negative se
pot produce accidental şi numai în faza de construcţie.
Efectele negative se pot manifesta numai în faza de construcţie a proiectului, pe
plan local, pe termen scurt şi încetează să se manifeste după încheierea fazei de
58
construcţie. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi
respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect
pentru fiecare obiect de investiţie propus, ele se pot reduce sau elimina în totalitate.
Impactul rezidual este nesemnificativ
Tabelul 11. Matricea de evaluare a impactului (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse)
Componenta din sfera de influenţă Tipuri
a de impact
proiectului impact
impact direct impact peimpact peimpact cumula tiv
indirect termen scurttermen lung cu lucrările
executate în etapa I
Apa de suprafaţă/subterană 0 -1 -1 +1 +1
Impact nesemnificativ asupra calităţii şi cantităţii de apă din zona de influenţă a
proiectului, datorat realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.
După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen
scurt (directe/indirecte) înceteaza să se manifeste.
Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu va produce, în niciuna
din faze, impact transfrontieră asupra componentei de mediu apa.

În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru
evitarea poluării apelor de suprafaţă, pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor
apropiate şi se va respecta întocmai tehnologia de execuţie prezentată în proiect ca şi
măsurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale (în special produse
petroliere – combustibili) din timpul activităţii utilajelor tehnologice, prevăzute în proiect.
In faza de construcţie constructorul va fi obligat sa asigure măsuri de protecţie a
cursurilor de apă şi a apelor subterane din zona de activitate. În faza de construcţie a
proiectului, în punctele de lucru vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice
impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate
periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare.
In faza de funcţionare a construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect, nu este cazul.
Pentru protecţia calităţii apelor se vor avea în vedere şi următoarele măsuri:
59
• Orice activitate sau lucrare prin care se afecteaza dinamica naturală a apelor va fi
realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea ARPM.
• Constructorul va fi obligat să menţină funcţionalitatea naturală a tuturor apelor din
zona de activitate.
• Constructorul va fi obligat să asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a
apelor subterane din zona de activitate.
• Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport se
vor face numai în unităţi specializate, deci în afara amplasamentului.
• Stocarea şi evacuarea deşeurilor se va face conform reglementărilor specifice în
vigoare.
• Monitorizarea echipamentelor şi utilajelor.
• Instruirea corespunzătoare a muncitorilor.
• Limitarea activităţii în perioadele cu vânt puternic.
• Nu se va lucra în perioadele de scurgere a sloiurilor pe Dunăre sau în perioada
de îngheţ a apei din Canalul Sulina.
• Nu se va lucra în perioadele cu ape mari.
• Pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita Administraţiei Bazinale de
Apă Dobrogea –Litoral date cu privire la prognoza debitelor şi nivelurilor apelor în
zona în care se execută lucrările.
4.2. Aerul
Clima judetului Tulcea este continentală excesivă, cu precipitaţii reduse ( sub 400
mm / an ), cu umiditate atmosferică ridicată în zona deltei, veri călduroase, ierni reci,
marcate adesea de viscole, amplitutidini mari de viscole. Apropierea de zona
continentală a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord – est spre sud – vest, Crivăţul,
care aduce ierni foarte reci uneori îngheţând chiar Dunărea şi Delta pe perioade scurte.
In vară, vînturile puternice aduc aer cald şi uscat care usucă pământul şi transformă
solul în praf. Temperaturile sunt mai scăzute în vest în zona de deal, în timp ce pe ţărm (
Sulina ) briza mării aduce aer cald şi umed înregistrându-se cele mai ridicate
temperaturi pe timp de iarnă din ţară.
Clima din zona amplasamentului este temperat – continentală, având următorii
parametri:
temperatura medie anuală ..............................................+11,1C
temperatura minimă absolută .........................................-25,6°C
temperatura maximă absolută ........................................+37,5°C
Precipitațiile medii anuale au valoarea de 359 mm şi reprezintă media valorilor
înregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
iarna .................................... 74,9 mm
60
primăvara.............................. 81,3 mm
vara .................................... 113,2 mm
toamna ................................ 89,6 mm
Sunt considerate “cu precipitații” toate zilele în care apa căzută sub forma de ploaie,
lapoviță, grindină, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Direcția predominantă a vânturilor este cea nord-estică (18,3%) şi nordică (13,1%).
Calmul înregistrează valoarea procentuală de 11,7%, iar intensitatea medie a vânturilor
la scara Beaufort are valoarea de 2,3 - 5,3 m/s.
Adâncimea maximă de îngheț este de 0,80 m, iar frecvența medie a zilelor de îngheț
cu T°0≤C este de 84,2 zile/an.
Informaţii despre poluarea de fond a aerului

CJ Tulcea, prin Hotărârea 67/2010, a aprobat Programul Integrat de Gestionare a
Calităţii Aerului în Judeţul Tulcea pentru indicatorul PM10 , deoarece concentraţiile
acestora depăşeau valoarea limită plus marja de toleranţă sau erau mai mari decât
valoarea limită.
Sursele care au generat depăşirea limitelor admisibile, stabilite prin Legea
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, la pulberi în suspensie indicator PM10 , la
nivelul judeţului Tulcea, sunt (conform Raportului privind starea de calitate a mediului în
judeţul Tulcea, anul 2013):
- traficul rutier, care este responsabil de aproximativ 70% din poluarea atmosferică,
datorită în principal stării drumurilor;
- şantierele de construcţii;
- industria ;
- resuspensia solului
- încălzirea rezidenţială
La nivelul judeţului Tulcea funcţionează 3 staţii automate de monitorizare a calităţii
aerului :
- TL1 – staţie de tip trafic amplasată în municipiul Tulcea la o intersecţie cu trafic
intens ;
- TL2 – staţie tip industrial amplasată la aproximativ 1 km faţă de platforma
industrială Tulcea Vest ;
- staţie tip suburban/trafic amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul Isaccea.
Evoluţia concentraţiilor anuale de PM10 la staţia TL1 din judeţul Tulcea se
prezintă astfel: 27,16 μg/m3 /2010, 18,39 μg/m3 /2011, 18,61 μg/m3 /2012, 26,64 μg/m3
/2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului).
Conform datelor prezentate în Rapoartele privind starea mediului, în perioada
2009-2013, se remarcă o scădere a emisiilor de dioxid de sulf (SO2) datorată, în special,
61
folosirii gazului natural în locul combustibilor lichizi la încălzirea locuinţelor. Evoluţia
nivelurilor emisiilor anuale de SO2 se prezintă astfel: 346,96 t/2009, 13,74 t/2010, 10,18
t/2011, 9,82 t/2012, 9,14 t/2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului).
Tendinţa în ceea ce priveşte evoluţia emisiilor de oxizi de azot (NOx) este una
descrescătoare pentru judeţul Tulcea, de la 1285 t/an în 2012 la 1243,19t/an în 2013.
Valorile emisiilor de amoniac (NH3) au înregistrat o creştere semnificativă în anii
anteriori. Contribuţia majoră la producerea acestor emisii în judeţul Tulcea o are
zootehnia (68%), urmată de tratarea şi depozitarea deşeurilor (32%).
Evoluţia nivelurilor emisiilor anuale de NH3 se prezintă astfel: 17,2 t/2009, 218,54
t/2010, 610,67 t/2011, 557,81 t/2012, 694,91 t/2013 (conform Rapoartelor privind starea
mediului).
Pe raza judeţului Tulcea există şi doi agenţi economici care deţin instalaţii IPPC şi
care intră astfel sub incidenţa Directivei Emisii Industriale ( Alum SA şi Vard Tulcea SA).
În ceea ce priveşte desfăşurarea transportului naval, conform Strategiei Deltei
Dunării pentru perioada 2011-2015, activităţile curente din porturi au un impact negativ
asupra mediului, condiţiile existente fiind insuficiente în raport cu cerinţele minime pe
care românia şi le-a asumat prin convenţiile internaţionale şi prin legislaţia europeană
transpusă în legislaţia naţională :
- operare inadecvată a mărfurilor vrac (cereale,minereu, cocs, bauxită,fosfaţi,
îngrăşăminte uree), ceea ce conduce la poluarea directă a aerului prin dispersia
pulberilor ;
- poluarea aerului cu noxe provenite de la navele care tranzitează cât şi de la navele
operative.
Pe raza RBDD nu sunt staţii de monitorizare a emisiilor de poluanţi atmosferici.
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu au fost efectuate măsurători privind
calitatea aerului conform OM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
În perimetrul RBDD nu există unităţi producătoare de energie electrică. Utilizarea
energiilor neconvenţionale în perimetrul RBDD are o amploare nesemnificativă la acest
moment, existând totuşi iniţiative locale de folosire a panourilor solare pentru încălzirea
apei menajere. Instalarea turbinelor eoliene nu este permisă pe teritoriul RBDD, fiind
afectate principalele căi de migraţie a păsărilor.
Majoritatea unităţilor industriale sunt concentrate în localităţile urbane din zona
limitrofă rezervaţiei. În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării industria se
dezvoltă pe baza exploatării şi valorificării resurselor naturale, în primul rând a
resurselor piscicole, agricole şi stuficole.
Poluări
62
În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului pe
teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Poluări cu efect transfrontier
În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra
mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Principalele surse de poluare a aerului vor fi active doar în faza de construcţie a
proiectului şi sunt prezentate sintetic în tabelul următor.
Tabelul 12. Surse de poluanţi atmosferici

Tipul sursei Poluanţi emişi Faza în care acţionează
Surse de combustie de tip motoare cu ardere Emisii din funcţionarea -construcţie (curăţirea
internă (punctiforme, libere, nedirijate în zona motoarelor (Tabel 11) : amprizei, tăierea
frontului de lucru): barjă, draglină, macara -monoxid de carbon exemplarelor de salcie din
plutitoare, greifer,buldozer, vibro-înfigător, -oxizi de azot apă, dragaje, umplutură cu
compactor, remorci de transport piatră ) -oxizi de sulf material dragat, construirea
-hidrocarburi apărărilor de mal din piatră
-aldehide brută,
-acizi organici construirea/reabilitarea
-pulberi solide estacadelor)
Emisii reduse cantitativ şi
disipate datorită curenţilor.
Surse mobile (liniare) –deplasarea Emisii datorate traficului - constructie a lucrărilor
mijloacelor de transport pe drumuri publice, de transport materiale hidrotehnice propuse
de la cariere la locul de încărcare în barje. (Tabel 12)
-emisii de praf, emisii
din gaze de eşapament
Generator pentru producere energie electrică Emisii din funcţionarea - constructie a lucrărilor
cu motor diesel – utilizat ocazional în motorului diesel al hidrotehnice propuse (la
principal la lucrările de la estacade generatorului (Tabel 13) estacade în principal,
maxim 5% din timpul total
de lucru)
63
Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de
eşapament conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate (NOx, SO2, CO, particule).
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele în funcţiune depind de următorii
factori:
• tehnologia de fabricaţie a motorului;
• puterea motorului;
• consumul de carburant pe unitatea de putere;
• capacitatea utilajului;
• varsta motorului/utilajului;
• caracteristicile carburantului (ex. continutul de sulf).
Emisiile de poluanţi sunt cu atât mai reduse cu cât performanţele motorului sunt
mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare având consumuri cât mai
reduse pe unitatea de putere.
Surselor caracteristice activităţilor din amplasamentul proiectului nu li se pot
asocia concentraţii standard în emisie fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelaţi
motiv, acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător şi nici cu alte normative referitoare la emisii.
In vederea determinării emisiilor de poluanţi în atmosfera din aria pe care se vor
desfăşura lucrările trebuie luate în considerare următoarele elemente:
• Categoriile de lucrări ce urmează a fi executate;
• Cantităţile de materiale manevrate pe categorii de lucrări ;
• Tipul utilajelor;
• Numărul de utilaje pe tipuri;
• Capacitatea şi consumul de carburanţi ale utilajelor, pe tipuri de utilaje;
• Durata lucrărilor / perioada de funcţionare efectivă a utilajelor în timpul
programului de lucru.
Consumul de carburanţi corespunzător lucrărilor se va estima pe baza cantităţilor
de lucrări în succesiunile şi cu timpii de execuţie specifici şi se va putea determina
concret după desemnarea constructorului şi întocmirea proiectului de execuţie corelat cu
parcul de maşini şi utilaje de care va dispune constructorul.
Determinarea debitelor masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă în timpul
executării lucrărilor s-a făcut conform cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR
(www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009),
elaborata sub egida Agenţiei Europene de Mediu pentru poluanţii emişi de trafic greu şi
utilaje. In conformitate cu metodologia menţionată, abordarea privind estimarea emisiilor
de la lucrările de execuţie a construcţiilor se bazează pe luarea în considerare a
lucrărilor în ansamblu, care se execută pe intreaga arie implicată.
Emisiile de poluanţi în atmosferă în fronturilr de lucru au o durată egală cu durata zilnică
a programului de lucru (tipic 10 ore/zi în activitatea de construcţii), dar nu toate utilajele
64
vor funcţiona continuu în timpul unei zile de lucru, de aceea se pot înregistra variaţii
importante de la o zi la alta şi chiar de la o oră la alta.
Spre exemplificare vom prezenta un calcul orientativ luînd în considerare un timp
de lucru de 526 ore de lucru cu utilaje grele cu un consum estimativ de motorina de
25,2 kg/oră, respectiv un consum total de combustibil de 13,252 t.
In tabelul 13. sunt prezentate debitele masice ale emisiilor de poluanţi în atmosferă
estimate a rezulta din activitatea utilajelor utilizate în perioada de constructie.
Tabel 13. Debitele masice ale emisiilor în atmosferă provenite de la utilajele grele folosite
în realizarea construcţiilor hidrotehnice (surse libere, nedirijate)
Nr.crt Poluant Emisii maxime orare (g/h) Emisii totale (g)
1 CO 220,920 106041,6
2 CO2 86,711 41621,33
3 NOx 1021,755 490442,4
4 N 2O 1,685 808,5672
5 NH3 0,414 198,828
6 SO2 11,046 5302,08
7 PM2,5 33,138 15906,24
8 Pb 0,0009 0,430794
9 HAP 0,0002 0,104716
10 COVNM 44,184 21208,32
După cum s-a menţionat, normele legale în vigoare nu prevăd standarde la emisii
pentru surse nedirijate şi libere. După cum se observă din tabelul 5. debitele masice
orare şi totale nu prezintă valori care să afecteze calitatea aerului din zonă.
O altă sursă de poluanţi specifici va fi reprezentată de gazele de eşapament
rezultate din funcţionarea motoarelor cu ardere internă aferente vehiculelor utilizate
pentru transport (autovehiculele care transportă anrocamente şi alte sortimente de piatră
de la cariere, piloţi din beton prefabricat şi alte materiale necesare apărărilor de mal,
estacadelor, molurilor de dirijare etc.).
Consumul aferent transportului materialelor se va putea determina concret după
desemnarea constructorului şi întocmirea proiectului de execuţie corelat cu parcul de
maşini şi utilaje de care va dispune constructorul.
Spre exemplificare, considerând date rezultate în lucrări similare, pentru un
sector de lucru care ar cuprinde apărări de mal şi estacade, se prezintă un calcul bazat
pe următoarele elemente: pentru transportul terestru al produselor de carieră şi a altor
materiale se vor folosi autocamioane cu o capacitate de încărcare de 40 t, cu o viteză
maximă de deplasare de 40 km/oră pe un traseu mediu dus -gol/întors-încărcat de cca
82 km (de la sursele de aprovizionare până la locul de îmbarcare în barjă). Pentru a nu
creşte semnificativ traficul rutier pe drumurile publice din judeţul Tulcea, multe din ele cu
infrastructura nemodernizată, se estimează un flux maxim de transport de aproximativ 6
65
auto/zi. Menţionăm că se recomandă constructorului aprovizionarea ritmică cu
materii/materiale pentru a nu intensifica traficul rutier pe drumurile publice aflate pe
traseul utilizat.
Luând în considerare un consum standard de motorina de 240 g/km (valoare
medie conform cu metodologia EMEP/EEA – 2009), aplicată la condiţiile prezentate în
exemplificare, rezultă o cantitate totală estimată de motorină ce va fi consumată în
activitatea de transport a materialelor (pentru un sector de lucru cu apărari de mal şi
estacade) de 0,115 t/zi. Prin arderea acestei cantităţi de motorină folosită în transportul
auto, debitele masice zilnice şi orare ale emisiilor în atmosferă provenite din activitatea
de transport, estimate a rezulta (disipate în lungul traselor parcuse), sunt prezentate în
tabelul 14.
Tabel 14. Debitele masice ale emisiilor în atmosferă provenite din transport terestru
(surse mobile)
Nr.crt Poluant Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/h)
1 CO 921,6 38,400
2 CO2 361,728 15,072
3 NOx 4262,4 177,600
4 N2O 7,0272 0,293
5 NH3 1,728 0,072
6 SO2 46,08 1,920
7 PM2,5 138,24 5,760
8 Pb 0,003744 0,0002
9 HAP 0,00091 0,00004
10 COVNM 184,32 7,680
Pentru sursele mobile - autovehiculele rutiere – respectarea normelor existente

cade în sarcina constructorului care le va utiliza în traficul auto de lucru. Beneficiarul
poate solicita/realiza un plan de management al transportului care va asigura un trafic
optim, iar în procesul de selecţie a contractorilor va putea impune respectarea planului
de management şi dotarea corespunzătoare a autovehiculelor. Valorile estimate în
conformitate cu traficul prognozat (6 auto/zi) nu sunt de natură să producă efecte
nedorite asupra calităţii aerului pe traseul de transport.
Traficul naval pentru transportul cu barje şi efectuarea lucrărilor dinspre apă, cu
utilajele « în plutire », (desfăşurat în faza de construcţie a proiectului, în apropierea
malurilor din lungul Canalului Sulina), este nesemnificativ în raport cu circulaţia navală
desfăşurată în mod normal pe Canalul Sulina. Acest trafic naval de lucru este compus
dintr-un număr redus de ambarcaţiuni/utilaje, se deplasează pe distanţe relativ scurte,
66
în timpul programului de lucru (ziua) şi cu viteză redusă şi poate fi adaptat unui program
de funcţionare restrictiv ca durată zilnică, perioadă de activitate condiţiilor din fiecare
sector de lucru din amplasamentul proiectului.
În aceste condiţii se poate aprecia că emisiile în atmosferă rezultate din activtatea
de transport/funcţionare pe apă sunt în cantităţi nesemnificative, se disipează în scurt
timp fiind preluate de curenţii de aer care activează în lungul Canalului Sulina.
În anumite faze ale procesului tehnologic (spre exemplu la executarea
/reabilitarea estacadelor), pe timp scurt, se poate utiliza un generator de electricitate ca
sursă proprie de energie electrică.
Generatorele electrice utilizate pentru asigurarea energiei electrice reprezintă o
sursă mică de ardere (având o putere <20 MW), iar emisiile asociate motorelor
generatorelor electrice reprezentă surse staţionare, incluse conform NFR din
www.eea.europa.eu/publications/emepeea-emission-inventory-guidebook-2009, la
sectorul 1.A, 5.a, Alte surse staţionare de combustie.
Consumul zilnic (maxim) de motorină estimat pentru funcţionarea generatoarelor
diesel-electric este de 7 m3. Având în vedere acest consum şi factorii de emisie
prezentaţi în ghidul mai sus menţionat (combustibili lichizi), au fost calculate debitele
masice maximale de poluanţi posibil a fi evacuaţi în atmosferă (tabelul 15).
Tabel 15. Debitele masice (maximale) de poluanţi emişi în atmosferă de motorul diesel al
unui generator de electricitate
Nr.crt Poluant UM Total emisii (g/zi) Emisii orare
1 CO g/GJ 12242,94 510,123
2 NOx g/GJ 30607,36 1275,307
3 SO2 g/GJ 42850,3 1785,429
4 TSP g/GJ 8417,024 350,709
5 PM10 g/GJ 6580,582 274,191
6 PM2,5 g/GJ 5050,214 210,426
7 COVNM g/GJ 4744,141 197,673
8 Pb mg/GJ 4897,178 204,049
9 Cd mg/GJ 91,822 3,826
10 Hg mg/GJ 30,607 1,275
11 As mg/GJ 306,0736 12,753
12 Cr mg/GJ 3917,742 163,239
13 Cu mg/GJ 2203,73 91,822
14 Zn mg/GJ 2754,662 114,778
Notă: Acestea reprezintă valori pentru situaţia cea mai nefavorabilă, fără a ţine cont de tipul motorului şi
considerând că motorul nu este echipat cu sisteme de filtrare şi protecţie. Timpul de funcţionare al
motoarelor la consum maxim este redus, respctiv cca. 5% din perioada totală a execuţiei lucrărilor.
Prin Legea nr. 104/2011 Privind calitatea aerului înconjurător sunt stabilite valorile
limită ale poluanţilor prezenţi în atmosferă, măsurate pentru diferite intervale de mediere
67
sau, dacă aceste masurători nu sunt disponible, se poate utiliza orice metodă pentru a
calcula, previziona sau estima nivelul de poluare (art. 3, lit. c).
Estimarea valorilor emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultaţi în perioada de asigurare a
sursei proprii de energie electrică prin funcţionarea unui generator electric, se poate
efectua pe baza metodei analitice, luând în calcul volumul de aer necesar arderii unui
volum estimat de combustibil (7 m3 motorină) într-un interval de timp dat, respectiv 24
ore. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 16, comparativ cu valorile limită prevăzute în
Legea nr. 104/2011.
Tabelul 16. Niveluri maximale de poluanţi emişi în atmosferă de motorul generatorului de

electricitate, comparativ cu valorile limită prevăzute de Legea 104/2011
Nr.crt Poluant UM Concentraţii Protecţia Protecţia Protecţia Protecţia
estimate* sănătăţii sănătăţii vegeteţiei vegeteţiei
Prag Prag inferior Prag Prag inferior
superior superior
1 CO μg/m3 0,149 7 5,0
2 NOx μg/m 3 0,373 140 100,0 24 19,5
3 SO2 μg/m3 0,523 75 50,0 12 8
4 TSP μg/m 3 0,103 - - - -
5 PM10 μg/m3 0,080 35 25,0 28 20
6 PM2,5 μg/m3 0,062 - - - -
7 COVNM μg/m3 0,058 3,5 2,0 - -
8 Pb μg/m3 0,060 0,35 0,3 - -
9 Cd ng/m 3 1,120 3 2,0 - -
10 Hg ng/m3 0,373 - - - -
11 As ng/m 3 3,733 - - - -
12 Cr ng/m3 47,787 - - - -
13 Cu ng/m3 26,880 - - - -
14 Zn ng/m3 33,600 - - - -
Notă: (*) Valorile estimate sunt maximale şi fără a se ţine cont de echipamentele de reducere a emisiilor
pe care motoarele moderne le au în dotare.
Valorile calculate în situaţia estimativă prezentată, privind emisiile în aer produse

în timpul funcţionării generatorului de electricitate, se înscriu în limitele valorilor
admisibile (pentru toţi parametrii), fără a prezenta un risc pentru atmosfera din
vecinătatea amplasamentului.
4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiectul „Studiul de fezabilitate
pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” va produce o serie de emisii
în atmosferă rezultate din funcţionarea utilajelor grele în fronturile de lucru şi din gazele
de aşapament emise în timpul transportului materialelor necesare.
68
Tabelul 17. Matricea primară de evaluare a impactului (+/- măsurile de reducere propuse )
Componenta din sfera de Tipuri de impact
influenţă a proiectului impact impact impact pe impact pe impact
direct indirect termen termen cumulativ
scurt lung cu lucrările
executate
în etapa I
Aer/Climă -1 0 -1 0 0
Emisiile în aer se produc numai în Emisii . Emisii
faza de construcţie: datorate datorate
Lucrările se desfaşoară într-o zonă funcţionării funcţionării
în care circulaţia curenţilor de aer utilajelor în utilajelor în
este destul de mare(în lungul faza de faza de
Canalului Sulina), se poate aprecia construcţie construcţie.
că în timpul execuţiei lucrărilor de
apărări de maluri noxele emise de
utilajele în funcţiune se vor disipa şi
nu se vor înregistra depăşiri ale
LMA.
Deoarece pentru construirea
apărărilor de mal pe Canalul Sulina
se folosesc blocuri mari de piatră
nesortată aranjate cu macaraua
plutitoare, considerăm că poluarea
atmosferică cu particule este practic
nesemnificativă.
Traficul naval de lucru este compus
dintr-un număr redus de
ambarcaţiuni/utilaje, ce se
deplasează pe distanţe relativ
scurte, în timpul programului de
lucru (ziua) şi cu viteză redusă şi
poate fi adaptat unui program de
funcţionare restrictiv ca durată
zilnică, perioadă de activitate etc.
condiţiilor din fiecare sector de lucru
69
din amplasamentul proiectului. În
aceste condiţii se poate aprecia că
emisiile în atmosferă rezultate din
activtatea de transport/funcţionare
pe apă sunt în cantităţi
nesemnificative, se disipează în
scurt timp fiind preluate de curenţii
de aer care activează în lungul
Canalului Sulina.
În faza de funcţionare (existenţă a

construcţiilor hidrotehnice), nu se
emit noxe sau particule în aer,
acestea rezumându-se la cele
datorate traficului naval existent pe
Canalul Sulina.
Notă: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:
În faza de construcţie a proiectului se poate produce un efect negativ direct, pe

termen scurt, asupra calităţii aerului prin disiparea de particule solide (praf, pulberi) şi
noxe, manifestat pe plan local ( în sectoarele de lucru de pe malurile Canalului Sulina) şi
în lungul drumurilor publice de transport, datorită intensificării traficului pentru transportul
sortimentelor de piatră de la cariere la locul de încărcare în barje şi funcţionării utilajelor
în sectoarele de lucru. Efectul este puţin semnificativ (sursele sunt punctuale sau
mobile, libere, nedirijate şi activitatea se desfăşoară în aer liber pe fronturi mici de lucru),
temporar, manifestat pe plan local în perioada programului de lucru în faza de
construcţie a lucrărilor hidrotehnice propuse. Are o probabilitate de apariţie sigură, se
manifestă numai în faza de construcţie şi este reversibil Există posibilitatea reducerii
nivelurilor de emisii în atmosferă a poluării prin respectarea tehnicii şi tehnologiei de
execuţie prezentate în documentaţie, prin aplicarea măsurilor propuse în proiect, prin
respectarea condiţiilor impuse prin avizele/acordurilor emise conform legislaţiei în
vigoare.
70
În general, în zona malurilor din lungul Canalului Sulina, poluarea aerului pe
perioada lucrărilor este mai mică decât cea cauzată în timpul navigaţiei. Luând în
considerare că lucrările se desfăşoară într-o zonă unde viteza vântului este destul de
mare, şi se manifestă pe tot parcursul anului, se poate concluziona că este improbabil
să se depăşească Limitele Maxime Admise (LMA).
După încheierea lucrărilor, efectul negativ încetează, nu se mai manifestă în faza
de existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate.
Se poate concluziona că implementarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru
apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” va produce un impact negativ
nesemnificativ asupra aerului, produs pe plan local (în imediata apropiere a sursei),
discontinuu (în timpul programului de lucru), temporar, doar în faza de construcţie, de
scurtă durată, reversibil.
În niciuna din activităţile proiectului, derulate în faza de construcţie, nu se vor
înregistra niveluri de poluare atmosferică care să atingă sau să depăşească valorile
limită şi/sau alte praguri de evaluare pentru toţi receptorii sensibili.
Nu sunt condiţii care să indice producerea unui efect cumulativ pentru poluanţii
emişi în aer pe plan local, în timpul lucrului, cu niveluri reduse, de surse libere nedirijate,
care se disipează fiind preluaţi de curenţii din lungul Canalului Sulina.
Nu există potenţial de impact transfrontieră asupra aerulul prin activităţile de
realizare a constucţiilor hidrotehnice proiectate în lungul malurilor Canalului Sulina.

