Sunteți pe pagina 1din 79

Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

STUDIU DE FUNDAMENTARE PENTRU

REATESTAREA ORAŞULUI VATRA

DORNEI CA STAŢIUNE TURISTICĂ DE


INTERES NAŢIONAL

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 1


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Bucureşti
Ianuarie, 2007

COORDONATOR STUDIU
Georgeta MAIORESCU

COLECTIV DE ELABORARE

Georgeta MAIORESCU cercetător şt. gr. II


Andreea VELIZARE asistent cercetare

DIRECTOR GENERAL
Janos TALPAS

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 2


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE 5
1.1. Poziţie geografică, accesibilitate 5
1.2. Infrastructură generală 6
1.3. Cadrul natural 9
1.3.1. Relieful 9
1.3.2. Reţeaua hidrografică 11
1.3.3. Date climatice 12
1.3.4. Floră şi faună 13
1.3.5. Natura protejată 13
1.4. Cadrul socio-economic 14
1.4.1. Populaţia 14
1.4.2. Economia 15
1.5. Probleme de mediu şi factori de risc natural 17
CAPITOLUL II ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC 19
2.1. Factori naturali terapeutici 19
2.1.1. Apele minerale 19
2.1.1.1. Zăcământul hidromineral 19
2.1.1.2. Modalităţi de exploatare şi valorificare 21
2.1.2. Gazul terapeutic pentru mofetă 25
2.1.3. Zăcământul de turbă 25
2.1.4. Indicaţii terapeutice ale surselor minerale 25
2.1.5. Protecţia resurselor hidrominerale 28
2.1.6. Bioclimatul zonei 29
2.2. Alte resurse turistice din staţiune 30
2.2.1. Resurse turistice naturale 31
2.2.2. Resurse turistice antropice 31
2.3. Potenţialul turistic din zonele limitrofe (maximum 45 km) 32
CAPITOLUL III STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE 35
3.1. Formele de turism practicabile 35
3.2. Structuri turistice 39
3.2.1. Structuri turistice de primire 39
3.2.2. Structuri de alimentaţie pentru turism 45
3.2.3. Structuri turistice de tratament 47
3.2.4. Structuri turistice de agrement 48
3.2.5. Aspecte relevante privind structurile de primire turistică 49
3.3. Circulaţia turistică 50
CAPITOLUL IV PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN
57
STAŢIUNEA VATRA DORNEI
4.1. Premisele dezvoltării turismului 57
4.2. Strategia de dezvoltare a turismului 58
4.2.1. În domeniul infrastructurii 60
4.2.2. În domeniul structurilor turistice 60
FIŞA STAŢIUNII VATRA DORNEI 61
CRITERIILE MINIME PENTRU ATESTAREA STAŢIUNILOR TURISTICE 73
BIBLIOGRAFIE 75
ANEXE 77
1. Lista monumentelor istorice, actualizată / Ordinul nr. 2314 / 2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor
2. Trasee turistice montane în Munţii Călimani şi Rarău - Giumalău
3. Structuri turistice cu funcţiuni de cazare – Tabel centralizator
HĂRŢI, PLANŞE DESENATE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 3


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

1. Hărţi, pliante de promovare


2. Planul Urbanistic General. Harta de încadrare în teritoriu

INTRODUCERE

Studiu de fundamentare pentru atestarea Oraşului Vatra Dornei ca staţiune


turistică de interes naţional, s-a întocmit la solicitarea Primăriei Oraşului Vatra Dornei şi
constituie obiectul Contractului nr. 6 / 25.09.2006, încheiat între Primăria Oraşului Vatra
Dornei, în calitate de beneficiar şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism,
în calitate de executant.
Conţinutul studiului se referă la analiza cadrului natural şi socio-economic,
existenţa infrastructurii generale şi a utilităţilor tehnico-edilitare, la analiza stadiului actual
a activităţii turismului în oraşul Vatra Dornei, aspecte pe baza cărora se identifică criteriile
minime de reatestare ca staţiune turistică, în conformitate cu HG 867 / 2006.
Documentaţia de fundamentare mai conţine propuneri şi recomandări privind
elaborarea strategiei de dezvoltare a activităţii de turism, în scopul modernizării,
diversificării şi îmbunătăţirii ofertei în staţiunea turistică, în concordanţă cu noul statut.
Dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în oraşul Vatra Dornei trebuie să se
realizeze în conformitate cu principiile europene ale dezvoltării durabile, astfel încât
produsul turistic obţinut să fie competitiv cu cele similare de pe piaţa europeană.
Concluziile analizei se regăsesc în FIŞA STAŢIUNII TURISTICE, parte a
documentaţiei care prezintă criteriile minime cuprinse în Anexa nr. 1 a Hotărârii de
Guvern nr. 867 şi modul în care sunt îndeplinite în cazul Oraşului Vatra Dornei.
La baza realizării studiului au stat prelucrarea informaţiilor preluate de pe teren şi
cele puse la dispoziţie de către Primăria oraşului Vatra Dornei, Planul Urbanistic General
al localităţii, date statistice, informaţii de la societăţile de turism care îşi desfăşoară
activitatea în localitate, banca de date a INCDT, pagini INTERNET şi literatura de
specialitate.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 4


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Poziţie geografică, accesibilitate


Municipiul Vatra Dornei este situat în partea de sud-vest a judeţului Suceava şi a
provinciei istorice Bucovina, la circa 804 m altitudine. Pe teritoriu oraşului confluează
râurile Dorna şi Bistriţa, iar faţă de reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava, se află la
aproximativ 113 de km. Staţiunea este aşezată într-una dintre cele mai pitoreşti
depresiuni ale Carpaţilor Orientali – Depresiunea Dornelor, înconjurată numai de masive
muntoase - Munţii Rarău - Giumalău, Bistriţei, Călimani şi Suhard.

Accesibilitate
Accesul în zonă se realizează astfel:
 rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:
• E 58: pct. de frontieră RO/UK Halmeu – Dej – Vatra Dornei – Suceava
– Botoşani – Iaşi – Sculeni pct. de frontieră RO/MLD;
• E 576: Suceava – Vatra Dornei – Dej - Cluj;
• DN 17: Dej – Vatra Dornei – Suceava, suprapus în cea mai mare parte
peste E576 şi E 58.
Vatra Dornei, faţă de principalele oraşe învecinate se află la:
• 41 de km de Câmpulung Moldovenesc – pe E 58/E 576/DN 17
• 83 de km de Bistriţa – pe E 58/E 576/DN 17
• 161 de km de Piatra Neamţ – pe DN 17B, DN 15.
Faţă de Bucureşti, capitala României se află la 556 km, pe E 58/E 576, E 85.
 feroviar:
staţiunea se află pe linia secundară Suceava – Vatra Dornei – Ilva Mică,
ramificaţie a magistralei 500: Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret / pct. de
frontieră RO/UK; prin linia secundară se face legătura între magistrala 500
şi magistrala 400 (Braşov – Beclean pe Someş – Dej – Satu Mare – Halmeu

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 5


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

/ pct. de frontieră RO/UK).


Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 567 km; faţă de cele două
magistrale feroviare se află la 117 km (Suceava) şi respectiv 122 km (Beclean
pe Someş).
 aerian: traficul aerian de călători este asigurat prin aeroportul Salcea
de lângă Municipiul Suceava (6 km), aflat la o distanţă de 120 km de Vatra
Dornei.

1.2. Infrastructură generală


1.2.1. Infrastructură rutieră
Oraşul este traversat de artera rutieră europeană E 58 / E576, importantă cale de
acces a fluxurilor de turişti înspre şi dinspre Vatra Dornei. Categoriile de drumuri ale
localităţii, care formează infrastructura rutieră, sunt:
 drumurile naţionale:
• DN17 (suprapus peste E 58 / E576): Dej – Vatra Dornei –
Câmpulung
• DN17B: Vatra Dornei – Broşteni – Piatra Neamţ
 drumurile judeţene:
• DJ 174: Vatra Dornei – Şarul Dornei Panaci – Neagra – Broşteni/DN
17B
 drumuri comunale
• Dc 76: Vatra Dornei – Rusca (11,5 km)
• Dc 58: Vatra Dornei – Dorna Candrenilor (4,5 km)
 reţeaua stradală - străzile principale care traversează localitatea sunt în
general paralele cu râurile Bistriţa şi Dorna, urmărind traseul acestora. Reţeaua stradală
majoră a oraşului este intens solicitată, traficul de tranzit suprapunându-se peste
circulaţia de interes local. Lungimea totală a reţelei stradale însumează 67,8 km;
 drumuri forestiere: create pentru valorificarea economică a zonei forestiere
adiacente oraşului, pot fi utilizate pentru acces sau chiar în organizarea spaţială a unor
zone turistice; traseele acestora urmează, în general, reţeaua hidrografică sau urcă pe
versanţii munţilor (DF pe pârâul Negreşti, DF pe pârâul Chilia, DF pe Pârâul Roşu, DF pe
pârâul Argestru).

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 6


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

1.2.2. Infrastructură feroviară


Oraşul este traversat de calea ferată cu ecartament normal, electrificată,
aparţinând liniei secundare Suceava – Ilva Mică.
Pe teritoriul administrativ lungimea acesteia este de aproximativ 12 km lungime.

1.2.3. Echipare tehnico - edilitară


 Alimentarea cu apă
Municipiul Vatra Dornei, are un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.
Sursele de alimentare cu apă sunt:
• captarea de suprafaţă „Roşu” cu un debit de 140l/sec. dispune de toată linia
tehnologică pentru prelucrarea apei din captare de suprafaţă, în apă potabilă. Conducta
de aducţiune conduce apa în bazinul de înmagazinare de 400 mc de pe platoul Runc, iar
de aici este distribuită prin cădere liberă în reţeaua oraşului şi a staţiunii;
• captarea de puţuri subterane Moara Dracului – cu un debit de 7l/sec. Apa nu
necesita tratare chimică.
Municipiul Vatra Dornei dispune de o reţea de distribuţie a apei în lungime de 38
km, conductele fiind din fontă, oţel şi în mică măsură din azbociment. Funcţionarea reţelei
de distribuţie (lungimea 36 km) este nesatisfăcătoare, având în vedere vechimea
acesteia (a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a fost reabilitată şi extinsă în anul 1960).
Pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, s-a accesat programul de
finanţare SAMTID, prin care vor fi înlocuite conductele pe o lungime de 36 km, va fi
reabilitată staţia de tratare a apei şi se va realiza contorizarea întregului sistem.
Numărul de utilizatori actuali:
• persoane fizice: 12.216
• persoane juridice: 379.

 Canalizare
Oraşul beneficiază de reţea de canalizare pentru colectarea apelor pluviale şi
menajere, a cărei lungime este de 28 km.
Epurarea apelor uzate este asigurată de staţia de epurare mecano-biologică, cu o
capacitate de 80 l/sec. Numărul de utilizatori actuali ai acestui serviciu sunt:
• persoane fizice: 11.520
• persoane juridice: 362.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 7


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 Alimentarea cu energie electrică


Alimentarea cu energie electrică a oraşului este de tip reţea, racordată la Sistemul
Energetic Naţional prin Staţia de transformare de 110 / 220 KV, prin intermediul liniilor
electrice de tipul:
- linii aeriene de 20 KV – LEA – 20 KV
- linii subterane de 20 KV – LES – 20 KV,
de înaltă, medie şi joasă tensiune care alimentează posturile de transformare de 20/0,4
KV din oraş. Reţelele electrice de distribuţie acoperă întreaga reţea stradală a oraşului.

 Telecomunicaţii
Oraşul Vatra Dornei este racordat la reţeaua magistrală telefonică din fibră optică
al cărei traseu traversează teritoriul administrativ al oraşului pe direcţia generală NNE –
SSV, de-a lungul DN 17. Sistemul de telefonie fixă este asigurat de o centrală telefonică
digitală ERIKSSON, care poate suporta 4.800 utilizatori; în prezent sunt conectaţi 2.807
de abonaţi. Localitatea are acoperire şi pentru telefonia mobilă GSM (Orange, Zapp,
Vodafone şi Cosmote).
Oraşul dispune de unităţi de Poştă şi de telefonie care aparţine societăţii
ROMTELECOM.
Oraşul Vatra Dornei beneficiază de serviciul CATV, furnizorul în zonă fiind Firma
UPC România, care oferă servicii de televiziune prin cablu şi internet la cca. 4.000 de
abonaţi.

 Alimentarea cu energie termică


Sistemul de termoficare al municipiului Vatra Dornei este reabilitat în proporţie de
80%, prin punerea în funcţiune, în anul 2004, a unei centrale termice pe deşeuri din lemn.
Proiect de infrastructură, componenta de achiziţie de bunuri, finanţat prin linia PHARE
RO 0108.03.04.01.01 – „Dezvoltarea sistemelor de încălzire bazate pe folosirea biomasei
în cinci zone turistice”, centrala termică pe deşeuri din lemn din municipiul Vatra Dornei
este cea mai mare centrală de acest tip din România. Încadrându-se în politica globală de
mediu, acest obiectiv integrează cele mai noi tehnologii energetice, răspunzând
prevederilor Protocolului de la Kyoto.
Centrala termică pe rumeguş are capacitatea de 18 MW şi este echipată cu două
cazane 2x6 MW pentru funcţionare cu rumeguş şi un cazan de 6 MW, cu funcţionare pe
combustibil lichid tip M. Centrala deserveşte 2.400 apartamente şi un important număr de

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 8


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

agenţi economici şi instituţii publice (şcoli, grădiniţe, cămine de copii, creşe, cabinete
medicale, 4 hoteluri cu 900 de locuri şi 2 baze de tratament).
Numărul de utilizatori actuali:
• persoane fizice: 5.259
• persoane juridice: 155.

 Gestionare deşeuri
Activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere este administrată de
S.C. “Gospodărire Orăşenească” S.A. şi Direcţia Administrării Domeniului Public.
Deşeurile sunt colectate în containere metalice de 4 mc, ridicate şi transportate cu
mijloace auto pe o platformă amenajată necorespunzător în comuna Iacobeni. Pentru o
eficienţă crescută a colectării deşeurilor în zona centrală a staţiunii, primăria a achiziţionat
o autocompactoare de gunoi şi un număr de 10 europubele, asigurându-se un mediu
curat în centrul oraşului şi implicit al staţiunii.
Numărul de utilizatori pentru serviciul de colectare a deşeurilor este în prezent:
• persoane fizice: 16.465
• persoane juridice: 635.

1.3. Cadrul natural


1.3.1. Relieful
Municipiul Vatra Dornei se află într-o depresiune intramontană de origine tectono-
vulcanică, una dintre cele mai pitoreşti din România, aşezată la confluenţa râurilor
Bistriţa Aurie cu Dorna, către care
converg culmile montane din ce în ce
mai coborâte ale Suhardului (spre
nord-vest), ale Giumalăului (spre nord-
est) şi ale Călimanilor (spre sud). Spre
partea sud-est a depresiunii se
desfăşoară Munţii Bistriţei care domină
spre nord valea Bistriţei, la Zugreni,
prin Vârful Pietrosul (1.791 m
altitudine).

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 9


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Teritoriul administrativ al oraşului Vatra Dornei este caracterizat de existenţa unor


văi largi cu lunci şi terase bine dezvoltate, separate prin interfluvii domoale, a căror
altitudine nu depăşeşte cu mult 1.000 m. Înconjurată de culmi şi masive muntoase înalte,
Ţara Dornelor are aspect tipic de depresiune intramontană. Spre nord-est şi est este
dominată de Muntele Bârnârel (1.322 m) şi Vf. Drancani (1.230 m) care descind din Plaiul
Giumalăului, alcătuit din Obcina Mare (1.243 m) şi Obcina Mică (1.251 m), iar spre vest
se înalţă Muntele Runc (1.149 m) şi Ouşorul (1.639 m).
Munţii Suhard, alcătuiţi din şisturi
cristaline şi dolomit, au aspectul unei culmi
prelungi, cu direcţie NV-SE, care coboară
altimetric de la 1.932 m în NV (Vf. Omu, alt.
maximă a masivului) la 1.639 m în SE (Vf.
Ouşoru) şi domină spre sud Depresiunea
Dornelor cu un abrupt de 500-600 m înălţime.
Masivul este acoperit cu păduri de molid, iar la peste 1.500 m altitudine, de pajişti
naturale, folosite pentru păstorit.
Masivul Giumalău sunt delimitaţi de râurile Bistriţa la sud şi Putna la vest şi nord
şi de Masivul Rarău la est. Fiind alcătuiţi din
şisturi cristaline, calcare cristaline şi
intercalaţii de roci porfiroide dure, dau
aspectul de bloc masiv, cu spinări rotunjite,
dispuse radiar în jurul vârfului principal.
Altitudinea maximă este de 1.857 m, în Vf.
Giumalău. Pe valea superioară a râului
Putna, la 1.856 m altitudine, se află o
rezervaţie forestieră de molizi seculari.
Munţii Călimani constituie cel mai reprezentativ edificiu vulcanic din Carpaţii
româneşti; sunt delimitaţi de Munţii Bârgăului la NV, de Depresiunea Dornelor la N, de
Munţii Bistriţei la E, cursul superior al
Mureşului spre S şi de Dealurile Bistriţei la
V. Sunt formaţi dintr-o cupolă centrală,
alcătuită din curgeri de lavă solidificată,
unde este atinsă altitudinea maximă

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 10


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

(2.100 m în Vf. Pietrosu), din care se detaşează câteva vârfuri conice şi un larg platou
vulcanic, constituit predominant din piroclastite, din care pornesc numeroase culmi
netede înclinate spre vest şi sud, separate de văi adânci. Zona înaltă prezintă trăsături
tipic alpine, evidenţiindu-se câteva circuri glaciare sub Vf. Pietrosu, Răţiţiş, Bistricior şi
numeroase păşuni alpine. La poalele nordice ale masivului apar numeroase izvoare cu
ape minerale carbogazoase , ca rezultat al activităţii postvulcanice.
Munţii Bistriţei sunt delimitaţi de valea
Bistriţei şi Munţii Stânişoarei spre nord-est, de
valea Bistricioarei şi Munţii Ceahlău la sud, de
Munţii Călimani spre sud-vest şi Depresiunea
Dornelor la nord-vest. Creasta principală este
fragmentată de reţeaua hidrografică în mai multe
masive, bine individualizate: Pietrosul (1.791 m),
Barnar (1.699 m), Grinţieşu (1.758 m) şi Budacu (1.859 m). În general sunt alcătuiţi din
roci cristaline.

