Sunteți pe pagina 1din 3

FERICIREA AUTENTICA

1. Sentimentele Pozitive și Caracterul Pozitiv


Problematica longevității și factorii care o influențează (regimul alimentar, lipsa aerului poluat).
Corelație pozitivă între longevitate și fericire, lucru observat în discursul maicilor.
Clasificare a tipurilor de zâmbete:

a. Zâmbetul Duchenne (colțurile buzelor se ridică, colțurile ochilor se strâng).


b. Zâmbetul panamerican, nu este autentic.
S-a descoperit o coerelație pozitivă între zâmbetul real și șansele de căsătorie în rândul femeilor, dar și
a șanselor mai mari pe care acestea le pot avea în a duce o viață fericită în următorii 30 de ani.
S-a luat în calcul frumusețea fizică ca și variabilă parazită, dar s-a constatat că aceasta nu are un impact
semnificativ, zâmbetul fiind mai degrabă un bun indicator al succesului.

I. Prima parte a cărții va viza emoțiile pozitive momentane: bucuria, relaxarea, veselia, plăcerea,
mulțumirea, seninătatea, speranța, extazul.
II. A doua parte a cărții vizează ca și temă rolul calităților și virtuților personale.
III. A treia parte se axează pe întrebarea Ce înseamnă o viață bună?

Calități și Virtuți
Se face apel la calități și virtuți, nelimitându-se la știința fericirii sau la hedonism. Teoria hedonistă
afirmă că formula calității vieții este dată de diferența dintre numerele de momente bune și cele rele. Teoria
hedonistă are un dezavantaj în sensul că sentimentele de moment se dovedesc a fi o măsură inexactă a modului
în care apreciem un anumit moment, indiferent de tipul momentului.
Deși aparent două persoane pot avea experiențe negative asemănătoare, se constată că mai fericită este acea
persoană care va trăi evenimentul negativ cu finalitate mai puțin negativă (experimentul cu tubul trecut prin
rect).
Definirea Psihologiei Pozitive: se referă la semnificația momentelor fericite și nefericite, la modul în
care se întrețes ele și la calitățile și virtuțile pe care le scot ele în evidență, determinând calitatea vieții.

Legătura dintre Caracter și Emoțiile pozitive


S-a constatat că în fața beneficierii unor mijloace (câștiguri nemeritate, substanțe psiho-active etc.)
nemeritate ca și surse ale fericirii, majoritatea persoanelor evită să se folosească de aceste privilegii întrucât un
lucru important pentru noi care dă sens fericirii este autenticitatea emoției.
Dacă între caracter și emoțiile pozitive trăite nu există nici o legătură, acestea produc un gol, o senzație
de inautenticitate, duc la depresie etc.
Doar sentimentele pozitive trăite ca urmare a a exercitării aptitudinilor și a virtuților sunt autentice.
Evaluarea calităților:
1. Să fie apreciate aproape în fiecare cultură.
2. Să fie apreciate în sine și nu ca mijloc pentru atingerea scopurilor.
3. Să fie flexibile.

2. Cum s-a rătăcit psihologia, iar eu mi-am descoperit drumul

Distincție pesimiști-optimiști
Pesimiștii își construiesc singuri piedicile, prin intermediu ruminațiilor ei ajung la concluzii că
evenimentele negative îi vizează permanent, personal.
Optimiștii văd problemele ca fiind rezolvabile, situații izolate rezultate din circumstanțe temporare sau
care se datorează altor persoane.

1
FERICIREA AUTENTICA

 Pesimiștii sunt de la opt ori mai predispuși la depresie atunci când li se întâmplă ceva rău
comparativ cu optimiștii.

Problematica tratării bolilor mintale


Mențiuni cu privire la știința susținută de NIMH, care pune accent pe studii cu privire la eficacitatea
diferitelor medicamente și forme de psihoterapie cu scopul tratării, în ciuda abordării de prevenire prin terapi în
momente cheie cum ar fi momentele când omul se simte încă bine. Conform lui Seligman S-ar putea face
intervenții psihologice în tinerețe care să prevină depresia, schizofrenia și abuzul de stupefiante la adulți.
Implicațiile sociale ca și facilitator a dezvoltării calităților oamenilor, alternativă a educării ființei
dincolo de tratarea defectelor.