Pentru o protecţie sporită a zonelor de pe amplasamentul şi din proximitatea
amplasamentului proiectului se recomandă adoptarea unor măsuri simple de
management care să prevină apariţia oricăror evenimente nedorite. In vederea reducerii
emisiilor de agenţi poluanţi în atmosferă,în timpul implementării proiectului se vor avea
în vedere următoarele măsuri specifice:
• Utilizarea de mijloace de construcţie performante şi realizarea de inspecţii
tehnice periodice la toate utilajele şi echipamentele ce vor funcţiona în faza de
construcţie a lucrărilor hidrotehnice de pe amplasamentul proiectului;
• Folosirea de utilaje şi mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu
produc emisii de Pb şi care produc emisii reduse de monoxid de carbon;
• Alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei mediului
pentru
vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă
particule fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea
vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fi umezite periodic;
• Utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind
stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate
pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul
71
rutier de marfă sau persoane şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor
gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei
atmosferei;
• Minimizarea emisiilor de praf şi pulberi ţn suspensie rezultate din lucrările de
manipulare (săpare, compactare, strângerea în grămezi, încărcarea-descărcarea)
a pamanturilor, materialuli provenit din dragare, prin aplicarea de tehnologii care
să conducă la repectarea prevederilor STAS 12574-87 privind protecţia
atmosferei; evitarea încărcării/descărcării materialelor de construcţie atunci când
viteza vântului depăşeşte 3 m/s;
• Depozitarea materialelor fine în depozite închise sau zone îngrădite şi
acoperite pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vântului;
• Intreţinerea platformelor de lucru, a drumurilor de transport din cariere prin
stropirea frontului de lucru pentru evitarea formării prafului în perioadele
secetoase şi cu vânt puternic;
• Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de
pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic.
Nu sunt necesare instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gezelor evacuate).
Nu se impun măsuri de diminuare a poluării aerului în condiţii de dispersie nefavorabile.
Nu este cazul pentru zone de protecţie sanitară (ZPS).
4.3. Solul
Pentru identificarea succesiunii litologice şi a naturii terenului de fundare din zona
studiată, au fost efectuate, în conformitate cu tema de proiectare, 8 încercări de
penetrare dinamică ușoară şi 9 foraje. Rezultatele încercărilor de penetrare dinamică au
fost utilizate pentru definitivarea profilului litologic, împreună cu rezultatele obținute din
prelevarea de probe de pământ. Forajele s-au executat cu instalaţia Geoprobe 6620DT,
prin foraj percutant uscat, cu recoltare de probe de pământ.
În general, în toate forajele executate în zonele de interes privind proiectarea
lucrărilor de apărări de mal, s-a întâlnit o succesiune de depozite aluviale, coezive la
suprafață, cu grosimi variabile, sub care s-au întâlnit depozite necoezive, cu apă.
Fiind depozite aluviale, pământurile sunt neuniforme, prezentând variabilitate mare pe
orizontală, cât şi pe verticală.
Depozitele argiloase – prăfoase au, de regulă, o consistență scăzută, sunt foarte
umede şi/sau saturate cu apă. În general, acestea au compresibilitate mare şi foarte
mare.
Depozitele fine nisipoase se prezintă saturate, fiind de la afânate până la
pământuri cu îndesare medie.
Caracteristicile solurilor obţinute prin studiul geotehnic se prezintă în cele ce urmează.
72
Forajul 1, executat aproximativ la mila marină 2+400, pe malul stâng al Canalului
Sulina, a întâlnit:
0,00 – 0,25 m = sol vegetal;
0,25 – 1,10 m = nisip fin cenușiu cu intercalații cafenii, cu apă de la adâncimea
de 1,00 m;
1,10 – 2,20 m = praf argilos cenușiu, plastic moale;
2,20 – 3,50 m = argilă prăfoasă cu trecere la praf argilos, plastic moale la
consistentă;
3,50 – 8,25 m = praf argilos cenușiu, plastic curgător la moale;
8,25 – 13,10 m = nisip cenușiu, cu rare fragmente de cochilii, cu apă;
13,10 – 14,00 m = praf nisipos – argilos cenușiu;
14,00 – 16,00 m = praf argilos cenușiu plastic consistent.
La data execuției forajului s-au întâlnit infiltrații de apă pe intervalul de adâncime
1,20 – 13,10 m (după cca. 12 ore, Nhs = 1,00 m).
Forajul 2, executat aproximativ la mila marină 18+000, pe malul drept al Canalului
Sulina, a întâlnit:
0,00 – 0,30 m = sol vegetal;
0,30 – 0,60 m = praf nisipos cafeniu, cu rădăcini de plante;
0,60 – 4,30 m = praf argilos slab nisipos, foarte umed, plastic moale la consistent,
cu rădăcini de plante;
4,30 – 5,90 m = argilă prafoasă plastic vârtoasă;
5,90 – 11,00 m = praf argilos galben – cenușiu, plastic consistent;
11,00 – 12,00 m = argilă galbenă cu intercalații cenuşii, cu cochilii şi fragmente
de cochilii, plastic vârtoasă;
12,00 – 12,50 m = praf nisipos galben.
La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 0,80 m.
Forajul 3, executat la mila 19+000, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit:
0,00 – 0,30 m = sol vegetal;
0,30 – 2,00 m = praf argilos cafeniu, umed, plastic consistent la plastic vârtos;
2,00 – 4,00 m = argilă prăfoasă cafenie plastic consistentă la vârtoasă;
4,00 – 5,20 m = argilă prăfoasă cafenie plastic consistentă la moale, cu miros de
mâl;
5,20 – 18,00 m = praf argilos nisipos cenușiu, foarte umed, plastic moale la
consistent, cu miros de mâl;
La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,80 m (nivelul
hidrostatic, după 12 ore, fiind la adâncimea de 0,90 m).
Forajul 4, executat la mila marină 19+1000, pe malul stâng al Canalului Sulina, a
întâlnit:
0,00 – 0,30 m = sol vegetal;
73
0,30 – 4,00 m = argilă prăfoasă slab nisipoasă cafenie, umedă, plastic
consistentă;
4,00 – 8,00 m = nisip prăfos cenușiu, saturat, cu slab miros de mâl;
8,00 – 11,00 m = nisip fin cenușiu cu lentile de praf argilos – nisipos;
11,00 – 18,00 m = nisip fin cenușiu.
La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,60 m (cota
nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,00 m).
Forajul 5, executat la mila marină 22+265, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit:
0,00 – 0,25 m = sol vegetal;
0,25 – 1,90 m = praf argilos cafeniu, ușor umed, plastic vârtos;
1,90 – 9,00 m = praf argilos cenușiu, plastic consistentă la moale, cu miros
specific de mâl;
9,00 – 12,30 m = nisip fin prăfos şi nisip mediu cenușiu.
nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,10 m,
corespunzătoare nivelului apei din Canalul Sulina).
Forajul 6, executat la mila marină 7+100, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit:
0,00 – 0,20 m = sol vegetal;
0,20 – 1,80 m = argilă prăfoasă cafenie, plastic consistentă;
1,80 – 7,00 m = praf nisipos cenușiu, cu intercalații nisipoase, moale, cu apă;
7,00 – 10,00 m = nisip fin la grosier cenușiu, cu lentile de praf nisipos, cu apă;
10,00 – 12,00 m = nisip fin cu liant argilos, cu apă;
12,00 – 14,50 m = nisip grosier cenușiu, cu apă;
14,50 – 16,00 m = argilă cenușie-vineție, plastic moale la consistentă.
Forajul 7, executat la mila marină 8+400, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit:
0,00 – 0,20 m = sol vegetal;
0,20 – 1,20 m = argilă prăfoasă cafenie, plastic consistentă;
1,20 – 6,00 m = argilă nisipoasă cenusie, moale;
6,00 – 8,00 m = nisip fin cenușiu, cu slab liant argilos, cu apă;
8,00 – 15,00 m = nisip grosier cu separații de praf nisipos cenușiu, cu apă;
Forajul 8, executat la mila marină 28+1400, pe malul drept al Canalului Sulina, a
întâlnit:
0,00 – 0,20 m = sol vegetal;
0,20 – 1,50 m = praf galben uscat, tare, cu rădăcini de plante;
74
1,50 – 2,40 m = praf nisipos micaceu galben – cenușiu, uscat;
2,40 – 3,50 m = praf cenușiu, cu rădăcini de plante, plastic consistent;
3,50 – 4,50 m = argilă prăfoasă plastic consistentă, cu rădăcini de plante;
4,50 – 5,00 m = praf nisipos cenușiu;
5,00 – 9,00 m = praf nisipos cenușiu în slab liant argilos, cu rădăcini de plante,
plastic moale;
9,00 – 10,60 m = praf slab argilos cenușiu, umed, plastic consistent la moale;
10,60 – 15,00 m = praf nisipos slab argilos cenușiu, palstic consistent la moale.
La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 3,50 m (nivel
hidrostatic Nhs = 3,50 m).
Forajul 9, executat la mila marină 28+400, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit:
0,00 – 0,25 m = sol vegetal;
0,25 – 1,30 m = praf galben cu vinișoare calcaroase şi rădăcini de plante, uscat;
1,30 – 3,50 m = praf cenușiu – cafeniu;
3,50 – 5,00 m = praf în liant argilos, cu rădăcini de plante, plastic consistent;
5,00 – 6,30 m = praf slab argilos cenușiu, cu miros de mâl;
6,30 – 8,90 m = praf nisipos cenușiu;
8,90 – 10,50 m = nisip fin şi nisip prăfos cenușiu;
10,50 – 15,00 m = praf nisipos cenușiu.
Datele geotehnice evidențiază prezența unor terenuri cu portanţă scăzută, aflate în
stare submersă. Cotele de adâncime ale apariţiei apei în foraje sunt în legătură cu
nivelul oglinzii apei Canalului Sulina.
Pachetele de depozite aluviale (cu structură specifică şi porozitate mare) formează
corpuri lentiliforme, dar şi stratiforme, cu dezvoltări spaţiale, continuităţi hidraulice şi
poziţii diverse.
Cu excepția unor intervale cu stare de consistență plastic vârtoasă, pământurile
investigate prezintă pe verticala amplasamentului o stare de consistență scăzută (plastic
moale la consistență). Se recomandă o atenție specială soluțiilor constructive cu
precădere în zonele unde se constată pământuri cu consistență redusă, în vederea
creșterii stabilității malurilor.
Lucrările hidrotehnice de apărare a malurilor sunt proiectate să nu aducă modificări
importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă
de hidraulica cursului de apă
La proiectarea soluţiilor tehnice s-au respectat recomandările prezentate în studiul
geotehnic, pentru eliminarea riscului geotehnic şi asigurarea stabilităţii consolidărilor de
mal pe amplasamentul cercetat.
În concluzie, faţă de cele mai sus prezentate, în condițiile respectării recomandărilor
de ordin tehnic prezentate în studiul geotehnic, obiectivele aferente se pot proiecta pe
amplasamentul cercetat.
75
4.3.2. Surse de poluare a solurilor
Potenţialele scurgeri de carburanţi şi/sau lubrifianţi, care pot apărea doar în
situaţii accidentale, când, printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje
învechite, fără revizii tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de
uleiuri arse, combustibili care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru. În cazul
în care totu şi se vor produce astfel de incidente, suprafeţele de sol potenţial afectate
vor fi mici şi se va interveni imediat pentru stoparea sursei, limitarea extinderii poluării şi
eliminarea acesteia. Pe amplasamentul proiectului nu se vor instala depozite de
carburanţi
Sedimentarea emisiilor de poluanţi din aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de
transport şi funcţionarea utilajelor în fronturile de lucru.
Riscul acumulării în sol a unor astfel de substanţe este puţin probabil să se
producă atât datorită cantităţilor reduse de emisii în aer, limitate în zona fronturilor de
lucru şi a volumului redus de lucrări terestre.
Sursele de poluare pentru sol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor
de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor “în plutire”. Sunt şi anumite operaţiuni care
presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de
exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în
barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc.
respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte. Pe
amplasamentul proiectului nu se vor instala depozite de carburanţi/lubrifianţi şi nici nu se
vor efectua lucrări de reparaţii sau întreţinere la utilajele sau mijloacele de transport
utilizate pentru lucrările din proiect.
În activităţile proiectului nu se utilizează şi nu se produc substanţe chimice,
parazitologice, entomologice, microbiologice sau radiaţii.
Nu sunt necesare dotări speciale pentru protecţia solului.
4.3.3. Prognozarea impactului

În prezent, zonele de mal din lungul Canalului Sulina expuse eroziunii solului sunt
în special cele lipsite de protecţie vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se
vor aduce modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă
un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă.
În faza de construcţie a proiectului se vor executa lucrări de curăţire a amprizei,
escavaţii locale, dragaje, umpluturi cu material dragat sau material local, extrageri arbori
dispesaţi în zona inundată, în lungul Canalului Sulina, pe sectoarele destinate
construcţiilor hidrotehnice, care totalizează o lungime de 36679 ml.
Asupra solului din zona malurilor erodate pe care se vor construi apărările de mal
noi, va fi generată o agresiune fizică în perioada de desfăşurare a activităţii de profilare
76
prin dragare a malurilor subacvatice, pentru realizarea pantelor corespunzătoare la
taluze.
Lucrările de terasamente şi realizarea consolidării malurilor prin « îmbrăcare » cu

elemente de piatră brută de diferite dimensiuni nu sunt poluante (nu genereaza o
poluare chimică) asupra solului.
Tabelul 18. CENTRALIZATOR CANTITĂŢI LUCRĂRI TERASAMENTE

Nr. Denumirea fazei de lucru UM LOT1 LOT1 LOT2 LOT2 TOTAL
crt. Apărări mal Estacade noi Apărări Estacade
/mol dirijare /reabilitate mal noi
1 Curăţirea amprizei inclusiv mp 79216 2200 320058 1200 409319

escavaţii locale, umpluturi 3145 3500
2 Dragaje pe sectoare de mc 179200 0 596252 0 780252

lucru 4800 0
3 Umpluturi cu material mc 32226 0 67055 0 99281

dragat/ 0 2100 2100
material local
4 Tăieri material lemnos buc 43 4 209 2 330

72 0
Dragarea este o activitate care are loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor
mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului
navigabil.
La lucrările care necesită fundare (în principal la estacade noi), situate pe soluri
plastic consistente şi plastic vârtoase, lăţimea tălpii fundaţiei va fi de 1.0 m şi adâncimea
de fundare (faţă de nivelul terenului sistematizat) de 2 m. În cazul pământurilor coezive
plastic moi la plastic curgătoare sau a pământurilor necoezive afânate, acestea sunt
terenuri slabe de fundare şi pe care nu se va funda direct, decât cu îmbunătăţirea
terenului de fundare.
Consolidarea malurilor supuse eroziunii se face prin „bordarea” lor cu o
îmbrăcăminte din piatră brută de diferite dimensiuni care realizează un înveliş protector
şi împiedică pierderea unor suprafeţe de teren prin acţiune erozivă a valurilor, gheţurilor,
viiturilor etc.
În aceste condiţii se poate afirma că modificările fizice asupra solului din
amplasamentul lucrărilor proiectate sunt de mică anvergură, se produc pe sectoare mici
77
din lungul Canalului Sulina (care deja sunt afectate de procese erozionale) şi nu vor
avea un impact negativ semnificativ asupra solului.
După finalizarea construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin
stoparea eroziunii şi creşterea stabilităţii malurilor.
În şantierele de lucru, deşi majoritatea lucrărilor se vor desfăşura dinspre/de pe
apă, cu utilajele « în plutire » (ceea ce diminuează mult posibilitatea de impact asupra
solului), se pot manifesta temporar, local, accidental, efecte negative puţin semnificative
asupra solului, datorate:
-ocupării temporare a unor mici suprafeţe de teren pentru depozitarea unor
materiale;
-transportului parţial terestru până la zonele de încărcare în barje;
-posibilei poluări accidentale cu deşeurilor menajere sau resturi de materiale,
uleiuri etc. Au un efect negativ local, temporar, puţin semnificativ, reversibil după
terminarea fazei de construcţii.
Tabelul 19. Matricea primară de evaluare a impactului (fără măsurile de reducere propuse )
Componenta din sfera de Tipuri de impact
influenţă a amenajamentului impact direct impact impact pe impact pe impact
indirect termen termen cumulativ cu
executate în
etapa I
Sol -2 0 -2 +3 +3
Profilarea Profilarea Se Creşte lungi
malurilor prin malurilor stopează mea maluri-
dragare, prin procesele lor consoli-
săpături, dragare, erozionale date, protejate
umpluturi săpături, din zona de eroziune
umpluturi malurilor
Aceste efecte potenţiale pot fi prevenite/diminuate prin măsurile tehnico
organizatorice impuse constructorului.
78
Tabelul 20. Matricea de evaluare a impactului (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse)
proiectului impact impact impact pe impact pe impact cumula
direct indirect termen termen tiv cu lucrările
scurt lung executate în
etapa I
Sol -2 0 -2 +3 +3
Impact negativ nesemnificativ asupra solului, produs pe plan local, temporar,

doar în faza de construcţie.
În faza de funcţionare a lucrărilor proiectate nu se manifestă nici un impact
negativ asupra solului. Dimpotrivă, se exercită o protecţie asupra eroziunii malurilor,
respectiv se impiedică spălarea solului din zona malurilor, ceea ce reprezintă un efect
pozitiv.

In vederea diminuării impactului accidental asupra calităţii solului, în timpul
implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri:
• Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate in perioada de realizare a
investiţiei;
• Evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri prin scurgeri accidentele din
utilajele şi mijloacele de transport;
• Suprafeţele de teren contaminate accidental cu substanţe petroliere vor fi
excavate iar volumul de sol afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o
diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare
naturală.
• Respectarea instrucţiunilor de lucru
• Utilizarea de mijloace auto corespunzătoare cerinţelor tehnice R.A.R.
4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus
Informaţii generale
Din punct de vedere structural, teritoriul aparţine Platformei Dobrogei. Falia
Galaţi – Tulcea – Mahmudia separă compartimentul scufundat al depresiunii
predobrogene, corespunzător luncii şi Deltei Dunării, de compartimentul mai ridicat din
sud, Dobrogea de Nord.
79
Delta Dunării şi Balta Isaccei au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun
depozite triasice, jurasice, sarmaţiene, pliocene şi apoi formaţiunile de luncă şi deltaice
cuaternare (argile, mâluri, nisipuri).
Din punct de vedere al litologiei de suprafaţă, teritoriul la care ne referim constituie un
vast complex nisipos, care începe chiar de la suprafaţă cu un depozit de nisipuri
micacee fine. Mai în adâncime apar şi intercalaţii de nisipuri fine argiloase cenuşii în
alternanţă cu argile roşcate cu rare lentile de pietrişuri mărunte şi de praf argilos. Slaba
coeziune a acestor nisipuri şi lipsa vegetaţiei a făcut ca ele să fie uşor şi permanent
antrenate de vânt.
Din punct de vedere geomorfologic, Delta Dunării (a doua ca mărime în Europa),
cu altitudini între 3-6 m pe braţele Dunării până la 13 m pe dunele din grindul Letea,
ocupă partea de nord-est a judeţului Tulcea. Delta Dunării propriu-zisă, între braţele
Chilia şi Sf. Gheorghe (2590 km2) este alcătuită din grinduri fluviatile (în lungul braţelor
Dunării) orientate pe direcţia vest-est, grinduri fluvio - maritime (Letea, Caraorman,
Sărăturile) orientate pe direcţia nord-sud şi dominate de un relief de dune, grinduri
continentale (Chilia, Stipoc) ce reprezintă resturi din uscatul predeltaic, numeroase lacuri
(Furtuna, Gorgova, Isacov, Matiţa, Puiu), mlaştini,suprafeţe acvatice acoperite cu plaur
şi stuf. Câmpia Dunavăţului, situată la sud de Braţul Sf. Gheorghe, constituie o asociaţie
de şesuri aluviale joase, mlaştini, lacuri (Zătonu Nou, Dranov), canale (Dunavăţ, Dranov,
Ciotica) şi grinduri fluvio - maritime (Crasnicol, Dranov, Frasin, Perişor, Buhaz).
După factorii care au influenţat formarea Deltei, respectiv după natura şi
caracterul depozitelor, Delta Dunării se subîmparte în două părţi:
- Delta fluvială, la vest de linia Periprava – Crişan şi un punct situat în aval de
canalul Dranov;
- Delta fluvio-maritimă, la est de această linie.
Delta Dunării, la care se adaugă şi câmpiile litorale joase, sunt dominate, ca
urmare a extinderii mari a suprafeţelor acvatice, de procese fluvio - lacustre şi marine.
Acestora li se subordonează şi alte tipuri de procese, cum sunt cele eoliene sau de
sufoziune prin care se realizează modelarea actuală a grindurilor nisipoase şi respectiv
a malurilor de löess. Lunca din lungul Dunării şi a braţelor Dunării, cu deosebire Chilia şi
Sf. Gheorghe, se caracterizează prin predominarea proceselor de colmatare,
înmlăştinire şi eroziune laterală de mal, ca urmare a revărsării apelor în timpul
primăverii. Cantităţile mari de aluviuni transportate de Dunăre în Deltă (cca. 66 mil. tone
anual) constituie cauza principală a colmatării braţelor, gârlelor, canalelor şi lacurilor din
cuprinsul acesteia. Datorită acestui fapt, în ultimii 2000 de ani suprafaţa Deltei s-a înălţat
cu 4-5 mm pe an. Zona litorală dintre Braţul Chilia şi Gura Portiţei este supusă în
permanenţă acţiunii valurilor (amplificate de vânturi puternice (şi curenţilor marini, care,
prin procese de acumulare şi abraziune, determină o accentuată mobilitate şi continuă
transformare a liniei de ţărm. În lungul acestuia predomină fie acumularea şi extinderea
cordoanelor litorale, deci tendinţa de înaintare a ţărmului (în dreptul grindului Sărăturile
80
şi la sud de Braţul Sf. Gheorghe), fie abraziunea şi distrugerea grindurilor şi cordoanelor
litorale, deci tendinţa de retragere a ţărmului (între gurile Chilia şi Sulina şi la sud de Sf.
Gheorghe până la Câşla Vădanei).
Zona maritimă costieră, în suprafaţă totală de 140.492 ha, se întinde pe o
lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi
are apectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Platforma
continentală (şelful) are o lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km).
Seismicitatea zonei
Conform zonării teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), Tc a
timpului de răspuns, perimetrul cercetat are coeficientul Tc = 0,7 s, iar conform zonării
teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure având intervalul de recurenţă IMR = 225 ani (20%
probabilitate de depășire în 50 ani), perimetrul cercetat are valoarea ag = 0,20 g.
Încadrarea seismică este în conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I –
Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100 – 1/2013.
Încadrarea teritoriului în “zone de risc” (cutremur, alunecări de teren. inundații)
Conform legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a, zonele de risc natural sunt arealele
delimitate geografic în interiorul cărora există un potențial de producere a unor
fenomene naturale distructive şi anume cutremure de pământ, inundații şi alunecări de
teren.
Conform anexei 3 a legii 575, care cuprinde unitățile administrativ – teritoriale
urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică este minimum VII
(exprimate în grade MSK), zona localității Sulina are intensitatea seismica 71 (exprimată
în grade MSK) şi perioada medie de revenire de 50 ani.
Conform anexei 5 din legea 575, care conține lista cu unitățile administrativ –
teritoriale afecate de inundații, zona localității Sulina poate fi afectată de inundații pe
cursuri de apă.
Conform anexei care conține lista cu unitățile administrativ – teritoriale afectate
de alunecări de teren, în zona localității Sulina potențialul de producere a alunecărilor
este scăzut şi probabilitatea de alunecare practic zero.
Risc geotehnic
Conform normativului privind principiile, exigențele şi metodele cercetării
geotehnice a terenului de fundare NP 074/2014, depozitele aluviale întâlnite fac parte
din categoria terenurilor dificile (tabel A1.3).
Conform normativului NP 074/2014, lucrarea de faţă se încadrează în categoria
geotehnică 3, cu risc geotehnic major.
81
4.4.2. Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare
În prezent, zonele expuse eroziunii solului sunt în special cele lipsite de protecţie
vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante
în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de
hidraulica cursului de apă. La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de
recomandările rezultate din studiul geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa
fel încât la debit mare şi la viteza mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să
fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune.
Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul.
4.4.3. Hărti la capitolul “Subsol”
Fig. 3. Regionarea geomorfologică a României (Gr. Posea) – zona Sulina
4.5. Biodiversitate
4.5.1.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament –
păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă
(lacuri, râuri, heleştee) şi nisipuri
Păduri
In raport cu fondul forestier, amplasamentul proiectului se învecinează cu o serie
de arborete dispuse în lungul malurilor Canalului Sulina, aparţinând ocoalelor silvice
82
Rusca (mal drept) şi Tulcea (mal stâng) din cadrul Direcţiei Silvice Tulcea, aşa cum
rezultă din tabelele 19. şi 20.
În zona dig- mal din lungul Canalului Sulina sunt suprafeţe acoperite de pădure
formând zăvoie de plop şi salcie concentrate mai mult pe malul stâng în zona de
bifurcaţie şi până spre localitatea Maliuc, care corespund cu tipul de habitat comunitar
92A0 – Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba. Aceste suprafeţe împădurite pot fi
considerate ca fiind în vecinătatea unor sectoare de lucru din cadrul proiectului, dar în
afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru.
Nu se estimează nici un impact negativ asupra habitatului 92A0 prin realizarea
construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului “Studiul de fezabilitate pentru
apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.
Tabelul 21. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul drept al Canalului Sulina, dinspe
Tulcea spre Sulina
DS TULCEA , OS Rusca
UP Trup pădure u.a. Supr. Compozi Tip nat Tip Tip
ha ţia actuală de habitat habitat
pădure Romania Natura
2000
12 Ciatal 82%retrocedat
82% 1,81 9112 R4406 92A0
83A%retrocedat 9112 R4406 92A0
83A% 1,32 Împăd. 9112 R4406 92A0
83C 5,65 10SA 9516 R4408 92A0
83B 0,65 6SA4PLA 9516 R4408 92A0
83D 4,23 Împăd. 9112 R4406 92A0
83M1 1,34 Ocpaţii, litigii
83M2 0,73 Ocpaţii, litigii
84 6,05 10SA 9612 R4407 92A0
Vulturu 89A 7,21 10PLZ 9112 R4406 92A0
89B 3,48 10SA 9516 R4408 92A0
89N 1,51 Neproductiv
83
90A 13,07 10SA 9112 R4406 92A0
90E 2,02 10PLZ 9112 R4406 92A0
91B 11,11 10PLZ 9112 R4406 92A0
91A 8,13 10SA 9516 R4408 92A0
92A 10,17 10PLZ 9112 R4406 92A0
93A 13,13 10PLZ 9112 R4406 92A0
10 Gârla Anicăi 49A 3,94 10SA 9516 R4408 92A0
49B 4,13 10SA 9515 R4408 92A0
49C 9,62 10SA 9515 R4408 92A0
49N 3,39 canal
50A 5,43 10PLA 9112 R4406 92A0
50B 1,76 10PLA 9112 R4406 92A0
50C 2,28 Impăd. 9112 R4406 92A0
50N1 5,51 Apă