1.3.2. Reţeaua hidrografică


Depresiunea Dornelor beneficiază de
o bogată reţea hidrografică colectată de cel
două râuri, Dorna şi Bistriţa, din masivele
montane adiacente. Staţiunea Vatra Dornei
se află la confluenţa râurilor Bistriţa Aurie şi
Dorna care mai primesc ca afluenţi pâraiele
Argestru, Chilia, Colăcelu, Roşu, Negreşti.
Râul Dorna îşi adună izvoarele din munţii Călimani, de sub Culmea Pietrosul. Are
o lungime de circa 45 km, este îngustă la izvoare şi mai largă în depresiune; la vărsare
are un debit de 6,5 m3/s. Dorna primeşte în această zonă mai mulţi afluenţi, printre care:
Runcu, Sec, Colăcelului, Mustenilor, Pârâul Roşu, Todirenilor.
Râul Bistriţa, afluent al Siretului, izvorăşte
de pe versantul de nord al munţilor Rodnei, de sub
Vf. Ineu. Străbate diferite formaţiuni geologice în
care formează bazinete mai largi (Cârlibaba,
Coicăneşti etc.), în alternanţă cu chei pitoreşti
(Zugreni, Toance, Crucea etc.). Cursul superior al
Bistriţa în NAŢIONAL
INSTITUTUL Cheile Zugreni
DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 11
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

râului Bistriţa, amonte de Vatra Dornei, poartă numele de Bistriţa Aurie (datorită unor
sedimente cu conţinuturi de nisipuri aurifere, exploatate în trecut).

Zona Dornelor se caracterizează printr-o bogăţie de ape subterane


carbogazoase cu reale proprietăţi terapeutice, descrise pe larg la Capitolul Resurse
turistice.

1.3.3. Date climatice


Temperatura medie anuală la nivelul oraşului Vatra Dornei este de 5,2ºC. Media
anuală a temperaturii prezintă valori din ce în ce mai mici pe măsură ce altitudinea creşte.
Cele mai scăzute temperaturi medii lunare se înregistrează în lunile ianuarie şi februarie,
temperaturi ce oscilează între -4ºC şi -7ºC.
În sezonul cald, luna cea mai călduroasă este iulie, cu temperaturi medii lunare de
15,5ºC. Lunile de toamnă au temperaturi medii cu valori cuprinse între 2ºC şi 12ºC.
Prima zi cu îngheţ apare la început de octombrie, iar ultima zi cu îngheţ se
înregistrează către sfârşitul lunii aprilie.
Precipitaţiile sunt influenţate în mare măsură de caracterul musonic al circulaţiei
vestice, de origine atlantică, a curenţilor de aer. Valoarea precipitaţiilor medii anuale se
situează în jur de 700 mm /an. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii cade în intervalul
mai-august. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 140, iar cel al zilelor cu
strat de zăpadă este de peste 120. Grosimea medie a stratului de zăpadă este cuprinsă
între 30-50 cm. Cantitatea maximă de precipitaţii căzută la Vatra Dornei în 24 de ore a
fost de 260 mm, în ziua de 5 septembrie 1912. Inundaţii Se produc primăvara din cauza
topirii zăpezilor de pe masivele muntoase şi a formării podurilor de gheaţă,
Presiunea atmosferică în luna ianuarie este în medie de 693 mm col. Hg, iar în
septembrie 694 mm col. Hg.
Vânturile. Depresiunea Dornelor este expusă circulaţiei predominant vestice, cu
frecvenţă maximă a vânturilor dinspre nord-vest, mai puţin dinspre nord-est. Viteza medie
a vântului este de 3,5 - 4 m/s, iar cea maximă depăşeşte 35 m/s. Frecvenţa mai mare a
vânturilor se înregistrează în lunile februarie şi aprilie. Vara se formează brizele de munte
şi de vale, care bat dimineaţa din vale spre înălţimi, iar seara invers. În timp ce vânturile
de nord-est prevestesc vreme rece, cele dinspre nord-est aduc timp frumos. Vânturile de
vest şi de nord sunt, în general, însoţite de ploaie.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 12


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Vânturile cu caracter de uragan sunt rare şi s-au înregistrat în perioadele


decembrie – ianuarie 1947-1948, iulie 1955, iunie 1969 şi iulie 1970.

1.3.4. Flora şi fauna


Vegetaţia are un caracter montan, preponderente fiind pădurile de conifere
(molid, brad, pin, ienupăr) şi unele specii de foioase (paltinul de munte, mesteacăn,
scoruş, plop, sălcii şi arin), precum şi arbuşti şi subarbuşti (măceş, soc roşu, cununiţă,
zmeur, afin, merişor). Din totalul teritoriului administrativ în suprafaţă totală de 14.434 ha,
pădurile reprezintă 43,7% (6217 ha).
Vegetaţia ierboasă este bogată în specii, dintre care predomină: păiuşul de livadă,
timoftica, ţepoşica, rogozul, piciorul cocoşului, garofiţa, arnica, sunătoarea, secărica, ş.a.
Fauna din această zonă este reprezentată de mamifere mari (cerb, căprioară, urs
brun), râs, lup, vulpe, mistreţ, jder, nevăstuică, bursuc, vidră. Dintre păsările de munte
specifice zonei amintim: cocoşul şi găinuşa de munte, corbul şi unele specii de răpitoare.
În râurile Dorna şi Bistriţa se întâlnesc specii de peşti specifici apelor reci, de
munte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean.

1.3.5. Natura protejată


Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a III-a, au fost declarate, pentru arealul Dorna, următoarele arii
protejate:
 Parcul Naţional Munţii Călimani – un areal de 24.041 ha, care include
aspecte peisagistice deosebite, întinse suprafeţe de ecosisteme naturale, în care se
individualizează abundenţa zâmbrului şi a jneapănului, prezenţa cocoşului de mesteacăn,
trei rezervaţii naturale: Rezervaţia ştiinţifică Jnepenişul cu Pinus cembra (are ca scop
ocrotirea peisajului, a florei şi a faunei alpine reprezentate de numeroase specii rare, de
384,2 ha), Rezervaţia naturală Iezerul din Călimani şi Rezervaţia geologică 12 Apostoli
(200 ha);
 Rezervaţia Cheile Zugrenilor - se află la 20 de km distanţă de Vatra Dornei,
pe DN 17B, este o rezervaţie geologico-geomorfologică de 150,10 ha;
 Tinovul Poiana Stampei – situată în apropierea oraşului Vatra Dornei, la 18
km pe DN 17 (între localităţile Poiana Stampei şi Dornişoara), rezervaţie floristică de.
681,1 ha;

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 13


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 Rezervaţia naturală Tinovu Şaru Dornei – situată la 7 km de Vatra Dornei, în


comuna Şaru Dornei.

Parcul balnear natural din staţiune, amenajat în anul 1862, cu o suprafaţă de 50


de ha (din care amenajate circa 11 ha, restul fiind în domeniul silvic), deşi nu este arie
protejată declarată prin acte normative, oferă condiţii de odihnă şi recreere.

1.4. Cadrul socio-economic


1.4.1. Populaţia
Municipiul Vatra Dornei a înregistrat, la 1 iulie 2006, un număr de 16.810 locuitori,
în uşoară creştere faţă de anul 2002, când conform Recensământului Populaţiei se
înregistrau 16.321 locuitori. Dintre cei 16.810 de locuitori, 51,7% sunt femei şi 48,3%
bărbaţi.
Tabel nr.1.2.
Populaţia la 1 iulie 2005
Populaţia stabilă Total Masculin Feminin
Judeţul Suceava 705.752 348.863 356.889
Municipii & Oraşe 305.855 148.601 157.254
Vatra Dornei 16.894 8.163 8.731
% din judeţ 2,39 2,34 2,45
% din municipii & oraşe 5,52 5,49 5,55

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Suceava, 2005

Pentru anul 2005 se poate observa un echilibru între populaţia feminină şi cea
masculină atât la nivel de judeţ, cât şi pentru Vatra Dornei; pentru acelaşi an, 2005,
populaţia municipiului Vatra Dornei a reprezentat circa 2,5% din totalul populaţiei judeţului
Suceava.
Pentru analiza populaţiei pe grupe de vârstă sunt disponibile doar datele colectate
la ultimul recensământ, realizat în anul 2002, astfel:
 total populaţie: 16.321;
 grupa de vârstă 0-14 ani: 2.663;
 grupa de vârstă 15-59 ani: 10.654;
 grupa de vârstă 60 de ani şi peste: 3.004.
Ponderea cea mai ridicată o deţine evident grupa 15-59 ani, respectiv 65,3% din
totalul populaţiei.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 14


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Din punct de vedere etnic, în anul 2002, populaţia de etnie română era majoritară,
mai exact reprezenta 98% din totalul populaţie.
 total populaţie: 16.321, din care:
• români: 16.012;
• germani: 109;
• maghiari: 95;
• rromi: 54;
• ucrainieni: 22;
• alte etnii: 29.
Situaţia centralizată a indicatorilor socio-demografici şi a celor privind forţa de
muncă la nivelul oraşului, în anul 2002, se prezintă astfel:
 populaţia activă: 7.091 persoane, din care 52,5% bărbaţi;
 populaţia ocupată: 6.035 persoane, din care 50,7% bărbaţi;
 şomeri: 1.056 persoane, din care 62,7% bărbaţi;
 rata şomajului: 15%.
Comparativ cu situaţia înregistrată, în acelaşi an 2002, municipiul Vatra Dornei are
o rată mai ridicată a şomajului (pentru judeţul Suceava acest indicator era de 12,7%), iar
pentru bărbaţi această valoare este şi mai mare, de 17,8%.

1.4.2. Economia
O caracteristică generală a activităţii economice desfăşurate în municipiu este
aceea că se bazează pe valorificarea resurselor proprii:
resurse forestiere (conifere), în proporţie de 37% din fondul total forestier al
judeţului;
 pajişti naturale de calitate superioară (graminee şi leguminoase),
ceea ce permite dezvoltarea zootehniei;
 resurse de substanţe minerale utile (mangan, sulf, fier şi alte
minereuri);
 resurse de ape minerale cu calităţi terapeutice, folosite în scop
terapeutic, în cură internă şi externă, în bazele de tratament ale staţiunii Vatra
Dornei, precum şi pentru îmbuteliere, ca ape de masă şi băuturi răcoritoare
cu caracter de unicat pe teritoriul judeţului.
Valorificarea propriilor resurse se reflectă în:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 15
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 faptul că turismul reprezintă ocupaţia principală a locuitorilor, fiind funcţia de


bază a oraşului; dezvoltarea serviciilor turistice în staţiune este o componentă importantă
atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social;
 structurarea industriei pe următoarele ramuri: industrializarea laptelui şi a
cărnii, industria lemnului, exploatarea resurselor miniere, industria construcţiilor de maşini
pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea zăcămintelor de ape minerale
carbogazoase, resurse de care dispune zona.

Dotări comerciale, sanitare, culturale şi sportive


În municipiu îşi au sediul şi activează un număr foarte mare de societăţi
comerciale, instituţii publice, unităţi social – culturale, fundaţii umanitare, asociaţii şi
persoane fizice.
Astfel, la nivelul lunii septembrie 2005, în oraşul staţiune turistică Vatra Dornei
existau 1.107 de agenţi economici (inclusiv persoane fizice autorizate), asociaţii
profesionale şi fundaţii umanitare, conform tabelului nr. 1.1.
Tabelul nr. 1.1.
Agenţi economici
Nr. Unităţi
Tipul agentului economic înregistrat
e
Societate cu răspundere limitată 710
Societate pe acţiuni 45
Asociaţii familiale 151
Persoane fizice 58
Fundaţii umanitare 24
Altele – asociaţii profesionale 119
TOTAL 1.107

Sursa: Primăria Vatra Dornei

Sistemul financiar – bancar


• sedii de bănci existente: BCR, BRD, Raiffesein, Banca Transilvania,
Carpatica, Volskbank;
• societăţi de asigurări: ASIROM, ASTRA, UNITA, OMNIASIG, BT Asigurări.

Unităţi sanitare
• sectorul public: spitale –1; dispensare medicale – 3; medici – 44; creşe – 1;
• sectorul privat: laboratoare medicale – 2; medici –18; 7 farmacii şi 24
farmacişti.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 16


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Unităţi culturale şi sportive


• Casa municipală de Cultură „Platon Pardău”;
• Teatrul Popular „Ion Luca” – funcţionează în cadrul Casei de Cultură;
• Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu” (înfiinţată în 1901, odată cu
inaugurarea Palatului Naţional Român, actuala clădire a bibliotecii) – deţine 90.000 de
volume şi anual înscrie un număr de 4.000 de cititori;
• Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică (funcţionează din anul 1957);
• Muzeul de Etnografie (la parterul clădirii Palatului Comunal) – colecţia
cuprinde exponate legate de meşteşugurile tradiţionale locale, port popular;
• Clubul Sportiv Şcolar Vatra Dornei – cuprinde 4 secţii: sanie, schi alpin, schi
fond şi biatlon.

1.4. Probleme de mediu şi factori de risc natural


Calitatea aerului
Împrejurimile zonei Dornelor sunt acoperite de păduri de conifere (brad, pin,
molid), care, datorită cetinii verzi şi a răşinilor, realizează o permanentă şi intensă
oxigenare a atmosferei în cursul întregului an, conferind un plus de purificare prin
creşterea conţinutului de ozon; aeroionizarea aerului are un coeficient de unipolaritate
subunitar, cu o uşoară predominare a ionilor negativi, benefic pentru tratamentul de cură
balneară.
Calitatea apei
Râul Bistriţa se încadrează în categoria I de calitate (conform STAS 4706/1988) la
indicatorii CCO-Mn, O2, reziduu fix, dar prezintă concentraţii mărite la unii indicatori
metalici: mangan, fier şi zinc, datorită exploatărilor miniere din amonte (Tolovanu) precum
şi compoziţiei specifice a substratului, încadrându-se în categoria 3 de calitate după
1
aceşti indicatori .
Râul Dorna se încadrează în categoria 1 de calitate la toţi parametrii, îmbunătăţind
calitatea râului Bistriţa după confluenţă şi rămânând principala sursă de apă potabilă a

oraşului .
Calitatea solului
Solurile dominante din zonă sunt brune şi gălbui de pădure, favorabile pădurilor de
conifere, fâneţelor de bună calitate, păşunilor şi plantelor de nutreţ cultivate. Raportul

1
Planul Local de Dezvoltare Durabilă. Primăria Vatra Dornei, 2004.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 17


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

privind calitatea mediului pentru anul 2006 nu evidenţiază creşteri ale concentraţiilor
maxime admise, conform legii.

În arealul Vatra Dornei nu există unităţi industriale cu impact negativ major asupra
mediului înconjurător. Măsurătorile efectuate periodic, de către Inspectoratul pentru
Protecţia Mediului Suceava, pe principalele componente ale mediului înconjurător (apă,
aer, sol) nu au identificat valori ale unor elemente care să depăşească concentraţiile
maxime admise de normele legale.

În categoria riscuri naturale, s-au înregistrat de-a lungul timpului, fără a determina
situaţii critice:
 creşterea nivelului unor pâraie în perioadele foarte ploioase
 inundaţii şi formarea de poduri de gheaţă la încălzirea bruscă a vremii, în
sezonul de iarnă sau la sfârşitul acestuia
 eroziuni laterale ale malurilor pe afluenţii celor două râuri
 vânturi puternice în perioada februarie – aprilie, care pot ajunge la gradul 8 pe
scara Beufort; vânturi cu caracter de uragan, de gradul 10, înregistrate în anii 1947 –
1948, 1955, 1969 şi 1970 au produs importante calamităţi în domeniul forestier al zonei.

Din punct de vedere seismic, teritoriul al oraşului se încadrează, conform


Normativului P100-92:
 în zona de intensitate MSK-64 / EMS-98 - VI, o zonă fără riscuri
seismice majore;
 din punct de vedere al coeficienţilor Ks aparţine zonei seismice de
calcul F, căreia îi corespunde o valoare a coeficienţilor Ks = 0.08 şi o perioadă
de colţ Tc = 0,7 sec.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 18


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

CAPITOLUL II
ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC

Oraşul Vatra Dornei aparţine unei zone turistice de mare valoare, care se remarcă
printr-ul mediu natural variat, atractiv şi un potenţial balneoterapeutic deosebit de valoros.
Aceste atribute au făcut ca zona să fie permanent în atenţia turiştilor români, dar şi
străini. Recunoaşterea oficială a izvoarelor minerale datează de circa 200 de ani, iar
proiectarea şi inaugurarea staţiunii s-a realizat la în anul 1897, pe vremea Imperiului
Austro-Ungar. Cu câţiva ani mai târziu, în anul 1907, Vatra Dornei era declarat oraş al
imperiului.
Potenţialul balnear al localităţii se remarcă printr-o deosebită bogăţie şi varietate
care o încadrează în rândul celor mai renumite staţiuni din România, dar şi în afara
graniţelor, însă nu îndeajuns de cunoscut pentru cât de miraculoase sunt efecte curative
asupra organismului.

2.1. Factori naturali terapeutici


Varietatea factorilor naturali de cură balneară este mare, iar numărul afecţiunilor
care beneficiază de eficienţa tratamentelor balneo-fizio-terapeutice, este pe măsură.

2.1.1. Apele minerale


Resursele hidrominerale din zona Dornelor aparţin genetic aureolei mofetice a
eruptivului Călimani – Harghita, în sectorul nordic al acesteia şi sunt ape minerale
carbogazoase, dispuse pe un aliniament orientat NV-SE, care se suprapune în linii
generale pe dislocaţia majoră internă a cristalinului, care a favorizat punerea în loc a
masivelor eruptive Călimani – Harghita.