3. De ce să ne obosim să fim perfecți?


Comparare emoții pozitive-emoții negative ca explicație a evoluției sentimentelor
Emoțiile negative- tristețea, frica, furia reprezintă prima linie de apărare împotriva pericolelor externe.
Componentele emoțiilor:
a. Sentimente.
b. Senzații.
c. Gândire.
d. Acțiune.

Componenta sentimentală a emoțiilor negative este aversiunea- dezgustul, frica, repulsia, ura.
Emoțiile negative nu sunt epifenomene pentru că au o eficacitate cauzală, astfel încât dovezile evolutive
arată că ele generează comportamente de detașare, renunțare, sinucidere.
Emoțiile pozitive lărgesc resursele intelectuale, fizice și sociale facilitând creativitatea și expansivitatea.

Comparație persoane deprimate-persoane fericite


Persoanele deprimate estimează cu acuratețe aptitudinile, iar cele fericite cred că sunt mai talentate
decât îi apreciază ceilalți. Tot persoanele fericite sunt cele care își amintesc mai multe evenimente pozitive
decât cele care chiar au avut loc și uită mai multe evenimente neplăcute.
Persoanele pozitive nu sunt echilibrate cu privire la convingerile ce vizează eșecul și succesul: succesul
se datorează lor, pe când eșecul ține de variabile asupra cărora ei nu au avut control. Persoanele deprimate sunt
echilibrate atât în cazul eșecului cât și al succesului.

Dispoziție pozitivă-negativă
Dispoziția negativă acționează modul de gândire combatativ: concentrare asupra aspectelor negative și
pe soluționarea lor.
Dispoziția pozitivă induce un mod de gândire creativ, nedefensiv, echitabil, tolerant, constructiv.

Resurse fizice-sănătate-longevitate
Sănătate și longevitatea sunt buni indicatori ai rezervelor fizice și există dovezi cu privire la directa
legătură dintre emoțiile pozitive și longevitate în sensul prezicerii celor din urmă.
Cel mai important avantaj pe care îl au oamenii fericiți de pe urma constituirii resurselor fizice este
modalitatea de a trata evenimentele neașteptate. Persoanele fericite îndură mai bine durerea, iar emoțiile
pozitive au și rolul de anulare a emoțiilor negative.

Constituirea resurselor sociale


Copiii cu atașament profund întâmpină un progres academic- perseverență, independență, rezolvare
probleme, capacitate de explorare.

2
FERICIREA AUTENTICA

Focusarea IN-OUT funcție de starea afectivă


Persoanele fericite au tendința să se focuseze spre exterior, sunt evaluate ca fiind mai carismatice și sunt
mai dornice să împărtășească din norocul lor cu ceilalți.
Persoanele nefericite, devin neîncrezătoare, se interiorizează, se concentrează în mod defensiv asupra
propriilor nevoi. Grija față de propria persoană este caracteristica definitorie.

4. E posibil ca tot restul vieții să fiți mai fericiți?

Formula fericirii : F (gradul fericirii de durată)


Trebuie făcută distincție între gradul
F= T + C + V. fericirii momentane și a celei de durată.
Cea momentană poate fi sporită prin
F: gradul fericirii de durată. apelare la diferite substanțe sau prin
T: intervalul tendințelor genetice. intermediul unor evenimente.
C: circumstanțele vieții voastre. T (intervalul tendințelor genetice)
V: factori aflați sub controlul nostru voluntare. Moștenim un fel de ghid care ne
îndrumă spre un anumit nivel de
fericire. O persoană care dă dovadă de afectivitate pozitivă scăzută , va afișa frecvent un impuls de evitare a
contactului social.

1. Gândire catastrofică Evaluare Non-catastrofică


2. Evaluare globală Evaluare nuanțată a comportamentului celorlalți
3. Slabă toleranță la performanță Toleranță la frustrare
4. Gândire rigidă în termeni de Trebuie Gândire nuanțată preferențială