stagnantă,stuf
50N2 3,39 Apă

stagnantă,stuf
51A 25,1 10SA 9516 R4408 92A0
51B 6,29 10SA 9516 R4408 92A0
51M 1,56 canal
51N 2,77 costrucţie
52A 13,57 10SA 9516 R4408 92A0
84
52B 1,75 10SA 9516 R4408 92A0
52C 1,91 10SA 9516 R4408 92A0
52D 4,49 Impăd. 9114 R4406 92A0
52E 5,05 10Sa 9515 R4408 92A0
52N 7,31 Apă

stagnantă
Gârla lui 53 10,71 10SA 9516 R4408 92A0

Graciov
54 6,24 10SA 9516 R4408 92A0
55A 6,24 10SA 9516 R4408 92A0
55B 5,28 10SA 9516 R4408 92A0
Gorgova 56 8,62 10SA 9516 R4408 92A0
Obretinu Mic I 57A 3,17 10PLA 9112 R4406 92A0
57B 0,95 10SA 9516 R4408 92A0
57C 4,30 10PLA 9112 R4406 92A0
57D 3,32 Impăd. 9112 R4406 92A0
58A 0,83 Impăd. 9112 R4406 92A0
58B 3,79 10PLA 9112 R4406 92A0
58C 0,72 Impăd. 9112 R4406 92A0
58D 7,01 Impăd. 9113 R4406 92A0
58E 0,63 Impăd. 9112 R4406 92A0
58F 2,29 Impăd. 9112 R4406 92A0
Babinet 59 5,89 10SA 9516 R4408 92A0
Obretinu Mic I 60A 9,91 10PLZ 9112 R4406 92A0
60B 2,79 10SA 9515 R4408 92A0
61A 10,86 10SA 9515 R4408 92A0
85
61B 13,40 10SA 9515 R4408 92A0
61N 5,03 Ruptură cale

de acces în
baltă
62A 5,58 Impăd. 9112 R4406 92A0
62B 2,67 10PLZ 9112 R4406 92A0
62C 2,24 10SA 9515 R4408 92A0
Incinta Vulturu 63A 8,19 10PLZ 9112 R4406 92A0
63B 18,96 10PLZ 9112 R4406 92A0
63C 1,53 10SA 9515 R4408 92A0
Obretinu Mic II 64 27,10 10SA 9515 R4408 92A0
Observaţie: După localitatea Crişan, pâna la localitatea Sulina, pe malul drept al Canalului Sulina, nu mai
sunt arborete incluse în cadrul OS Rusca.
Tabelul 22. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul stâng al Canalului Sulina, de la Ceatal
Sf. Gheorghe spre Sulina
DS TULCEA , OS Tulcea
UP Trup pădure u.a. Supr. Compozi Tip nat Tip Tip

ha ţia actuală de habitat habitat
pădure Romania Natura
2000
2 Ceatal 48A 1,22 8PLZ2PLA 9113 R4406 92A0
48B 10PLZ 9113 R4406 92A0
48F 8PLZ2SA 9113 R4406 92A0
48D 11,65 Impăd. 9113 R4406 92A0
48C 10PLZ 9113 R4406 92A0
Ilgani 55A 4,83 6SA3PLA1PLN 9516 R4406 92A0
55C 2,80 Impăd. 9515 R4408 92A0
55B%retrocedat 9113 R4406 92A0
86
55B% 8,41 Impăd. 9113 R4406 92A0
3 Mila 28-29 36A 0,78 10SA 9514 R4407 92A0
36B 4,09 8SA2PLZ 9514 R4407 92A0
36C 1,19 Impăd. 9514 R4407 92A0
36D 4,72 Impăd. 9514 R4407 92A0
51A 2,47 Impăd. 9514 R4407 92A0
51B 3,59 Impăd. 9514 R4407 92A0
51C 0,44 10PLZ 9112 R4406 92A0
Mila 27 77A 0,14 10PLZ 9514 R4407 92A0
77B 10,42 Impăd. 9514 R4407 92A0
77Cc 0,37 - -
Bloc exp.ICAS 101M dig
101N canal
101P 10,49 Plantaţie

împrejmuită
102A 1,27 10PLZ 9116 t.rasă,

clonă
102B 0,80 Impăd. 9116
102C 8,24 Impăd. 9116
102D 0,88 10PLZ 9116
102M dig
102N canal
103A 15,10 Impăd. 9116
103N1 canal
103N2 canal
103N3 canal
87
104A 25,37 Impăd. 9116
104B 0,66 10PLZ 9116 Uscare,

dob
104C 0,79 10PLZ 9116 Uscare,

dob
104M dig
104N canal
Gorgova 108B 15,64 Impăd. 9516 R4408 92A0
109A 8,67 Impăd. 9516 R4408 92A0
109B 2,73 10PLZ 9516 R4408 92A0
110A 2,54 Impăd. 9516 R4408 92A0
110B 4,38 10SA 9516 R4408 92A0
110C 3,03 8SA2PLZ 9516 R4408 92A0
Mila 19 111A 1,17 Impăd. 9516 R4408 92A0
111B 5,89 Impăd. 9516 R4408 92A0
111C 3,32 10SA 9516 R4408 92A0
112A 22,64 10SA 9516 R4408 92A0
112N 3,99 Teren

mlăştinos
6 Bazita 174A 17,82 10SA 9516 R4408 92A0
174B 3,41 Impăd. 9516 R4408 92A0
174C 2,57 Impăd. 9516 R4408 92A0
Obretinu Mare 175A 4,97 10SA 9516 R4408 92A0
175N1 0,99 mlaştină
175N2 Mlaştină,canal
Lebăda 176N 8,93 Mlaştină,canal
177A 8,81 10SA 9516 R4408 92A0
88
177B 1,00 10PLZ 9113 R4406 92A0
177M1 0,30 litigiu
177M2 0,90 litigiu
177M3 0,30 litigiu
177N1 1,22 canal
177N2 1,16 canal
177N3 3,21 Mlaştină,canal
Dunărea 178A 2,17 10PLZ 9113 R4406 92A0

Veche
178B 12,28 10PLZ 9113 R4406 92A0
178C 4,93 10SA 9516 R4408 92A0
178D 0,93 10PLZ 9113 R4406 92A0
178N 7,30 Inundat,

mlaştină
178R 0,52 Reţea el.
179A 2,20 Impăd. 9515 R4408 92A0
179B 2,38 Impăd. 9515 R4408 92A0
179C 2,34 9SA1FRB 9516 R4408 92A0
179D 15,03 10SA 9516 R4408 92A0
179E 1,98 10PLZ 9113 R4406 92A0
179M 2,00 litigiu
179R 0,28 Reţea el.
180 18,14 10SA 9515 R4408 92A0
Vătafului 181A 2,96 10SA 9515 R4408 92A0
181N 8,92 Parţial

mlăştinos,
Disem.SA
89
182N 6,90 Teren
mlăştinos
Observaţie: După localitatea Crişan, după Trupul Vătafului (aproximativ mila Mm 8), pâna la localitatea
Sulina, pe malul stâng al Canalului Sulina, nu mai sunt arborete incluse în cadrul OS Tulcea.
Corpuri de apă - Ape curgătoare – Canalul Sulina

Investiţia propusă în proiectul ”Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe
Canalul Sulina – Etapa Finală” se va realiza de-a lungul Canalului Sulina, bazin
hidrografic Dunărea. Din punct de vedere hidrografic, zona studiată face parte din
Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere.
Canalul Sulina are 73 de km lungime şi include:
• Brațul Sulina, cu o lungime de 73 km, între Mm 34 (4 mile marine în aval de
Tulcea) şi Mm 0 la Sulina şi adâncime navigabilă de 24” (7,32m) care asigură
navigația navelor maritime până la capacitatea de 25.000 tdw, parţial descărcate.
• Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de cca 5,5 mile marine, situată
între cele 2 diguri de dirijare (jetele) de aproximativ 7,7 km.
Braţul Sulina a fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-1910 prin tăierea
coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri.
În anul 1856 a fost profilată gura Canalului Sulina prin construirea a două diguri de
dirijare, şi care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m.
Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Eroziunile din albia
Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de canal au condus la un
volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier,
formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina
Lucrările de regularizare a Canalului Sulina au condus la creşterea debitului apei de la
7% la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării, dar şi la creşterea adâncimilor datorită
eroziunii albiei pe anumite sectoare.
Habitate naturale
În lungul Canalului Sulina se întâlnesc toate cele trei mari habitate caracteristice
deltei : acvatic, amfibiu, terestru. Existenţa acestora este subordonată unor permanente
schimbări, care în condiţii specifice acestui imens şi variat mediu de viaţă – delta, se
manifestă cu o mare intensitate (fig. 4).
90
Fig. 4 Harta habitatelor naturale din Delta Dunării
Habitatul acvatic cuprinde regiunea de apă permanentă a deltei, care se măreşte sau
se micşorează în funcţie de amploarea viiturilor Dunării. Biotopii incluşi în habitatul
acvatic sunt:
1. Japsele si ghiolurile mici, puţin adânci, nesecabile, bogate în vegetaţie submersă şi
plutitoare, înconjurate de vegetaţie tare, în special papură şi stuf, uneori cu grinduri mai
ridicate, în vecinătate.
Aici se găsesc adesea cantităţi mari de vegetaţie smulsă de furtuni, stufăriş uscat, rupt
şi cărat de valuri, sfărâmături de plaur etc., adunate şi îngrămădite de vânturi în locuri cu
o slabă circulaţie a apei, asa-numitele „prundoaie", care formează un fel de insule
ptutitoare, unde numeroase păsări îşi instalează cuiburile, de obicei în grupuri sau
colonii.
2. Plaurul, care, deşi întruneşte condiţii caracteristice şi pentru habitatul amfibiu şi pentru
cel terestru, a fost inclus totuşi aici datorită atât repartiţiei sale spaţiale - în mijlocul
habitatului acvatic - cât şi criteriului ornitologic: cele două specii, pelicanul comun şi cel
91
creţ care prezintă adaptări pronunţate la mediul acvatic, folosesc acest biotop în strictă
interdependenţă cu habitatul acvatic.
3. Stufăriile compacte, inundate aproape tot timpul anului, având adesea încorporate în
mijlocul lor pâlcuri de sălcii pitice (zalogii) brăzdate frecvent de grinduri, în parte
submersibile şi cu ochiuri de apă puţin adâncă. Adesea se găsesc în masa stufului
porţiuni de stufuri vechi, culcate de vânturi sau de „arsuri" inundate în perioada de
reproducere a păsărilor.
Habitatul amfibiu este situat la limita habitatului acvatic, formând zona de tranziţie spre
cel terestru. O parte a lui constituie o regiune permanent mlăştinoasă, iar alta este
supusă unor continue invadari ale apelor, viiturilor, direct şi prin infiltraţie.
Caracteristica acestui habitat este marea lui instabilitate nu numai de la an la an ci şi de
la un sezon la altul şi chiar şi în decursul aceluiaşi sezon, în funcţie de oscilaţiile în timp
şi spaţiu ale viiturilor Dunării. Limitele lui se vor mări primăvara şi toamna, odată cu
aceste viituri. In a doua jumătate a verii, prin retragerea apelor, fenomenul este invers,
habitatul terestru extinzându-şi limitele în detrimentul celui acvatic. Acest habitat
cuprinde următorii biotopi:
1. Pădurile formate în majoritate din sălcii, total sau parţial inundate în epoca de
reproducere a păsărilor şi care se găsesc situate în general pe grindurile aluvionar-
fluviale din lungul braţelor şi canalelor deltei, acoperite cu apă în timpul viiturilor.
2. Stufărişurile vechi şi păpurişurile bogate în mărăcinişuri uscate şi invadate de plante
anuale, cu mlaştini mai puţin inundate, adesea cu ochiuri de apă, având fundul acoperit
de regulă de detritus vegetal încă nedescompus, străbătut de grinduri înierbate, lesne
inundabile.
3. Plajele nisipos-mâloase, care urmează ţinuturilor limitrofe bălţilor de mică adâncime
sau prelungirilor unor bălţi mai adânci ori unora provenite din infiltrarea apelor în micile
depresiuni ale grindurilor joase. Regiunea, în special a plajelor mâloase, este acoperită
pe o bună suprafaţă de diferite plante ierboase specifice, pe un sol adesea mustind de
apă.
4. Păşunile umede de pe porţiunea ceva mai ridicată a grindurilor, în special a acelora
de origine sedimentar-marină cu panza freatica la mică adâ
ncime, adesea presărate cu ochiuri de apă şi cu vegetaţie abundentă. Constituie ţinutul
cel mai uscat al habitatului amfibiu, dar totuşi umed, pe care se dezvoltă o vegetaţie
specifică, de regulă puţin înaltă.
Habitatul terestru se întinde în ţinuturile cu nivelul solului cel mai înalt din cuprinsul
deltei. Are cea mai redusă suprafaţă în comparaţie cu celelalte habitate şi care poate fi
încă afectată în timpul viiturilor. In ciuda acestui fapt, în habitat se realizează bitopi mai
variaţi decât în celelalte habitate, deoarece are un grad mai ridicat de stabilitate.
Principalii săi biotopi sunt:
92
1. Păşunile uscate, formate în general dintr-o vegetaţie măruntă care acoperă grindurile
aluvionar-fluviale şi sedimentar-marine mai ridicate, încât însemnate porţiuni din ele nu
sunt inundabile decât la viituri excepţionale. Ele continuă zona păşunilor umede din
habitatul amfibiu, fiind cea mai joasă regiune a mediului de viaţă terestru.
2. Aşezările omeneşti şi diferitele construcţii risipite pe toată intinderea deltei, situate de
obicei pe grindurile ridicate ale habitatului terestru, numai în mod exceptional inundabile.
3.Tinuturile nisipos-pietroase aflate în general în delta maritimă, niciodată inundabile,
deci pe înălţimile mari ale grindurilor.
Tinuturile nisipoase sunt acoperite de regulă cu o vegetaţie sărăcăcioasă măruntă, iar
cele pietroase cu una mai înaltă, rară, adesea cu tufe din loc în loc. Dimensiunile acestui
biotop nu sunt prea mari, de aceea şi numărul specilor este redus.
4. Tinuturile malurilor argiloase abrubte, de regulă mai îndepărtate de apă, la care se
alătură şi malurile înalte ale diferitelor gârle săpate de om, niciodată total inundabile.
5. Pădurile grindurilor înalte, care cuprind în special pădurile Letea şi Caraorman, cu
luminişurile şi crângurile înconjuratoare, precum şi alte regiuni împădurite aflate de
obicei pe malurile înalte ale braţelor.
La viituri mari pădurile sunt inundabile numai în regiunile lor joase, apa
pătrunzând atât în mod direct cât şi prin infiltraţie. Marea întindere şi variaţie ecologică a
acestui biotop explică numărul mare al speciilor care se găsesc aici.
Habitatul acvatic predomină în regiunea centrală şi de sud-est; habitatul amfibiu
se întinde de jur-împrejurul habitatului acvatic şi în ţinuturile joase inundabile ale
habitatului terestru; habitatul terestru ocupă ţinuturile vestice şi nord-vestice ale deltei.
Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa
submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea
amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi
salcie pitică), sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie
inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu
apărări de mal (Fig.4). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan
trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare
parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea
liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul
forestier) care formează arborete în zona dig-mal.
4.5.1.2. Informaţii despre flora locală

zonei de siguranţă a Canalului Sulina fiind maluri erodate, în cea mai mare parte
submerse, din zona inundabilă/inundată, care nu pot fi utilizate ca terenuri agricole sau
silvice. Conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2, zona de
siguranţă a Canalului Sulina, în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre
interiorul uscatului, este utilizată atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de
93
navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii
navigabile.
Destinaţia/utilizarea actuală a ternurilor pe care se vor realiza construcţiile
hidrotehnice, conform P.U.G. aprobate, este aceea de zonă căi comunicaţii navale şi
Pe amplasament nu sunt habitate ale unor specii de plante protejate, incluse în
Cartea Roşie, periclitate, endemice, rare şi nici specii de plante de interes comunitar
incluse în situri Natura 2000.
Pe aplasament şi în vecinătatea lui nu sunt resurse de specii de plante cu
importanţă economică, nici zone verzi protejate.
Pe zona de studiu nu s-au identificat speciile de plante de interes comunitar
pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 din reţeaua Natura 2000.
Lista speciilor de plante identificate în habitatele amfibiu şi terestru din zona

malurilor în lungul Canalului Sulina, din amplasamentul proiectului «Studiu de
fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”
HABITAT AMFIBIU
1) sălcii inundabile, sălcii pitice, stuf vechi, plaje inundate
Salix alba Salcie albă
Salix purpurea Răchită roşie (malurile apelor, locuri mlăştinoase)
Salix cinerea Salcia cenuşie (în locuri băltoase, trestişuri)
Hippophae rhamnoides Cătină albă (pe albia râurilor, în reg.litorală, Deltă)
Myriophyllum sp. Vâsc de apă
Potamogeton natans Broscăriţă
Ceratophyllum sp. Cosor
Vallisneria sp.
Trapa natans Ciuline, cornaci
Batrachium sp.
Lemna sp. Lintiţă
Hydrocharis morsus ranae Iarba broaştei
Iris pseudacorus Stânjenel de baltă
Polygonum amphibium Troscot de apă
Hippuris vulgaris Coada mânzului (pe marginea apelor stătătoare)
Euphorbia palustris (pe malurile apei cu deosebire în reg.
Dunării)
Sparganium sp. Buzdugan (pe marginea apei, bălţi)
Sagittaria sagitifolia Săgeata apei
Alisma plantago-aquatica Limbariţă
Poa palustris Firuţă (în cursul apei)
94
Phragmites communis Stuf, trestie
Typha latifolia Papura
T. angustifolia
Schoenoplectus lacustris Pipirig
Carex pseudocyperus Rogoz
Calystegia sepium Cupa vacii
Butomus umbellatus
Glyceria aquatica Mană de apă
Rumex hydrolapathum Măcriş de apă (după el urmează trestişul)
2) Zone cu vegetaţie acvatică şi palustră
Sunt reprezentate de enclave de vegetaţie acvatică şi palustră de-a lungul
Canalului, preponderent din aval de localitatea Crişan până la Sulina. reduse ca
suprafaţă în sectoarele propuse la consolidare maluri.
In sezoanele cu ape mari – infiltraţiile de apă freatică aduc nivelul de apă la cote
suficiente încât să menţină vegetaţie palustră caracteristică zonelor mlăştinoase.
Aici predomină stufarişul format în general din stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz.
Stuful se prezintă fie omogen (Phragmetes communis), fie amestecat cu papură
(Typha latifolia şi T. angustifolia), pipirig (Schoenoplectus lacustris) sau rogoz (Carex
pseudocyperus), coada calului de balta (Equisetum palustre), sageata apei (Sagittaria
sagittifolia), rosateaua (Butomus umbellatus), stanjenii galbeni (Iris pseudacorus), mana
apei (Glyceria aquatica), jalesul (Stachys palustris), cupa vacii (Calystegia sepium),
macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), zalogul sau salcia cenusie (Salix cinerea) s.a.
HABITAT TERESTRU (păşuni uscate, aşezări omeneşti)

Situat în lungul malurilor Canalului Sulina, de la ramificaţie (Ceatal sf. Gheorghe) până
la Sulina, pe o bandă de 30 m lăţime.
1) Comunităţile de plante ruderale
Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor, la marginea
terenurilor cultivate.
Agropyron repens Pir

Arctium lappa Brusture
Artemisia absinthium Pelin
Artemisia vulgaris Pelinariţă
Capsella bursa-pastoris Traista ciobanului
Cirsium arvense Pălămida
Cichorium intybus Cicoare
Echium vulgare Iarba şarpelui
Linaria arvensis Linariţă
Medicago lupulina Trifoi mărunt
95
Medicago minima
Plantago maritima Pătlagină (locuri joase, sărate, malul mării)
Polygonum hydropiper Piperul bălţii
Teucrium polium Dumbeţ
Stachys officinalis Jaleş
Xanthium strumarium Scaietele popii
2) Zonele cu agricultura intensivă
Pe amplasamentul proiectului şi în proximitatea acestuia nu sunt zone cultivate care să
fie influenţate de activităţile din cadrul proiectului. În afara sferei de influenţă a
proiectului există parcele cultivate în principal cu cereale, floarea soarelui si lucerna.
Distributia acestor culturi se poate modifica anual, la alegerea proprietarului/
administratorului.
4.5.1.3. Informaţii despre fauna locală

Terenurile din amplasamentul proiectului (habitatul terestru şi şi amfibiu) sunt
zone antropizate, cu circulaţie intensă, care nu oferă condiţii favorabile de hrană,
reproducere, odihnă pentru majoritatea speciilor de mamifere (inclusiv specii de vânat),
amfibieni, reptile, nevertebrate. Ele se pot găsi doar ocazional în trecere pe/în
vecinătatea amplasamentului.
Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat habitate ale speciilor de animale
incluse în Cartea Roşie, nici specii de mamifere, amfibieni şi reptile (cu excepţia speciei
Bombina bombina prezentă ocazional în vecinătate) de interes comunitar.
În ecosistemul acvatic, format din Dunăre şi braţele sale, respectiv şi în Canalul
Sulina, ihtiofauna este cea care domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap
(Cyprinus carpio), şalău (Lucioperca sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax),
morunaş (Vimba vimba carinata), obleţi (Alburnus alburnus, Chalcalburnus chalcoides
danubicus), sabiţă (Pelecus cultatrus), sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser
ruthenus), viză (Acipenser nudivendtris), sturioni marini în migraţie pentru reproducere:
morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus),
precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). Acest tablou ihtiologic se schimbă în
funcţie de modificarea gradului de calitate a apei.
Dintre speciile de peşti de interes comunitar s-a semnalat prezenţa următoarelor
specii în sectoarele propuse la consolidarea malurilor din lungul canalului Sulina : Alosa
tanaica (rizeafcă) , Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre).Aspiusaspius(avat), Gobio
albipinnatus(porcuşor de nisip), Gymnocephalus schraetzer(răspăr), Misgurnus
fossilis(tipar), Pelecus cultratus(sabiţă), Zingel streber(fusar), Zingel zingel(pietrar),
Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu).
96
Din categoria « nevertebrate » s-au identificat ocazional în vecinătate câteva specii de
interes comunitar şi anume: Ophiogompus cecilia(libelulă),Theodoxus transversalis(melc
de apă dulce),Anisus vorticulus (melc cu cârlig).
Avifauna
Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de
obicei în zbor, rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt
factori care îndepărtează speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot
survola în trecere zona în căutare de hrană, cum ar fi: Chlidonias niger – Chirighiţa
neagră, Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu aripi albe, Chlidonias hybridus – Chirighia
cu obraji albi, Larus ridibundus – Pescăruş râzător, Larus cachinnans – Pescăruş
argintiu, Larus minutus – Pescăruş mic, Larus melanocephalus – Pescăruş cu cap
negru, Podicepa cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran
mare, Sterna hirundo – Chira de baltă, Sterna albifrons – Chira mică ş.a.
4.5.1.4. Arii naturale protejate

Amplasamentul lucrărilor hidrotehnice propuse în lungul Canalului Sulina se află
pe terenuri din zona de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
(RBDD), sit aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO.
Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone
propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării
silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal
stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în
zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina) , şi se
învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, terenuri
neproductive.
Amplasamentul proiectului este reprezentat de o zona puternic modificată,
antropizată, neavând în cuprinsul său elemente de protecţie deosebită, habitate
comunitare, specii de plante, mamifere, amfibieni, reptile, peşti şi nevertebrate protejate,
iar prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ direct, semnificativ
care să provoace dispariţia unor specii, micşorarea populaţiilor, pierderea habitatelor de
hrănire. Aceste specii nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului; o parte din ele au
fost identificate în vecinătatea amplasamentului. Nu se pune problema că
implementarea proiectului va duce la întârzierea/nerealizarea obiectivelor de conservare
ale celor 4 situri Natura 2000 (ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076,
sau că va întrerupe coerenţa reţelei Natura 2000.
97
Fig. 5. Harta RBDD cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie
Recapitularea suprafeţelor RBDD