2.1.1.1. Zăcământul hidromineral

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 19


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional


Zăcământul de ape minerale , dezvoltat pe o arie relativ restrânsă, este acumulat
în depozitele aluvionare cuaternare ale teraselor medii şi superioare din versantul drept al
râului Dorna, care stau în această zonă peste formaţiunile cristaline, între pâraiele
Negreşti şi Condreşti, precum şi de-a lungul văilor Negreşti şi Roşu. Dioxidul de carbon,
venit pe liniile tectonice şi fisurile fundamentului cristalin, se dizolvă în stratul acvifer din
aluviunile amintite. Cercetări hidrogeologice complexe asupra zăcământului şi pentru
obţinerea unor debite mai mari s-au făcut în mod sistematic începând cu anul 1950, de
către Institutul de Balneologie şi Fizioterapie Bucureşti (actualul INRMFB), Întreprinderea
de Prospecţiuni Geologice şi mai târziu de către ISLGC şi de Facultatea de Geologie şi
Geofizică / Universitatea Bucureşti, prin prospecţiuni gravimetrice. Rezultatul cercetărilor
a condus spre determinarea caracteristicilor generale ale apelor minerale, conturarea
zăcământului şi calculul de rezerve.
Aria de dezvoltare a zăcământului hidromineral Vatra Dornei, caracterizat printr-o
apă minerală carbogazoasă, feruginoasă, bicarbonatată, cu concentraţie mică, este
legată de existenţa unor depozite cu permeabilitate ridicată, care permit acumularea apei
subterane. Alimentarea acestor acumulări hidrogeologice se face direct din precipitaţii, în
zonele de aflorare a rocilor metamorfice tectonizate, puternic fisurate. Gradul de
mineralizare al apelor minerale este dependent de gradul de tectonizare al zonei, de
panta fundamentului cristalin şi gradul de alterare al acestuia, de natura litologică şi
grosimea formaţiunilor cuaternare acoperitoare.
Cercetările hidrogeologice asupra surselor forate şi a izvoarelor de ape minerale
naturale captate au evidenţiat o variaţie a conţinutului de CO2, înscrisă între limite relative
de maximum şi minimum, specifică fiecărei surse, datorate pulsaţiilor de dioxid de carbon
din zăcământ, oscilaţiei nivelului hidrostatic, cât şi variaţiilor de temperatură a aerului. La
toate sursele forate, amplasate la baza terasei superioare a râului Dorna, din Parcul
staţiunii, limitele de variaţie a CO2 dizolvat se situează cu aproximaţie între 880 – 1.230
mg/l. În zona joasă a Parcului, acolo unde au fost observate, captate şi cercetate primele
izvoare naturale, apele minerale, inclusiv cele din sursele forate în diferite etape, sunt
bogate în CO2 dizolvat, cu valori cuprinse între 390 – 1.012 mg/l.


Niculescu Gabriela - Studiu hidrogeologic pentru optimizarea zăcământului hidromineral
carbogazos Vatra Dornei – Judeţul Suceava. IAFAA Bucureşti, 1990.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 20


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Lucrările de cercetare efectuate pe valea Negreşti, a evidenţiat un conţinut bogat


de CO2 dizolvat în apele minerale, cu concentraţii ce variază între 1.578 – 2.024 mg/l şi
emanaţii de CO2 liber, între 3-7 m3/zi şi 22-70 m3/zi, în funcţie de sursă.
Calitatea apelor minerale de la Vatra Dornei nu este dată numai de prezenţa CO2
dizolvat, care îi imprimă caracterul carbogazos, dar şi de prezenţa ionilor de Ca, Mg, Fe,
Na, K, Cl, care îi măresc gradul de mineralizare şi implicit valoarea terapeutică.
Mineralizarea totală variază în limite, mari între 250 – 4000 mg/l, cu un reziduu fix între
250 – 700 mg/l. Fierul poate atinge uneori 65 mg/l, iar sodiul apare numai în sursele
cantonate în nivelele profunde, mai ales în şisturile cristaline.

2.1.1.2. Modalităţi de exploatare şi valorificare


Apele minerale din staţiunea Vatra Dornei se aseamănă sub aspectul compoziţiei
fizico-chimice, caracterizându-se ca ape bicarbonatate calcice – magneziene – sodice
sau bicarbonatate feruginoase – sodice – magneziene, toate carbogazoase şi hipotone.
Modul de utilizare şi potenţialul terapeutic este determinat de aceste caracteristici.
Prin lucrările hidrogeologice realizate de IAFAA, la sfârşitul anilor 1990 au fost date
în exploatare 10 surse forate, care pot furniza un debit de 424 m3/zi şi 8 surse naturale
captate care totalizează 238 m3/zi, aşadar un debit total disponibil de 662 m3/zi, surse
minerale folosite ce pot fi folosite în scop terapeutic, în bazele de tratament.

La data de referinţă 01.01.1990 , propunerile de rezerve exploatabile, din surse
forate şi izvoare naturale captate, erau următoarele:
 ape bicarbonatate, calcice, sodice, carbogazoase, feruginoase – 662 m3 / zi
rezerve de bilanţ şi 37 m3 / zi în afară de bilanţ
 dioxid de carbon mofetic – 45 m3 / zi rezerve de bilanţ.

În Parcul balnear al staţiunii au fost cercetate şi captate 10 izvoare/ surse naturale,


ale căror debite exploatabile au fost omologate în decursul timpului. Două dintre acestea,
izvoarele Arcadie şi Petru, captate în anul 1898 prin intermediul unor puţuri, sunt în
prezent colmatate. Situaţia celorlalte surse din Parcul staţiunii este următoarea:
1. Izvorul de est – este situat pe terasa superioară a râului Dorna şi captat într-un
bazin rezervor de 284 m3 capacitate care alimentează pavilionul băilor şi este folosit în

 *
Niculescu Gabriela - Studiu hidrogeologic pentru optimizarea zăcământului hidromineral
carbogazos Vatra Dornei – Judeţul Suceava. IAFAA Bucureşti, 1990.
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 21
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

cură internă. Apa minerală este carbogazoasă, cu o concentraţie de CO2 care variază
între 440 – 1.444 mg/l şi un debit mediu de 86 m3 /zi;
2. Izvorul de vest – este captat într-un bazin rezervor betonat cu dimensiunile
interioare de 10,0 m x 2,0 m x 8,5 m (170 m 3), cu barbacane de jur împrejur, cu ajutorul
unei galerii de drenaj situată în amonte de bazin, cu lungimea de 3 m şi secţiunea 1,2 x
2,0 m, săpată în baza depozitelor terasei superioare a râului Dorna, cu direcţia S-SV.
Sursa este exploatată pentru cură externă, cu un debit mediu de 68 m3/zi, prin intermediul
unei pompe. Concentraţia de CO2 dizolvat are valori cuprinde între 440 – 848 mg/l;
3. Izvorul 11 iunie – este situat în depozitele terasei inferioare a râului Dorna, a fost
captat în perioada anilor 1896 – 1908; captarea a fost recondiţionată ulterior, în anul 1975
de IPEG Câmpulung. Captarea constă dintr-un bazin rezervor betonat, cu dimensiunile
interioare de 5,0 m x 2,0 m x 6,8 m (170 m3), la cu barbacane în peretele din amonte.
Adâncimea rezervorului a ajuns prin lucrări de recondiţionare la 6,8 m, în şisturile
cristaline alterate. Galeria de drenaj prin care este captată sursa se află situată paralel cu
peretele din amonte al rezervorului, are 12 m lungime şi secţiunea de 2,0 x 2,0 m.
Tavanul galeriei este betonat şi izolat cu argilă. Sursa este folosită în cură externă şi are
un debit mediu de 38 m3/zi. Concentraţia apei în CO2 dizolvat variază între 440 – 968
mg/l;
4. Izvorul Silvestru – a fost captat în anul 1895 şi este situat în terasa superioară a
râului Dorna, din parcul staţiunii. Captarea constă dintr-un bazin rezervor betonat, la 8,5
m adâncime, cu o capacitate de 17 m3 (dimensiunile: 1,0 x 2,0 x 8,5 m), cu barbacane în
peretele din amonte. Sursa se exploatează pentru a fi utilizată în cură externă, în
perioadele de vârf şi în restul timpului pentru cură internă. Conţinutul de CO2 dizolvat
variază între 440 – 968 mg/l;
5. Izvorul Nectarie – este situat în parcul staţiunii, în baza terasei superioare a râului
Dorna şi a fost captat în anii 1985 – 1908. Bazinul rezervor în care este captată sursa are
85 m3 (2,0 x 5,0 x 8,5 m), este betonat şi situat la 8,5 m adâncime. Apa minerală este
utilizată în cură externă şi internă. Concentraţia de CO2 dizolvat se situează la circa 900
mg/l;
6. Izvorul 23 August – a fost captat în perioada 1896 – 1908 şi se află la baza terasei
superioare din parcul staţiunii. Captarea constă într-un puţ de 5m3, cu dimensiunile de 1 x
1x 5 m, din care apa se scurge într-un rezervor, apoi în buvetă. Buveta este amplasată
într-o clădire construită la începutul secolului, cunoscută sub numele de „Izvorul
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 22
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Sentinela”, devenită în timp o emblemă a staţiunii, în prezent monument de arhitectură. În


aceeaşi clădire a mai fost amenajată o buvetă la care este racordat izvorul Nectarie.
Debitul izvorului este de circa 3 m3/zi, iar concentraţia în CO2 dizolvat variază între 280 –
1012 mg/l. Este utilizat în cura internă;
7. Izvorul Unirea – este situat la intrarea în parc, pe terasa inferioară. A fost captat în
anul 1897 şi recondiţionat în anul 1989, deoarece era colmatat.

Izvorul Bizom, situat pe valea Negreşti, a fost captat de localnici. Captarea constă
dintr-o fântână de 0,8 m adâncime, cu diametrul de 0,5 m şi la 0,6 m sub nivelul solului.
Deoarece este situat în imediata apropiere a pârâului Negreşti, este expus colmatării cu
depozite torenţiale, aluvionare. Debitul izvorului Bizon, influenţat de regimul precipitaţiilor,
se situează între 3 – 12 m3/zi, iar concentraţia în CO2 dizolvat, între 1.232 - 1.856 mg/l.
Este folosit pentru cură internă şi ca apă de masă, în special de către localnici.
În prezent, staţiunea dispune* de 17 surse de apă minerală şi gaz mofetic, din care
11 surse provin din foraje şi 6 surse din izvoare naturale terapeutice. Aceste surse
alimentează toate cele trei baze de tratament ale staţiunii şi anume: Baza de tratament
Călimani (SC Dorna Turism SRL), Baza de tratament Intus (SC Intus SRL) şi Baza de
tratament Ozon (SC Sind Rom SRL). La ultima închidere de rezerve, din anul 2000,
rezerva de apă minerală omologată era de 657 m3/zi.
Pentru anul 2006, situaţia surselor minerale utilizate este următoarea:
 la apă minerală:
• cantitatea de apă minerală pompată – 56.000 m3
• cantitatea de apă minerală utilizată – 22.239 m3 (diferenţa de cantitate
reprezintă pierderi pe instalaţii).
 la CO2 mofetic:
• cantitatea pompată – 6.465 m3
• cantitatea utilizată – 4.665 m3.

Apele minerale din staţiunea Vatra Dornei sunt utilizate fie în cură internă, prin
buvetele amenajate în Parcul balnear, fie în cură externă, în cele trei baze de tratament,
care au amenajate secţii de băi carbogazoase şi de hidroterapie.
Principalele proceduri aplicate în bazele de tratament ale staţiunii sunt:
a) Tratamente cu factori naturali

*
Date preluate de la SC DORNA TURISM SA Vatra Dornei, 2007.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 23


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 băi carbogazoase cu apă minerală


 inhalaţii cu ape sulfuroase
 mofete cu gaz CO2 natural
 tratamente ginecologice cu nămol
 împachetări şi cataplasme cu nămol de turbă
b) Hidroterapie
• băi de plante medicinale
• băi parţiale, afuziuni alternante
• duş subacval
c) Electroterapie
• curenţi diadinamici
• iono-galvanizări
• curenţi interferenţiali, exponenţiali
• ultrasunete
• laser terapeutic
• solux simplu sau cu filtru
• ultraviolete generale şi în doze eritem
• băi galvanice şi faradice
• magnetodiaflux
d) Kinetoterapie şi recuperare
masaj uscat, reflexogen şi presopunctură
cultură fizică medicală la sală, elongaţii vertebrale, bicicletă ergometrică
bazin kinetoterapie
cura de teren
e) Pneumoterapie
⇒ aerosoli şi inhalaţii cu ape minerale şi substanţe medicamentoase
f) Mofetă artificială.

Capacitatea bazelor de tratament din staţiune a permis, în anul 2006, efectuarea a


peste 2900 de proceduri pe zi, din care mai mult de jumătate sunt proceduri majore
constând în băi cu apă carbogazoasă. Consumul mediu de apă minerală utilizat în bazele
de tratament (total 22.239 m3, din care baza Intus - 3.284 m3, baza Sind Rom – 9090 m3)
înseamnă mai puţin de jumătate din cantitatea de apă minerală carbogazoasă pompată,

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 24


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

respectiv 39,7 %, diferenţa reprezentând pierderi pe instalaţii, acestea fiind vechi şi în


stare avansată de uzură.
Pe lângă aceste proceduri aplicate în baza de tratament, turistul mai poate
beneficia şi de alte amenajări şi modalităţi de repunere în formă a organismului, cum ar fi
piscina, sauna, sala de gimnastică, trasee de cură de teren, climatoterapie - favorizată de
climatul plăcut al staţiunii, înconjurată de păduri de răşinoase, de puritatea aerului,
aeroionizarea uşor negativă, variaţiile moderate ale presiunii atmosferice.

2.1.2. Gazul terapeutic pentru mofetă


Mofetele, emanaţii de gaze naturale terapeutice cu conţinut crescut de CO2, sunt
utilizate în scop terapeutic în cura balneară. CO2 mofetic este obţinut prin degazeificarea
apei minerale concentrată în dioxid de carbon, care provine din forajele P 13 – 40 Nm3/zi
(sursă în exploatare) şi P14 – 5 Nm3/zi (sursă în conservare). Cantitatea cea mai mare de
dioxid de carbon dizolvat în apa minerală s-a constatat la sursele din terasa superioară a
râului Dorna şi în zona Negreşti - Dorna Candreni.
În anul 2006, în baza de tratament SC Dorna Turism SA s-au utilizat 4.665 m3 de
gaz mofetic, din cantitatea totală pompată de 6.465 m3 (diferenţa reprezintă pierderi pe
instalaţii). Hotelul Intus şi baza de tratament Sind Rom nu au amenajări specifice pentru
această procedură, cei care au nevoie de tratament cu mofetă sunt trimişi la baza de
tratament de la SC Dorna Turism SA.
Rezervele de dioxid de carbon mofetic, propuse la data de referinţă 01.01.1990
erau de 45 m3 / zi (rezerve de bilanţ), iar la ultima închidere de rezerve, din anul 2000,
rezerva omologată s-a menţinut tot de 45 m3/zi.

2.1.3. Zăcământul de turbă


Nămolul de turbă, un produs biologic activ, de natură organică, este folosit sub
formă de băi calde cu nămol, la cadă. Valoarea terapeutică a nămolurilor este dată de
temperatura, compoziţia chimică, acţiunea mecanică şi puterea farmacologică a acestora.
Zăcăminte de turbă (turbării) se găsesc în zona Dornelor la Vatra Dornei, Neagra Şarului,
Poiana Stampei (Pilogani), Dorna Candreni, Şaru Dornei, Poiana Cosmei.
Pentru bazele de tratament din staţiune se utilizează numai nămolul de turbă, adus
de la Poiana Stampei, localitate situată la circa 18 km de staţiune. Zăcământul de turbă
se află în concesiunea SC TURBAMIN SRL Poiana Stampei.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 25


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional


2.1.4. Indicaţii terapeutice ale surselor minerale
Apele minerale, nămolul de turbă şi gazul mofetic care se găsesc în arealul
staţiunii turistice Vatra Dornei, au valoare terapeutică complexă, fiind recomandate în
tratarea următoarelor afecţiuni:
a) afecţiuni cardiovasculare
• tulburări de irigaţie coronariană (cardiopatie ischemică,
sechele după infarct miocardic)
• hipertensiune arterială esenţială
• arterită
• boli ale venelor (varice, sechele după tromboflebite)
• ateroscleroză cerebrală şi periferică
b) afecţiuni ale aparatului locomotor
 artroze, spondiloze
 reumatism inflamator cronic
 reumatism abarticular (periartrite, fibromialgii, tenosinovite)
 hernia de disc – lombosciatică secundară
 sechele traumatismale, luxaţii, fracturi
c) afecţiuni ale aparatului respirator
• rino-sinuzite
• bronşite
• astm bronşic
• silicoză
d) afecţiuni ginecologice, metabolice si endocrine, ale sângelui
diabet
obezitate
guşă
hipertiroidie
anemii
e) afecţiuni neurologice, centrale şi periferice
nevroze
depresii


Dr. Doina Hasneş Ciurdaru, medic primar SC Dorna Turism SA, Vatra Dornei

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 26


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

distonii neurovegetative
sechele după accidente vasculo-cerebrale (hemipareze)
nevralgii, nevrite, polinevrite
d) boli digestive
• gastroduodenite
• afecţiuni hepatobiliare.


Cercetările medicale realizate de medicii balneologi din staţiune , asupra factorilor
naturali de cură şi afecţiunile în care acestea acţionează ca adjuvant, au evidenţiat
următoarele aspecte:
1. apele minerale carbogazoase, utilizate în cura externă sub formă de băi calde
la cadă, reprezintă factorul terapeutic major al staţiunii pentru tratamentul bolilor cardio-
vasculare (hipertensiuni, cardiopatia ischemică dureroasă şi nedureroasă, arteroscleroză
cerebrală şi sistemică, insuficienţele venoase ş.a.);
2. mofetele au avantajul de a folosi factorul terapeutic gazos în condiţii de
descărcare a organismului, eliminând presiunea hidrostatică şi temperatura. Afecţiunile în
al căror tratament se folosesc mofetele sunt cele ale aparatului cardio-vascular;
3. nămol de turbă este un produs biologic activ, utilizat într-o gamă diversă de
afecţiuni sub formă de băi calde cu nămol, împachetări şi aplicaţii calde, grupate în două
mari categorii - afecţiuni reumatismale şi afecţiuni ginecologice, afecţiuni care au conturat
profilul de tratament al staţiunii. Lucrările de cercetare realizate şi prezentate la diverse
manifestări ştiinţifice de balneologie, de către medicul balneolog de la SC Dorna Turism
SA au certificat importanţa deosebită a nămolului de turbă de la Poiana Stampei în
tratamentul afecţiunilor ginecologice;
4. băi din plante medicinale, din cetini şi răşini de brad – sunt renumite prin efectul
lor intens sedativ şi antialergic. Această procedură terapeutică se adresează atât
persoanelor bolnave, cât şi celor sănătoase, ceea ce conferă staţiunii profilul de
profilaxie, pentru prevenirea nevrozelor de toate tipurile şi a psihozelor compensate şi de
repunere în formă a organismului după stresul profesional, familial şi cel cotidian al
adultului;
5. aerosoli cu apa sulfuroasă preluată de la izvorul Puciosu (Iacobeni) -
diversifică profilul staţiunii cu terapia afecţiunilor pulmonare cronice şi al bolilor

Dr. Doina Hasneş Ciurdaru, SC Dorna Turism SA Vatra Dornei – Valenţe terapeutice vechi şi noi în staţiunea Vatra
Dornei. Congresul Internaţional de Balneologie, Bucureşti, 1994.
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 27
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

profesionale (rinite cronice de diverse etiologii, inclusiv alergice, faringite cronice,


bronşectazii, fibroze, silicoze, astm bronşic, emfizem pulmonar;
6. crenoterapia – procedură constând în cură internă cu apă minerală
carbogazoasă, indicată în afecţiuni digestive, hipoacide şi hipotone (gastrite cronice
hipoacide şi anacide), litiază renală, dischinezii biliare hipotone, colon iritabil, colite,
constipaţie habituală.

Din cele prezentate mai sus se desprinde diversitatea a resurselor balneare din
staţiune şi a indicaţiilor lor terapeutice. Prin urmare, structurile de primire turistică cu
funcţiuni de tratament şi implicit de cazare şi alimentaţie destinate practicării turismului s-
au dezvoltat în decursul timpului conform profilului eterogen al staţiunii, oferind condiţii
prielnice practicării unor variate forme de turism: balnear, de odihnă şi recreere şi week-
end. Tratamentul balnear în staţiunea Vatra Dornei este asigurat în prezent în trei baze
de tratament: Călimani, Intus şi Ozon.

Pe lângă resursele terapeutice balneare, oraşul Vatra Dornei beneficiază de


condiţii speciale pentru practicarea sporturilor de iarnă (domeniu schiabil, condiţii
climatice favorabile). Aşadar, la profilul predominant balnear al staţiunii s-a mai adăugat
în ultimul deceniu, prin amenajarea a două pârtii de schi şi transportul pe cablu aferent +
o pârtiei de săniuş şi profilul de staţiune pentru sporturile de iarnă, cu implicaţii benefice
asupra prelungirii sezonului turistic. Se poate afirma că oraşul Vatra Dornei este o
staţiune bivalentă, consacrată atât pentru tratament balnear, cât şi pentru sporturile de
iarnă.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 28


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

2.1.5. Protecţia resurselor hidrominerale


Pe baza studiilor şi cercetărilor de teren realizate de SC Dorna Turism SA,
societatea care are în concesiune apele minerale din staţiune, s-a delimitat perimetrul de
protecţie hidrogeologică al zăcământului hidromineral şi a perimetrelor de protecţie
sanitară ale surselor (foraje, izvoare). Delimitarea acestora s-a realizat atât pe hartă, cât
şi pe teren, aşa cum reiese din planul topografic anexat.

2.1.2. Bioclimatul zonei


Poziţia localităţii, la nivel regional, într-un culoar depresionar intramontan situat la
confluenţa râului Bistriţa cu afluentul său Dorna, iar la nivel naţional, spre nordul extrem
al ţării, determină caracteristicile climatice şi implicit cele bioclimatice ale staţiunii.

Caracteristicile climatice*:
 climat de depresiune intramontană, de culoar, rece şi umed;
 temperatura medie anuală este de 5,5º C, a lunii iulie de 15,5ºC, iar a lunii
ianuarie de -7ºC (cu frecvente cazuri de inversiuni termice); în lunile
decembrie, ianuarie şi februarie, temperatura medie lunară se menţine sub
0ºC;
 nebulozitatea medie anuală este de 6 zecimi, numărul mediu anual de zile
cu cer senin fiind de 40, iar cel al zilelor cu cer acoperit este de 130;
umezeala aerului este ridicată, de peste 84 % anual;
 durata medie de strălucire a soarelui însumează anual 1.800 ore;
 media anuală a precipitaţiilor atmosferice de 700 mm, luna cea mai ploioasă
fiind iulie – 103 mm; numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 140
∗∗
zile, iar cel a zilelor cu strat de zăpadă este de peste 120 zile;
 grosimea medie a stratului de zăpadă** este cuprinsă între 30 - 50 cm;
 presiunea atmosferei este în medie de 693 mm;
 nivelul aeroionizării: număr mediu total de ioni pozitivi şi negativi / cm3 de
aer este de circa 1.200, cu predominare uşoară a ionilor negativi, coeficientul
de unipolaritate fiind 0,96; din acest punct de vedere staţiunea se situează pe
locul al treilea, după Băile Herculane şi Băile Felix.

*
Teodoreanu et al. - Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România. Bucureşti, 1984.
**
Oancea C., Swizewski C. – Munţii Rarău – Giumalău. Colecţia Munţii noştri. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1983

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 29


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Caracteristicile bioclimatice* :
⇒ numărul mediu de zile cu confort termic în luna iulie, la amiază, este
de 6, cel al zilelor cu inconfort prin încălzire, de 2; în restul zilelor lunii se
înregistrează numai inconfort prin răcire;
⇒ stresul bioclimatic cutanat mediu anual prezintă un indice redus, de
13, lunile relaxante fiind din mai până în octombrie;
⇒ valoarea medie anuală a indicelui de stres bioclimatic pulmonar este
30, cu lunile septembrie şi octombrie echilibrate;
⇒ indicele stresului bioclimatic total mediu anual este 43, aşadar,
bioclimatul staţiunii fiind tonic, stimulent pentru organism, cu unele nuanţe
de sedare.

2.2. Alte resurse turistice din staţiune


2.2.1. Resurse turistice naturale
Vatra Dornei beneficiază de condiţii de
mediu şi climă deosebit de favorabile
turismului. În acelaşi timp, staţinea este
avantajată de un potenţial turistic natural de
excepţie care asigură practicarea unor forme
de turism diversificate şi complexe. Pe lângă
potenţialul balnear, staţiunea Vatra Dornei
dispune şi de alte resurse naturale ce constituie importante motive de călătorie pentru
turişti şi anume:
 cadrul natural atractiv, creat de formele de relief - staţiunea este înconjurată de
Munţii Călimani, Giumalău, Suhard şi Bistriţei,
de un covor vegetal bogat şi atractiv, o reţeaua
hidrografică cu multiple posibilităţi de recreere;
 elementele climatice, favorabile
practicării unor variate forme de turism, în
toate

anotimpurile, de la turism montan, turism extrem şi


INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 30
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

până la turism rural;


 domeniu schiabil, valorificat doar parţial, prin două pârtii pentru schi alpin, cu
instalaţiile de cablu aferente, pârtie de săniuţă şi una pentru schi fond;
 Munţii Călimani, Giumalău, Suhard şi Bistriţei ce înconjoară staţiunea
constituie importante resurse turistice naturale, fără de care nu ar putea fi dezvoltate
formele de turism montan - drumeţiile montane, mountain-biking-ul sau alte sporturi
extreme;
 râul Bistriţa constituie un reper de bază pentru practicarea rafting-ului în
România; foarte mulţi amatori de sporturi mai mult sau mai puţin extreme optează pentru
Vatra Dornei, ca punct de plecare cu barca pe Bistriţa;
 Parcul balnear, declarat cu ani în
urmă rezervaţie dendrologică de către
Academia Română. Parcul se află în dreapta
râului Dorna şi se prelungeşte până sub
Dealul Negru, aici fiind concentrate sursele
minerale terapeutice şi sediul administrativ al
staţiunii.
 rezervaţiile şi ariile protejate
constituie resurse turistice importante ce favorizează şi practicarea turismului ştiinţific
(prezentate în Capitolul I).

2.2.2. Resurse antropice


Potenţialul turistic antropic reuneşte creaţiile omului
de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură,
istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor atrag
fluxuri importante de turişti. Valoarea resurselor antropice
din Vatra Dornei reprezintă un argument al practicării
turismului cultural. Clădirile cele mai reprezentative din
oraş sunt monumente de arhitectură din secolele XIX-XX:
 Catedrala Sfânta Treime - construită în parcul oraşului, are o arhitectură şi o
pictură cu adevărat deosebită; construcţia
respectă modelul tradiţional al bisericilor
moldoveneşti; cele şapte turle întruchipează

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 31


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii;


 Clădirea primăriei – a fost construită în anul 1897, în stil florentin; în incintă
adăposteşte muzeul orăşenesc;
 Cazinoul Vatra Dornei este un edificiu de mare valoare al oraşului; se află în
parcul balnear, în prezent fiind în stadiu de consolidare şi restaurare. A fost
construit în anul 1897, după un proiect al curţii
imperiale austriece;
 Muzeul Orăşenesc - a fost înfiinţat în anul
1954, având următoarele secţii: artă plastică
contemporană, ştiinţele naturii şi cinegetică;
 Gara Vatra Dornei – este o construcţie ce
datează din anul 1910;
 Biserici ortodoxe (6), o biserică romano-catolică şi o biserică evreiască –
îmbogăţesc patrimoniul spiritual al oraşului;
 Biblioteca Municipală G.T. Kirileanu;
 Casa de cultură;
 Festivaluri şi manifestări diverse - în Vatra Dornei se desfăşoară un mare număr
de manifestări culturale, de importanţă naţională şi internaţională precum: Serbările
Zăpezii, Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Porniţi Plugul, Feţi
Frumoşi”, Festivalul Naţional al Teatrelor Populare, Festivalul Naţional al Teatrului
de Păpuşi, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară pentru copii “Muzritm” şi altele. În
cadrul Casei de Cultură activează fanfara municipală, cu un program special,
susţinut în zilele de vară în parcul staţiunii.

2.3. Potenţialul turistic din zonele limitrofe (maximum 45 km)

I. Depresiunea Dornelor
Staţiunea Vatra Dornei face parte dintr-un areal turistic de mare complexitate,
ceea ce determină o manifestare deosebită a interesului turiştilor de toate vârstele şi
categoriile pentru această zonă. Ţara Dornelor, cunoscută atât pentru zestrea naturală
dar şi cultural-spirituală, oferă turiştilor o diversitate obiective turistice:
 Resurse naturale
 rezervaţia naturală Tinovu Poiana Stampei - Mlaştină oligotrofă (681 ha);

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 32


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 rezervaţia naturală Tinovu Şaru Dornei – turbărie (35 ha);


 rezervaţia geologică Piatra Ţibăului - un masiv de calcar fosilifer (20,35 ha);
 rezervaţia Cheile Zugrenilor - prezintă interes nu doar prin importanţa
ştiinţifică, dar şi datorită posibilităţilor de practicare a sporturilor extreme
(căţărarea pe gheaţă, rafting ş.a.);
 apele minerale de la Poiana Negrii – ape de masă;
 Şaru Dornei – localitate cu factori balneari recunoscută pentru apele
minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene,
hipotone, analizate pentru prima oară de geologul austriac Richard Hacquet;
datorită calităţilor gustative aceste ape sunt utilizate în special ca ape de
masă;

 Resurse antropice
• Centru etnografic Şaru Dornei - artă populară; aici se confecţionează
cojoace lungi şi bundiţe decorate cu motive vegetale, zoomorfe sau
geometrice; centru de dogărit;
• Dorna Candrenilor – important centru de confecţionare a bundiţelor şi
chimirelor
• Panaci – centru de prelucrare artistică a lemnului;
• Iacobeni – centru de prelucrare artistică a lemnului, case cu
arhitectură tradiţională, ape minerale slab sulfuroase, oligominerale.

II. Arealul Câmpulung Moldovenesc (la 42 de km de Vatra Dornei)


 Resurse naturale
 Parcul Dendrologic "Lunca Moldovei" - cuprinde peste 100.000 specii de
plante (suprafaţa 26 ha);
 Rezervaţia "Pietrele Doamnei" - Pietrele Doamnei sunt situate în Masivul
Rarău, la 1.647 m Pietrele Doamnei

altitudine, adevărate
dantelării de calcar, ce
domină întreg peisajul
montan al zonei (568 ha);
 Rezervaţia floristică
Todirescu - situată la o
altitudine cuprinsă între

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 33


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

1.200 - 1.500 m, cuprinde numeroase specii de plante rare; a fost declarată


rezervaţie naturală în anul 1933 (44 ha);
 Resurse antropice
• Important centru etnografic - artă populară, arhitectură populară;
costume populare, arhitectură în lemn, ouă încondeiate;
• Muzeul Etnografic şi de Artă a Lemnului - muzeu judeţean cu profil
etnografic, amenajat în clădirea fostei prefecturi, construită în anul 1900;
• Stâlpul lui Vodă - coloană de piatră ridicată din porunca voievodului
Mihai Racoviţă, în urma campaniei sale victorioase în Transilvania (1.717);
• Păstrăvăria Valea Putnei - un obiectiv turistic inedit, de unde se poate
cumpăra peşte proaspăt;
• Colecţia etnografică a profesorului Ion Ţugui - cuprinde una dintre cele
mai bogate colecţii din ţară şi străinătate de linguri de lemn, de diverse
forme, mărimi, motive ornamentale; clădirea mai adăposteşte şi valoroase
colecţii de ştergare, monede, ceramică, cusături etc.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 34


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

CAPITOLUL III
STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE

3.1. Forme de turism practicabile


Dezvoltarea municipiului Vatra Dornei se datorează în mare parte şi fenomenului
turistic. Resursele diverse cu proprietăţi terapeutice şi factorii naturali de cură au condus
la dezvoltarea turismului balnear, iar condiţiile naturale, resursele cultural-istorice,
pitorescul zonei, fondul cinegetic sau varietatea elementelor de arhitectură şi folclor au
oferit multiple posibilităţi de diversificare a turismului în zonă. La acestea se mai adaugă
turismul de aventură care şi-a găsit, în ultimii ani, un loc important în Vatra Dornei. Prin
urmare, diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din staţiune au favorizat
practicarea unor variate forme de turism, ceea ce conduce la ideea de staţiune complexă,
care poate răspunde nevoilor şi cerinţelor unor segmente largi de turişti.

a) Turism balnear
Staţiunea Vatra Dornei se numără printre cele mai importante staţiuni balneare din
România, fiind destinată în principal tratării afecţiunilor cardiovasculare.
Factori naturali
• apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice,
calcice şi magneziene, feruginoase;
• mofete naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2;
• nămolul de turbă adus de la Poiana Stampei, cu conţinut mare de coloizi
organici şi acizi humici;
• bioclimat tonic, stimulent cu nuanţe de sedare; concentraţie crescută de ioni
negativi.
Indicaţii de tratament

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 35


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

• profilaxie;
• tratament curativ şi de recuperare (afecţiuni ale aparatului cardiovascular,
afecţiuni ale aparatului locomotor, boli asociate).
Baze de tratament - în staţiune serviciile balneare sunt asigurate prin intermediul a
trei baze de tratament şi centre spa.

b) Turism montan
Vatra Dornei, datorită aşezării sale, reprezintă destinaţia ideală pentru amatorii de
turism montan:
 schi alpin - Pârtia Telescaun şi Pârtia Parc;
 schi fond - pârtia Runc;
 drumeţie montană - există 17 trasee turistice montane omologate, care
au ca punct de plecare zona Vatra Dornei: 5 trasee în Masivul Giumalău, 2 trasee în
Munţii Bistriţei, 4 trasee în Munţii Suhard şi 6 trasee în Munţii Călimani; detalii despre
aceste trasee sunt prezentate în Anexa nr. 2. Traseele montane sunt întreţinute de
primăria Vatra Dornei prin formaţia de Salvamont.
Notă: în perioada 15 mai – 15 septembrie se desfăşoară programul: „Turism montan în staţiunea
Vatra Dornei” iniţiat de Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont.

 trasee montane parcurse cu snowmobile – în Ţara Dornelor se pot organiza excursii


pe diverse trasee în masivele Suhard şi Giumalău sau pe drumuri forestiere;
c) Turism activ
Bucovina reprezintă locul ideal pentru practicarea turismului activ, de aventură,
datorită factorilor naturali şi a poziţiei geografice. Turismul extrem se poate desfăşura
într-un cadru geografic specific, iar Munţii
Bucovinei oferă condiţii excelente pentru
practicarea unor activităţi recreative ce aparţin
acestei forme de turism: snowboarding, rafting,
zbor cu parapanta, mountain-biking, alpinism,
off–road, etc.
Zborul cu parapanta se poate practica la Vatra
Dornei datorită condiţiilor deosebite oferite de
Munţii Suhardului; zona Vârful Ouşorul este