SUPRAFAŢA TOTALĂ : 580.000 ha din care :
-Zone strict protejate (20) - total : 51.789 ha din care : - Roșca-Buhaiova - 9.625
ha, Letea – 2.825 ha, Răducu - 2.500 ha, Nebunu - 115 ha, Vătafu-Lunguleț 1.625 ha,
Caraorman - 2.250 ha, -Sărături-Murighiol - 87 ha, Erenciuc - 50 ha, Popina - 98 ha,
Sacalin-Zătoane - 21.600 ha, Periteasca-Leahova - 4.125 ha, Doloșman - 125 ha,
Grindul Lupilor - 2.075 ha, Istria-Sinoie - 1095 ha, Grindul Chituc - 2.300 ha, Rotundu -
228 ha, Potcoava - 652 ha, Belciug - 110 ha, Insulele Prundu cu Păsări - 187 ha, Insula
Ceaplace - 117 ha.
-Zone tampon (13) - total : 223.801 ha din care : - Matița-Merhei-Letea - 22.560
ha, Șontea - 12.500 ha, Caraorman - 13.830 ha, Lumina-Vătafu - 13.460 ha, Dranov -
23.260 ha, Sărături-Murighiol - 5 ha, Lacul Rotundu - 1.240 ha, Insula Popina - 260 ha,
Capul Doloșman - 28 ha, Zmeica-Sinoie - 30.511 ha, Lacul Potcoava - 2.937 ha,
Periteasca-Leahova - 210 ha, Zona tampon marină - 103.000 ha.
- Zone de dezvoltare durabilă - total : 288.698 ha
98
- Zone de reconstrucţie ecologică – total:15.712 ha din care: - Ostrovul Babina –
2.100 ha, Ostrovul Cernovca – 1.580 ha, Fortuna Est-Vest – 2.115 ha, Dunăvăţ II –
1.260 ha, Holbina I – 1.270 ha, Holbina II – 3.100 ha, Popina II – 3 600 ha, Ostrov
Dranov 1 – 253 ha, Ostrov Dranov 2 – 327 ha, Ostrov Ivancea – 107 ha.
Dintre zonele de reconstrucţie ecologică sus menţionate 12.112 ha reprezintă
domeniu public de interes naţional în administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării. Incinta (Popina II) în suprafaţă de 3.600 ha, este domeniu public de
interes judeţean în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea.
În raport cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe
teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonele strict protejate (zone de protecţie
integrală) şi zonele tampon care le protejează, se situează în afara sferei de influenţă a
Doar zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,respectiv
Lacul Potcoava cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, sunt în
vecinătatea malului drept al Canalului Sulina (între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic,
limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina (vezi Fig.1 Rezervaţie naturală - Lacul
Potcoava), dar nu sunt influenţate de construcţiile hidrotehnice proiectate.
Are o suprafaţă de 652 ha şi cuprinde zona dintre lacurile Babinţii Mari, Babinţii
Mici şi Potcoava, inclusiv lacul Potcoava.
La est, limita este reprezentată de zona de zăvoaie şi mlaştini situate pe limita estică a
lacului Potcoava; la sud - de limita lacului Potcoava, iar la vest - de limita lacurilor
Babintii Mari si Babinţii Mici.
Zona se caracterizează prin existenţa unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi,
egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus
minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf
(Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla)
etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, sârc, egretă, raţă
lingurar, şoimul dunărean etc.
Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline şi mistreţi. Fauna
piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul.
Zona tampon Lacul Potcoava (2.937 ha) protejează zona cu regim de protecţie
integrală cu acelaşi nume, având următoarele limite:
- la nord - malul drept al Canalului Sulina, la est- canalul Malafeica, la sud - canalul
Litcov, de la confluenţa cu canalul Malafeica la gârla Babinţi, la vest - gârla Babinţi până
la braţul Sulina.
Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta ecosistemele
lacului Potcoava. şi ale zonei tampon Lacul Potcoava.
Pe de altă parte, amplasamentul proiectului este situat în perimetrul unor arii protejate
din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în Romania, incluse în RBDD, şi anume:
99
- Siturile de Importanţă Comunitară ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta
Dunării-zona marină, declarate parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România prin Ordinul nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul
Razim-Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră, declarate parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România prin HG nr. 1284/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
Situl ROSCI0065 ocupă o suprafaţă de 453645 ha şi este localizat la 45,0024166
latitudine nordică şi 29,0150277 longitudine estică.
Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în unitatea
administrativ teritorială a judeţului Tulcea, în jumătatea nord-estică a acestuia, pe care o
străbate de la vest spre est pe ambele maluri ale Canalui Sulina.
Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,021% din suprafaţa totală
a situluiROSCI0065 şi 0,022% din partea administrată de judeţul Tulcea.
Situl ROSCI0065 conservă 29 de habitate comunitare dintre care 7 sunt prioritare.
În cuprinsul sitului trăiesc următoarele specii de interes comunitar enumerate în anexa II
a Directivei 92/43/CEE:
- 5 specii de mamifere: Spermophilus citellus (popândău), Lutra lutra (vidra), Mustela
lutreola (nurca), Vormela peregusna (dihor pătat), Mustela eversmannii (dihor de stepă).
Nici una din speciile de mamifere de interes comunitar nu s-a regăsit pe amplasamentul
proiectului.
Terenurile din amplasament fiind puternic antropizate nu oferă condiţii favorabile de
odihnă, hrănire sau reproducere pentru speciile de mamifere de interes comunitar,
neîntrunind elemente specifice habitatelor corespunzătoare speciilor. Acestea pot trece
accidental prin vecinătate.
Este prognozabil un efect indirect, de disturbare temporară, puţin semnificativ, asupra
faunei aflată ocazional în trecere manifestat pe plan local, în faza de construcţie, în
apropierea fronturilor de lucru, datorat zgomotelor produse de funcţionarea utilajelor.
Speciile mobile de faună se pot retrage în zonele învecinate. Nu se întrerup/blochează
rute de deplasare sau migrare, nu se fragmentează habitate terestre, nu se distrug locuri
de odihnă, adăpost şi reproducere ale speciilor de mamifere de interes conmunitar.
În aceste condiţii, nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de
mamifere de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0065.
- 5 specii de amfibieni şi reptile: Vipera ursinii, Triturus dobrogicus, Bombina bombina
(buhai de baltă cu burta roşie); Emys orbicularis (broască ţestoasă de apă); Testudo
graeca (ţestoasă ).
Nici una din speciile de amfibieni şi reptile enumerate nu s-a regăsit pe amplasamentul
proiectului, care nu oferă condiţii favorabile de habitat acestor specii.
Buhaiul de baltă poate fi prezent temporar în vecinătate, în eventuale mici bălţi.
100
Proiectul nu afectează habitatul de reproducere şi hrănire al speciei. Nu se anticipează
un efect negativ semnificativ asupra specie prin implementarea proiectului.Nu se
estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de amfibieni şi reptile de
interes comunitar prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului
“Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.
- 15 specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Cobitis taenia (zvârluga), Aspius aspius
(avat), Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Gymnocephalus
schraetzer (răspăr), Misgurnus fossilis (tipar), Pelecus cultratus (sabiţă), Rhodeus
sericeus amarus (boarţă), Sabanejewia aurata (dunariţă), Umbra krameri (tigănuş),
Zingel streber (fusar), Zingel zingel (pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu),
Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre).
Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu se produc substanţe
poluante pentru mediul acvatic, creşterea turbidităţii apei în faza de construcţie este
temporară şi reversibilă iar speciile de peşti se pot retrage şi ocoli cu uşurinţă zona
frontului de lucru.
Consolidarea de mal nu va fi un obstacol în calea traseelor de migrare pentru
reproducere a speciilor de peşti, ea fiind la distanţă de confluenţa afluenţilor Dunării şi
cu deschideri în structura verticală pentru conectivitatea zonelor umede.
În aceste condiţii, nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciilor
protejate de peşti, nu se prognozează micşorarea/pierderea unor populaţii prin
implementarea proiectului.
- 11 specii de nevertebrate: Ophiogomphus cecilia (libelulă), Lycaena dispar (fluture),
Catopta thrips (fluture), Coenagrion ornatum (libelulă-ţărăncuţă), Colias mirmidone
(fluture-albiliţă portocalie), Leptidea morsei (fluture), Morimus funereus (croitorul
cenuşiu), Arytrura musculus (fluturele buhă) Theodoxus transversalis (melc), Anisus
vorticulus (melcul cu carlig), Graphoderus bilineatus (gândac).
Din clasa Insecta, din cele 8 specii enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE , 7 specii
(Lepidoptera –fluturi diurni şi nocturni) nu se regăsesc în biotopurile de pe amplasament
sau din vecinătatea acestuia; o specie de libelulă ( Ophiogomphus cecilia) posibil în
trecere în zona amplasamentului sau în vecinătate (tabelul 11). Insectele zburătoare au
mobilitate mare de deplasare şi pot evita cu uşurinţă sectoarele în care se lucrează.
Pentru celelalte 2 specii de gasteropode (Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus),
se poate afirma că este posibil să fie prezente în anumite porţiuni din zonele cu apă
puţin adâncă (pe fundul apei) şi în zona de mal pietros, cu rădăcini submerse.
Nu se anticipează nici un efect negativ asupra libelulei Ophiogomphus cecilia şi nici
asupra altor specii de insecte de interes comunitar care ar putea vizita accidental
amplasamentul proiectului, în în faza de construcţie.
În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă
nici o formă de impact negativ asupra speciei Ophiogomphus cecilia .
101
Efect negativ nesemnificativ asupra speciei Theodoxus transversalis prin
implementarea proiectului; creşterea temporară, de scurtă durată, a turbidităţii apei în
sectorele de lucru se manifestă intermitent, doar în faza de construcţie, efectul fiind
reversibil şi nu conduce la diminuarea zonelor umede. În faza de funcţionare efectele
negative dispar, apărările de mal realizate contribuind la împiedicarea eroziunii malurilor
şi la evitarea turbidităţii apei prin transport de material erodat (efect pozitiv).
Creşterea temporară, de scurtă durată, a turbidităţii apei în anumite perioade în faza de
construcţie poate perturba specia Anisus vorticulus . Materialele folosite pentru
realizarea apărărilor de mal nu sunt poluante. Efect negativ nesemnificativ asupra
speciei Anisus vorticulus prin implementarea proiectului.
În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă
nici o formă de impact negativ asupra speciei Anisus vorticulus.
- 5 specii de plante superioare : Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda
vesiculosa, Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Centaurea pontica.
Nici una din cele 5 specii de plante enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE protejate în
situl ROSCI0065, nu se află pe amplasamentul proiectului „Studiul de fezabilitate pentru
apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” şi nici în vecinătatea acestuia. Nu se
anticipează nici un efect negativ asupra acestor specii de plante prin realizarea
construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului.
Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0065 nu va fi afectată prin implementarea
proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa
Finală” deoarece: - nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor
speciilor de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes
comunitar;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care
determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce
modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale
protejate de interes comunitar.
Situl ROSCI0066 ocupă o suprafaţă de 336200 ha în judeţul Tulcea şi este
localizat la 44,0006472 latitudine nordică şi 29,011277 longitudine estică, regiunea
biogeografică pontică. Corespunde cu unitatea geografică cu acelaşi nume componentă
a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (zona costală a Mării Negre de la vărsarea braţului
Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m). Zona maritimă
costieră se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la
Capul Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi
morfologice.
Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara
sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea
Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de
dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în
102
înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp.
Situl ROSCI0066 conservă 3 habitate comunitare, dintre care 1 din categoria comunităţi
marine (1110), 2 din categoria ape stătătoare saline şi salmastre (1140, 1160).
În cuprinsul sitului trăiesc următoarele specii de interes comunitar enumerate în anexa II
a Directivei 92/43/CEE:
- 2 specii de mamifere: Phocoena phocoena (marsuin, porc de mare), Tursiops
truncatus (delfin mare).
Nici una din speciile de mamifere de interes comunitar nu s-a regăsit pe amplasamentul
proiectului. Nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de
mamifere de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0066 prin
realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului.
- 2 specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata ( scrumbia de Dunăre ).
Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu se produc substanţe
poluante pentru mediul acvatic, creşterea turbidităţii apei în faza de construcţie este
temporară şi reversibilă iar speciile de peşti se pot retrage şi ocoli cu uşurinţă zona
frontului de lucru.
Consolidarea de mal nu va fi un obstacol în calea traseelor de migrare pentru
reproducere a speciilor de peşti, ea fiind la distanţă de confluenţa afluenţilor Dunării şi
cu deschideri în structura verticală pentru conectivitatea zonelor umede.
În aceste condiţii, nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciilor
protejate de peşti, nu se prognozează micşorarea/pierderea unor populaţii prin
Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0066 nu va fi afectată prin
implementarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul
Sulina – Etapa Finală” deoarece:- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul
exemplarelor speciilor de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor
de interes comunitar;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor
care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce
modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale
protejate de interes comunitar.
Situl ROSPA0031 are o suprafaţă totală de 508302 ha. Este localizat la

29,0017111 latitudine nordică şi 45,0032138 longitudine estică, regiunea biogeografică
stepică şi pontică.
Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în
partea nord-estică a sitului, pe care o străbate de la vest spre est pe ambele maluri ale
Canalui Sulina.
Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,018% din suprafaţa
totală a sitului şi 0,021% din partea administrată de judeţul Tulcea.
103
Situl găzduieşte un număr de 89 specii de păsări prevăzute la articolul 4 din
Directiva 2009/147/CE, dintre care 51 de specii cuibăresc în sit, 16 specii iernează, cca
40 de specii sunt în pasaj, dar au efective care şi cuibăresc.
În sit s-au inventariat şi peste 130 de specii de păsări cu migraţie regulată ,
nemenţionate la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE .
Situl este deosebit de important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor
următoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco
vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax
nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons,
Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus,
Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus,
Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea,
Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece
aceast zon reprezint limit de areal pentru Falco naumanni, exist fluctuaii ale efectivelor
cuibritoare în perimetrul sitului.
Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax
pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis,
Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius
alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei,
Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus
ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris
ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus,
Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii,
Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius,
Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans,
Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. Situl este
important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga,
Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus
albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser.
Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de
obicei în zbor, rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt
factori care îndepărtează speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot
survola în trecere zona în căutare de hrană, cum ar fi: Chlidonias niger – Chirighiţa
neagră, Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu aripi albe, Chlidonias hybridus – Chirighia
cu obraji albi, Larus ridibundus – Pescăruş râzător, Larus cachinnans – Pescăruş
argintiu, Larus minutus – Pescăruş mic, Larus melanocephalus – Pescăruş cu cap
negru, Podicepa cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran
mare, Sterna hirundo – Chira de baltă, Sterna albifrons – Chira mică ş.a.
104
la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 21).
Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul
de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal
şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice
• construcţiile hidrotehnice propuse pe anumite sectoare în lungul Canalului Sulina
nu întrerup rute de migrare, rute de deplasare spre/de la locurile de
cuibărit/popas la cele de hrănire, nu conduc la pierderea/fragmentarea
habitatelor caracteristice, nu conduc la micşorarea/dispariţia unor populaţii din
avifauna Deltei Dunării.
• în urma evaluării impactului acestei investiţii asupra speciilor de păsări „cheie” şi
habitatelor acestora din situl Natura 2000 ROSPA0031 s-a constatat că nu va
exista un impact negativ semnificativ, care să producă diminuarea efectivelor
populaţiilor de păsări, care să reducă semnificativ habitatele de hrănire sau
locurile de cuibărit sau popas temporar în perioada de migraţie sau care să
blocheze traseele de deplasare sau migraţie.
• implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării
obiectivelor pentru conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ
asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a
sitului ROSPA0031 şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA
2000.
Prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra
avifaunei în general şi asupra speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl
ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie, în special.
Efectul anticipat al proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul
Sulina – Etapa Finală”asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta
Dunării şi Complexul Razim Sinoie este nesemnificativ.
Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0031 nu va fi afectată prin
exemplarelor speciilor de avifaună de interes comunitar;- nu se va produce
fragmentarea habitatelor de cuibărit, hrănire, odihnă ale populaţiilor de avifaună, nu se
blochează rute de migrare;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor
105
produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei
naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de apă).
Situl ROSPA0076 ocupă o suprafaţă de 149143 ha şi este localizat la 44,0019388
latitudine nordică şi 29,0128780 longitudine estică, regiunea biogeografică Marea
Neagră. Corespunde cu unitatea geografică cu acelaşi nume componentă a Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării (zona costală a Mării Negre de la vărsarea braţului Chilia la
Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m). Zona maritimă costieră
se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul
Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi
morfologice.
marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele)
cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor.
Situl este important doar în perioada de migraţie şi iernare.
Găzduieşte un număr de 37 specii de păsări prevăzute la articolul 4 din Directiva
2009/147/CE şi în anexa II la Directiva 92/43/CEE.
În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20000 de exemplare de
păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.
Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara
situlu ROSPA0076, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina
în marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri
(jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea
sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor.
Golful Musura din extremitatea nord-estică a sitului, este important ca loc de
hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor
(lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe).
intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord.
Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele
de importanţă ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA0076.
Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat zone speciale de protecţie
avifaunistică, specii de avifaună specificate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC, habitate de cuibărit, hrănire, iernat, popas folosite de avifauna protejată.
În aceste condiţii, nu se poate vorbi de existenţa unui impact semnificativ asupra
ROSPA0076 în integralitatea ei, asupra habitatelor de cuibărit, hrănire, iernat, popas
sau asupra rutelor de migrare utilizate de avifauna găzduită în acest sit.
106
Implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării
obiectivelor pentru conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului
ROSPA0076 şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA 2000.
Efectul anticipat al proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul
Sulina – Etapa Finală”asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0076
Marea Neagră este nesemnificativ.
Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0076 nu va fi afectată prin
exemplarelor speciilor de avifaună de interes comunitar aflate în pasaj sau iernare în
sit;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de iernat, hrănire, odihnă ale populaţiilor
de avifaună, nu se blochează rute de migrare;- nu se va produce un impact negativ
semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare
a sitului;- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura
şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de
apă).
4.5.1.5. Rute de migrare, adăposturi de animale pentru creştere,

hrană, odihnă, iernat
Pe amplasamentul proiectului şi în vecinătate nu există adăposturi de animale
pentru creştere, hrană, odihnă, iernat
Principalele rute de migrare a avifaunei, de interes major pentru zona Dobrogei,
urmează următoarele trasee:
1) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat şi de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), în Deltă vine din nord, nord-est, aducând păsările din Europa
central-nordică şi Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâşte, gârliţe, raţe,
cocori, berze, grauri, porumbei, prepeliţe şi dropii;
2) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mică. Acest
drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat
de laride, limicole, gâşte, raţe, cocori, pelicani, dropii şi spurcaci;
3) Drumul pe ţărmul Mării Negre, o ramificaţie a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becaţine, limoze) şi pelicani;
4) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândeşte de la Luncaviţa
până spre pădurea Letea din Delta Dunării.
Aceste trasee se pot modifica în anumiţi ani ca urmare a caracteristicilor climatice din
anul respectiv şi anume:
- Regimul hidrologic al Dunării.
- Situaţia climatică a anului respectiv.
107
Când Dunărea a început să crească încă din timpul iernii şi oferă păsărilor de apă
posibilităţi de trai şi de repaus în luncă, atunci pasajul se împarte în regiunea lacurilor
din sudul Constanţei şi o mare parte a păsărilor de apă invadează regiunea inundabilă a
Dunării, de la Calafat până în Insula Brăilei. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi toamna,
dacă apele sunt mari.
la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 23).
Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă
destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe
Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor
hidrotehnice propuse în proiect.
Tabelul 23. Principalele zone de interes ornitologic din teritoriul RBDD

Nr.crt Denumirea zonei Specii caracteristice
1 Lacul Telincea (Colonie Ardeola ralloides(stârc galben)
polispecifică) Egretta gerzetta (egreta mică)
2 Lacul Purcelu (Colonie Plegadis falcinellus (ţigănuş)
polispecifică) Egretta gerzetta (egreta mică
3 Lacul Nebunu (Colonie Plegadis falcinellus (ţigănuş)

polispecifică) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
4 Lacul Meşter (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

5 Lacul Martinca (Colonie Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
polispecifică) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)
6 Lacul Fortuna (Zonă de hrănire şi Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)
popas) Fulica atra (lişiţa)
Specii limicole
7 Lacul Tătaru (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)
8 Lacul Obretinul Mic (Colonie Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
polispecifică) Plegadis falcinellus (ţigănuş)
Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)
108
9 Rezervaţia naturală Lacul Colonii mixte:
Potcoava Ardeola ralloides (stârc galben)
-Coloniimixte de stârci şi Nycticorax nycticorax (stârc de noapte)
ţigănuşi, egrete şi cormorani Plegadis falcinellus (ţigănuş)
mici. Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
-Loc de cuibărit Egretta gerzetta (egreta mică)
-Loc de hrănire pentru fundac, Cuibărit:
corcodel, cormoran mic, stârc, Ixobrychus minutus (stârcul pitic)
egretă, raţă lingurar, şoimul Botaurus stellaris (buhaiul de baltă)
dunărean etc. Anas strepera (raţa pestriţă)
Netta rufina (raţa cu ciuf)
Podiceps ruficollis(corcodelul cu gât
roşu)
Haliaeetus albicilla (codalb)
Zonă de hrănire:
Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
Egretta alba (egreta mare)
10 Roşca Buhaiova (Colonie Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)
monospecifică)
11 Pădurea Letea (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

12 Heleşteele Popina (Colonie Himantopus himantopus (cătăliga)
polispecifică) Recurvirostra avosetta (ciocîntors)
13 Golful Musura (Hrănire – popas) Pelecanus onocrotalus(pelicanul comun)

Cygnus olor (lebăda cucuiată)
Specii de anatidae (raţe)
14 Lacul Bondar (Colonie Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
polispecifică) Egretta garzetta (egreta mică)
Nycticorax nycticorax (stârc de noapte)
15 Lacul Bondar (Colonie Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
Nycticorax nycticorax (stârc de noapte)
16 Lacul Cuzmiţinul Mare (Colonie Plegadis falcinellus (ţigănuş)
109
17 Ostrovul Babina (Hrănire – popas) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)
Specii limicole
18 Japşa Climova (Colonie Plegadis falcinellus (ţigănuş)
polispecifică) Phalacrocorax carbo(cormoranul mare)
Egretta alba (egreta mare)
19 Pădurea Caraorman (Cuiburi) Haliaeetus albicilla (codalb)
Dricopus martius (ciocănitoarea neagră)
20 Sărături Murighiol (Colonie Larus melanocephalus (pescăruş cu cap

polispecifică) negru)
Larus ridibundus (pescăruş râzător)
Larus argentatus (pescăruş argintiu)
Sterna hirundo (chira de baltă)
Himantopus himantopus (cătăliga)
21 Lacul Erenciuc (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)
22 Insula Sacalin – Melea (Hrănire – Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)

popas) Pelecanus crispus (pelicanul creţ)
Specii limicole
23 Câşla Vădanei (Hrănire – popas) Himantopus himantopus (cătăliga)
Specii de anatide
Specii limicole
24 Lacul Lejai (Colonie polispecifică) Pelecanus crispus (pelicanul creţ)
Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)
25 Heleşteele Holbina II Pelecanus crispus (pelicanul creţ)
(Colonii mono şi polispecifice) Himantopus himantopus (cătăliga)
Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru)
Platalea leucorodia (lopătar)
26 Insula Popina (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)
Falco tinnunculus (vinderel roşu)
27 Lacul Leahova (Hrănire – popas) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)
Anser albifrons (gârliţa mare)
Tadorna feruginea (califar roşu)
Specii limicole
110
28 Insula Bisericuţa (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)
29 Capul Doloşman (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

Aspus aspus (drepnea neagră)
30 Canalul 5 – insulă (Colonie Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)
polispecifică) Pelecanus crispus (pelicanul creţ)
Larus argentatus (pescăruşul argintiu)

31 Lacul Sinoie – insule (Colonie Pelecanus crispus (pelicanul creţ)
polispecifică) Larus argentatus (pescăruşul argintiu)
Platalea leucorodia (lopătar)
32 Grindul Saele – Histria (Colonii- Charadrius alexandrinus (prundăraş de

hrănire-popas) sărătură)
Recurvirostra avosetta (ciocîntors)
Glareola pratincola (ciovlică)
33 Grindul Chituc (Hrănire-popas) Specii de anatide
Specii limicole
Doar două zone de interes ornitologic pot fi considerate mai apropiate de

amplasamentul proiectului dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru şi
anume:
- Rezervaţia naturală Lacul Potcoava (zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării) cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează. Constituie
un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus
stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu
(Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru
fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc.
importanţă ornitologică existente în Rezervaţia naturală Lacul Potcoava. şi ale zonei
tampon Lacul Potcoava, din interiorul sitului ROSPA0031.
- Golful Musura situat în zona maritimă, în extremitatea nord-estică a sitului
ROSPA 0076 Marea Neagră. Din punct de vedere ornitologic este important ca loc de
hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor
(lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe).
intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord.
111
Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt
propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor.
importanţă ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA0076.
4.5.1.6. Informaţii despre speciile locale de ciuperci

Pe amplasamentul proiectului sau în proximitate nu sunt resurse locale de
ciuperci comestibile.
4.5.2. Impactul prognozat asupra biodiversităţii

Formele de impact potenţial pe care realizarea unui proiect îl poate produce
asupra componentelor de biodiversitate sunt următoarele:
- modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de
folosinţă a terenurilor;
- modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe
specii, a tipurilor de pădure;
- pierderi şi modificări de habitate;
- modificări/distrugeri asupra unor populaţiilor de plante;
- modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică;
- modificarea resurselor de ciuperci;
- modificarea/distrugerea habitatelor speciilor de animale protejate;
-alterarea speciilor şi populaţiilor de nevertebrate, reptile, amfibii, peşti, mamifere,
păsări;
- dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti;
- modificarea rutelor de migrare;
-modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană,
odihnă şi iernat;
1. Modificări ale suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament

- Prin implementarea proiectului nu se anticipează modificări ale suprafeţelor de păduri,
păşuni împădurite, pajişti, mlaştini, zone umede, râuri, lacuri, plaje.
- Corpurile de apă de pe amplasament şi din vecinătatea lui nu vor suferi modificări de
suprafaţă şi nu vor fi poluate cu substanţe toxice.
- Curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia ierboasă (stuf) şi, unde e cazul, extragerea
exemplarelor lemnoase (crescute spontan şi dispuse sporadic în lungul Canalului)
inventariate în fronturile de lucru, nu va afecta semnifictiv biotopurile habitatelor naturale
din care fac parte.
112
2. Modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra unor caracteristici
ale vegetaţiei
Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce
modificări asupra fondului forestier oprin schimbări asupra unor caracteristici ale
vegetaţiei
Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în
apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră
(fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal.
amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi
salcie pitică), sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie
inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu
apărări de mal (Fig.4). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan
trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare
parte.
Pe întreaga lungime a sectoarelor de mal erodate din lungul Canalului Sulina,
propuse la consolidarea malurilor (36679 ml), au fost inventariate un număr total de 330
exemplare de salcie, dintre care 136 buc. pe malul drept şi 194 buc. pe malul stâng. .
Între milele Mm 31 – Mm 21(cam între localităţile Partizani-Gorgova), care reprezintă
zona LOT 1, s-au inventariat doar 45 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de
7529 ml. O concentraţie mai mare de arbori de extras se înregistrează doar pentru
consolidarea molului de dirijare de la Ceatal Sf. Gheorghe, la bifurcaţie (Mm 33+1560)
unde sunt propuse la extragere 70 exemplare distribuite pe malul drept al Canalului
Sulina (L=95m) şi pe malul stâng al Braţului Sf. Gheorghe (L=70m).
Pe LOT 2 numărul de arbori inventariaţi este de 211 buc. distribuiţi pe o distanţă
de 26636 ml, cei mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele Mm
2 – Mm 1 (1714 ml lungime, la vest de localitatea Sulina) (obiect 11.1).
3. Pierderi şi modificări de habitate inclusiv de habitate protejate

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce
pierderi sau modificări la nici o categorie de habitate, inclusiv la habitatele de interes
comunitar pentru care au fost declarate situri Natura 2000.
4. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale

- Prin implementarea proiectului nu se intervine în compoziţia vegetală a zonelor din
vecinătatea amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea
şi/sau modificarea echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate, nu se
crează condiţii de instalare a unor specii de plante invadatoare.
113
- Realizarea investiţiei nu va produce distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de
plante incluse în Cartea Rosie şi nici la modificarea/distrugerea vreunei populaţii de
plante sau a speciilor de plante de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a
ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua
ecologică europeană Natura 2000 în România.
Nu sunt specii de plante incluse în Cartea Roşie şi nici specii de interes
comunitar pe amplasamentul proiectului.
- Realizarea investiţiei nu produce modificări ale resurselor speciilor de plante cu
importanţă economică, alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci, pe
amplasament neexistând astfel de resurse.
-Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de
fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se produce
distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Roşie sau
a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate
ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică
europeană Natura 2000 în România.
-Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de
alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate.
5. Impactul prognozat asupra speciilor de vânat

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se prognozează
nici un impact asupra speciilor de vânat. Acestea pot trece doar ocazional prin
vecinătatea amplasamentului în afara timpului de lucru, în timpul activităţii însă vor ocoli
şantiere de lucru. Pe amplasament nu sunt rute de deplasare spre locuri de hrănire,
adăpost, reproducere.
6. Modificarea resurselor de ciuperci

Nu este cazul. În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurse de
ciuperci.
7. Modificarea resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de

protecţie
În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurselor de plante cu
importanţă economică şi cu statut de protecţie.
8. Impactul prognozat asupra speciilor de animale protejate sau cu relevanţă

deosebită
- Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de
114
distrugerea sau modificarea habitatelor/populaţiilor speciilor de animale incluse in
Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor
protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică
- Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de
fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu este afectată
negativ dinamica resurselor de specii de vânat, a speciilor rare de peşti sau a resurselor
animale în general, din cadrul RBDD
9. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Zona de influenţă a proiectului se află în afara rutelor principale de migraţie a
avifaunei, care străbat România. Implementarea proiectului nu va
întrerupe/modifica/distruge rute de migrare pentru nici o componentă a faunei
10. Modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană,

odihnă şi iernat
Pe amplasamentul proiectului, nu sunt adăposturi de animale pentru creştere,
hrană, odihnă şi iernat.
11. Evaluarea formelor de impact asupra biodiversităţii în caz de accident

Pericolul distrugerii mediului natural şi implicit afectarea biodiversităţii, sunt
analizate amănunţit în Secţiunea 7 Riscuri.
Riscul producerii unui accident major, determinat de existenţa pe amplasament a
anumitor substanţe chimice priculoase (aşa cum prevede HG 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase), este
nul.
Ca urmare a anumitor fenomene naturale există posibilitatea declanşării situaţiilor
de hazard, care în primul rând pot afecta construcţia hidrotehnică, atât în perioada de
execuţie cât şi în cea de operare, neconstituind însă un accident ecologic major.
Pierderea stabilităţii taluzelor apărărilor de mal nu va produce alunecări de teren, nu va
produce alte efecte negative prin emanarea de substanţe toxice, periculoase, nu va
avea efecte directe negative semnificative asupra componentelor de biodiversitate.
12. Impact transfrontieră

Nu există potenţial de impact transfrontieră asupra biodiversităţii prin activităţile
de realizare a constucţiilor hidrotehnice proiectate în lungul malurilor Canalului Sulina.
Conform Anexei 1 - Lista cuprinzând activităţile propuse, din Legea 22/2001 pentru
ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia „Studiul de fezabilitate
115
pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se regăseşte în lista
activităţilor care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului.
Tabelul 24. Matricea primară de evaluare a impactului asupra habitatelor/ speciilor de

floră şi faună de interes comunitar (fără măsurile de reducere propuse )
proiectului impact impact impact pe impact pe impact
direct indirect termen termen cumulativ cu
executate în
etapa I
Habitate Natura 2000 -92A0 Zăvoaie cu -1 0 -1 0 0

salix alba şi Populus alba Tăieri de Tăieri de
arbori arbori
Plante de interes comunitar Nu s-au 0 0 0 0 0
identificat în zona aplasamentului
Mamifere de interes comunitar Nu s-au 0 0 0 0 0
Amfibieni şi reptile de interes comunitar- 0 -1 -1 0 0
posibil în vecinătate: Bombina bombina
Peşti de interes comunitar Alosa tanaica 0 -2 -2 +1 +1
(rizeafcă) , Alosa immaculata (scrumbia Perturbare Perturbare Se elimină Creşte lungi
de Dunăre).Aspiusaspius(avat), Gobio prin prin transportul mea maluri-
albipinnatus(porcuşor de nisip), creşterea creşterea de aluviuni lor consoli-
Gymnocephalus schraetzer(răspăr), turbidităţii turbidităţii care cresc date, protejate
Misgurnus fossilis(tipar), Pelecus apei, apei, turbiditatea de eroziune
cultratus(sabiţă), Zingel streber(fusar), zgomote şi zgomote şi apei, prin
Zingel zingel(pietrar), Gymnocephalus vibraţii în vibraţii în stoparea
baloni (ghiborţ de râu). fronturile fronturile eroziunii
de lucru de lucru malurilor
Nevertebrate de interes comunitar – în 0 -1 -1 0 0
vecinătate:Ophiogompus Perturbare Perturbare
cecilia(libelulă),Theodoxus prin prin
transversalis(melc de apă dulce),Anisus creşterea creşterea
vorticulus (melc cu cârlig) turbidităţii turbidităţii
apei, apei,
116
zgomote şi zgomote şi
vibraţii în vibraţii în
fronturile fronturile
de lucru de lucru
Păsări de interes comunitar 0 -1 -1 0 0
Apa liberă a Canalului Sulina nu este un Disturbare Disturbare
loc preferat de păsări. Aici păsările trec temporară temporară
de obicei în zbor, rareori staţionând pe prin prin
apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi zgomote/ zgomote/
bărci sunt factori care îndepărtează vibraţii vibraţii
speciile de păsări din zona Canalului. O asupra asupra
serie de specii pot survola în trecere unor specii unor specii
zona în căutare de hrană, cum ar fi: de de
Chlidonias niger – Chirighiţa neagră, avifaună avifaună
Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu aflate în aflate în
aripi albe, Chlidonias hybridus – trecere în trecere în
Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus vecinătatea vecinătatea
– Pescăruş râzător, Larus cachinnans – fronturilor fronturilor
Pescăruş argintiu, Larus minutus – de lucru. de lucru.
Pescăruş mic, Larus melanocephalus – Nu sunt Nu sunt
Pescăruş cu cap negru, Podicepa afectate afectate
cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax zone de zone de
carbo sinensis – Cormoran mare, Sterna cuibărit, cuibărit,
hirundo – Chira de baltă, Sterna hrănire. hrănire.
albifrons – Chira mică ş.a.
Zonele cu valoare avifaunistică ridicată

(colonii monospecifice
şipolispecifice,locuri de cuibărit
individuale, locuri de aglomeraţie pentru
hrănire şi popas, zone de cuibărit ale
unor specii rare) sunt la distanţă de
Canalul Sulina, în afara sferei de
influenţă a proiectului.
Total -1 -5 -6 +1 +1
117
Pentru nici una din componentele de biodiversitate analizate, impactul negativ nu

este semnificativ, chiar în condiţiile neaplicării măsurilor de reducere propuse. Cele mai
multe efecte negative se pot produce accidental şi numai în faza de construcţie.
Efectele negative se pot manifesta numai în faza de construcţie a proiectului, pe
plan local, pe termen scurt şi încetează să se manifeste după încheierea fazei de
construcţie. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi
respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect
pentru fiecare obiect de investiţie propus, ele se pot reduce sau elimina în totalitate.
Tabelul 25. Matricea de evaluare a impactului asupra habitatelor/ speciilor de floră şi

faună de interes comunitar (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse)
proiectului impact impact impact pe impact pe impact cumula
direct indirect termen termen tiv cu lucrările
scurt lung executate în
etapa I
Habitate Natura 2000 -92A0 Zăvoaie cu -1 0 -1 0 0

salix alba şi Populus alba
Plante de interes comunitar -Nu s-au 0 0 0 0 0
Mamifere de interes comunitar Nu s-au 0 0 0 0 0
Amfibieni şi reptile de interes comunitar 0 -1 -1 0 0
Peşti de interes comunitar 0 -1 -1 +1 +1
Nevertebrate de interes comunitar 0 -1 -1 0 0
Păsări de interes comunitar 0 -1 -1 0 0
Total -1 -4 -5 +1 +1
118
Prin aplicarea măsurilor de reducere a efectelor negative potenţiale în faza de
construcţie a proiectului, se reduce posibilitatea producerii unor efecte negative
accidentale, punctajul negativ diminuându-se la categoriile de impact direct, indirect, pe
termen scurt. Impactul pe termen lung şi cel cumulativ se menţin pozitive.
Nu se poate discuta despre impact rezidual în condiţiile în care, pe general,
efectele negative asupra tuturor componentelor de mediu analizate sunt
nesemnificative.

1) Măsuri cu caracter general
- Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea
suprafeţelor acoperite cu vegetaţie atât din interiorul amplasamentului (cele fără
construcţii) cât şi din vecinătate.
- Amplasarea de bariere fizice împrejurul sectoarelor de lucru pentru a nu afecta şi alte
suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia
specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente.
- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să
reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de
linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase.
- Colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor în scopul evitării
atragerii animalelor şi îmbolnăvirii sau accidentării acestora.
- Respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru
pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului.
- Realizarea trecerilor/niselor în corpul apărărilor de maluri care să permita curgerea
liberă a apei Dunării spre zonele umede din vecinătatea investiţiei.
- Folosirea unor materiale tehnologice noi, mai uşoare şi mai rezistente, care nu sunt
mari consumatoare de carburanţi şi generatoare de poluări. Se reduce numărul de
utilaje necesare punerii în operă a materialelor, reducându-se astfel nivelurile de poluare
(emisii de noxe, praf, şi poloare fonică) precum şi poluările accidentale apărute pe
malurile albiei datorită scurgerii carburanţilor şi a lubrefianţilor rezultaţi de la utilajele
folosite pentru terasamente.
2) Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost
desemnat situl ROSCI 0065, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de
Tabelul 26. Măsuri specifice pe tipuri de habitate

Tip de habitat de interes comunitar Măsuri propuse
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - Amplasarea de bariere fizice imprejurul
şantierului de lucru pentru a nu afecta
119
şi alte suprafeţe decât cele necesare
construcţiilor, şi implicit, pentru a
proteja vegetaţia specifică
amplasamentului precum şi pentru
evitarea producerii de accidente.
- Evitarea depozitării necontrolate a
materialelor rezultate (material lemnos,
pământ de umplutură rezultat din
profilarea malurilor din fronturile de
lucru).
- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei
propuse şi aplicarea unor tehnologii
care să reducă intensitatea
zgomotului, vibraţiilor(pentru protecţia
faunei/avifaunei specifică mediului
pădurii).
Tabelul 27. Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de
influenţă a proiectului
Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse
1. Amfibieni şi reptile: - Prevenirea poluării accidentale a apelor
Bombina bombina-buhai de baltă
2. Peşti:
Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa - Prevenirea poluării accidentale a apelor
immaculata (scrumbia de Dunăre) -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor
de Alosa immaculata aflate în deplasare pentru
Aspiusaspius(avat) reproducere, se recomandă constructorului
Gobio albipinnatus( porcuşor de reducerea/neînceperea lucrărilor pe anumite
nisip) Gymnocephalus tronsoane şi perioade, în intervalul 15 martie-15
schraetzer(răspăr) Misgurnus iunie, în funcţie de observaţiile rezultate din
fossilis(tipar) monitorizarea speciei.
Pelecus cultratus(sabiţă) -Pentru protejarea reproducerii şi a pontei
Zingel streber(fusar) speciei Alosa tanaica, (care se depune în apă
Zingel zingel(pietrar) dulce sau uşor salmastră, în apropierea malului,
Gymnocephalus baloni (ghiborţ de în zone cu apă liniştită), se recomandă
râu) constructorului evitarea activităţilor în anumite
120
tronsoane şi perioade din intervalul mai-iunie,
în lungul Canalului Sulina, în funcţie de
observaţiile rezultate din monitorizarea speciei.
-Reducerea turbidităţii apei în şantierele de
lucru (program de dragare alternativ cu pauze)
pentru protejarea sursei de hrană a speciilor
care se hrănesc cu/şi cu diatomee şi
nevertrebrate bentonice (Gobio
albipinatus,Gymnocephalus schraetzer, G.
baloni etc.)
-Întreruperea activităţilor de construcţie în
perioade cu ape mari.
- Evitarea activităţilor de construcţie în anumite
perioade şi tronsoane în intervalul aprilie-mai
(determinate prin monitorizarea deplasării
bancurilor de peşti), în care se desfăşoară
reproducerea/migraţia pentru reproducere a
majorităţii speciilor de peşti de interes comunitar
din zona de influenţă a proiectului.
3. Nevertebrate: -Evitarea poluării accidentale a apei.
Ophiogompus cecilia(libelulă) - Reducerea perioadelor de creştere a turbidităţii
Theodoxus transversalis (melc de apei prin dragare în apropierea malurilor, în
apă dulce) fronturile dec lucru.
Anisus vorticulus (melc cu cârlig) -Speciile de gasteropode trebuie monitorizate în
fazele de construcţie şi exploatare ale
proiectului, chiar dacă nu se estimează
producerea unui efect negativ semnificativ
asupra acestor specii prin implementarea
proiectului.

Tabelul 28. Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de
influenţă a proiectului
121
1. Peşti:
Alosa tanaica (rizeafcă), - Prevenirea poluării accidentale a apelor
Alosa immaculata -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de
(scrumbia de Dunăre) Alosa immaculata şi Alosa tanaica aflate la gura de
vărsare a Canalului Sulina în mare, în vederea migrării
în apă dulce pentru reproducere, se recomandă
constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor de
consolidare a digurilor insurmensibile de la Bara Sulina,
în anumite perioade din intervalul 15 martie-15 iunie,
determinate prin monitorizarea formării şi deplasării
bancurilor de peşti.
Lucrările de consolidare a celor două diguri (jetele) de la
Bara Sulina e recomandabil să se deruleze după
plecarea adulţilor pentru reproducere şi să se finalizeze
până la începutul toamnei.
4) Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat

situl ROSPA 0031, aflată în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate
pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”
- Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de
mediu apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea
produce un impact negativ indirect şi asupra avifaunei.

122
4.6. Peisajul
4.6.1. Informaţii despre peisaj
Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetată se situează în unitatea Delta
Dunării, Depresiunea Sulinei. Câmpia Sulinei este o largă depresiune care uneşte
areale mlăştinoase şi lacuri ca Lumina, Roșu, Pui etc.
Delta Dunării este cea mai joasă depresiune din România, cca 87% din suprafață
aflându-se sub nivelul Mării Negre, reprezentând o câmpie terminală joasă, aflată încă
în faza de baltă şi mlaștină, cu procese de aluvionare în plină desfășurare.
În cadrul deltei se disting două elemente de relief: unul depresionar, reprezentat
de zonele cele mai coborâte, acoperite temporar sau permanent cu apă şi un relief
pozitiv, reprezentat prin grinduri de origine fluviatilă sau marină. Între grinduri se află
mari întinderi, acoperite permanent sau temporar de ape, alcătuind lacuri şi mlaştini.
Câmpia complexă a Deltei Dunării prezintă o energie redusă de relief, doar de 15 – 16
m între adâncimile depresiunilor lacustre, care nu coboară sub 2,5 – 3 m faţă de nivelul
mării şi altitudinile maxime (grindurile nu depăşesc 2,4 – 7 m altitudine absolută –
grindul Chilia – 6,5 m şi 13 m pe dunele cele mai mari – grindul Letea).
Delta Dunării cuprinde două mari sectoare: delta fluviatilă şi delta fluvio –
maritimă.
Delta Dunării se încadreaza în categoria peisajelor deltaice din zona temperată şi
poate fi divizată în tipuri si subtipuri.
- Peisajul deltei fluviale - se caracterizează prin alternanţa zăvoiaelor de salcie şi plop
bine dezvoltate, cu stufuri, ghioluri, gârle, sahale şi canale.
Subtipuri:
- peisajul deltei fluviale înalte cu zăvoiae bogate, dar cu ghioluri mici şi stufării mai puţin
extinse;
- peisajul deltei fluviale joase cu stufuri şi ghioluri întinse, prin care şerpuiesc galeriile
gârlelor, sahalelor şi canalelor mărginite de zăvoiae.
- Peisajul deltei marine, cu subtipurile:
- peisajul deltei marine joase cu stufării întinse, ghioluri mari şi cu foarte puţine zăvoaie;
- peisajul câmpurilor marine înalte;
- păduri de silvostepă marină de pe câmpurile Letea şi Caraorman;
- câmpuri cu dune înalte, sărăturate.
- Peisajul braţelor Dunării, Chilia, Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe este dominat de
volumul mare de apă care se scurge, de meandre şi zăvoiae.
Cea mai mare parte a luncii Deltei Dunării (DD) este fie în permanenţă sub apă,
fie inundată câteva luni pe an (în primăvară şi primele luni de vară). Doar o mică parte
din DD (aproximativ 150 km2) este uscată în permanenţă. Vegetaţia include cea mai
mare suprafaţă de stuf din lume (aproximativ 284.000 ha) şi constă în vegetaţie fixă şi
insule vegetale plutitoare - plauri. Există 688 de lacuri cu o suprafață totală de 31.262 ha
(9.3% din suprafaţa totală a DD) şi aproximativ 3500 km de golfuri şi canale. Fiind o
123
mlaştină naturală, DD este un sistem în echilibru dinamic, aflându-se în continuă
schimbare ca rezultat al dinamicii sezoniere şi al influenţelor geomorfice, în special
transportul sedimentelor din întregul bazin al Dunării. Depunerea progresivă de
sedimente ce conduce la colmatarea corpurilor de apă şi la formarea de noi pământuri
este un proces natural în orice mlaştină, însă ritmul şi tipicitatea acestor depuneri în DD
au fost modificate de activitatea umană, în special prin îndreptarea cursurilor de apă şi
crearea de canale artificiale.
zonei de siguranţă a Canalului Sulina fiind maluri erodate, în cea mai mare parte
submerse, din zona inundabilă/inundată, care nu pot fi utilizate ca terenuri agricole sau
silvice. Conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2, zona de
siguranţă a Canalului Sulina, în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre
interiorul uscatului, este utilizată atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de
navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii
navigabile.
Destinaţia/utilizarea actuală a ternurilor pe care se vor realiza construcţiile
hidrotehnice, conform P.U.G. aprobate, este aceea de zonă căi comunicaţii navale şi
Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu
zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a
Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu
poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin
Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu,
Gorgova, Crişan, Sulina) , şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi
agricole, păşuni sărace, terenuri neproductive.
Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări semnificative în
morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica
cursului de apă.
4.6.2. Impactul prognozat asupra peisajului

Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului
Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova,
Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi
comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea.
Maliuc.
124
Destinaţia propusă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi
transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare. Pentru execuţia
lucrărilor propuse în proiect nu se consideră necesare construcţii de clădiri, locuri de
parcare etc. la punctele de lucru.
În prezent, zonele expuse eroziunii solului sunt în special cele lipsite de protecţie
vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante
în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de
hidraulica cursului de apă. La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de
recomandările rezultate din studiul geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa
fel încât la debit mare şi la viteza mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să
fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune.
În concluzie, se poate afirma că realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în
proiect nu vor produce modificări în peisajul specific Deltei, ele desfăşurându-se în
lungul Canalului Sulina care a fost construit în urmă cu peste 160 ani prin modificarea
Braţului Sulina. Lucrările hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de eroziune, de a
creşte siguranţa transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile
economice şi cele de protecţie a mediului.
4.7. Mediul social şi economic

4.7.1. Informatii despre mediul social şi economic din zona
amplasamentului
Localităţile pe teritoriul cărora se vor desfăşura lucrările de apărări de maluri sunt:
Partizani,Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina.
Potenţialul economic al zonei se referă la activităţi desfăşurate în domeniul:
agricol, piscicol, turistic, prestări servicii, comerciale.
Regiunea se caracterizeaza prin subdezvoltare economică, şomaj. Perioada
ultimilor ani a cunoscut o revigorare bazată pe resursele existente: Dunărea ca şi cale
de transport, portul, atracţiile turistice. Restructurarea activităţii economice se bazează
pe agenţii economici din sectoare precum: turism, pescuit, prelucrarea lemnului, servicii,
transportul de marfă şi călători.
4.7.2. Impactul potenţial al proiectului

Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane
125
- Nivelul de poluare generat de emisiile din lucrările de implementare a proiectului nu va
determina situaţii critice de sănătate a populaţiei.
- Nivel de zomot redus în localităţi, drumuri publice locale, datorat unei creşterii a
traficului (pentru transportul anrocamentului din cariere) în faza de construcţie.
- Nivelul de zgomot şi vibraţii din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice
propuse, datorat funcţionării utilajelor, se va încadra în zgomotul de fond produs de
transportul naval pe Canalul Sulina şi nu se prognozează să fie depăşite limitele
admisibile în localităţile învecinate şantierelor de lucru.
Constructia se va realiza pe tronsoane şi doar anumite sectoare se situează în
apropierea aşezărilor omeneşti, la diferite distante faţă de zonele locuite, regăsindu-se
in intervalul aproximativ de 150 – 1500m. În apropierea investitiei, impactul determinat
de poluarea fonică poate deranja temporar, în timpul programului de lucru, prin
desfasurarea activitatilor de transport, functionare utilaje si de punere in opera a
materialelor.
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 limita admisa de zgomot
pentru zona de locuit este de 50 dB(A). In interiorul frontului de lucru in apropierea
utilajelor nivelul de zgomot atinge 90 dB(A), însă la limita perimetrului se apreciază că
se va încadra la 65 dB(A) conform STAS 10009/88.
Din punct de vedere economic, investitia are un impact pozitiv asupra populatiei,
reflectat in:
- crearea de noi locuri de munca în special în faza de executie;
- asigurarea populatiei de viiturile anuale ale fluviului Dunarea, reducerea cheltuielilor
aferente lucrarilor de refacere a zonelor inundate.
- creşterea siguranţei de transport pe Canalul Sulina şi îmbunătăţirea accesului la ca
apă.
Impact negativ nesemnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane.
Se considera ca proiectul propus va genera un impact pozitiv asupra asezărilor umane,
prin îmbunătăţirea mediului social şi economic în zonă.

Proiectul are impact potenţial de disturbare asupra populaţiei numai în faza de
execuţie. Măsurile luate în acest sens conduc la diminuarea efectelor şi se
concretizează în:
- respectarea proiectului tehnic şi utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în
executarea lucrărilor;
- respectarea programului de lucru precum şi stabilirea şi respectarea unui grafic de
funcţionare a utilajelor grele producştoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să fie
minimizat impactul indus;
126
- realizarea transportului de materiale cu viteza redusa (40 km/h) pentru diminuarea
nivelului de zgomot si vibratii, respectiv antrenarea pulberilor sedimentabile in
atmosferă;
- respectarea rutelor de transport şi a orarului de transport a materialelor din carieră;
- umectarea periodică a căilor de transport terestru, sau se poate chiar oprirea
activităţilor în perioadele cu vânturi puternice în vederea reducerii nivelului de poluare în
vecinătate, cu pulberi;
- împrejmuirea frontului de lucru cu paravane de protecţie.
4.8. Condiţii culturale şi etnice

Se consideră că proiectul analizat nu va avea nici un impact asupra condiţiilor
etnice şi culturale. Proiectul, prin specificul său, nici în faza de construcţie, nici în faza
de exploatare, nu va produce un impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,
arheologic sau asupra monumentelor istorice.
Pe amplasament sau în vecinătate nu sunt monumente istorice şi de arhitectură.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Nu sunt variante de amplasament ci alternativa constă în soluţii constructive
diferite.
Analiza opţiunilor corespunde în general, pentru proiectele de infrastructură,
construcţiei unor soluţii de tipul „a nu face nimic”, şi „a face ceva” – alternativa
rezonabilă.
Prima opţiune presupune menţinerea infrastructurilor actuale, existente pe
malurile din lungul Canalului Sulina, fără a se face lucrări suplimentare, faţă de lucrările
de întreţinere şi reparaţii care se efectuează în mod curent; acesta ar fi scenariul 0 -
varianta 0.
Alternativa rezonabilă “a face ceva” cuprinde Scenariul 1 – varianta 1 cu lucrările
şi soluţiile propuse pentru consolidarea sectoarelor de mal afectate de eroziune din
lungul Canalului Sulina şi Scenariul 2 – Varianta 2 cu lucrările şi soluţiile alternative.
Atât în scenariul 1 cât şi în scenariul 2 sunt propuse aceleaşi capacităţi de lucrări,
diferenţa constând în soluţii constructive diferite.
In general, în Scenariul 2 sunt utilizate soluţii constructive folosind ca element de
construcţie blocuri de piatră cu taluzul minimal şi berma la bază, pentru construcţia
molurilor şi a epiurilor soluţia fără cutii de beton iar la estacade soluţia cu palplanşe în
locul variantei cu piloţi de beton.
Soluţiile tehnice au fost analizate şi adoptate astfel încât implementarea
proiectului să nu aibă efecte negative asupra mediului înconjurător.
127
Scenariu recomandat de elaborator
Scenariul recomandat de prestator este scenariul 1 – varianta 1 deoarece
impactul asupra mediului, manifestat în faza de construcţie, este mai redus datorită:
fazele de execuţie necesită cantităţi mai mici de lucrări şi materiale, timpii de lucru sunt
mai reduşi, emisiile de noxe, zgomot, vibraţii sunt diminuate în comparaţie cu
alternativa.
6. MONITORIZAREA MEDIULUI
Planul de monitorizare a mediului are în vedere îndeplinirea următoarelor
obiective:
- Activităţile sunt efectuate conform reglementărilor în vigoare şi se desfăşoară conform
normelor “Cele mai Bune Practici (BPM)” în vigoare;
- Documentele contractuale şi tehnologia aplicată respectă toate condiţiile impuse de
avizele şi acordurile obţinute pentru proiect.
- Desfăşurarea lucrărilor conform prevederilor proiectului tehnic.
- Identificarea şi aplicarea măsurilor de remediere sau micşorare a impactului potenţial,
accidental.
Datele obţinute prin monitorizare vor fi raportate unităţii teritoriale pentru protecţia
mediului (ARBDD), conform cerinţelor acesteia (periodicitate, format de raportare, etc),
privind:
- stadiul realizării lucrărilor de refacere a suprafeţelor afectate; recepţia lucrărilor;
- situaţia gestiunii deşeurilor;
- poluări accidentale odată cu producerea lor;
- şi orice alte informaţii solicitate ARBDD.
Sintetic, luând în considerare componente de mediu posibil a fi afectate, planul
de monitorizare poate fi prezentat sub foma din tabelul următor:
Tabelul 29. Planul de monitorizare a componentelor de mediu pentru proiectul “Studiul de