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 36


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

considerat a fi una dintre cele mai prielnice zone pentru practicarea sporturilor
aeronautice, în special a zborului cu parapanta şi cu deltaplanul.
Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard, atât vara, cât
şi iarna. Turnul ascuţit al Pietrelor Doamnei reprezintă unul din bastioanele necucerite
încă de alpinismul românesc. Chiar daca peretele nu este la fel de mare ca în alte zone
de căţărat din ţară, este de departe unul dintre cele mai spectaculoase.
În afară de alpinism se mai pot practica: rapel (coborâre autocontrolată pe stâncă
sau structură artificială), tiroliană (coborâre pe o coardă întinsă
între doi copaci sau două stânci) sau via ferrata (traversarea
râului Dorna pe două cabluri paralele în plan vertical).
„Atelierele” de via ferrata şi tiroliană sunt montate chiar în
centrul staţiunii.
Iarna se poate face căţărare pe
gheaţă pe Cascada Moara Dracului din
Cheile Zugreni.
Rafting-ul se practică pe Valea
Bistriţei. Râul Bistriţa este considerat unul
dintre cele mai bune râuri repezi de munte
pentru practicarea acestui sport, întrucât are
grade de dificultate diferite, atât pentru
agrement turistic, pentru începători, cât şi
pentru profesionişti. Cele mai dificile locuri sunt în
Cheile Zugreni, la 20 de km în aval de Vatra
Dornei şi la Toance - 35 de km în aval de Vatra
Dornei.
Multe dintre masivele montane din Carpaţi
se pretează la practicarea mountain-biking-ului, la
toate nivelele de dificultate, de la trasee uşoare pe
drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă, pe poteci mai accidentate. Există
numeroase trasee, de la cele mai uşoare, la adevărate ture de forţă. O plimbare cât se
poate de lejeră şi de frumoasă, de 2-3 ore, este pe Drumul Tătarilor, de lângă Vatra
Dornei. O tură mult mai lungă şi epuizantă, impune urcarea în masivul Suhard,

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 37


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

traversarea culmii şi coborârea pe la turbăria de la Poiana Stampei. Pentru amatorii de


down-hill, pârtia Dealul Negru reprezintă o variantă interesantă.

d) Turism rural
Turismul rural deţine o pondere considerabilă în Bucovina, fiind concentrat în jurul
zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi, în general, în
localităţile învecinate mănăstirilor, unde există numeroase sate pitoreşti, păstrătoare de
tradiţii. Această formă de turism este favorizată şi de calitatea deosebită a peisajului
natural, a aerului curat, a vestitelor izvoare de apă minerală din Bazinul Dornelor şi, nu în
ultimul rând, de existenţa numeroaselor obiective turistice de factură religioasă. Un
element cheie pentru turismul rural este ospitalitatea oamenilor, o trăsătură definitorie
pentru ţinuturile bucovinene.

e) Alte forme de turism


 turism de odihnă şi recreere (formă de turism favorizată de
microclimatul localităţii);
 turism de tranzit şi de sfârşit de săptămână (derivă din amplasarea
staţiunii şi din apropierea de obiective turistice de interes istoric, cultural,
etnografic etc.)
 turism ştiinţific (facilitat de existenţa ariilor protejate);
 turism ecvestru - la iniţiativa Parcului Naţional Călimani a fost
amenajat un Centru de echitaţie în Vatra Dornei.
Unul dintre traseele ecvestre urmăreşte catena vestică a calderei vulcanice din Masivul Călimani,
cea mai mare calderă vulcanică din Europa (diametru de 10 km) şi se desfăşoară prin rezervaţia "12
Apostoli" trecând prin vârful Lucaciu (1.760 m).
 turism de afaceri (congrese şi reuniuni) – există structuri turistice de
cazare care oferă posibilitatea organizării de întâlniri de afaceri, fiind dotate
cu săli de conferinţe;
 turism de evenimente – în Vatra Dornei se organizează anual o serie
de evenimente la care se strâng numeroşi amatori de astfel de manifestări.
Festivalurile Bucovinene au crescut în notorietate în ultimii ani aducând din ce în ce mai mulţi
turişti. Sunt organizate evenimente cu tradiţie, festivaluri ce se petrec din creasta Munţilor Călimani până
jos în albia Bistriţei Aurii sau evenimente care adună tineri
pentru a îmbrăţişa natura şi toate cele ce vin cu ea, cu
festivaluri de muzică şi film sau concursuri şi tabere de
sporturi extreme - Serbările Zăpezii, Festivalul Folcloric

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 38


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Internaţional – Întâlniri Bucovinene, Festivalul Naţional al Teatrelor Municipale ”Ion Luca“, Festivalul
Internaţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă - Porniţi plugul Feţi-Frumoşi!

 turism de vânătoare şi pescuit sportiv – se pot organiza partide de


vânătoare prin organizaţiile de profil.
3.2. Structuri turistice
Desfăşurarea activităţii turistice presupune existenţa, alături de elementele de
atracţie, a unor mijloace (resurse) materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea
cerinţelor turiştilor pe durata şi cu ocazia realizării voiajului.
Aceste mijloace, cunoscute sub denumirea generică de structuri de primire
turistică (unităţi de cazare şi alimentaţie, agrement, instalaţii de tratament balnear etc.)
sunt adaptate specificului nevoilor turiştilor, funcţiilor economice şi sociale ale turismului.

3.2.1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare


Hotel Gabriela
Într-o staţiune, turismul se poate dezvolta numai în ipoteza existenţei posibilităţilor
de cazare şi odihnă a turiştilor. Tocmai de aceea, dintre elementele bazei turistice,
capacităţile de cazare condiţionează în cea mai mare măsură volumul activităţii turistice
(eficienţa activităţii turistice fiind susţinută de un număr sporit de turişti şi mai puţin de
numărul de vizitatori, adică cei care se cazează în alte localităţi).

3.2.1.1. Evoluţia structurilor turistice de cazare din Vatra Dornei


Pentru a putea realiza analiza evoluţiei structurilor de cazare din staţiune au fost
utilizate date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.
Tabel nr. 3.1.
Evoluţia structurilor de cazare

Tipul unităţii 2003 2004 2005 2006


Hoteluri 6 6 6 6
Hoteluri pentru tineret - 1 1 1
Vile turistice 11 11 14 14
Campinguri - 2 2 2
Pensiuni turistice urbane 7 10 14 16
Total 24 30 37 39

Sursa: DJS Suceava

Conform datelor statistice prezentate mai sus, structurile de cazare din staţiunea
Vatra Dornei au urmat o tendinţă crescătoare, tendinţă susţinută de creşterea numărului

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 39


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

de pensiuni turistice. Numărul unităţilor de tip hotel şi hotel pentru tineret a rămas
constant pe toată perioada analizată.
Pentru aceeaşi perioadă, 2003 - 2006, situaţia locurilor de cazare se prezintă
astfel:

Tabel nr. 3.2.


Evoluţia locurilor de cazare

Tipul unităţii 2003 2004 2005 2006


Hoteluri 1.097 1.091 1.089 1.089
Hoteluri pentru tineret - 18 18 18
Vile turistice 387 397 449 503
Campinguri - 118 170 172
Pensiuni turistice urbane 84 149 199 207
Total 1.568 1.773 1.925 1.989

Sursa: DJS Suceava

Se constată o creştere de la an la an a numărului de locuri de cazare, concomitent


cu creşterea numărului de structuri turistice. Modificări importante ale numărului de locuri
de cazare înregistrează vilele turistice şi pensiunile.

3.2.1.2. Situaţia actuală a structurilor de cazare în staţiunea Vatra Dornei


Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, la 22 iulie 2006 în Vatra Dornei
existau 46 de unităţi de cazare clasificate, cu 1.779 de locuri.
Raportat la informaţiile referitoare la structurile de cazare din judeţul Suceava,
Vatra Dornei înregistrează 17,55 % din totalul celor aferente judeţului, iar ca număr de
locuri de cazare, un procent mai semnificativ, de aproape 31%. Prin urmare, mai mult de
un sfert din locurile de cazare din judeţ se regăsesc în staţiunea Vatra Dornei.
Tabel nr. 3.3.
Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi clasificate, 2006
Nr. unităţi Nr. locuri
Tip unitate
Total 1* 2* 3* 4* Total 1* 2* 3* 4*
Hotel 6 - 3 3 - 1.043 - 422 621 -
Hotel pentru tineret 1 - - 1 - 18 - - 18 -
Pensiune turistică 27 2 22 2 1 255 17 180 22 36
Vilă turistică 7 - 5 2 - 227 - 188 39 -
Camping 2 - 1 1 - 236 - 220 16 -
TOTAL 43 2 31 9 1 1.779 17 1.010 716 36
TOTAL
fără camping 41 2 30 8 1 1.543 17 790 700 36

Sursa: Autoritatea Naţională pentru Turism

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 40


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Din punct de vedere al categoriei de confort, cele mai multe structuri de cazare din
Vatra Dornei sunt de 2 stele (respectiv flori pentru pensiunile turistice), mai exact, 72%.
La o distanţă destul de mare se plasează unităţile de 3 stele, cu 21%, în timp ce
structurile de 1 stea şi de 4 stele înregistrează procente sub 5%. Nu există unităţi
clasificate la categoria 5 stele.

Structura unităţilor de cazare din Vatra Dornei


pe categorii de confort, 2006

4 stele 1 stea
3 stele
2% 5%
21%

2 stele
72%

Grafic nr.3.1.

Referitor la structurarea pe tipuri de unităţi, predomină pensiunile turistice – 63 %


din totalul structurilor, în timp ce hotelurile înregistrează doar 14 %. Mai relevantă este
însă situaţia locurilor de cazare, ştiut fiind faptul că pensiunile turistice sunt structuri
turistice de primire de dimensiuni mai mici.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 41


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Distribuţia locurilor de cazare pe categorii de confort,


Vatra Dornei - 2006

4 stele 1 stea
2% 1%

3 stele
40%

2 stele
57%

Grafic nr.3.2.

Analiza locurilor de cazare pe categorii de confort relevă o pondere ridicată a celor


de 2 stele şi de 3 stele, în timp ce locurile de cazare din unităţile de 1 stea şi 4 stele deţin
mult mai mici.

Dis tribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi,


Vatra Dornei - 2006

Camping
13%
Vilă turistică
13%

Pensiune Hotel
turistică 59%
14%
Hotel pentru
tineret
1%

Grafic nr.3.3.

Deşi la capitolul unităţi de cazare domină pensiunile, în ceea ce priveşte locurile de


cazare ponderea cea mai importantă, de aproape 60 %, o deţin hotelurile. Pensiunile,
vilele şi campingurile cumulează fiecare 13 – 14 %, în timp ce hotelul pentru tineret
deţine doar 1 % din totalul locurilor de cazare din Vatra Dornei.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 42


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Analiza de mai sus a avut la bază doar datele furnizate de Autoritatea Naţională
pentru Turism, pentru a putea diminua posibilele erori ce apar din suprapunerea mai
multor surse de date.
Pentru a completa această analiză trebuie avute în vedere şi unităţile de cazare
care urmează să îşi reînnoiască licenţa de funcţionare sau care fac demersurile pentru a
primi autorizaţia de funcţionare de la Autoritatea Naţională pentru Turism. Aceste date au
fost puse la dispoziţie de primăria Municipiului Vatra Dornei.
În urma analizării datelor privind structurile de cazare primite de la cele două surse
(ANT şi primăria Municipiului Vatra Dornei) rezultă următoarele concluzii:
• total unităţi de cazare: 60, din care o unitate este în renovare;
• total locuri de cazare: 2.472 locuri;
• structura unităţilor de cazare: 22 % hoteluri; 65% pensiuni turistice; 10 %
vile, 1,5% campinguri şi 1,5 % cabane;
• structura locurilor de cazare: 61,5% în hoteluri; 25,7% în pensiuni turistice;
12,8% în vile, camping şi în cabană.
Prezentarea cumulată a informaţiilor privind structurile de cazare este realizată în
Anexa „Structuri turistice de cazare”.

3.2.1.3. Prezentarea unor structuri turistice de cazare reprezentative


Hotel Bradul 3* şi hotel Călimani 3* formează împreună un complex hotelier,
aparţinând S.C. Dorna Turism S. A.
Cele două hoteluri au acces la o
bază de tratament şi agrement
comună.
Hotel Bradul 3* este situat
lângă parcul staţiunii şi foarte
aproape de pârtia de schi.
Capacitatea de cazare este
de 305 locuri repartizate în
apartamente (dormitor si living); camere cu pat
matrimonial şi camere duble. Toate camerele sunt
renovate, au mobilier nou, televizor, telefon, cablu, baie
proprie.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 43


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Facilităţi: restaurant, seif la recepţie, sală de conferinţe, piscină şi saună.


Sala de conferinţe are o capacitate de 120 de locuri şi este dotată cu flipchart,
video-proiector, ecran de proiecţie. Hotelul Bradul este o locaţie ideală pentru
organizarea unor întâlniri de afaceri, conferinţe, simpozioane, mese festive.

Hotel Călimani 3* întregeşte ansamblul hotelier, având culoar de legătură cu


hotelul Bradul şi cu baza de tratament şi agrement.
Capacitatea de cazare este de 284 locuri, dispuse
în apartamente (living şi dormitor), camere cu pat
matrimonial şi camere duble.
Camerele sunt renovate,
dotate cu mobilier nou,
telefon, televizor, cablu, baie proprie.
Facilităţi: seif la recepţie, restaurant, sala de
conferinţe, bar de zi, terasă, acces direct spre baza de
tratament şi agrement (piscină, saună, sală de fitness, solar, masaj).
Sala de conferinţe are o capacitate de 100 de locuri şi prezintă dotările necesare
desfăşurării seminarilor, întâlnirilor etc.

Hotelul Carol 3* este situat la aproximativ 100


m de baza de tratament a complexului Călimani -
Bradul, la circa 250 de m de pârtia de schi şi la 25 de
m de parcul oraşului.
Dispune de o capacitate de cazare de 32 de
locuri, distribuite în camere duble sau single,
garsoniere şi apartamente cu unul sau două dormitoare. De asemenea, hotelul pune la
dispoziţia clienţilor o sală de conferinţe, cu o capacitate de 16 locuri. În incinta hotelului,
la demisol, se află restaurantul cu o capacitate de 100 de locuri şi café-barul Time-Out,
cu o capacitate de 35 locuri, iar în faţa hotelului este amenajată o elegantă terasă.

Hotel Intus 2* pune la dispoziţia turiştilor 295 de locuri de cazare.


Dispune de cabinete de consultaţii pe diferite specialităţi.
Baza de tratament este dotată cu instalaţii moderne pentru:
• băi la cadă cu apa minerala încălzită;
• electroterapie;
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 44
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

• hidroterapie (afuziuni, băi de plante);


• masaj;
• sală de gimnastică medicală şi gimnastică aerobică;
• împachetări cu parafină, mofete artificiale.
Profil şi indicaţii de tratament: afecţiuni ale aparatului cardio-vascular; afecţiuni ale
aparatului locomotor; afecţiuni neurologice; boli asociate (respiratorii, endocrine,
digestive, metabolice, de nutriţie).

Pensiunea Dornelor oferă turiştilor


posibilitatea de a se caza fie în cadrul pensiunii
de 4 stele, cu 36 de locuri, fie în campingul de 3
stele, cu 16 locuri.
Servicii şi facilităţi
• separeu cu şemineu
• restaurant
• sauna
• sală de fitness
• terasă şi foişor (suspendat deasupra iazului
cu păstrăvi)
• parcare
• se pot organiza partide de pescuit la păstrăv,
carp şi caras
• drumeţii, călărie, plimbări cu sania.

Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile


turistice oferite în cadrul acestora, servicii ce depăşesc sfera cazării, acordându-se o
importanţă deosebită şi serviciilor de agrement şi tratament.

3.2.2. Structuri de alimentaţie pentru turism


O componentă importantă a bazei turistice o reprezintă structurile de alimentaţie,
care în majoritatea lor, se adresează atât turiştilor, cât şi rezidenţilor. Acestea sunt
grupate în mai multe categorii, în funcţie de apartenenţa lor la o unitate de cazare, în
funcţie de specific sau de serviciile oferite.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 45


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Alături de baza de cazare, structurile de alimentaţie contribuie la conturarea


profilului staţiunii şi la creşterea puterii de atracţie a acesteia.
Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna februarie 2006 funcţionau în
staţiunea Vatra Dornei 21 de structuri de alimentaţie, de tip restaurant clasic, bar de zi
sau bufet-bar. Dacă se adaugă şi informaţiile oferite de primăria Vatra Dornei, numărul
acestor unităţi va creşte la 32 de structuri.
Tabelul nr.3.4.
Structuri turistice de alimentaţie, Vatra Dornei
Categoria
Denumire Tipul unităţii Nr. locuri
de clasificare
Alpin Restaurant clasic 4* 100
Autoservice Restaurant clasic 3* 40
Bradul Restaurant clasic 3* 380
Bucovina Bar de zi 2* 44
Bucovina Restaurant clasic 2* 120
Călimănel Bufet bar 2* 80
Călimani Restaurant clasic 3* 400
Călimani Bar de zi 3* 90
Cabana Schiorilor Bar de zi 2* 60
Carol Restaurant clasic 3* 100+40 terasă
Casa Galbenă Bufet bar 2* 60
Casa din David Restaurant clasic 4* 70
Casa Bucovineană Restaurant clasic 3* 75+60 terasă
Cembra Restaurant clasic 2* 100
Frantz Joseph Restaurant clasic 3* 36
Incom Bufet bar 2* 40
Incom Restaurant clasic 2* 100
Intus Bar de zi 2* 40
Intus Restaurant clasic 2* 240
Iulia Restaurant clasic 2* 40+20 terasă
Les Amis Restaurant clasic 3* 38
Luminiţa Bufet bar 2* 69
Maestro Restaurant clasic 2* 40+ 50 terasă
Minuţ Restaurant clasic 3* 70
Musetti Restaurant clasic 3* 24
Pensiunea Dornelor Restaurant clasic 2* 80+20 terasă
Poiana Izvoarelor Restaurant clasic 4* 100+60 terasă
Rarău Bufet bar 2* 40
Severin Restaurant clasic 2* 33
Silva Restaurant clasic 2* 100+75 terasă
Simina Restaurant clasic 3* 24
Vânătorul Restaurant clasic 4* 40
Total 3.198

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 46


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Sursa: Autoritatea Naţională pentru Turism, Primăria Vatra Dornei

Se observă faptul că din cele 3.198 locuri de alimentaţie publică, 2.675 sunt
aferente restaurantelor clasice (circa 84%), restul de 523 de locuri fiind cumulate de
baruri şi bufete. Din totalul locurilor la mese cele mai multe sunt cele din saloane, doar
10% dintre locuri regăsindu-se pe terase.
Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1,3
- dacă se iau în considerare atât baza de date a ANT, cât şi cea a primăriei Vatra Dornei.
În acest context, cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută, raportul
optim fiind de 1,7 locuri la masă pentru un loc de cazare.
Din punct de vedere al categoriei de clasificare predomină unităţile de 2 stele (17
unităţi), de 3 stele existând 11 unităţi şi 4 unităţi de 4 stele.
De asemenea campingul Autoturist dispune de o terasă cu 20 de locuri, cu
funcţionare sezonieră.