Domeniul Indicatori Periodicitate Responsabilităţi
Biodiversitate: Beneficiarul prin contract cu o firmă de
Floră (zona -Tip de vegetaţie, Primăvară- specialitate/ specialişti biologi, ornitologi
malurilor specii/populaţii, vară-toamnă,
Canalului abundenţă, dominanţă începând din
Sulina, terestră anul I până la
şi submersă). finalizarea
Faună execuţiei (anul
-amfibieni, - Comunităţi/specii, V) şi 1 an după
128
reptile; specii rare, mod de terminarea
-peşti; distribuire, migrare- lucrărilor.
-insecte; reproducere.
- moluşte; - Nr de păsări/specii din
-păsări zona de influenţă a
proiectului
Sol - prezenţa unor Trimestrial, din Beneficiarul prin specialişti

substanţe toxice (metale anul II de
grele şi hidrocarburi) construcţie
- evidenţa strictă a până la
cantităţilor de sol finalizarea
aluvionar dragat, a lucrărilor şi 1
modului de stocare an după
temporară şi a utilizării terminarea
la lucrările de execuţiei
terasamente
Apa indicatori de calitate ai Lunar în Beneficiarul prin specialişti
apei fluviului Dunărea perioada de
(încărcare organică, execuţie
produs petrolier) începând din
anul II până la
finalizarea
lucrărilor (anul
V)
Aer - niveluri de NO2, SO2, Lunar, anii II-V, Beneficiarul prin specialişti
CO, NH3, pulberi în de execuţie a
suspensie lucrărilor
Zgomot - nivelul zgomotului dB Trimestrial, în Beneficiarul prin specialişti

anii II-V de
execuţie a
lucrărilor
129
Deşeuri -Ţinerea evidenţei Lunar, în faza
deşeurilor, operaţiilor cu de execuţie a Constructorul prin specialişti
deşeuri în conformitate lucrărilor, anul
cu prevederile HG II-V
856/2002
Mediul social si -Număr sesizări ale Anul II-Anul V Beneficiarul
economic populaţiei posibil de execuţie a
afectate, înregistrate la lucrărilor
autorităţile competente
şi modul lor de
soluţionare
Monitorizarea va începe în faza de construcţie şi va continua 1 an în perioada de

funcţionare.
Pentru evidenţierea efectelor pe care proiectul le poate genera asupra florei şi
faunei zonei, se impune realizarea unei monitorizări asupra biodiversităţii, prin
întocmirea unui plan detaliat de monitorizare.
Tabelul 30. Plan de monitorizare a biodiversităţii

Factor de mediu Parametrii monitorizaţi Scop
monitorizat
Monitoringul florei Obţinerea de informaţii cu privire la:
Date despre structura biocenozei - conservarea unor specii şi conservarea
- tip de vegetatie habitatelor;
- specii rare - evaluarea măsurilor de conservare a unor
- plante vasculare specii precum şi a habitatelor lor;
Biodiversitate Date despre funcţiile biocenozei - urmărirea evoluţiei biodiversităţii în
- dinamica populaţiilor zonele protejate în vederea menţinerii
- fenologie integrităţii lor ecologice.
- expansiune / regresie
Impactul asupra biocenozei
- activităţi antropice
- factori climatici
- măsuri de conservare
Monitoringul faunei Obţinerea de informaţii cu privire la:
Date despre structura biocenozei - conservarea unor specii şi conservarea
- comunităţi de animale habitatelor;
130
Biodiversitate - specii rare, endemice - evaluarea măsurilor de conservare a unor
- mod de distribuire specii precum şi a habitatelor lor;
- morfologie - urmărirea evoluţiei biodiversităţii în
Date despre funcţiile biocenozei zonele protejate in vederea menţinerii
- migraţiune, expansiune/ regresie integrităţii lor ecologice.
Impactul asupra biocenozei
- factori climatici, poluare
- resurse de hrană
Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru

evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea
implementării măsurilor de protecţie. Monitorizarea include evaluări atât ale condiţiei de
bază a biodiversităţii din zonă, cât şi a impactului produs prin realizarea proiectului.
Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de
monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.
În perioada de realizare a construcţiilor hidrotehnice proiectate, pot fi afectaţi unii factori
de mediu, inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere monitorizarea
acesteia în faza de construcţie.
Monitorizarea florei
Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de
vegetatie, a speciilor din zona de interes şi vor consta în:
- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;
- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe
teren;
- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în
vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;
- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;
- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,
realizarea listei de plante.
Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte
itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor în
teren se va realiza inventarul complet al florei şi se vor efvectua periodic (circa 2-3 zile /
lună în perioada de vegetaţie) astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi
cât mai multe specii posibile. De asemenea se vor înregistra date privind fenologia
plantelor. Fişele de observaţii în teren vor conţine: date de sistematică a speciilor,
abundenţa, dominanţa, fenologie etc., conform modelului următor.
131
Specia Taxon Abundenţa Dominanţa Fenologie Observaţii
Preferabil ca monitorizarea florei să se realizeze anual pe perioada construcţiei,

în special fiind vizate sezoanele vernal şi estival.
Monitorizarea faunei
Se va întocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de
monitorizare a amplasamentului construcţiilor hidrotehnice proiectate, astfel încât să se
poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele
deja existente. Astfel se vor putea evidenţia toate particularităţile zonei precum şi
detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente în cadrul amplasamentului, funcţie
de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada în care acestea sunt
prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investiţiei va fi
structurat astfel încât să poată îndeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice în
parte, aşa cum reiese din tabelul nr.31.
Tabelul 31. Plan de monitorizare a faunei

PLAN DE MONITORIZARE
GRUPARE SCOP OBSERVAŢII
TAXONOMICĂ
Amfibieni 1.Monitorizarea herpetofauanei Identificarea în teren a speciilor de
prezente în cadrul amplasamentului; amfibieni în perioadele activităţii
2. Monitorizarea speciilor de maxime ale acestora (mai-august).
amfibieni pe terenurile limitrofe. Începând cu anul I, pe toată perioada
execuţiei şi 1 an după terminarea
lucrărilor.
Peşti 1.Monitorizarea speciilor de peşti în Inregistrare prezenţei speciilor, a
cadrul amplasamentului; perioadelor de migrare pentru
2.Monitorizarea speciilor de peşti în reproducere, a zonelor de hrănire, a
zonele învecinate. concentrărilor de puiet, etc., perioada
(aprilie-octombrie). Identificarea
efectivelor, a distributiei speciilor.
Începând cu anul I, pe toată perioada
execuţiei şi 1 an după terminarea
lucrărilor.
Insecte 1.Monitorizarea speciilor în cadrul Inregistrare prezenţei speciilor
-Ophiogompus amplasamentului;
cecilia(libelulă) 2.Monitorizarea speciilor în zonele
132
învecinate.
Moluşte 1.Monitorizarea speciilor în cadrul Inregistrare prezenţei speciilor , a
-Theodoxus amplasamentului; zonelor de hrănire, reproducere
transversalis(melc 2.Monitorizarea speciilor în zonele
de apă dulce învecinate.
-Anisus vorticulus
(melc cu cârlig)
Păsări 1.Monitorizarea speciilor în cadrul Inregistrare prezenţei speciilor , a

amplasamentului; rutelor de deplasare-migrare
2.Monitorizarea speciilor în zonele
învecinate.
Tabelul 32. Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversităţii

Nr.c Luna
rt Specia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Floră X X X X X X X X
2. Amfibieni X X X X
3. Peşti X X X X X X X
4. Insecte X X X X X X X X X X X X
5. Moluşte X X X X X X X
6. Păsări X X X X X X X X X X X
Legendă: X= perioadă de monitorizare
Echipa de monitoring va fi compusă din specialişti biologi care vor pune la punct
tehnică adecvată de cercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru
existenţa/cuantificarea impactului produs de realizarea proiectului asupra componentelor
de biodiversitate.
Culegerea de date va cuprinde aspectele principale:
- Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt, precipitaţii,
ceaţa);
- Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra speciilor din zona;
- Inspectarea zonei de monitorizare (ex. 1-2 ori lunar/3-6 ori trimestrial, 12-24 ori
anual), functie de caracteristicile impactului asupra speciilor a conditiilor impuse
de Autoritatea de Mediu;
- Observarea şi înregistrarea speciilor observate în zona de amplasament. Se vor
nota pentru fiecare specie observată, următoarele date:
-Timpul observaţiei (data şi ora)
133
- Specia
- Numărul de exemplare
- Locul aflării pe amplasament
- Distanţa de observare
- Direcţia de deplasare
- Comportamentul (hrănire, odihnă)
Datele obţinute se vor corela cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe (naturale sau
antropice) suferite de populaţiile respective din zona de monitorizare. Observaţiile vor fi
făcute de preferinţă începând cu prima oră (răsăritul soarelui), folosind mijloace optice
adecvate (binoclu, lunetă, aparat foto, cameră video). In perioada de reproducere se va
urmări înregistrarea tuturor speciilor care sunt în zonă, localizarea acestora funcţie de
amplasament, influenţa proiectului asupra succesului reproductiv al speciilor etc.
Interpretarea datelor. La sfârşitul perioadei de studiu se va organiza şi finaliza baza de
date. Se vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la
impactul obiectivului de investiţie asupra speciilor.
• Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de
monitorizare revine beneficiarului, care are obligaţia de a contracta servicii de
specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de
biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate;
• Rapoartele de monitorizare se vor prezenta în termenele stabilite de Autoritatea
de Mediu.
În urma analizei rezultatelor monitorizării se vor propune măsuri suplimentare pentru
protecţia factorilor de mediu, care vor fi prezentate autorităţii competente pentru
protecţia mediului.
Efectuarea analizelor pentru probele de apă, sol, aer vor fi realizate în laboratoare
acreditate, utilizând metode standardizate.
Rezultatele automonitorizărilor vor fi înregistrate şi raportate periodic autorităţilor de
mediu.
METODE DE MONITORIZARE
PLANTE
Metoda de lucru
Localizare. Inventarierile se vor desfăşura de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe
puncte semnificative pen, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina.
Periodicitate. Pentru a surprinde o gamă cât mai largă de specii, observaţiile se vor
efectua în momentele clasice pentru monitorizarea plantelor: primăvara, vara şi toamna
2015.
134
Eşantionaj. Se vor amplasa relevee floristice (1m x 1m, 10m x 1m) în zone diverse,
relevante pentru amplasamentul construcţiilor hidrotehnice, pe terenurile mai mult sau
mai puţin antropizate, din zona de studiu (lungul malurilor, banda cu lăţimea de 30 m,
măsurată de la apă spre uscat).
Inventariere. Se va utiliza metoda Braun Blanquet, folosită în monitorizarea plantelor în
cadrul ultimelor programe europene (IPC Forest, FUTMON).
Releveele floristice vor fi reprezentative pentru ecosistemele antropizate de pajişti
(umede la uscate), păşuni împădurite, habitate umede şi alte terenuri (agricole,
degradate) din zonă.
Evaluarea abundentei se va face cu ajutorul scării Braun- Blanquet :
1 = exemplare foarte puţine
2 = exemplare putine
3 = exemplare puţin numeroase
4 = exemplare numeroase
5 = exemplare foarte numeroase
Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind scara Braun
– Blanquet cu următoarele trepte :
1 = acoperire foarte redusă 1 – 10 %
2 = acoperire între 10 – 25% din suprafaţă
3 = acoperire între 25 – 50% din suprafaţă
4 = acoperire între 50 – 75 % din suprafaţă
5 = acoperire 75 – 100 % din suprafaţă
NEVERTEBRATE
Tehnici de monitorizare insecte
a. Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologic

Pentru colectarea unor specii de nevertebrate (in special insecte) colectarea cu
fileul entomologic rămâne una din metodele clasice.
In acest sens in suprafetele de proba, cu ajutorul unui fileu entomologic se
parcurge o distanţă dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcări
(de exemplu 20 de cosiri la un transect de 25 de metri).
Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cu
alcool, urmând apoi a fi triate şi prelucrate în laborator.
b. Sistemul de monitorizare cu capcane Barber

Utilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode de
inventariere a faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând
realizarea unor observaţii ecologice complexe în special în zona habitatelor ripariene.
135
Libelulele pot fi monitorizate în mai multe moduri: colectarea larvelor acvatice, căutarea
de exuvii și observarea adulților în zbor. Stabilirea prezenței/absenței unei specii se face
doar în urma unor vizite repetate (ideal pentru cel puțin 2 ani) și o colectare sistematică
prin mai multe metode (Hill et al., 2005).
La stabilirea strategiei de monitorizare se va ține cont de biologia speciei, de
perioada de activitate, fluctuațiile populaționale, condițiile meteo etc. La speciile țintă de
libelule, adulții sunt prezenți în sit în perioada caldă a anului (mai-august), iar larvele
teoretic pot fi găsite în orice moment. Perioada optimă a zilei pentru colectarea
libelulelor diferă de la grup la grup, dar în general cea mai bună perioadă este în zile
însorite fără vânt, în jurul prânzului.
În cazul monitorizării lepidopterelor metoda cea mai la îndemănă este monitorizarea
adulţilor, datorită faptului că este cel mai vizibil stadiu de dezvoltare. Ca metoda uxiliară
se poate face şi monitorizarea larvelor în cazul câtorva specii.
Tehnici de monitorizare moluşte

Ca metodă, analiza prin dragare poate fi folosită pe o porţiune limitată (de
exemplu o parte a unui prag de râu sau o porţiune unde apa curge mai lin, un sector mai
adânc, cu vizibilitate mai redusă sau cu porţiuni abrupte etc.), cât și dintr-o barcă, în
lacuri cu substrat mai fin. Operaţia de dragare se poate repeta în câteva rânduri, pe o
distanță definită. Numărul de dragări şi distanţa de dragare sunt atent notate, pentru a
putea fi repetate în vederea unor reexaminări. Metoda este calitativă, dar poate fi
considerată şi semi-cantitativă. Reţelele de eşantionare se pot aplica paralel, sau
preferenţial, perpendicular pe mal, în mod repetat, pentru a surprinde şi dinamica
spaţială, până în zona în care bivalvele dispar (ele nu trăiesc decât în sedimente fine,
dar nu foarte mâloase sau profunde, din zona de mal, preferabil în interiorul meandrelor,
iar la o oarecare distanţă de mal dispar, pe măsură ce apa curge mai repede şi
sedimentele devin instabile şi grosiere, în gradient transversal spre talveg).
Pe teren se vor efectua observaţii care vor fi înscrie într-o fişă standard şi se va
evalua habitatul specific, sub aspectul distribuţiei, al suprafeţelor microhabitatelor
favorabile, al dimensiunii, structurii şi morfologiei albiei etc. Aceste informaţii vor fi
utilizate ulterior pentru evaluarea habitatului la nivelul întregului tronson din situl de
interes, utilizând funcţii de interpolare cubice pe porţiuni într-un soft adecvat. Datele din
caietul de teren vor fi codificate, metadatele vor fi asociate, înscrise în Systat (în format
compatibil cu Mathcad şi Statistica), se va evalua densitatea medie (ponderată sau nu,
în funcţie de particularităţile habitatului), dominanţa (în acest context semnifică masa)
medie, erorile de estimare, limitele de confidenţă, distribuţia spaţială, structura pe clase
de dimensiuni, care – prin ecuaţii de regresie neliniară - vor fi probabilistic relaţionate de
clasele de vârstă, acestea vor fi analizate inclusiv prin tabele statice de viaţă şi se vor
calcula unii parametri ai dinamicii populaţiei în viitor (Sîrbu, 2003; Sîrbu & Benedek,
2012). Prin analiza structurii habitatului, a analizelor dinamicii spaţiale a suprafeţelor
136
compatibile cu viaţa acestor moluşte şi ale fotografiilor satelitare pentru fiecare tronson
studiat, prin interpolarea şi, ulterior, extrapolarea tuturor valorilor din staţiile de
eşantionare, relaţionate cu parametrii populaţionali (în special cu densitatea ecologică),
se va putea evalua densitatea absolută (raportată la dimensiunea sectorului de râu
pentru întregul sit), precum şi limitele de confidenţă la un nivel de probabilitate
acceptabil.
PĂSĂRI
Metoda de lucru
Localizare. Observaţiile se vor desfăşura de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe
puncte, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina, scopul fiind acela
de a inventaria speciile existente precum şi de a le evalua numeric, de a înţelege
raportul dintre acestea pentru ca, în final, concluziile să definească gradul de importanţă
al fiecăreia în ecosistem.
Perioadă. Intervalul de timp destinat studiilor: cu excepţia secvenţei hiemale (urmează
ca în continuare să fie parcursă) au fost atinse restul momentelor ecologice dintr-un
ciclu anual – prevernal, vernal, estival, serotinal şi autumnal. Astfel, observaţiile au
început la sfârşitul lui februarie 2010, continuându-se periodic până în octombrie 2010.
Inventarieri. Pentru a atinge scopul propus, am aplicat pe teren două metode folosite în
ornitologie:
a) observaţia de la punct fix şi
b) metoda traseelor.
Fig. 6. Transect prin zona de observaţie cu punerea în evidenţă a categoriilor de habitate
137
Ultima permite departajări calitative şi cantitative plecând pentru fiecare specie în parte
de la aflarea a patru variabile şi anume:
- IKA: indicele kilometric de abundenţă;
- % frecvenţa: procentul numeric al speciei din procentul numeric per indivizi al tuturor
speciilor;
- BMS: biomasa prin care este reprezentată specia în habitat, aşadar valoarea ei de
producător;
- SPI: suprafaţa de pierdere a energiei sau indicele metabolic care vorbeşte despre
implicarea speciei sub aspectul consumului în ecosistem – cu cât greutatea unui corp
este mai mică, cu atât este mai mare suprafaţa de pierdere a energiei.
Aplicând această metodă din urmă se ajunge la un pas mai aproape de realitatea
din teren, atâta vreme cât ştim că păsările nu sunt specii staţionare ci vagile.
Departajările pe dominanţă sunt notate cu următoarele abrevieri: AD – absolut
dominant, D – dominant, SD – subdominant, AUX – auxiliar, ACC – accidental.
Metoda traseelor a fost imaginată de Ferry şi Frochot şi dezvoltată de Turcek (Cehia)
apoi definitivată, în bună parte, de ornitologii ţării noastre.
PEŞTI
Modificările survenite în habitatele acvatice, inclusiv asupra ihtiofaunei se resimt
pregnant în lungul Dunării şi în Deltă. Odată cu declanşarea erei industriale raporturile
om - fluviu au evoluat datorită creşterii activităţilor de transport, pescuit, turism. Speciile
din fam. Acipenseridae au dispărut sau sunt într-un număr redus de exemplare.
În vederea monitorizării speciilor de peşti, se vor derula cercetări în lungul Canalului
Sulina, în zonele reprezentative pentru construcţiile hidrotehnice proiectate, cu care
ocazie se vor aborda următoarele aspecte:
analizarea unor date existente la Staţiile hidrologice ;
observaţii directe pe teren, informaţii de la pescarii profesionişti şi sportivi din
zonă;
pescuitul experimental;
analiza capturilor piscicole obţinute la pescuitul practicat în acest ecosistem.
Stabilirea staţiilor de prelevare a probelor pentru pescuitul experimental

La stabilirea staţiilor de prelevare se va folosi „Metoda microhabitatelor” (Poulz,
M.; Sylvie V.; Capra, H., 1995) în forma simplificată şi adaptată la condiţiile
hidroclimatice din România.
Metoda microhabitatelor realizează o cuantificare a capacităţilor de confort
potenţial pentru peşti în funcţie de valorile principalilor parametri ai mediului de viaţă
constituit de o porţiune de curs de apă. Microhabitatul acvatic este definit printr-o
uniformitate şi constanţă a parametrilor fizico-chimici ai mediului de creştere sau o
evoluţie previzibilă a lor într-un timp dat (de exemplu un anotimp), care corespunde
138
necesităţilor de dezvoltare în toate fazele ciclului vital al peştilor. Un microhabitat acvatic
trebuie deci să asigure anumitor specii de peşti condiţii de reproducere, creştere şi
hrănire, zone pentru adăpost şi repaus.
Prima etapă în procesul de stabilire a staţiilor de prelevare a probelor este
segmentarea traseului de curgere a fluviului Dunărea în tronsoane, în funcţie de valorile
următorilor parametri:
- debitul;
- viteza de curgere;
- adâncimea apei;
- forma şi suprafaţa profilului transversal al râului;
- structura şi succesiunea faciesurilor (structura granulometrică a fundului albiei);
- temperatura apei, conţinutul în oxigen solvit şi turbiditate.
S-a stabilit ponderea speciilor de peşti după frecvenţa lor (tabelele nr. 2 şi 3), astfel :
specie dominantă ++++ (> 15 % din captură);
frecvenţă mare +++ (6 - 15 %);
frecvenţă scăzută ++ (2 - 6 %);
rară + (0 - 2 %).
Pescuitul în scop ştiinţific pentru identificarea speciilor de peşti în staţii se
realizează în perioada aprilie-iunie.
Frecvenţa speciilor care au predominat în perioada aprilie – iunie este înregistrată
în fişe şi apoi prelucrată în grafice.
AMFIBIENI, REPTILE, MAMIFERE MICI

Pe parcursul studiului, la speciile de reptile si mamifere mici se vor folosi numai
observaţiile incidentale asupra animalelor şi a diferitelor semne lăsate de acestea:
excremente, urme (în mers), urme de hrănire.
In ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea vor fi
monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizarile păsărilor datorită
faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru
păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună
7. SITUAŢII DE RISC
7.1 Riscuri naturale ( cutremur, inundaţii, alunecări de teren etc)
Riscul producerii unui accident major, determinat de existenţa pe amplasament a
anumitor substanţe chimice priculoase (aşa cum prevede HG 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase), este
nul. In cadrul amplasamentului nu se utilizează sau depozitează cantităţi de substanţe
chimice periculoase nominalizate în actul legislativ. Materialele utilizate în realizarea
lucrărilor sunt inerte (anrocamente, diverse sortimente de piatră) , respectiv devin inerte
(betoane) în condiţii normale de temperatură şi presiune.
139
Ca urmare a anumitor fenomene naturale, există posibilitatea declanşării
situaţiilor de hazard, care, în primul rând, pot afecta construcţia hidrotehnică, atât în
perioada de execuţie cât şi în cea de operare, neconstituind însă un accident ecologic
major.
Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale şi anume: seisme,
alunecări de teren şi inundaţii.
Conform legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a, zonele de risc natural sunt arealele
delimitate geografic în interiorul cărora există un potențial de producere a unor
fenomene naturale distructive şi anume cutremure de pământ, inundaţii şi alunecări de
teren.
Conform anexei 3 a legii 575, care cuprinde unităţile administrativ – teritoriale
urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică este minimum VII
(exprimate în grade MSK), zona localităţii Sulina are intensitatea seismica 71 (exprimată
în grade MSK) şi perioada medie de revenire de 50 ani.
Conform anexei 5 din legea 575, care conţine lista cu unităţile administrativ –
teritoriale afecate de inundaţii, zona localităţii Sulina poate fi afectată de inundaţii pe
cursuri de apă.
Conform anexei care conține lista cu unitățile administrativ – teritoriale afectate
de alunecări de teren, în zona localităţii Sulina potenţialul de producere a alunecărilor
este scăzut şi probabilitatea de alunecare practic zero.
7.2. Accidente potenţiale

Ca urmare a anumitor fenomene naturale există posibilitatea declanşării situaţiilor
de hazard, care în primul rând pot afecta construcţia hidrotehnică, atât în perioada de
execuţie cât şi în cea de operare, neconstituind însă un accident ecologic major.
Pierderea stabilităţii taluzelor apărărilor de mal nu va produce alunecări de teren,
nu va produce alte efecte negative prin emanarea de substanţe toxice, periculoase, nu
va avea efecte directe negative semnificative asupra aşezărilor umane sau asupra
sănătăţii populaţiei din zona calamitată.
Apariţia unui cutremur nu va provoca poluarea solului, subsolului, apelor de
suprafaţă şi cea freatică cu substanţe toxice, radioactive.
Alte tipuri de riscuri identificate în perioada de execuţie a lucrărilor, dar a căror
intensitate este redusă şi care în general produc întârzieri în finalizarea lucrărilor, pot fi:
- condiţii meteo nefavorabile: inghet-dezghet, ploi, furtuni, ceaţă cu efecte asupra
executării corecte a operaţiilor de lucru, asupra funcţionării utilajelor şi echipamentelor;
- riscuri tehnice: defecţiuni, uzura utilajelor ca urmare a unei proaste întreţineri a
utilajelor sau a unor defecţiuni cronice apărute;
- riscuri umane: prin utilizarea de forţă de muncă necalificată, decizii eronate;
140
- detalii de execuţie incomplete care ar putea afecta stabilitatea construcţiei.
7.3. Analiza posibilitatilor apariţiei unor accidente industriale cu impact

semnificatic asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ
dincolo de graniţele ţării
Nu este cazul
7.4. Măsuri de prevenire a accidentelor

Beneficiarul trebuie să ia măsuri de atenţionare a existenţei unor riscuri posibile.
Constructorul va organiza instruirea periodică a personalului angajat atât privind
normele de protecţie a muncii cât şi privind detaliile tehnice de execţie la toate lucrările
de realizare a construcţiilor hidrotehnice proiectate în lungul Canalului Sulina.
Constructorul va folosi utilaje performante, corespunzătoare proceselor
tehnologice, cu verificările tehnice actualizate conform normelor/normativelor/legislaţiei
în vigoare; ele vor fi acţionate de personal calificat şi instruit pentru operaţiunile specifice
de lucru.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Nu s-au întâmpinat dificultăţi deosebite pe parcursul efectuării evaluării impactului
asupra mediului.
9. REZUMAT
a) Descrierea activităţii
Informaţii generale
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) RA Galaţi, în calitate de
beneficiar, a selectat ca executant asocierea SC B.C.P.C. Biroul de Consultanţă
Proiectare în Construcţii SRL – SC MEDA RESEARCH SRL în vederea realizării
proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”. Proiectul este finanţat
prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T), Axa Prioritară 1, Domeniul
Major de Intervenţie 1.3.
Lucrările propuse în proiect sunt imperios necesare şi oportune pentru stoparea
procesului de eroziune a malurilor, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea siguranţei
navigaţiei pe canal corelată cu reducerea activităţii de dragare dar şi pentru asigurarea
unui acces corespunzător locuitorilor riverani la calea navigabilă.
Obiectivele proiectului sunt în concordanţă şi cu prevederile Strategiei de
dezvoltare a Regiunii Sud-Est Dobrogea, a Strategiei de dezvoltare a judeţului Tulcea.
Realizarea lucrărilor hidrotehnice va produce efecte pozitive asupra siguranţei
populaţiei, contribuind totodată la menţinerea şi protejarea factorilor de mediu, în
concordanţă cu Master Planul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
141
Soluţiile hidrotehnice propuse în proiect se subordonează în egală măsură atât
criteriilor tehnice de necesitate pentru optimizarea funcţiei de navigaţie cât şi celor de
protecţie a mediului şi de menţinere a echilibrului fragil existent în relaţia navigaţiei cu
Biosfera Delta Dunării.
Proiectul intră sub incidenţa:
- HG 445/2009 fiind încadrat în anexa nr. 2, la pct. 10, lit.f) şi pct. 13, lit. a).
- art. 28 din OUG nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, amplasamentul
acestuia fiind situat în interiorul ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunării-
zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe şi ROSPA0076
Marea Neagră.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut in conformitate cu Ordinul nr. 863
din 26.09.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-
cadru de evaluare a impactului asupra mediului si Ordinul nr. 135/2010, privind
aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru
proiecte publice si private.
Localizarea amplasamentului
Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului
Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova,
Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi
comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea. Folosinţa
actuală a terenurilor din amplasament: ape – Canalul Sulina,conform încadrării
cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc.
Lucrările proiectate se vor executa pe sectoare de maluri afectate de eroziune din
lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja executate începând cu anul 1982,
după cum urmează: de la mila marină Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0
şi de la mila marină Mm 0 până la Hm 80. În afară de aceste lucrări se va executa o
estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm 43+150.
Având în vedere că pentru realizarea obiectivului de investiţii ”Studiu de
Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” beneficiarul
AFDJ Galaţi doreşte obţinerea finanţării prin Programul Operaţional Infrastructură Mare
2014 – 2020, pentru încadrarea în limitele programului, construcţiile hidrotehnice din
cadrul obiectivului de investiţii au fost împărţite în două loturi:
- LOT 1 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng cât şi cele de
pe malul drept) începând de la bifurcaţie (Ceatal Sf. Gheorghe) şi până la
Mm10 + 700 (la est de localitatea Crişan, care e cam la mila 12).
- LOT 2 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng, cât şi cele de
pe malul drept) începând de la Mm10+700 şi până la Hm 80 (de la est de
localitatea Crişan până la localitatea Sulina şi de acolo la Hm 80).
142
Terenurile pe care sunt amplasate obiectivele de investiţie se află în proprietatea
statului şi sunt administrate de AFDJ Galaţi. Aceasta foloseşte zona de siguranţă a
Canalului Sulina (în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul
uscatului), atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru
operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile, conform
Ordonanţei nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15 aliniatul 2.
zonei de siguranţă a Canalului Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de
terenuri agricole sau silvice.
In raport cu fondul forestier, amplasamentul proiectului se învecinează cu o serie
de arborete dispuse în lungul malurilor Canalului Sulina, aparţinând ocoalelor silvice
Rusca (mal drept) şi Tulcea (mal stâng) din cadrul Direcţiei Silvice Tulcea
Localizarea lucrărilor propuse în proiect este situată în zona de dezvoltare
durabilă din cuprinsul RBDD, pe terenuri puternic antropizate, la distanţă semnificativă
faţă de zonele de protecţie integrală (20 zone) şi a celor tampon (13 zone), care se află
în afara sferei de influenţă a proiectului.
cuibărit ale unor specii rare) sunt situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o
distanţă destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval
existent pe Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea
construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.
În raport cu reţeaua de arii protejate Natura 2000, terenul din amplasamentul
analizat se situează în cuprinsul ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunării-
zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie şi ROSPA0076
Marea Neagră, care la rândul lor sunt cuprinse în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, sit
aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO.
Descrierea sumară a lucrărilor

Proiectul cuprinde următoarele categorii de construcţii hidrotehnice, descrise succint în
cele ce urmează.
1) Apărări de maluri atât pe malul stâng cât şi pe cel drept, dispuse în lungul
Canalului Sulina, pe 7 tronsoane (4 pe malul drept şi 3 pe malul stâng), altele decât cele
realizate în Etapa I.
Apărările de mal au rolul de menţinere a albiei şi de a consolida malurile. Lucrările de
apărare a malurilor pentru tronsoanele noi au următoarele elemente componente:
-Saltea antierozionala din 2 fete de geotextil, umplută cu nisip 6100 gr/mp, lestată cu
piatră brută (10 – 50 kg/buc) cu grosimea de 30 de cm.
-Corpul apărării din piatră nesortată de 10-500 kg .
143
-Protecţia cu anrocamente realizată cu blocuri de anrocamente 0,2-1,0T/buc.Grosimea
stratului de anrocamente este de 1,20 m, iar la coronament 1.00 m.
-Trotuarul de serviciu de pe coronamentul corpului apărării cu lăţimea de 2,00 m alcătuit
din piatră spartă 0-63 mm in grosime de 45 cm. Trotuarul are o lăţime la coronament de
2 m şi este fundat pe un strat de piatră nesortată de 10-500 kg/buc.
-Umplutura de pământ din materialul dragat, care va fi depozitat în spatele apărării după
bermă. Lăţimea la coronament a umpluturii va fi de 3.00 m.
La două apărări de mal s-au prevăzut traverse şi nişe de colmatare (Apărare mal
stâng M8+500 – M2 şi Apărare mal drept M10+500 – M2).
2) Estacade noi (în număr de 6, din care 2 pe malul stâng şi 4 pe cel drept).
Estacadele noi vor avea lungimi de cca. 20 m (cele de la Ceatal Izmail, Ceatal Sfântu
Gheorghe, Gorgova şi Semnalul de ceaţă) şi de cca. 30 m cele de la Ilganii de Sus şi
Mila 2 Sulina. S-a propus soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat.
3) Reabilitare estacade existente (în număr de 5, din care 2 pe malul stâng şi 3 pe
cel drept). Se propune soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat, care constă în
execuţia unui şir de piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, puşi în operă de pe apă prin
batere/vibro-înfigere în faţa celor existenţi.
4) Lucrări propuse în zona bifurcaţiei (Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi
Braţul Sf. Gheorghe), respectiv consolidare mol de dirijare Ceatal Sfântu Gheorghe, mal
drept Mm 33+1560. Molul de la bifurcaţie va fi consolidat astfel: capul de mol va fi
consolidat perimetral, dar şi pe o lungime de cca. 40 m spre aval cu blocuri de piatră de
0,5 - 2 t/buc, pe toată lăţimea acestuia. Această carapace din blocuri de 0,5 - 2 t/buc va
fi prelungită pe malul drept al Canalului Sulina, spre aval, cu cca. 95 m şi pe malul stâng
al braţului Sfântu Gheorghe, cu cca. 70 m.
5) Mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna, mal stâng Mm
23+1110. Corpul molului este din piatră nesortată 10 – 500 kg/ buc care se va proteja cu
o carapace din piatra 0,2 – 1 t cu grosimea de 1,2 m şi cu pantele taluzelor de 1:1,5. La
partea inferioară carapacea sprijină pe o saltea din 2 fețe de geotextil, lestată pe o
grosime de 30 cm, cu piatră brută 10 -50 kg/buc.
6) Consolidarea celor două diguri (jetele) de nord şi de sud, existente, pentru
direcţionarea şenalului navigabil în Marea Neagră.
Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv cu construcţiile hidrotehnice proiectate în
cadrul proiectului analizat este de 946.600 mp (cca. 95 ha).
transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare şi vor susţine “în plutire“
utilajele ce vor acţiona în fronturile de lucru.
Organizarea de şantier nu necesită ocupări de teren pentru construcţii, depozite,

utilităţi. Va fi închiriat un spaţiu ca birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi
utilizat pe durata fazei de construcţie. Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la
144
fronturile de lucru. Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă,
majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase).
Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină. În timpul programului de lucru se
va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei,
în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare
mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de
contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi
nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere.
în locuri deja destinate acestei utilizări, precizate de Beneficiar (AFDJ). Din aceste
depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor pentru a fi
transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se va face ritmic, în raport cu
consumul de materiale.
amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan (stuf inundat şi salcie pitică), stufăriş
vechi, rare exemplare de salcie inundate, dispuse sporadic în apropierea liniei malurilor
şi care nu fac parte din parcele de pădure din fond forestier. Cuantumul acestor
extrageri de vegetaţie este nesemnificativ raportat la lungimea frontului de lucru şi nu
afectează existenţa habitatelor naturale din lungul Canalui Sulina.
La realizarea construcţiilor hidrotehnice se vor folosi în principal diferite
sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate
în afara ariilor protejate, astfel că nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul
ariilor naturale protejate.
Asigurarea energiei electrice

Energia electrică necesară pentru alimentarea unor utilaje şi instalaţiilor de şantier se va
asigura din sursă proprie de energie (grup electrogen) la punctele de lucru, dacă
anumite operaţiuni din faza de construcţie ar necesita-o.
Alimentarea cu apa
Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea
apei de suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului.
În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi
asigurat prin distribuirea de apă îmbuteliată transportată la puctele de lucru prin grija
Constructorului. În faza de funcţionare nu este cazul. În lungul Canalului Sulina sunt trei
surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zona de protecţie,
situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a
proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile hidrotehnice propuse
145
Evacuarea apelor uzate
În faza de construcţie, pentru colectarea apelor uzate menajere de la activităţile
igienico – sanitare ale angajaţilor vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice
impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate
periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. În faza de funcţionare nu
este cazul.
La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei
tehnologice şi nici a unui agent termic. Bilanţul apelor uzate nu cuprinde cantităţi de
ape uzate menajere, industriale, pluviale evacuate.
Durata de realizare a investiţiei, (inclusiv perioada anteconstrucţie), pentru fiecare

variantă constructivă de amenajare a infrastructurii, este estimată la 60 de luni, din
care 12 luni perioada anteconstrucţie pentru ambele Loturi şi perioada de execuţie de
48 luni pentru fiecare lot în parte (48 luni pentru Lotul 1 şi 48 de Luni pentru Lotul 2).
Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice, în faza de construcţie, singura
resursă energetică o reprezintă motorina necesară funcţionării utilajelor. Materiile
prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse
(necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria „nepericuloase” şi se
constituie în principal din diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite
dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate.
Produsul finit rezultat din proiect se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă

construcţii hidrotehnice necesare consolidării malurilor în lungul Canalului Sulina.
Cantităţile de lucrări se vor realiză în etape, nu se vor deschide fronturi mari de lucru
simultan astfel că nu se va produce o aglomerare de utilaje pe apă (în zona malurilor) şi
nu se va înregistra o creştere semnificativă a traficului pentru aprovizionarea cu produse
de carieră.
Ca activităţi de dezafectare pot fi considerate cele prin care se extrage vegetaţia

lemnoasă din zona fronturilor de lucru, deşi aceasta creşte sporadic în suprafeţele
inundate din apropierea malurilor şi nu este inclusă în parcelele de pădure din zona dig-
mal.
Deşeurile vor fi produse doar în faza de construcţie a lucrărilor proiectate, pe suprafeţe

restrânse din zona fronturilor de lucru. In faza de exploatare nu vor exista surse de
producere a deşeurilor.
Prin măsurile prevăzute în documentaţia tehnică, evaluate în cadrul acestui
raport,precum şi în proiectele tehnice de execuţie, se vor respecta normele şi legile în
vigoare privin managementul deşeurilor, armonizându-se astfel cu Planul naţional de
gestionare a deşeurilor.
146
b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului
S-a analizat amplasamentul proiectului şi s-a stabilit sfera de influenţă a
acestuia asupra componentelor de mediu şi asupra componentelor de interes comunitar
din ariile protejate din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în Romania, afectate
de lucrările propuse în proiectul „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe
Culegerea informaţiilor s-a desfăşurat după cum urmează:
1) Pe Canalul Sulina cu lungime de 73 Km, între mila 34 (4 mile marine în aval de
Tulcea) şi mila 0 la Sulina., care fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-
1910 prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri.
S-au avut în vedere terenurile de uscat şi submerse din zona celor două maluri ale
Canalului Sulina, de la Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0.
Pe uscat, în zonele fără pădure, s-au analizat terenurile situate în interiorul unei benzi cu
lăţimea de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, care constituie
zona de siguranţă a Canalului Sulina, folosită atât pentru instalarea semnelor şi
semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi
protecţie a căii navigabile (conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15
aliniatul 2). În zonele împădurite, s-au analizat toate parcele limitrofe/ situate în lungul
malurilor.
2) La gura de vărsare în Marea Neagră a Canalului Sulina, (de la mila marină Mm 0
până la Hm 80), cu o lungime de aproximativ 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri
de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In anul 1856 aceasta a fost profilată prin
construirea celor două diguri de dirijare, care iniţial pătrundeau în mare sub formă de
pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox.
7,7 km.
S-a acordat atenţie şi zonelor intravilane din vecinătatea amplasamentului, aparţinând
localităţilor Partizani, Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina.
Documentare
- s-a studiat legislaţia în domeniu, actualizată;
- s-au consultat studiile, proiectele, planurile de management şi alte informaţii de la
ARBDD şi de la alte entităţi referitoare la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării;
- s-au analizat studiile anterioare, întocmite de colective de specialişti din I.C.A.S. sau
de alte entităţi, privind impactul asupra ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066,
ROSPA0031 şi ROSPA 0076;
- s-au preluat informaţii din amenajamentele silvice ale OS Rusca şi OS Tulcea din
cadrul DS Tulcea şi au fost informate organele silvice asupra lucrărilor propuse în
proiect;
- cercetarea materialului documentar cu privire la ihtiofauna Dunării în zona panonică
înainte de realizarea şi după punerea în funcţiune a complexului hidroenergetic şi de
navigaţie Porţile de Fier;
147
- analizarea unor date existente la staţia hidrologice;
- analiza capturilor piscicole obţinute la pescuitul practicat în acest ecosistem.
Pe baza acestor informaţii s-au putut stabili liste iniţiale privind:
- tipurile de habitate de interes comunitar posibil existente în sfera de influenţă a
proiectului;
- specii de plante, de faună şi avifaună care pot găsi potenţial pe amplasament sau în
vecinătatea acestuia condiţii favorabile de reproducere, hrănire, adăpost sau odihnă.
Pentru studiul fondului forestier din zona amplasamentului s-a utilizat baza de date a
I.C.A.S. (proiectele de management forestier, studii, inventarieri în teren, cercetări din
cadrul programelor naţionale şi europene de monitorizare a biodiversităţii) pentru zona
din care face parte perimetrul cercetat. Prin coloborarea acestor date s-au putut
identifica biotopurile şi ponderea lor, condiţiile de mediu şi de vegetaţie, ecosistemele şi
tipurile de habitate specifice amplasamentului, starea actuală a acestora.
Culegere de informaţii de la administratorii siturilor, de la personalul silvic, de la
populaţia din vecinătatea amplasamentului, Observaţii prin deplasări pe teren pentru
inventarieri, actualizări sau verificări de date, pentru determinarea stării actuale a
malurilor care au probleme de eroziune, pentru verificarea stării construcţiilor
hidrotehnice existente, mai ales a celor executate în Etapa I.
Deplasările pe teren s-au efectuat în cursul anului 2015, în perioadele aprilie-iunie şi
septembrie -octombrie. Punctele de observaţie s-au stabilit în zonele de consolidare a
malurilor.
Evaluarea impactului s-a realizat prin completarea unei matrice parţiale de evaluare în
care s-a estimat intensitatea impactului direct, indirect,pe termen scurt, pe termen lung,
cumulativ pentru fiecare componentă de mediu, respectiv apa, aer, sol, subsol,
biodiversitate etc. Pentru cuantificarea impactului s-a folosit o scară numerică cu valori
de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:
-3 efect negativ semnificativ
-2 efect negativ mediu
-1 efect negativ nesemnificativ
0 efect neutru
+1 efect pozitiv nesemnificativ
+2 efect pozitiv mediu
+3 efect pozitiv semnificativ
In continuare, după stabilirea măsurilor de prevenire/reducere a impactului, s-a
reevaluat intensitatea impactului în codiţiile aplicării măsurilor stabilite şi s-a apreciat
semnificaţia impactul rezidual pentru fiecare componentă de mediu.
148
c) Impactul prognozat asupra mediului
Sintetic, se poate preconiza că impactul potenţial asupra factorilor de mediu,
produs de activităţile necesare realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect, se
va manifesta accidental, pe plan strict local, temporar (doar în faza de construcţie) fără
implicaţii negative semnificative la nivel regional, naţional sau transfrontieră.
După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen scurt
(directe/indirecte) încetează să se manifeste; în schimb se înregistrează pe termen lung
efecte pozitive prin stoparea proceselor erozionale a malurilor Canalului Sulina,
reducerea distrugerii solului, reducerea aluviunilor din materiale dislocate din maluri.
In lungul Canalului Sulina nu se derulează proiecte care să genereze un impact
cumulativ cu proiectul analizat. Efectele negative se produc doar în faza de construcţie
a lucrărilor hidrotehnice proiectate şi sunt similare celor produse pe o cale navigabilă,
sunt de mică intensitate, distribuite în fronturi de lucru de întindere redusă şi nu amplifică
semnificativ efectele determinate de traficul naval desfăşurat de zeci de ani pe Canalul
Sulina.
Apărările de maluri executate pe Canalul Sulina în Etapa I, s-au desfăşurat în
lungul Canalului Sulina, între Mm 11+834 şi Mm 26+500. În timpul realizarii acestor
lucrări, nu s-au semnalat/înregistrat efectele negative semnificative de poluare a aerului,
apei, de deranjare/distrugere a unor populaţii de faună şi avifaună protejate, de
întrerupere a rutelor de migrare sau de fragmentare a habitatelor de hrănire, cuibărit,
odihnă a speciilor protejate din Delta Dunării. După încheierea fazei de construcţie,
efectele negative asupra factorilor de mediu au încetat, existenţa construcţiilor de
consolidare a malurilor realizate în Etapa I exercitând efecte pozitive prin stoparea
erodării malurilor Canalui Sulina şi creşterea stabilităţii malurilor. Împactul cumulativ în
raport cu apărarile de maluri executate în Etapa I (anterioară) nu se concretizează decât
în efecte pozitive, de protejare a malurilor supuse acţiunilor distructive ale valurilor,
gheţurilor, viiturilor ce se pot produce pe Canalul Sulina.
Lucrările desfăşurate în cadrul proiectului nu vor produce un impact
transfrontier. Conform Anexei 1 - Lista cuprinzând activităţile propuse, din Legea
22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în
context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia „Studiul de
fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se regăseşte
în lista activităţilor care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ
asupra mediului.
Alte categorii de impact potenţial analizate sunt prezentate în cele ce urmează.
c.1 Prin ocuparea totală sau parţială, sau executarea unor lucrări în cadrul
următoarelor areale sensibile :
149
- Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a
amenajări aferente – Canalul Sulina. Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul
albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului Sulina, fapt pentru care nu
sunt necesare ocupări de terenuri agricole sau silvice.
- Proiectul nu intervine cu modificări de nici un fel asupra zonelor de protecţie integrală
şi a celor tampon din cuprinsul RBDD; prin construcţie sunt prevăzute soluţii tehnice
pentru a nu întrerupe conectivitatea şi alimentarea permanentă cu apă a bălţilor,
canalelor şi zonelor umede cu restul rezervaţiei.
- Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în „Studiu de Fezabilitate pentru Apărări
de Maluri pe Canalul Sulina – etapa finală” nu va produce nici un efect negativ
semnificativ asupra celor 4 arii protejate din reţeaua ecologică Natura 2000 în România,
care se află în sfera de influenţă a proiectului, respectiv ROSCI0065 Delta Dunării,
ROSCI0066 Marea Neagră- zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul
Razim Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră. Nu se pune problema că realizarea
proiectului va duce la afectarea integrităţii acestor situri.
c.2 Prin afectarea condiţiei fizice a componentelor de mediu

- Modificările fizice produse prin implementarea proiectului sunt nesemnificative, având
în vedere procentele extrem de mici de ocupare a suprafeţei (95 ha distribuite pe
ambele maluri (parţial submerse) ale Canalului Sulina, pe o lungime totală de 36679 ml).
- Realizarea investiţiei nu presupune modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de
apă existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării. Se menţine
echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului Sulina nu va fi redusă
prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea, scurgerea apei pe Canalul
Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de modelarea matematică 2D.
- Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor este
asigurată prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de
execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect. . Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu
Delta Dunării, deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului.
- Modificările fizice asupra solului din amplasamentul lucrărilor proiectate sunt de mică
anvergură, se produc pe sectoare mici din lungul Canalului Sulina (care deja sunt
afectate de procese erozionale) şi nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra
solului. După finalizarea construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv
semnificativ prin stoparea eroziunii şi creştrea stabilităţii malurilor. Construcţiile
hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul.
vecinătate amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea
şi/sau modificarea echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate.
150
- Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce modificări în
peisajul specific Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care a fost
construit în urmă cu peste 160 ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările
hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de eroziune, de a creşte siguranţa
transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile economice şi cele de
protecţie a mediului.
c.3 Prin emisiile datorate activităţilor din cadrul proiectului care ar putea
influenţa calitatea factorilor de mediu
perioada construcţiei, a turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Turbiditatea apei în ampriza
lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare. Activitatea drăgii va trebui
corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval. O importantă parte din
materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi
nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi fine, în
funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi
vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-se prin depunere, pe diferite
distanţe.
Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia
lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil.
Disiparea în aer de particule solide (praf, pulberi) şi noxe se poate manifesta pe plan
local şi în lungul drumurilor publice de transport, datorită intensificării traficului pentru
transportul sortimentelor de piatră de la cariere la locul de încărcare în barje şi
funcţionării utilajelor în sectoarele de lucru. Efectul este puţin semnificativ (sursele sunt
punctuale şi activitatea se desfăşoară în aer liber pe fronturi mici de lucru), temporar,
manifestat în perioada programului de lucru în faza de construcţie a lucrărilor
hidrotehnice propuse, are o probabilitate de apariţie sigură. Există posibilitatea reducerii
semnificative a poluării aerului prin aplicarea măsurilor propuse.
Luând în considerare că lucrările se desfăşoară într-o zonă unde viteza vântului este
destul de mare, se poate concluziona că este improbabil să se depăşească Limitele
Maxime Admise (LMA).
După încheierea lucrărilor, efectul negativ încetează.
Impact negativ nesemnificativ asupra aerului, produs pe plan local (în imediata
apropiere a sursei), discontinuu (în timpul programului de lucru), temporar, doar în faza
de construcţie.
Sursele de poluare pentru sol, subsol sunt reduse substanţial datorită abordării
fronturilor de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor “în plutire”. Sunt şi anumite
operaţiuni care presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de
transport (de exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de
încărcare în barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc.
151
Printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii
tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili
care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru.
respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte.
Operarea barjelor, a macaralelor plutitoare etc.reprezintă o sursă de zgomote şi vibraţii
relativ staţionară în zonă, de mai mică intensitate în comparaţie cu zgomotele şi vibraţiile
navelor în trecere pe canal.
Operaţiunile de extragere a pietrei precum şi deplasările camioanelor ce cară materialul
de construcţii din cariere la punctul de încărcare în vase (barje), reprezintă o a doua
sursă de zgomote şi vibraţii, dar acest impact este totuşi exterior deltei şi este
reglementat în cadrul autorizării de funcţionare a carierei.
Nivelul de zgomot şi vibraţii din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice
Nivelul de poluare generat de emisiile din lucrările de implementare a proiectului nu va
determina situaţii critice de sănătate a populaţiei. Nivel de zomot redus în localităţi,
drumuri publice locale, datorat unei creşterii nesemnificative a traficului (pentru
transportul anrocamentului din cariere) în faza de construcţie.
Nivelul de zgomot şi vibraţii din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice
c.4 Prin afectarea resurselor greu regenerabile la nivel local, regional sau
global
Nu este cazul
d) Identificare şi descrierea zonei în care se resimte impactul