3.2.3. Structuri turistice de tratament
Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în
mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de cea a structurilor
specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor
balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile care dispun
de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de cazare, respectiv
hoteluri şi vile turistice.
Din datele puse la dispoziţie de primăria Vatra Dornei rezultă un număr de 3 baze
de tratament existente în staţiune şi un centru SPA:

Baza de tratament a Complexului Bradul – Călimani


Cea mai mare realizare în plan investiţional a S.C. Dorna S.A, proprietarul
hotelurilor Bradul şi Călimani o reprezintă noua bază de tratament şi agrement, pusă în
funcţiune în primăvara anului 2006, care este printre cele mai
moderne din ţară. Investiţia a vizat atât extinderea şi modernizarea
bazei de tratament din complexul hotelier cât şi înlocuirea în
totalitate a aparaturii medicale şi achiziţionarea în plus a unor
aparate ultraperformante, care conferă posibilitatea realizării de explorări medicale
*
Date preluate de la SC Dorna Sa, SC Sind România SRL, Hotel INTUS

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 47


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

funcţionale (electrocardiografie, oscilometrie, osteodensitometrie, testare glicemie).


Capacitatea – circa 1.500 proceduri/zi.
Oferta de servicii a noii baze de tratament se adresează unui segment mai larg de
turişti, atât celor veniţi la tratament, cât şi celor veniţi pentru odihnă şi relaxare, prin
prestarea următoarelor tipuri de proceduri:
 hidrokinetoterapie în piscină încălzită;
 duş subacval şi duş Jacuzzi;
 duş scoţian;
 masaj general;
 solar;
 saună;
 sală de fitness.

2. Bază de tratament (Hotel Intus) - bază de tratament cu profil cardiovascular;


capacitatea - 540 proceduri/zi

3. Baza de tratament Sind România (Vila Ozon) - bază de tratament pentru


vindecarea sau ameliorarea afecţiunilor cardiovasculare, reumatismale, post traumatice,
neurologice periferice şi centrale; capacitatea - 850 proceduri/zi.

4. Centru SPA (Hotel Alpin)


• piscină;
• jacuzzi;
• sală de fitness;
• saună uscată;
• saună pe aburi;
• solar;
• masaj.

3.2.4. Structuri turistice de agrement


Structurile turistice cu funcţiuni de agrement reprezintă o componentă importantă şi
bine definită în cadrul activităţii de turism. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea
condiţiilor optime pentru distracţie şi recreere, pentru petrecerea plăcută a timpului liber,

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 48


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

fiind indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern şi în special pentru
atragerea unor segmente tot mai mari de turişti.
 Pârtii de schi
1. Pârtia de schi alpin Parc
• pârtie omologată;
• diferenţă de nivel – 150
m;
• lungime – 850 m;
• instalaţii de transport ce
deservesc pârtia: 2 teleschiuri şi un baby schi.
2. Pârtia de schi alpin Telescaun
• pârtie omologată;
• diferenţă de nivel – 400
m;
• lungime – 3000 m;
• instalaţii de transport ce
deservesc pârtia: un telescaun.
3. Pârtia de schi fon Runc: lungime – 2000-5000m.

 Parcul natural - reprezintă o zonă cu valoare peisagistică deosebită, fiind


principalul loc de punere în valoare a
microclimatului staţiunii, întruneşte calităţile
specifice de parc balnear, prin oferirea unor
condiţii optime de odihnă şi refacere în aer
liber, de divertisment şi chiar cură de teren.
Parcul este amenajat cu terenuri de sport,
teren de joacă pentru copii şi vestitul „Foişor”
unde, în fiecare vară, răsună acordurile
fanfarei municipale.

 Cazinoul, un edificiu de mare valoare arhitecturală al oraşului, se află la


marginea parcului, în prezent fiind în stadiu de consolidare şi restaurare. Tot în parc, se
află Catedrala „Sfânta Treime” (construită după anul 1990).

 Alte structuri: patinoar amenajat în parcul staţiunii (vara teren de sport),

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 49


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

stadionul municipal (2 terenuri de fotbal), terenuri de tenis – 3, sală de sport,


facilităţile aferente structurilor de cazare – saune, piscine, săli de fitness, cluburi etc.

3.2.5. Aspecte relevante privind structurile turistice de primire


• în anul 2006, în staţiunea Vatra Dornei existau 60 de unităţi de cazare
deschise circulaţiei turistice, cu excepţia Hotelului Veveriţa şi Cembra, închise pentru
lucrări de renovare;
• cele 60 de unităţi de cazare totalizau 2.472 de locuri;
• structura unităţilor de cazare se prezenta astfel: 22% hoteluri; 65% pensiuni
turistice; 10% vile, 1,5% campinguri şi 1,5% cabane. Cele mai multe locuri (peste 60%)
sunt cele aferente hotelurilor;
• în 2006 existau 32 de structuri de alimentaţie ce înregistrau 3.198 de locuri la
mese;
• circa 84% din totalul locurilor la mese se regăsesc în cadrul restaurantelor
clasice;
• raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este
de 1,3. Prin urmare, cererea pentru acest tip de serviciu turistic este relativ satisfăcută,
raportul optim fiind de 1,7 locuri la masă pentru un loc de cazare;
• din punct de vedere al categoriei de clasificare predomină structurile de
alimentaţie de 2 stele;
• în staţiune există 3 baze de tratament şi un centru SPA care oferă condiţiile
optime pentru tratarea diferitelor afecţiuni sau pentru curele de sănătate;
• posibilităţile de agrement din staţiune sunt dintre cele mai diverse: de la pârtii
de schi şi terenuri de sport, până la facilităţile aferente structurilor de cazare (saune,
piscine etc.).

3.3. Circulaţia turistică


Circulaţia turistică trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosirile
de turişti, înnoptările în structurile de cazare şi durata medie a sejurului. Evoluţia fiecăruia
dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada 2003-2006. De asemenea va fi
studiată provenienţa turiştilor, români sau străini.
În perioada 1990 -1997 turismul dornean a cunoscut o perioadă de regres în ceea
ce priveşte volumul investiţiilor, gradul de ocupare a structurilor de cazare şi, implicit, cifra

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 50


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

de afaceri. După anul 1997 se înregistrează o dezvoltare ascendentă, susţinută şi de


diversificarea componentelor sale: turism balnear, turism montan şi turism activ, iar în
perioada 2000-2002, s-au înregistrat anual circa 60.000 de turişti.
În intervalul 2003-2006 se constată o evoluţie importantă a numărului de turişti
înregistraţi statistic. De la 34.033 de turişti în 2003, în anul 2006 se ajunge la 50.466 de
sosiri, ceea ce înseamnă o creştere cu 48,3%. În structură, evoluţia turiştilor români a
cunoscut ritmuri mai scăzute de creştere, comparativ cu sosirile de turişti străini care au
crescut de mai mult de 2 ori în 2006 faţă de 2003.
Tabel nr.3.5.
Cererea turistică înregistrată în staţiunea Vatra Dornei
Nr. sosiri Nr. înnoptări
Anii
Total Români Străini Total Români Străini
2003 34033 32340 1693 215626 209650 5976
2004 42817 38592 4225 205390 194833 10557
2005 44956 41540 3416 202743 192717 10026
2006* 50466 46899 3567 229071 218510 10561
2006/200 +48,29 +45,02 +110,69
3 % % % +6,24% +4,23% +76,72%

* date provizorii
Sursa: DJS Suceava

Evoluţia sosirilor în staţiunea Vatra Dornei

60000

50000

40000

30000

20000
Total
10000
Români
Străini
0
2003 2004 2005 2006

Grafic nr.3.4.

Deşi din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2003-2006 numărul turiştilor


străini a crescut semnificativ, în structură continuă să deţină o pondere de cel mult 10%

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 51


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

din totalul sosirilor. Cea mai mare pondere înregistrată de turiştii străini a fost în anul
2004, cu 9,8%.

Structura sosirilor de turişti în Vatra Dornei 2006

Străini
7%

Români
93%

Grafic nr. 3.5.

Repartiţia sosirilor relevă o pondere covârşitoare a cazării turiştilor în hoteluri, dar


această situaţie este posibilă şi datorită numărului mult mai ridicat al locurilor de cazare în
hoteluri comparativ cu cele aferente altor structuri turistice de cazare.

Distribuţia sosirilor de turişti pe tipuri de


structuri de primire, 2006

Pensiuni
turistice urbane
Campinguri 10%
2%

Vile turistice
21%

Hoteluri
66%
Hoteluri pentru
tineret
1%

Grafic nr. 3.6.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 52


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Vile turistice înregistrează 21% din totalul sosirilor, în timp ce pensiunile au găzduit
10% din totalul turiştilor staţiunii. Structurile de tip camping şi hoteluri pentru tineret
înregistrează ponderi extrem de reduse, sub 2%. Preferinţa pentru hoteluri se constată
atât la turiştii români, cât şi la cei străini.
Pentru perioada 2003 - 2006 primăria Vatra Dornei a pus la dispoziţie informaţii
statistice referitoare la indicatorul sosiri. Comparativ cu datele oferite de Direcţia
Judeţeană de Statistică Suceava, numărul de turişti din evidenţele primăriei este mult mai
mare. Diferenţele dintre datele primite de la cele două surse se pot datora existenţei unor
structuri de cazare ce primesc turişti, dar care nu sunt clasificate şi ca atare nu sunt
incluse în baza de date a Direcţiei Judeţene de Statistică sau a înregistrării de către
primărie inclusiv a vizitatorilor de o zi din staţiune, în categoria „turişti”.

Tabel nr. 3.6.


Sosiri de turişti în staţiunea Vatra Dornei
Creştere anuală
Anul Nr. turişti
(%)
2003 72.000 -
2004 95.000 +32
2005 120.000 +26,3
2006 165.000 +37,5
2006/2003 +129%

Sursa: Primăria Vatra Dornei

În perioada 2003 - 2006, indicatorul sosiri de turişti a cunoscut o tendinţă pozitivă,


cu creşteri în ritmuri susţinute de la an la an. Raportat la anul de bază 2003, în 2006
numărul de turişti a crescut spectaculos, cu aproape 130%. Această situaţie este
justificată de creşterea interesului turiştilor pentru o staţiune complexă ce oferă un pachet
turistic bogat: sănătate, munte şi o vacanţă activă. Diversitatea formelor de turism ce pot
fi practicate în Vatra Dornei în condiţii foarte bune a atras segmente diverse de turişti, de
la adulţi şi persoane de vârsta a treia pentru turism balnear, până la tineri de toate
vârstele, împătimiţi ai sporturilor montane şi ai aventurii.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 53


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Evoluţia înnoptărilor în staţiunea Vatra Dornei

250000

200000

150000

100000

Total
50000
Români
Străini
0
2003 2004 2005 2006

Grafic nr. 3.7.

Indicatorul înnoptări nu cunoaşte aceeaşi evoluţie ca cel al sosirilor, creşterea


2006/2003 fiind de doar +6,24%. Această creştere destul de scăzută comparativ cu cea a
sosirilor se explică printr-o creştere importantă a înnoptărilor turiştilor străini (+76,7%) dar
o creştere nesemnificativă a înnoptărilor românilor (+4,23%).
În anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor este
de circa 4,6%, în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 95,4% din total.

Tabel nr. 3.7.


Evoluţia duratei sejurului
Durata sejurului
Anii
Total Români Străini
2003 6,34 6,48 3,53
2004 4,80 5,05 2,50
2005 4,51 4,64 2,94
2006* 4,54 4,66 2,96

* date provizorii
Sursa: DJS Suceava

Durata sejurului cunoaşte o scădere pe total circulaţie turistică, dar şi în structură,


atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini. Un sejur de circa 4,5 zile sugerează o
îmbinare a formelor de turism practicate în staţiune, turismul balnear fiind susţinut şi de
alte forme de turism precum turism montan, turismul activ sau cel de week-end care
presupun şederi mai scurte.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 54


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Analiza circulaţiei turistice poate fi completată de studierea provenienţei turiştilor


străini, după ţara de origine.
Cei mai mulţi turişti străini provin din Republica Moldova, 40% din totalul sosirilor.
Cu ponderi mai mici, sub 10%, se situează Germania, Franţa, Italia, Israel, Austria şi
Ucraina. În categoria alte ţări, cu un procent de 21%, intră Olanda, Regatul Unit al Marii
Britanii, Danemarca, Grecia, Spania, Belgia, Elveţia, Turcia, Polonia, Republica Cehă,
Ungaria, Bulgaria, Federaţia Rusă, SUA etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 100
de turişti.

Distribuţia turiştilor străini după ţara de provenienţă,


2006

Franta
Alte ţări
10% Germania
21% 10%
Italia
Ucraina
6%
3%
Austria
Israel
4%
6%

Republica
Moldova
40%

Grafic nr. 3.8.

Ponderea staţiunii Vatra Dornei în circulaţia turistică a judeţului Suceava


Pentru a surprinde importanţa staţiunii Vatra Dornei pentru activitatea turistică din
judeţul Suceava este relevantă ponderea deţinută de cererea turistică a staţiunii în totalul
celei din judeţ.
Tabel nr. 3.8.
Importanţa staţiunii Vatra Dornei pentru jud. Suceava, 2005
Nr. sosiri Nr. înnoptări
Anii
Total Români Străini Total Români Străini
Jud. Suceava 192.120 148.847 43.273 435.199 364.802 70.397
Vatra Dornei 50.466 46.899 3.567 229.071 218.510 10.561
% Vatra Dornei în jud. 26,27 31,51 8,24 52,64 59,90 15,00

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 55


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Suceava

Sursa: INS, DJS Suceava

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia


Judeţeană de Statistică ponderea staţiunii Vatra Dornei în circulaţia turistică a judeţului
Vatra Dornei este de circa 26% pentru sosiri şi peste 50% din înnoptări. Se constată
faptul că atât sosirile, cât şi înnoptările românilor deţin ponderi peste valoarea
corespunzătoare totalului. Prin urmare staţiunea Vatra Dornei deţine un loc important
pentru activitatea turistică din judeţul Suceava.

Indicele de utilizare în Municipiul Vatra Dornei pe tipuri de structuri de cazare


Indicele de utilizare a capacităţii reflectă gradul în care capacitatea de cazare
disponibilă este utilizată şi se determină prin raportarea înnoptărilor la numărul de locuri
disponibile în staţiune.
Tabel nr.3.9.
Evoluţia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare

Structuri de cazare 2003 2004 2005 2006


Hoteluri 44,5 40,8 38,4 42,1
Hoteluri pentru tineret - 12,9 16,7 14,7
Vile turistice 31,6 30,5 29,7 32,8
Campinguri - 7,4 8,1 9,7
Pensiuni turistice urbane 15,0 15,7 15,4 15,8
Total 40,1 35,4 33,0 35,8

* date provizorii
Sursa:DJS Suceava

Se constată o evoluţie oscilantă a gradului de ocupare în Vatra Dornei, dar


tendinţa generală este descrescătoare. Cel mai ridicat indice este cel aferent anului 2003,
când se înregistrează un grad de ocupare de 40,1%. În anul 2006 se ajunge la o rată a
ocupării de 35,8%. În structură, hotelurile înregistrează un grad de ocupare peste medie,
campingurile fiind structurile cu indicele cel mai scăzut, dar justificat de sezonalitatea
activităţii acestor structuri.

****
În urma analizei referitoare la structurile de primire turistică şi la circulaţia turistică
înregistrată în Vatra Dornei, se observă o tendinţă pozitivă a acestei activităţi.
Dezvoltarea pe care a cunoscut-o turismul în ultimii ani este pusă pe seama diversificării
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 56
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

formelor de turism care a condus la lărgirea segmentului căruia i se adresează staţiunea.


Vatra Dornei este promovată de numeroase agenţii de turism care includ staţiunea fie în
pachetele de turism balnear, fie în ofertele lor pentru vacanţe active sau chiar team –
building-uri.

CAPITOLUL IV
PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA
TURISMULUI ÎN STAŢIUNEA VATRA DORNEI

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 57


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

4.1. Premisele dezvoltării turismului


Vatra Dornei este situată într-un ţinut cu puternice rezonanţe etnografice, culturale
şi istorice, cunoscut sub numele de „Ţara Dornelor”. Atractivitate zonei este completată
de un cadru natural unic şi de resurse hidrominerale a căror valoare terapeutică a fost de
mult timp consacrată pe piaţa naţională şi europeană. Menţinerea cererii pentru această
destinaţie în preferinţele turiştilor de toate vârstele şi categoriile dovedeşte că Vatra
Dornei este un „brand” care nu mai are nevoie de foarte multă reclamă.
Zona în ansamblu poartă semnul distinctiv al civilizaţiei, materializată prin clădiri
impunătoare declarate monumente de arhitectură, prin lăcaşe de cult ale căror turle se
înalţă maiestoase spre albastrul cerului, prin arhitectura populară a caselor şi a celorlalte
construcţii ce configurează universul tradiţional local.
Bogăţia de resurse naturale şi antropice conduce spre ideea că aici turismul poate
îmbrăca numeroase funcţii: odihnă şi recreere, tratament balnear, agrement, drumeţie
montană, sporturi extreme, vânătoare şi pescuit sportiv, etc, fiind susţinut de următoarele
oportunităţi sau premise de dezvoltare turistică:
 existenţa unui cadru natural deosebit de atractiv, nepoluat, creat de formele
de relief montane, reţeaua hidrografică cu peisaje încântătoare, întinse păduri seculare şi
elemente climatice favorabile practicării unor variate forme de turism;
 prezenţa unor resurse minerale cu valoare terapeutică, cunoscute şi
valorificate de secole, al căror renume a depăşit graniţele ţării;
 existenţa unui valoros şi extins domeniu schiabil, doar parţial valorificat, cu
posibilitatea dezvoltării şi diversificării prin amenajări specifice, care contrabalansează
profilul balnear al localităţii către o staţiune bivalentă, incluzând şi practicarea sporturilor
de iarnă;
 unicitatea şi valoarea unor elemente sau fenomene naturale cu valoare
ştiinţifică deosebită a determinat includerea acestora în categoria ariilor protejate prin
HG nr. 5/ 2000;
 prezenţa a numeroase obiective culturale cu valoare excepţională, incluse
pe Lista Monumentelor Istorice – Ordinul nr. 2314 / 2004 (Anexa nr. 1);
 încadrarea localităţii într-o arie etnoculturală consacrată, cunoscută sub
numele de „Ţara Dornelor”, care se individualizează prin arhitectură tradiţională, costum
popular, ocupaţii tradiţionale milenare (prelucrarea lemnului, artizanat, creşterea

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 58


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

animalelor, ouă încondeiate ş.a.), grai popular. Toate aceste bogăţii formează o
moştenire cu caracter de unicat care poate atrage tot mai mulţi turişti români sau străini.
4.2. Strategia de dezvoltare a turismului
Resursele naturale deosebite, monumentele de arhitectură valoroase, tradiţii
ancestrale păstrate de generaţii, fac din Vatra Dornei o destinaţie de mare interes pentru
turism. De aceea, autorităţile locale sunt permanent preocupate de viitorul oraşului lor, de
menţinerea acestuia în rândul celor mai atractive staţiuni naţionale şi în competiţie
permanentă pentru aducerea acesteia la standardele turismului european.
Planul local de dezvoltare durabilă al municipiului este într-o continuă adaptare la
noi cerinţe. Prin Programul PHARE 2004 – 2006 CES, a fost realizat un proiect, aflat pe
lista de finanţare, pentru reabilitarea infrastructurii turistice din staţiune, care cuprinde
următoarele activităţi:

1. Reabilitarea zonei centrale a staţiunii


 reabilitări şi modernizări de străzi (Republicii-parţial, Unirii - Parcului, Păcii, G.
Coşubuc, Tudor Vladimirescu)
 modernizări parcări (Bradu – Călimani)
 construire şi amenajare parcări (la baza pârtiei Parc şi la baza pârtiei Veveriţa)
 amenajare alee pietonală str. Republicii (între str. Unirii şi parcarea Bradu –
Călimani) cu alveole de odihnă pe malul râului Dorna.