Construcţiile hidrotehnice din amplasamentul proiectului sunt localizate în lungul
Canalului Sulina, pe malurile drept şi stâng, pe terenuri puternic antropizate, unele se
învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita
estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu
poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin
Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu,
Gorgova, Crişan, Sulina), fiind învecinate fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi
agricole, păşuni sărace.
152
S-a analizat amplasamentul proiectului şi s-a stabilit sfera de influenţă a acestuia, care
cuprinde următoarele zone:
1) S-au avut în vedere terenurile de uscat şi submerse din zona celor două maluri ale
Canalului Sulina, de la Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0, în interiorul
unei benzi cu lăţimea de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului,
care constituie zona de siguranţă a Canalului Sulina, administrată şi folosită de AFDJ
Galaţi atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni
de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile (conform Ordonanţei
nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15 aliniatul 2). În zonele împădurite, s-au analizat
toate parcele limitrofe/ situate în lungul malurilor. Ampriza lucrărilor de apărări de maluri
este în cea mai mare parte a sa submersă.
2) La gura de vărsare în Marea Neagră a Canalului Sulina, (de la mila marină Mm 0
până la Hm 80), cu o lungime de aproximativ 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri
de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In anul 1856 aceasta a fost profilată prin
construirea celor două diguri de dirijare, care iniţial pătrundeau în mare sub formă de
pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox.
7,7 km.
3) S-a acordat atenţie şi zonelor intravilane din vecinătatea amplasamentului, aparţinând
localităţilor Partizani, Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina.
e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Pentru protecţia calităţii apelor se vor avea în vedere şi următoarele măsuri:
• Orice activitate sau lucrare prin care se afecteaza dinamica naturală a apelor va fi
realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea ARPM.
• Constructorul va fi obligat să menţină funcţionalitatea naturală a tuturor apelor din
zona de activitate.
• Constructorul va fi obligat să asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a
apelor subterane din zona de activitate.
• Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport se
vor face numai în unităţi specializate, deci în afara amplasamentului.
• Stocarea şi evacuarea deşeurilor se va face conform reglementărilor specifice în
vigoare.
• Monitorizarea echipamentelor şi utilajelor.
• Instruirea corespunzătoare a muncitorilor.
• Limitarea activităţii în perioadele cu vânt puternic.
• Nu se va lucra în perioadele de scurgere a sloiurilor pe Dunăre sau în perioada
de îngheţ a apei din Canalul Sulina.
• Nu se va lucra în perioadele cu ape mari.
153
• Pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita Administraţiei Bazinale de
Apă Dobrogea –Litoral date cu privire la prognoza debitelor şi nivelurilor apelor în
zona în care se execută lucrările.
Pentru o protecţi calităţii aerului se recomandă adoptarea unor măsuri simple de
management care să prevină apariţia oricăror evenimente nedorite. In vederea reducerii
emisiilor de agenţi poluanţi în atmosferă,în timpul implementării proiectului se vor avea
în vedere următoarele măsuri specifice:
• Utilizarea de mijloace de construcţie performante şi realizarea de inspecţii tehnice
periodice la toate utilajele şi echipamentele ce vor funcţiona în faza de construcţie a
lucrărilor hidrotehnice de pe amplasamentul proiectului;
• Folosirea de utilaje şi mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc
emisii de Pb şi care produc emisii reduse de monoxid de carbon;
• Alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei mediului pentru
vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă particule
fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe
drumuri care vor fi umezite periodic;
• Utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind stabilirea
procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini
mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de marfă
sau
persoane şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante
provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei;
• Minimizarea emisiilor de praf şi pulberi ţn suspensie rezultate din lucrările de
manipulare (săpare, compactare, strângerea în grămezi, încărcarea-descărcarea) a
pamanturilor, materialuli provenit din dragare, prin aplicarea de tehnologii care să
conducă la repectarea prevederilor STAS 12574-87 privind protecţia atmosferei;
evitarea încărcării/descărcării materialelor de construcţie atunci când viteza vântului
depăşeşte 3 m/s;
• Depozitarea materialelor fine în depozite închise sau zone îngrădite şi acoperite
pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vântului;
• Intreţinerea platformelor de lucru, a drumurilor de transport din cariere prin stropirea
frontului de lucru pentru evitarea formării prafului în perioadele secetoase şi cu vânt
puternic;
• Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pământ,
vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic.
Nu sunt necesare instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gezelor evacuate).
Nu se impun măsuri de diminuare a poluării aerului în condiţii de dispersie nefavorabile.
In vederea diminuării impactului accidental asupra calităţii solului, în timpul

implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri:
154
• Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate in perioada de realizare a
investiţiei;
• Evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri prin scurgeri accidentele din
utilajele şi mijloacele de transport;
• Suprafeţele de teren contaminate accidental cu substanţe petroliere vor fi
excavate iar volumul de sol afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o
diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare
naturală.
• Respectarea instrucţiunilor de lucru
• Utilizarea de mijloace auto corespunzătoare cerinţelor tehnice R.A.R.
Pentru protecţia componentelor de biodiversitate se va adopta un set de măsuri cu

caracter general şi măsuri specifice de protecţie pentru componente protejate ( habitate,
specii de plante, animale).
1) Măsuri cu caracter general
- Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea
suprafeţelor acoperite cu vegetaţie atât din interiorul amplasamentului (cele fără
construcţii) cât şi din vecinătate.
- Amplasarea de bariere fizice împrejurul sectoarelor de lucru pentru a nu afecta şi alte
suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia
specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente.
- Colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor în scopul evitării
atragerii animalelor şi îmbolnăvirii sau accidentării acestora.
- Respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru
pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului.
- Realizarea trecerilor/niselor în corpul apărărilor de maluri care să permita curgerea
liberă a apei Dunării spre zonele umede din vecinătatea investiţiei.
- Folosirea unor materiale tehnologice noi, mai uşoare şi mai rezistente, care nu sunt
mari consumatoare de carburanţi şi generatoare de poluări. Se reduce numărul de
utilaje necesare punerii în operă a materialelor, reducându-se astfel nivelurile de poluare
(emisii de noxe, praf, şi poloare fonică) precum şi poluările accidentale apărute pe
malurile albiei datorită scurgerii carburanţilor şi a lubrefianţilor rezultaţi de la utilajele
folosite pentru terasamente.
155
Obiectiv de interes comunitar Măsuri propuse
1. Habitatul 92A0- Zăvoaie cu Salix alba şi - Amplasarea de bariere fizice imprejurul şantierului
Populus alba de lucru pentru a nu afecta şi alte suprafeţe decât
cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a
proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum
şi pentru evitarea producerii de accidente.
- Evitarea depozitării necontrolate a materialelor
rezultate (material lemnos, pământ de umplutură
rezultat din profilarea malurilor din fronturile de
lucru).
- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi
aplicarea unor tehnologii care să reducă
intensitatea zgomotului, vibraţiilor(pentru protecţia
faunei/avifaunei specifică mediului pădurii).
2. Amfibieni şi reptile: - Prevenirea poluării accidentale a apelor
Bombina bombina-buhai de baltă
3. Peşti: - Prevenirea poluării accidentale a apelor
Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de
immaculata (scrumbia de Dunăre) Alosa immaculata aflate în deplasare pentru
reproducere, se recomandă constructorului
Aspiusaspius(avat) reducerea/neînceperea lucrărilor pe anumite
Gobio albipinnatus( porcuşor de tronsoane şi perioade, în intervalul 15 martie-15
nisip) Gymnocephalus iunie, în funcţie de observaţiile rezultate din
schraetzer(răspăr) Misgurnus monitorizarea speciei.
fossilis(tipar) -Pentru protejarea reproducerii şi a pontei speciei
Pelecus cultratus(sabiţă) Alosa tanaica, (care se depune în apă dulce sau
Zingel streber(fusar) uşor salmastră, în apropierea malului, în zone cu
Zingel zingel(pietrar) apă liniştită), se recomandă constructorului evitarea
Gymnocephalus baloni (ghiborţ de activităţilor în anumite tronsoane şi perioade din
râu) intervalul mai-iunie, în lungul Canalului Sulina, în
funcţie de observaţiile rezultate din monitorizarea
speciei.
-Reducerea turbidităţii apei în şantierele de lucru
(program de dragare alternativ cu pauze) pentru
protejarea sursei de hrană a speciilor care se
hrănesc cu/şi cu diatomee şi nevertrebrate
bentonice (Gobio albipinatus,Gymnocephalus
schraetzer, G. baloni etc.)
-Întreruperea activităţilor de construcţie în perioade
cu ape mari.
- Evitarea activităţilor de construcţie în anumite
perioade şi tronsoane în intervalul aprilie-mai
(determinate prin monitorizarea deplasării
bancurilor de peşti), în care se desfăşoară
reproducerea/migraţia pentru reproducere a
majorităţii speciilor de peşti de interes comunitar din
zona de influenţă a proiectului.
156
4. Nevertebrate: -Evitarea poluării accidentale a apei.
Ophiogompus cecilia(libelulă) - Reducerea perioadelor de creştere a turbidităţii
Theodoxus transversalis (melc de apei prin dragare în apropierea malurilor, în
apă dulce) fronturile dec lucru.
Anisus vorticulus (melc cu cârlig) -Speciile de gasteropode trebuie monitorizate în
fazele de construcţie şi exploatare ale proiectului,
chiar dacă nu se estimează producerea unui efect
negativ semnificativ asupra acestor specii prin


1. Peşti:
Alosa tanaica (rizeafcă), - Prevenirea poluării accidentale a apelor
Alosa immaculata -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa
(scrumbia de Dunăre) immaculata şi Alosa tanaica aflate la gura de vărsare a
Canalului Sulina în mare, în vederea migrării în apă dulce
pentru reproducere, se recomandă constructorului
reducerea/neînceperea lucrărilor de consolidare a digurilor
insurmensibile de la Bara Sulina, în anumite perioade din
intervalul 15 martie-15 iunie, determinate prin monitorizarea
formării şi deplasării bancurilor de peşti.
Lucrările de consolidare a celor două diguri (jetele) de la
Bara Sulina e recomandabil să se deruleze după plecarea
adulţilor pentru reproducere şi să se finalizeze până la
începutul toamnei.

157
Pentru protecţia aşezărilor umane:
• Respectarea proiectului tehnic şi utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în
executarea lucrărilor;
• Respectarea programului de lucru precum şi stabilirea şi respectarea unui grafic
de funcţionare a utilajelor grele producătoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să
fie minimizat impactul indus;
• Realizarea transportului materialelor de la cariere până la locul de îmbarcare, cu
viteză redusă (40 km/h) pentru diminuarea nivelului de zgomot şi vibraţii,
respectiv antrenarea pulberilor sedimentabile în atmosferă;
• Respectarea rutelor de transport şi a orarului de transport aprobat de AFDJ;
• Umectarea periodică a căilor de acces terestru spre/de la cariere, sau oprirea
activităţii în perioadele cu vânturi puternice în vederea reducerii nivelului de
poluare în vecinătate, cu pulberi;
Pentru diminuarea efectelor negative determinate de zgomote şi vibraţii se vor lua o
serie de măsuri cum ar fi:
• reducerea poluării fonice prin măsuri tehnico-organizatorice cum ar fi mărimea
fronturilor de lucru (nu mai lungi de 1 km);
• se vor folosi numai utilaje în stare bună, cu respectarea graficului de reparaţii şi
revizii tehnice;
• folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea
proiectată;
• constructorului i se va solicita să utilizeze utilaje moderne, silentioase, care să
respecte prevederile Directivei EC/2000/14 privind emisiile de zgomot ale
utilajelor folosite în exterior;
• respectarea programului de lucru precum şi stabilirea şi respectarea unui grafic
de funcţionare a utilajelor grele producătoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să
fie minimizat impactul indus;
• realizarea transportului de materiale cu viteză redusă pentru diminuarea nivelului
de zgomot şi vibraţii, respectiv antrenarea pulberilor sedimentabile în atmosferă;
158
• definirea unor perioade de restricţie a lucrărilor pe anumite sectoare, pentru
prevenirea perturbării perioadei de reproducere a unor specii de peşti care
migrează din mare pe Canalulul Sulina.
f) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

AER
În niciuna din activităţile proiectului, derulate în faza de construcţie, nu se vor înregistra
niveluri de poluare atmosferică care să atingă sau să depăşească valorile limită şi/sau
alte praguri de evaluare pentru toţi receptorii sensibili.
Impact negativ nesemnificativ asupra aerului, produs pe plan local (în imediata
apropiere a sursei), discontinuu (în timpul programului de lucru), temporar, doar în faza
de construcţie, de scurtă durată, reversibil.
Se estimează că impactul asupra aerului va fi redus, se va produce numai în imediata
apropiere de sursă şi va înceta după terminarea lucrărilor din faza de construcţie.
APA
perioada construcţiei, a turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Creşterea temporară a
turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect negativ nesemnificativ.
Se poate produce accidental şi numai în faza de construcţie o deversare în apele
Dunării a unor cantităţi de reziduuri petroliere (motorină, uleiuri etc.), ape uzate
menajere sau de santină în cazul funcţionarii/exploatării necorespunzătoare a utilajelor.
Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi respectarea
soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect pentru fiecare
obiect de investiţie propus, efectele negative ale poluării accidentale a apei din Canalul
Sulina se pot reduce sau elimina în totalitate.
Impact nesemnificativ asupra calităţii şi cantităţii de apă din zona de influenţă a
proiectului, datorat realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.
După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen scurt
(directe/indirecte) încetează să se manifeste.
SOL, SUBSOL
Impact negativ nesemnificativ asupra solului, produs pe plan local, temporar, doar în
faza de construcţie.
În faza de funcţionare a lucrărilor proiectate nu se manifestă nici un impact negativ
asupra solului. Dimpotrivă, se exercită o protecţie asupra eroziunii malurilor, respectiv se
impiedică spălarea solului din zona malurilor, ceea ce reprezintă un efect pozitiv.
După finalizarea construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin
stoparea eroziunii şi creşterea stabilităţii malurilor.
Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul.
La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de recomandările rezultate din studiul
geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa fel încât la debit mare şi la viteza
159
mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să fie stabile şi să nu fie afectate de
eroziune.
BIODIVERSITATE
1. Modificări ale suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament
- Corpurile de apă de pe amplasament şi din vecinătatea lui nu vor suferi modificări de
suprafaţă şi nu vor fi poluate cu substanţe toxice.
- Curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia ierboasă (stuf) şi, unde e cazul, extragerea
exemplarelor lemnoase (crescute spontan şi dispuse sporadic în lungul Canalului)
inventariate în fronturile de lucru, nu va afecta semnifictiv biotopurile habitatelor naturale
din care fac parte.
2. Modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra unor caracteristici
ale vegetaţiei
Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce modificări
asupra fondului forestier prin schimbări asupra unor caracteristici ale vegetaţiei
Pe câteva sectoare de mal erodat şi submers în cea mai mare parte, din lungul
Canalului Sulina, va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia crescută
spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi salcie pitică), sau în habitatul amfibiu
(stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate). Exemplarele lemnoase de
salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt
AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în
zona dig-mal.
3. Pierderi şi modificări de habitate inclusiv de habitate protejate
Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce pierderi
sau modificări la nici o categorie de habitate, inclusiv la habitatele de interes comunitar
pentru care au fost declarate cele 4 situri Natura 2000.
4. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale
vecinătatea amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea
şi/sau modificarea echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate, nu se
crează condiţii de instalare a unor specii de plante invadatoare.
- Realizarea investiţiei nu va produce distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de
plante incluse în Cartea Rosie şi nici la modificarea/distrugerea vreunei populaţii de
plante sau a speciilor de plante de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a
Nu sunt specii de plante incluse în Cartea Roşie şi nici specii de interes comunitar pe
160
- Realizarea investiţiei nu produce modificări ale resurselor speciilor de plante cu
importanţă economică, alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci, pe
amplasament neexistând astfel de resurse.
-Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se va
produce distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea
Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor
protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică
-Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se va
produce alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile,
nevertebrate.
- Amplasamentul proiectului este reprezentat de o zonă puternic modificată, antropizată,
neavând în cuprinsul său elemente de protecţie deosebită, habitate comunitare, specii
de plante, mamifere, amfibieni, reptile, peşti şi nevertebrate protejate, iar prin realizarea
proiectului nu se va produce un impact negativ direct, semnificativ care să provoace
dispariţia unor specii, micşorarea populaţiilor, pierderea habitatelor de hrănire. Aceste
specii nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului; o parte din ele au fost identificate
în vecinătatea amplasamentului. Nu se pune problema că implementarea proiectului va
duce la întârzierea/nerealizarea obiectivelor de conservare ale siturilor ROSCI0065,
ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 sau că va întrerupe coerenţa reţelei Natura
2000.
5. Impactul prognozat asupra speciilor de vânat

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se prognozează nici un
impact asupra speciilor de vânat. Acestea pot trece doar ocazional prin vecinătatea
amplasamentului în afara timpului de lucru, în timpul activităţii însă vor ocoli şantiere de
lucru. Pe amplasament nu sunt rute de deplasare spre locuri de hrănire, adăpost,
reproducere.
6. Modificarea resurselor de ciuperci

Nu este cazul. În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurse de ciuperci.
7. Modificarea resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de

protecţie
În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurselor de plante cu importanţă
economică şi cu statut de protecţie.
8. Impactul prognozat asupra speciilor de animale protejate sau cu relevanţă

deosebită
161
- Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se va
produce distrugerea sau modificarea habitatelor/populaţiilor speciilor de animale incluse
in Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a
-Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu va fi
afectată negativ dinamica resurselor de specii de vânat, a speciilor rare de peşti sau a
resurselor animale în general, din cadrul RBDD
9. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Zona de influenţă a proiectului se află în afara rutelor principale de migraţie a avifaunei,
care străbat România. Implementarea proiectului nu va întrerupe/modifica/distruge rute
de migrare pentru nici o componentă a faunei.
10. Modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană,

odihnă şi iernat
Pe amplasamentul proiectului, nu sunt adăposturi de animale pentru creştere, hrană,
odihnă şi iernat.
PEISAJ
Se poate afirma că realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce
modificări în peisajul specific Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care
a fost construit în urmă cu peste 160 ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările
hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de eroziune, de a creşte siguranţa
transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile economice şi cele de
protecţie a mediului.
Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor
din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin Planurile de
Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente
– Canalul Sulina.
MEDIUL SOCIAL ECONOMIC

Impact negativ nesemnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane.
Se consideră că proiectul propus va genera un impact pozitiv asupra aşezărilor umane,
prin:
- crearea de noi locuri de muncă în special în faza de execuţie;
- asigurarea populatiei de viiturile anuale ale fluviului Dunarea, reducerea
cheltuielilor aferente lucrarilor de refacere a zonelor inundate.
- creşterea siguranţei de transport pe Canalul Sulina şi îmbunătăţirea
accesului la ca apă.
162
CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE
Se consideră că proiectul analizat nu va avea nici un impact asupra condiţiilor etnice şi
culturale. Proiectul, prin specificul său, nici în faza de construcţie, nici în faza de
exploatare, nu va produce un impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,
arheologic sau asupra monumentelor istorice.
Pe amplasament sau în vecinătate nu sunt monumente istorice şi de arhitectură.
Sintetic, se poate preconiza că impactul potenţial asupra factorilor de mediu, produs de

activităţile necesare realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiectul „Studiul de
fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” se va manifesta
accidental, pe plan strict local, temporar (doar în faza de construcţie) fără implicaţii
negative semnificative la nivel regional, naţional sau transfrontieră.
- Impactul negativ este nesemnificativ asupra componentelor de mediu (aer, apă, sol) şi
asupra componentelor de interes comunitar din ariile protejate şi s-ar putea manifesta
doar pe termen scurt în faza de construcţie, cu condiţia, obligatorie pentru constructor,
de respectare a soluţiilor şi prescriptiilor tehnice, a tehnologiei de lucru, a măsurilor
tehnice propuse în proiect şi a legislaţiei specifice de protecţie a muncii şi de protecţie a
mediului.
- Implementarea proiectului va genera şi efecte pozitive prin reducerea eroziunii
malurilor, prin diminuarea activităţii de dragare a albiei Canalului, prin menţinera
echilibrului hidrologic, prin creşterea siguranţei transportului naval şi implicit, prin
contribuţia la dezvoltarea economică a comunităţilor locale.
- Odată terminată construcţia, exploatarea lucrărilor executate nu va produce surse de
poluare a apei, a aerului, a solului sau subsolului, a ecosistemelor terestre şi acvatice şi
nici deşeuri de orice natură ori substanţe toxice periculoase.
- Precizăm că lucrările propuse nu modifică distribuţia debitelor între braţele Sulina şi
Sfântu Gheorghe.
- Lucrările desfăşurate în cadrul proiectului nu vor produce un impact transfrontier.
Conform Anexei 1 - Lista cuprinzând activităţile propuse, din Legea 22/2001 pentru
ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia „Studiul de fezabilitate
pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se regăseşte în lista
activităţilor care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului.
- In lungul Canalului Sulina nu se derulează proiecte care să genereze un impact
cumulativ cu proiectul analizat. Efectele negative se produc doar în faza de construcţie
a lucrărilor hidrotehnice proiectate şi sunt similare celor produse pe o cale navigabilă,
sunt de mică intensitate, distribuite în fronturi de lucru de întindere redusă şi nu amplifică
semnificativ efectele determinate de traficul naval desfăşurat de zeci de ani pe Canalul
Sulina. Împactul cumulativ cu lucrările de apărare maluri realizate în Etapa I, nu se
163
concretizează decât în efecte pozitive, de protejare a malurilor supuse acţiunilor
distructive a valurilor, gheţurilor, viiturilor ce se pot produce pe Canalul Sulina.
g) Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor

sociale în comunităţile afectate de impact
Comunităţile nu vor fi afectate de impact negativ datorită realizării şi funcţionării

proiectului.
Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse conduce la mărirea siguranţei traficului naval
pe Canalul Sulina, contribuie la stoparea eroziunii malurilor, la protejarea gospodăriilor
din lungul Canalului, îmbunătăţeşte accesul la calea navigabilă.
h) Avize şi acorduri obţinute
- Certificatul de urbanism nr.41/17.06.2015.

- Un extras din Ordonanta 22/1999 art. 11 alin 1 şi art 15 alin.2 care reglementează
dreptul de administrare al AFDJ, indiferent de forma de proprietate, asupra unei lăţimi de
teren de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului.
- Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 29/12 apr. 2016.
- Aviz de amplasare favorabil nr.156617662/6.04.2016, emis de Enel Distribuţie
Dobrogea.
- Aviz nr.DT/1885/5.05.2016 emis de Statul Major General.
- Aviz nr. 118 emis de Telekom Romania Comunications SA.
10. DOCUMENTE ANEXATE

Evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului şi minuteleprezentării
raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publică
164
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1.Armitage P.D., Cranston, P.S., Pinder, L.C.V., 1995: The Chironomidae- Biology
and ecology of non-biting midges.
2.Ciochia V., 1992: Păsările Clocitoare din Romania, Ed Ştiinţifică, Bucureşti.
3.Ciocârlan Vasile, 2000: Flora ilustrată a României, Ed. CERES, Bucureşti.
4.Cioloca Niniş, 2005, 2006, 2007: Studiu asupra biodiversităţii vegetaţiei forestiere din
cuprinsul reţelei de supraveghere intensivă a ecosistemelor forestiere (nivel II) – Referat
ştiinţific ICAS.
5.Cioloca Niniş, 2008: Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
pentru PUD-construire cansamblu locuinţe şi pensiune în localitatea Codlea Nord, judeţ
Braşov
6.Cioloca Niniş, 2009: Studiu de biodiversitate pentru realizarea depozitului ecologic
zonal Făgăraş-Beclean
7.Cioloca Niniş, 2010: Raport de evaluare a mediului asupra PUZ -Construcţie depozit
ecologic zonal Făgăraş.
8.Cioloca Niniş, 2011: Memoriu de prezentare pentru obţinerea acordului de mediu în
arii protejate Natura 2000 la proiectul “Lucrări de cercetare geologică cu foraje şi
lucrări de exploatare experimentală a resurselor de gnais din perimetrul Poiana
Căpăţânii” în comuna Arefu, zona Poiana Căpăţânii, judeţul Argeş.
9. Cogălniceanu D., Aionei F., Matei B., 2000: Amfibieni din România, determinator,
Ed. Ars Docendi, p1-113.
10.Dihoru G., Pârvu C., 1987 - Plante endemice în Flora României, Ed. Ceres,
Bucureşti.
11.Doniţă N., Chiriţă, C., Stănescu, V., 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din
România. Editura de propagandă tehnică agricolă, Bucureşti
12.Doniţă N., Ivan,D., Coldea,Gh. şi coautorii, 1992: Vegetaţia României. Editura
Tehnică Agricolă. Bucureşti.
13.Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M.,, Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2005:
Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.
14.Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M.,, Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2006:
Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de Rămânia şi
Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti
15.Heath M., B. Carolien, P. Nicholas, şi E. J. M. Hagemeijer. 2000: European bird
populations: estimates and trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life
International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.
16.Munteanu Dan, 2009: Păsările rare,vulnerabile şi periclitate în România,Ed. Alma
Mater, Cluj-Napoca, 261 pag.
165
17.Oltean M., Negrean Gh., Popescu A., 1994: Lista roşie a plantelor superioare din
România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, nr 1, Acad. Rom. Inst. Biol., pag.
12 - 46
18.Radu D., 1967: Păsările din Carpaţi, Ed.Academiei, Bucuresti.
19.***Academia Română, 2005: Cartea Roşie a vertebratelor din România, Bucureşti.
20.*** ICAS , 2014: Amenajamentele ocoalelor silvice Rusca şi Tulcea.
21.*** Formularele standard ale siturilor Natura 2000: SCI 0065 Delta Dunării, SCI
0066 Delta Dunării – zona marină, SPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie,
SPA 0076 Marea Neagră.
22. Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie
Marină – GeoEcoMar, 2004 :Proiectul RELANSIN – PROTECȚIA ÎMPOTRIVA
EROZIUNII LITORALE A ZONEI SULINA – SF. GHEORGHE PRIN ÎMBUNĂTĂȚIREA
TEHNOLOGIEI DE MENȚINERE A ŞENALULUI NAVIGABIL LA GURA SULINA.
23.IPTANA 2004, DHV, Ecorys, DHI şi Consitrans 2007.
24. ICAS Piteşti, Ciprian Bădescu, 2014: RAPORT DE MEDIU PENTRU
AMENAJAMENTUL O.S. RUSCA DIRECŢIA SILVICĂ TULCEA.
25. ARBDD: Planuri de management pentru RBDD, 2011, 2015.
26. RAPORT DE DIAGNOSTIC Strategie Integrată de Dezvoltare Durabilă pentru Delta
Dunării , 2014, Proiect co-finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin
POAT 2007-2013
ANEXE
166

Raport La Studiu de Impact 22092016

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport La Studiu de Impact 22092016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1.2. Autorul atestat al studiului

1.3. Denumirea proiectului

1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului

1.5. Descrierea proiectului

1.6. Etapele de execţie ale proiectului

8) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi

1.7. Durata etapei de funcţionare

Tabelul 1. Durata de funcţionare

1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în

1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse

Tabelul 2. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea apărărilor de mal

Tabelul 3. Estimarea cantităţilor de materiale pentru consolidare /realizare moluri de

Tabelul 4. Estimarea cantităţilor de materiale pentru reabilitarea digurilor insurmensibile

Tabelul 5. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea estacadelor (noi şi

Procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare va fi asigurată de constructor,

Sursele de zgomot şi vibraţii

Tabelul 6. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de proiectul în faza de

Construirea apărărilor de maluri implică folosirea unor utilaje grele, respectiv

Nivel de zgomot Nivel de zgomot

In general, utilajele produc între 75 dB(A) si 90 dB(A) în condiţii normale de

1.11. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

- barje pentru transportul surplusului de material dragat la locurile aprobate de

2) Funcţionarea utilajelor şi echipamentelor «în plutire» în şantierele de lucru poate

Poluare pentru sol, subsol

1.12. Principalele alternative studiate

1.13. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului

1.14. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura

Informaţii despre zonele de protecţie sanitară

Valori naturale- areale sensibile ce pot fi afectate de proiect

3) Areale în care trăiesc specii protejate

Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta ecosistemele

4) Areale importante pentru turism şi recreere - peisajul specific deltei

1.15. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind

Avize şi acorduri obţinute

1.16. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura

Utilaje folosite la construcţia lucrărilor propuse în proiect

2.2. Activităţi de dezafectare

Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor

Tabelul 8 . Listă deşeuri estimat a fi produse în timpul lucrărilor de execuţie

Conform datelor statistice privind indicele de producere a deşeurilor menajere din

3.2. Managementul deşeurilor

Tabelul 9. Structura şi managementul deşeurilor generate în faza de construcţie pe

După realizarea investiţiei nu vor exista surse de producere a deşeurilor.

Măsuri propuse pentru minimizarea generării deşeurilor pe amplasament în timpul

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA

4.1.1.2. Ape de suprafaţă

Date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apa - necesare pentru

Valorile asigurate ale debitelor de apă maxime anuale (m3/s)

În cadrul determinării debitelor extreme s-au calculat parametrii statistici, precum

Date hidrogeologice şi hidrochimice

Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă

În judeţul Tulcea sunt identificate 6 zone hidrogeologice care prezintă diferenţe

Terenurile din lungul Canalului Sulina se încadrează în zona cu apă subterană de

Informaţii despre zonele de protecţie sanitară

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Informaţii despre poluarea de fond a aerului

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Tabelul 12. Surse de poluanţi atmosferici

Pentru sursele mobile - autovehiculele rutiere – respectarea normelor existente

Tabelul 16. Niveluri maximale de poluanţi emişi în atmosferă de motorul generatorului de