2. Ecologizarea şi ambientarea parcului central balnear


 refacere alei de promenadă
 regularizare curs „pârâie” şi construirea de facilităţi pentru agrement (ochiuri de
apă şi podeţe)
 amenajare peisagistică (refacere coroane şi plantare arbori ornamentali, cu
valoare peisagistică deosebită)
 construire grup sanitar public
 reamenajare teren de sport/patinaj + achiziţionare instalaţie de gheaţă patinoar
+ construire garderobă
 împrejmuire parc (reparaţii şi împrejmuire nouă asemenea celei existente)
 reabilitare captări de izvoare cu apă minerală (Sentinela şi Ferdinand) şi
reabilitări ansambluri arhitectonice.

3. Reabilitarea şi ecologizarea zonei Negreşti


INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 59
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 modernizare strada Negreşti


 regularizare pârâu Negreşti
 refacere captare izvor Bizom, reamenajare construcţie adăpost izvor şi
amenajare loc pentru odihnă cu parcare auto.

4. Reabilitarea zonei de agrement Lunca Dornelor


 reamenajare lac de agrement
 reabilitare drum acces şi amenajare parcare
 construire teren de sport cu împrejmuire
 construire grup sanitar + vestiare
 construire alei pavate şi podeţ
 refacere împrejmuire zonă de agrement.

5. Amenajarea şi dotarea domeniului schiabil – amenajarea unei noi pârtii de schi


(Veveriţa) şi dotarea acesteia cu instalaţie de transport pe cablu (teleschi) şi instalaţie
de produs zăpadă artificială, inclusiv alimentare cu apă (+staţie pompare) şi rezervor
de apă + achiziţionare maşină de bătut zăpadă (ratrack).

6. Reabilitarea şi ecologizarea zonei de agrement Runc


 modernizare strada Runc (inclusiv prelungire până la pista de schi fond)
 modernizare pistă de role / schi fond
 construire reţea canalizare apă menajeră
 reabilitare terenuri de tenis
 construire grup sanitar + garderobă.

Pe lângă aceste activităţi investiţionale, eligibile prin programul PHARE CES,


Infrastructură turistică, pentru modernizarea staţiunii la standarde europene, mai sunt
necesare şi alte lucrări de amenajare, reabilitare sau diversificare a infrastructurii,
utilităţilor şi structurilor turistice, prezentate pe scurt în continuare.

4.2.1. În domeniul infrastructurii generale


 îmbunătăţirea permanentă a stării tehnice a infrastructurii locale şi a calităţii
serviciilor de alimentare cu apa şi canalizare (prin Programul SAMTID, s-a
realizat un proiect, aflat în derulare, doar pentru zona centrală a staţiunii);

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 60


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 realizarea unei rute ocolitoare a arterei rutiere europene E 58/ E 576 care,
în prezent, traversează staţiunea prin zona centrală şi produce importante
neajunsuri activităţii turistice;
 reabilitarea unor clădiri monument, pentru îmbunătăţirea calităţii
patrimoniului cultural al staţiunii;
 reabilitarea Cazinoului, obiectiv emblematic al staţiunii şi redarea lui în
circuitul turistic, cu destinaţia iniţială, de agrement;
 înfiinţarea unor centre meşteşugăreşti pentru producerea de obiecte
tradiţionale (ouă încondeiate, artizanat, costume populare tradiţionale ş.a.)
şi magazinele aferente, pentru vânzarea lor către turişti.

4.2.2. În domeniul infrastructurii şi a structurilor turistice


 reabilitarea instalaţiilor de alimentare cu apă minerală de la surse, la bazele
de tratament ale hotelurilor;
 modernizarea bazelor de tratament la unele structuri turistice (Sind Rom,
Intus ş.a.) la cerinţele turismului european;
 reabilitarea structurilor de primire turistică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
cazare şi de servire a mesei;
 refacerea studiilor hidro-balneologice a surselor pentru extinderea
posibilităţilor de valorificare terapeutică a acestora
 extinderea amenajărilor pentru domeniul schiabil;
 dezvoltarea şi diversificarea structurilor de agrement şi sportive în staţiune,
adaptată la nivelul structurilor de cazare;
 organizarea de manifestări etnoculturale şi evenimente periodice (lunare)
care să atragă permanent un număr tot mai mare de turişti.

FIŞA STAŢIUNII TURISTICE VATRA DORNEI


Prezentarea criteriilor de atestare în conformitate cu HG nr. 867 / 2006

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 61


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

I. CADRUL NATURAL, FACTORII NATURALI DE CURĂ ŞI CALITATEA


MEDIULUI

1. Amplasarea într-un cadru natural plăcut, fără factori poluanţi


Staţiunea este amplasată într-un areal depresionar intramontan deosebit de pitoresc, fără
de surse de poluare. Teritoriul administrativ al oraşului este acoperit în proporţie de 43,7% (6.217
ha) de vegetaţie forestieră, fapt care contribuie la menţinerea aerului curat şi ozonat, dar şi la
aspecte peisagistice atractive. Raportările anuale ale APM Suceava nu indică, pentru zona
staţiunii, valori crescute ale concentraţiilor maxime admise pentru poluanţii monitorizaţi, în apă,
aer, sol, vegetaţie.

2. Existenţa studiilor şi documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor


naturali de cură (ape minerale, nămol, gaze terapeutice, bioclimat, lacuri terapeutice saline)
din punct de vedere calitativ şi cantitativ
Factorii naturali de cură sunt bioclimatul tonic - stimulent, cu nuanţe de sedare, apele
minerale, mofeta, nămolul de turbă. Valoarea indicelui de stres bioclimatic total, mediu anual,
conform literaturii de specialitate, are valoarea 43. Acest indicator de referinţă, care prezintă
solicitarea globală a climatului asupra organismului, arată că zona este, sub aspect bioclimatic,
favorabilă odihnei şi recreării.
Prezenţa apelor minerale şi a celorlalte resurse terapeutice cunoscute de peste un secol şi
valorificate în scop terapeutic pentru calităţile curative dovedite, au stat la baza dezvoltării
activităţii turistice şi balneare în staţiunea Vatra Dornei. Lucrările hidrogeologice realizate de
societăţi de profil hidrogeologic şi analizele balneologice (chimice, microbiologice şi
farmacodinamice) efectuate de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie,
cât şi cele ale medicilor balneologi din staţiune, în decursul anilor, au reconfirmat calităţile
terapeutice ale acestor surse hidrominerale.

3. Constituirea de perimetre de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a


factorilor naturali de cură, în conformitate cu legislaţia în vigoare
Sunt delimitate pe teren şi pe hărţi / planuri topografice limita perimetrului de protecţie
hidrogeologică şi limita perimetrului de protecţie sanitară a surselor.

II. ACCESUL ŞI DRUMURILE SPRE / ÎN STAŢIUNE

4. Drum rutier modernizat

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 62


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Oraşul Vatra Dornei se află situat pe drumul european E 58/E 576, importantă cale de
acces pentru fluxurile de turişti, înspre staţiune. Aceste artere europene fac legătura între două
provincii istorice ale României (Moldova şi Transilvania), dar şi între puncte de frontieră
reprezentative (Halmeu – RO/UK, Sculeni – RO/MDL), posibile porţi de intrare/ieşire ale turiştilor.

5. Transport în comun între staţiunea turistică şi gara care o deserveşte


Staţiunea are acces direct la calea ferată, fiind deservită de staţia CFR Vatra Dornei,
situată pe linia secundară Suceava - Vama – Vatra Dornei – Ilva Mică, ramificaţie a magistralei
feroviare Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret/punct de frontieră.

6. Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoane de dormit, trebuie să


oprească în gara care deserveşte staţiunea turistică
Trenurile accelerate sau rapide care circulă pe linia Suceava - Vama – Vatra Dornei – Ilva
Mică, cu legătură directă dinspre Bucureşti, Iaşi, Cluj, Oradea sau Timişoara, au în componenţă
vagoane de dormit şi beneficiază de regim de rezervare a locurilor.

III. UTILITĂŢI URBAN – EDILITARE

7. Spaţii comerciale şi pentru activităţi de prestări de servicii: bancă, schimb valutar,


agenţie de turism.
Oraşul Vatra Dornei dispune de numeroase spaţii comerciale pentru produse alimentare şi
nealimentare, filiale BCR, BRD, TRANSILVANIA, RAIFFEISEN, care oferă servicii bancare, de
schimb valutar şi bancomat.
Agenţiile de turism din staţiune sunt:
• Agenţia Ţara Dornelor – Str. 22 Decembrie nr. 1, tel. 0230 /
373.477, fax: 0230 / 375065
• Agenţia SILVADRIA - Str. M. Eminescu, nr. 8, tel: 0230 / 375264
• Agenţia Dorna Balneotur - Str. Republicii, nr. 5A
• Bucovina Vacance Tour - Str. Luceafarul nr. 5, tel: 0230 / 373709,
fax: 0230 / 373 709.

8. Săli de spectacole şi de conferinţe


Sălile de conferinţe se află în incinta unor structuri de primire turistică şi anume:
 Hotel Bradu – telefon: 0230.375 314, număr locuri: 50, aparatură Audio/Video
 Hotel Silva - telefon: 0230.371 033, număr locuri: 18, fără aparatură Audio/Video

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 63


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 Pensiunea Vânătorul (situată pe Dealul Runc) -


telefon: 0744.633 438, număr locuri: 42, aparatura
Audio / Video: fără proiector;
 Pensiunea Poiana Izvoarele (situată la 5 minute cu
transport auto de oraş) - telefon: 0788.827.019, Hotel Bradu

0744.319.246, număr locuri: 30, aparatura Audio /


Video

Pensiunea Vânătorul Pensiunea Poiana Izvoarelor Hotelul Silva

Casa Municipală de Cultură „Platon Pardău” – are o sală multifuncţională „Salonul Alb” în
care au loc simpozioane, expoziţii, dezbateri.

9. Asistenţă medicală permanentă şi mijloc de transport pentru urgenţe medicale


În oraşul Vatra Dornei există un spital municipal, construit în anul 1902 (plus laborator de
analize care acoperă toată gama de servicii medicale), cu 44 medici. La sfârşitul anului 2006,
Ministerul Finanţelor a alocat suma de 500.000 lei pentru construirea unui spital nou în Vatra
Dornei. În oraş mai funcţionează cabinete stomatologice, cabinete medicale particulare şi
serviciul de urgenţă, deservit de Staţia de Salvare locală.

10. Asistenţă medicală balneară, după caz, acreditată conform normelor legale în
vigoare
În cadrul complexului hotelier Bradu – Călimani, a hotelului Intus şi la SC Sind România,
există trei baze de tratament, cu medici specialişti balneologi. În medie, pe zi, în aceste trei baze
de tratament, se efectuează peste 2.900 proceduri, dintre care, cele mai multe sunt proceduri în
care se utilizează sursele hidrominerale şi CO2 mofetic.
Pentru funcţionarea există acreditări de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, conform Legii nr.
343 / mai, 2002 şi a HG 1154 / iulie, 2004.

11. Punct de prim ajutor

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 64


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Primul ajutor este acordat în cadrul Spitalului Municipal, la cabinetele medicale de


specialitate; cazurile care depăşesc competenţele locale sunt trimise cu salvarea la spitalele din
municipiul Suceava.

12. Punct farmaceutic


În oraşul Vatra Dornei funcţionează 7 farmacii.

13. Amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă


Reţeaua stradală a oraşului, inclusiv locurile de promenadă din parcul staţiunii sunt
racordate la sistemul public de alimentare cu energie electrică, fiind iluminate corespunzător pe
timpul nopţii.

14. Apă curentă


Oraşul beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat, având ca surse: captarea
de suprafaţă „Roşu” cu un debit de 140l/sec şi captarea de puţuri subterane Moara Dracului – cu
un debit de 7l/sec. şi care nu necesită tratare chimică. Reţeaua distribuţie a apei are 38 km
lungime, conductele fiind din fontă, oţel şi în mică măsură din azbociment.
Pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă s-a accesat programul de finanţare
nerambursabilă SAMTID, prin care sunt înlocuite conductele pe o lungime de 36 km, va fi
reabilitată staţia de tratare a apei şi se va realiza contorizarea întregului sistem – proiectul este în
derulare.

15. Canalizare centralizată


Sistemul centralizat de canalizare al oraşului cuprinde reţelele de canalizare pentru ape
menajere şi ape pluviale.
Epurarea apelor uzate este asigurată de staţia de epurare mecano-biologică cu o
capacitate de 80 l/sec. Lungimea reţelei de canalizare este de 28 km.
Numărul de utilizatori actuali:
• persoane fizice: 11.520
• persoane juridice: 362.

16. Energie electrică


Alimentarea cu energie electrică a oraşului este de tip reţea, racordată la Sistemul
Energetic Naţional prin Staţia de transformare de 110 / 220 KV, prin intermediul liniilor electrice
- aeriene de 20 KV – LEA – 20 KV

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 65


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

- subterane de 20 KV – LES – 20 KV,


de înaltă, medie şi joasă tensiune care alimentează posturile de transformare 20 / 0,4 KV ale
oraşului. Reţeaua electrică de distribuţie se suprapune peste reţeaua stradală din oraş,
neexistând zone neelectrificate.

17. Dotări tehnice pentru exploatarea, protecţia şi utilizarea resurselor minerale


terapeutice
Staţiunea dispune de 17 surse de apă minerală şi gaz mofetic, din care 11 surse provin
din foraje şi 6 surse din izvoare naturale terapeutice. Aceste surse alimentează Baza de tratament
de la Hotelul Călimani (SC Dorna Turism SRL), care are în concesiune întreg zăcământul
hidromineral; de la aceasta, prin instalaţii specifice, sunt alimentate celelalte două baze de
tratament ale staţiunii şi anume: Baza de tratament Intus (SC Intus SRL) şi Baza de tratament
Ozon (SC Sind Rom SRL). La ultima închidere de rezerve, din anul 2000, rezerva de apă
minerală omologată era de 657 m3/zi.
Pentru anul 2006, situaţia surselor minerale utilizate este următoarea:
 la apă minerală:
• cantitatea de apă minerală pompată – 56.000 m3
• cantitatea de apă minerală utilizată – 22.239 m3 (diferenţa de cantitate
reprezintă pierderi pe instalaţii).
 la CO2 mofetic:
• cantitatea pompată – 6.465 m3

• cantitatea utilizată – 4.665 m3.

Capacitatea bazelor de tratament din staţiune a permis, în anul 2006, efectuarea a peste
2900 de proceduri pe zi, din care mai mult de jumătate sunt proceduri majore constând în băi cu
apă carbogazoasă. Consumul mediu de apă minerală utilizat în bazele de tratament (total 22.239
m3, din care baza Intus - 3.284 m3, baza Sind Rom – 9090 m3) înseamnă mai puţin de jumătate
din cantitatea de apă minerală carbogazoasă pompată, respectiv 39,7%, diferenţa reprezentând
pierderi pe instalaţii.
Pentru delimitarea perimetrului de protecţie hidrogeologică şi a perimetrului de protecţie
sanitară a surselor sunt montate panouri indicatoare şi garduri de protecţie.

IV. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 66


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

18. Numărul minim de locuri în structuri de primire turistice clasificate, cu excepţia


campingurilor

În oraşul Vatra Dornei structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare totalizează


1.779 locuri, în 43 de structuri turistice, conform tabelului de mai jos.

Situaţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe tipuri de unităţi,


la nivelul anului 2006
Nr. unităţi Nr. locuri
Tip unitate
Total 1* 2* 3* 4* Total 1* 2* 3* 4*
Hotel 6 - 3 3 - 1.043 - 422 621 -
Hotel pentru tineret 1 - - 1 - 18 - - 18 -
Pensiune turistică 27 2 22 2 1 255 17 180 22 36
Vilă turistică 7 - 5 2 - 227 - 188 39 -
Camping* 2 - 1 1 - 236 - 220 16 -
TOTAL 43 2 31 9 1 1.779 17 1.010 716 36
TOTAL
fără camping 41 2 30 8 1 1.543 17 790 700 36

Sursa: Autoritatea Naţională pentru Turism


*
locurile de cazare din camping nu sunt luate în considerare în îndeplinirea criteriilor minime

19. Amenajări şi dotări pentru servicii de revigorare în spaţii construite, săli pentru
întreţinere (fitness)
În oraş funcţionează, în cadrul structurilor de cazare, mai multe săli de fitness, spa şi de
revigorare a organismului, astfel:
 la complexul Bradu – Călimani, str. Republicii, nr. 5A - o piscină şi saună
 la Hotel Intus, str. Republicii nr. 5B – sală de fitness
 la Hotel Maestro - o sală de forţă, vibromasaj şi saună
 la Hotel Silva - saună şi o sală de fitness
 la Hotel Alpin, str. T Vladimirescu nr. 5 - piscina, jacuzzi, sauna, sala de fitness,
solar
 la Pensiunea Dornelor - saună şi o sală de fitness
 la Pensiunea Poiana Izvoarelor, str. Popeni, nr. 80 – piscină, saună, sala de fitness
 la SC Sind România, str. Parcului - sala de fitness.

20. Amenajări şi dotări pentru relaxare în aer liber, inclusiv terenuri sportive.
În staţiune există amenajări pentru relaxare în aer liber şi terenuri de sport, dintre care
amintim:

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 67


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 Parcul balnear, dotat cu alei, bănci pentru odihnă şi spaţii verzi, terenuri de sport
(tenis, handbal, minifotbal; iarna, terenul de tenis funcţionează ca patinoar)
 Stadionul municipal cu două terenuri de fotbal
 teren sport Runc (2 terenuri
tenis)
 pista de fond, alergare (5 km
lungime, Dl. Runc)
 Pârtia Parc (3 instalaţii de
transport pe cablu, de 1300 m
lungime, 190 m diferenţa de nivel)
 Pârtia Telescaun ( 3000 m
lungime, 450 m diferenţa de nivel) Teren de tenis – iarna patinoar
 Teren Paint ball - str. Negreşti

21. Terenuri de joacă pentru copii


Pentru copiii veniţi în localitate cu bunicii sau cu părinţii, există amenajate mai multe spaţii
de joacă în Parcul balnear (dotat cu mobilier specific – leagăne, tobogan), dar şi în zona centrală
a oraşului.
Adresa locurilor de joacă este:
• str. Mălinilor
• Aleea Dornelor
• str. Bârnărel
• Calea Transilvaniei
• str. Podu Verde.

22. Parc amenajat


Oraşul beneficiază de un parc balnear
amenajat cu alei, bănci pentru odihnă şi spaţii verzi.
Parcul este aşezat într-un cadru natural atractiv, liniştit şi abundă de vegetaţie, asigurându-se
astfel condiţii pentru relaxare şi recreere în aer liber.

23. Număr minim de trasee turistice montane omologate, marcate şi afişate, dacă
este cazul
Din oraşul Vatra Dornei pornesc spre masivele montane înconjurătoare numeroase trasee
turistice marcate şi omologate (vezi Anexa nr. 2).

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 68


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

În Centrul de informare al staţiunii, situat lângă Primărie, funcţionează şi serviciul


SALVAMONT, care a realizat numeroase materiale de informare şi promovare turistică, între care
şi hărţi montane ale masivelor adiacente, cu traseele marcate şi alte informaţii utile legate de
acestea.

24. Bază pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, dacă este cazul
Apele minerale din staţiunea Vatra Dornei sunt utilizate fie în cură internă, prin buvetele
amenajate în Parcul balnear, fie în cură externă, în cele trei baze de tratament, care au
amenajate secţii de băi carbogazoase şi de hidroterapie.
Principalele proceduri aplicate în bazele de tratament ale staţiunii sunt:
g) Tratamente cu factori naturali
 băi carbogazoase cu apă minerală
 inhalaţii cu ape sulfuroase
 mofete cu gaz CO2 natural
 tratamente ginecologice cu nămol
 împachetări şi cataplasme cu nămol de turbă
h) Hidroterapie
• băi de plante medicinale
• băi parţiale, afuziuni alternante
• duş subacval
i) Electroterapie
• curenţi diadinamici
• ionogalvanizări
• curenţi interferenţiali, exponenţiali
• ultrasunete
• laser terapeutic
• solux simplu sau cu filtru
• ultraviolete generale şi în doze eritem
• băi galvanice şi faradice
• magnetodiaflux
j) Kinetoterapie şi recuperare
masaj uscat, reflexogen şi presopunctură
cultură fizică medicală la sală, elongaţii vertebrale, bicicletă ergometrică
bazin kinetoterapie
cura de teren
k) Pneumoterapie
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 69
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

⇒ aerosoli şi inhalaţii cu ape minerale şi substanţe medicamentoase


g) Mofetă artificială.

Funcţia de bază a staţiunii turistice este în prezent cea balneară. Bioclimatul tonic –
stimulent cu nuanţe de sedare, la care se adaugă aerul puternic ozonat, creat de pădurile de
conifere şi aeroionizat uşor negativ şi un mediu curat, neafectat de noxe, reprezintă factori
naturali de cură favorabili activităţii turistice. Valoarea indicelui de stres bioclimatic total, mediu
anual (43), recomandă zona pentru odihnă şi recreere.

25. Amenajări şi dotări pentru plimbări sau pentru practicarea sporturilor nautice,
dacă este cazul
Nu este cazul.

26. Localităţile sau părţile de localităţi care dispun de condiţii pentru practicarea
schiului trebuie să aibă amenajată cel puţin o pârtie de schi omologată şi mijloacele de
transport pe cablu corespunzătoare

Oraşul Vatra Dornei beneficiază şi de amenajări specifice practicării sporturilor de iarnă:


• pârtia Parc - 3 instalaţii de transport pe cablu, de 1300 m lungime,
190 m diferenţa de nivel
• Pârtia Telescaun (3.000 m lungime, 450 m diferenţă de nivel), cu
transport pe cablu aferent
• Pârtia de schi fond alergare, 5 km lungime, Dl. Runc (pistă betonată
în formă de cifra „8”)
• Pârtie de săniuş, adiacentă Pârtiei Parc.
Datorită existenţei unui domeniu schiabil important, deşi prea puţin valorificat, oraşul a
dezvoltat şi o a doua funcţie turistică, devenind astfel o staţiune bivalentă, o destinaţie deja
consacrată pentru sporturile de iarnă.
Pentru diversificarea ofertei de agrement şi implicit pentru creşterea atractivităţii zonei,
autorităţile locale au în vedere posibilitatea amenajării unor noi pârtii de schi şi a transportului pe
cablu aferent.

27. Localităţile sau părţile de localităţi de pe litoral trebuie să dispună de plajă


amenajată, posturi de salvare acvatică - salvamar şi posturi de prim ajutor
Nu este cazul.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 70


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

28. Localităţile montane trebuie să dispună de servicii de salvare montană -


salvamont
În cadrul primăriei oraşului Vatra Dornei
funcţionează serviciu de salvare montană –
SALVAMONT, împreună cu Centrul de informare
turistică.
În perioada de iarnă, acest serviciu
funcţionează şi la baza pârtiei Runc, pentru
acordarea de prim ajutor în cazuri de accidente.

29. Organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive

Festivaluri permanente:

 februarie: Serbările zăpezii


 iunie: Muzritm - festival de muzică uşoară pentru copii şi adolescenţi
 iulie: Zilele municipiului Vatra Dornei
 august: Festivalul de teatru "ZILELE TEATRALE DE VARA", ediţia a VI-a
 septembrie: Festivalul naţional al teatrelor de păpuşi - "CĂSUŢA DIN POVEŞTI"
 octombrie: Festivalul naţional al teatrelor populare "Ion Luca"
 27-28 decembrie: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă - "PORNIŢI PLUGUL,
FEŢI FRUMOŞI "

V. INFORMARE ŞI PROMOVARE TURISTICĂ

30. Centre de informare şi promovare turistică, cu personal permanent care să


deservească exclusiv centrul

Într-o clădire adiacentă Primăriei Vatra Dornei funcţionează Centrul de informare turistică,
împreună cu serviciul SALVAMONT. Personalul este angajat permanent şi se află în structura
Primăriei.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 71


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

31. Asigurarea legăturii permanente on-line între structurile de primire turistică cu


funcţiuni de cazare şi centrul de informare şi promovare turistică

Între Centrul de informare turistică, al cărui sediu este situat în zona centrală a oraşului,
adiacent E 58/E576, şi structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, există o legătură
permanentă, asigurată prin serviciul INTERNET.
Pentru turiştii care sosesc în staţiune, fie cu mijloace auto, fie cu trenul - prin staţia CFR
Vatra Dornei, angajaţii Centrului de informare le stau la dispoziţie cu date privind posibilităţile de
cazare şi masă, materiale grafice (hărţi, pliante), modalităţi de recreere şi divertisment, legături de
transport auto şi CFR, alte informaţii legate de arealul turistic Vatra Dornei, ghizi montani.

32. Realizarea de materiale de promovare a staţiunii turistice şi a zonei

La Centrul de informare turistică s-au realizat numeroase materiale de informare şi


promovare turistică, hărţi turistice montane cu traseele aferente (vezi Anexa nr. 2).
În anul 2006 echipa SALVAMONT a refăcut marcajele tuturor traseelor turistice din
masivele Călimani, Rarău – Giumalău, Bistriţei şi Suhard şi a realizat documentaţia necesară
omologării acestora.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 72


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

33. Semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare şi informare

Pe teritoriul oraşului există plăcuţe indicatoare de orientare pentru traseele şi obiectivele


turistice şi panouri informative pentru structurile de primire turistică.

Anexa nr. 1 / HG 1122 / 2002

CRITERII MINIME PENTRU ATESTAREA STAŢIUNILOR TURISTICE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 73


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Nr. Staţiuni turistice de interes naţional


Criteriul
crt. necesar existent
0 1 3 4
Cadrul natural, factorii naturali de cură şi
I.
calitatea mediului
1. Amplasarea într-un cadru natural fără factori poluanţi x da
Existenţa studiilor şi documentelor care atestă prezenţa
şi valoarea factorilor naturali de cură (ape minerale,
2.
nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din punct de
x da

vedere calitativ şi cantitativ


Constituirea perimetrelor de protecţie ecologică,
3. hidrogeologică şi sanitară a factorilor naturali de cură, în x da
conformitate cu legislaţia în vigoare
II. Accesul şi drumurile spre / în staţiune
4. Drum rutier modernizat x da (E 58 / E576)
Transport în comun între staţiunea turistică şi gara care nu este cazul,
5.
o deserveşte
x gara se află în centrul staţiunii
Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv − staţia CFR Vatra Dornei
− trenurile au vagoane de dormit şi
6. vagoanele de dormit, trebuie să oprească în gara care x beneficiază de regim de rezervare a
deserveşte staţiunea turistică locurilor
III. Utilităţi urban-edilitare
− spaţii comerciale
Spaţii comerciale şi pentru activităţi de prestări de
7.
servicii: bancă, schimb valutar, agenţie de turism x − filiale BCR, BRD, Transilvania,
Raiffeisen
 sală de spectacole şi conferinţe
8. Săli de spectacole şi de conferinţe x  4 săli de conferinţe care totalizează
140 locuri
Asistenţă medicală permanentă şi mijloc de transport
9.
pentru urgenţe medicale
x da

Asistenţă medicală balneară, după caz, acreditată


10.
conform normelor legale în vigoare
x da

11. Punct de prim ajutor - da


12. Punct farmaceutic x da (7 farmacii)
13. Amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă x da
14. Apă curentă x da
15. Canalizare centralizată x da
16. Energie electrică x da
Dotări tehnice pentru exploatarea, protecţia şi utilizarea
17.
resurselor minerale terapeutice
x da

IV. Structuri de primire turistice şi agrement


Număr minim de locuri în structuri de primire turistice - existente 1.543 locuri clasificate în
18.
clasificate, cu excepţia campingurilor 500 hoteluri, vile şi pensiuni turistice
0 1 3 4
Amenajări şi dotări pentru servicii de revigorare în spaţii 5 săli de fitness, 3 piscine, 5 saune şi
19.
construite, săli pentru întreţinere (fitness) x alte amenajări pentru întreţinere
• parc balnear cu alei de promenadă şi
trasee pentru cură de tern
Amenajări şi dotări pentru relaxare în aer liber, inclusiv
20.
terenuri sportive 5 • 3 terenuri de tenis
• 2 terenuri de fotbal
• 1 teren de sport în parcul balneare
da
(str. Mălinilor, Aleea Dornelor, str.
21. Terenuri de joacă pentru copii 5 Bârnărel, Calea Transilvaniei, str. Podu
Verde)
parc balnear amenajat
22. Parc amenajat x

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 74


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

 5 trasee turistice montane în M-ţii


Giumalău
Număr minim de trasee turistice montane omologate,  2 trasee în Munţii Bistriţei
23.
marcate şi afişate, dacă este cazul
4  1 traseu în Munţii Suhard
 6 trasee montane în Munţii
Călimani
Bază pentru valorificarea resurselor naturale
24.
terapeutice, dacă este cazul
x da (3 baze de tratament balnear)

Amenajări şi dotări pentru plimbări sau pentru nu este cazul


25.
practicarea sporturilor nautice, dacă este cazul
x
Localităţile sau părţile de localităţi care dispun de da
condiţii pentru practicarea schiului trebuie să aibă (2 pârtii schi alpin 1 pârtie schi fond, 1
26.
amenajate cel puţin o pârtie de schi omologată şi
x pârtie de săniuş şi 4 instalaţii de
mijloacele de transport pe cablu corespunzătoare transport pe cablu)
Localităţile sau părţile de localităţi de pe litoral trebuie
27. să dispună de plajă amenajată, posturi de salvare x nu este cazul
acvatică - salvamar şi posturi de prim ajutor
Localităţile montane trebuie să dispună de servicii de
28.
salvare montană - salvamont
x da

29. Organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive x da


V. Informarea şi promovarea turistică
Centre de informare şi promovare turistică, cu personal
30.
permanent care să deservească exclusiv centrul x da

Asigurarea legăturii permanente on-line între structurile


31. de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi centrul de x da
informare şi promovare turistică
Realizarea de materiale de promovare a staţiunii
32.
turistice şi a zonei x da

Semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de


33.
orientare şi informare x da

BIBLIOGRAFIE

Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. Ed. ALL,


1. Berlescu Elena Bucureşti, 1996.
Monumente religioase. Biserici şi mănăstiri celebre din
2. Constantinescu R., Sfârlea M. România. Ed. Editis, Bucureşti, 1994.
Ghid - Atlas al monumentelor istorice. Ed. Sport - Turism
3. Cucu V., Ştefan M.
Bucureşti, 1979.
4. Ghinea D. Enciclopedia geografică a României. Ed. Enciclopedică,

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 75


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

Bucureşti, 2002.
Studiu hidrogeologic pentru optimizarea zăcământului
hidromineral carbogazos Vatra Dornei - judeţul Suceava.
5. Niculescu Gabriela
IAFAAB – Atelier de Proiectare (Proiect nr. 5874) Bucureşti,
1990.
6. Minciu Rodica Economia turismului. Editura Uranus, Bucureşti, 2000.
Munţii Suhard. Colecţia Munţii noştri. Ed. Sport - Turism
7. Popescu – Argeşel I.
Bucureşti, 1983.
Apele minerale şi termale din România. Ed. Tehnică,
8. Pricăjan A.
Bucureşti, 1972.
Dicţionar de artă populară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,
9. Stoica Georgeta, Petrescu P.
1997.
10. Teodoreanu Elena, Dacos – S. Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport -
Mariana, Voiculescu Camelia, Enache
L. Turism, Bucureşti, 1984.
Cura balneoclimatică în România. Ed. Sport – Turism,
11.Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L.
Bucureşti, 1984.
Plan local de dezvoltare durabilă. Municipiul Vatra Dornei.
12. *****
Primăria municipiului Vatra Dornei, 2004.
13. ***** Date preluate de la Primăria Oraşului Vatra Dornei
14. ***** Plan Urbanistic General. Oraşul Vatra Dornei, 2006.
Date preluate de societăţile de turism SC Dorna Turism SA,
15. *****
SC Sind România SRL Vatra Dornei, SC Intus SRL.
Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de
16. Institutul Naţional de Statistică
cazare în anul 2005
17. Institutul Naţional de Statistică Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie 2005
18. Institutul Naţional de Statistică Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 2002
19. Institutul Naţional de Statistică Anuarul Statistic al Judeţului Suceava, 2005
20. Autoritatea Naţională pentru Turism Bază de date
21. ***** Pagină INTERNET www.adrnordest.ro
22. ***** Pagină INTERNET www.bucovinatravel.com
23. ***** Pagină INTERNET www.bukovina.ro
24. ***** Pagină INTERNET www.cabanaschiori.ro
25. ***** Pagină INTERNET www.cazarevatradornei.ro
Pagină INTERNET
26. *****
www.cazari.ro/pensiunea_dornelor_vatradornei.htm
27. ***** Pagină INTERNET www.dornaturism.ro
28. ***** Pagină INTERNET www.hotel.vatra.dornei.tourneo.ro
29. ***** Pagină INTERNET www.hotel.silva.tourneo.ro
30. ***** Pagină INTERNET www.listafirme.ro
31. ***** Pagină INTERNET www.mfinante.ro
32. ***** Pagină INTERNET www.romturism.ro
33. ***** Pagină INTERNET www.taradornelor.ro
34. ***** Pagină INTERNET www.turistinfo.ro/vatra_dornei
35. ***** Pagină INTERNET www.vacanteinbucovina.ro
36. ***** Pagină INTERNET www.vatradornei.go.ro
37. ***** Pagină INTERNET www.vatra-dornei.ro

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 76


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

ANEXE
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 77
Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

1. Lista monumentelor istorice, actualizată / Ordinul nr. 2314 /


2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor

2. Trasee turistice montane omologate


(Munţii RARĂU - GIUMALĂU, Munţii CĂLIMANI, Munţii
SUHARD, Munţii BISTRIŢEI)

3. Structuri turistice cu funcţiuni de cazare – Tabel


centralizator

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 78


Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional

HĂRŢI, PLANŞE DESENATE

1. Hărţi, Pliante de promovare turistică


2. Planul Urbanistic General. Harta de încadrare în teritoriu

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI 79