PROIECT DE LECȚIE

DATA: 16 martie 2018.

UNITATEA ȘCOLARĂ: Școala Fărcaș - Dolj.

CLASA: a VIII-a.

PROFESOR: Băluțescu Marius Petrișor.

ARIA CURRICULARĂ: Om și Societate.

DISCIPLINA: Istoria Românilor.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: România între democrație și autoritarism.

SUBIECTUL LECȚIEI: Monarhia constituțională și partidele politice; principalele

guvernări.

TIPUL LECȚIEI: Mixtă.

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de clasă.

TIMPUL: 50 de minute.

COMPETENȚE GENERALE:

*1. Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate (de avut în

vedere, în mod facultativ);

*3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

COMPETENȚE SPECIFICE:

* 1.2 - Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spațiul românesc
în Epoca modernă și în secolul al XX-lea, în diferite situații de comunicare scrisă
sau orală;

* 3.7 – Stabilirea unor relații între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă și
din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice;
* 3.8 – Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă și în
secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice.

COMPETENȚE DERIVATE/OPERAȚIONALE:

a. cognitive:

C.d.1 – să identifice sensul unor termeni istorici: monarhie constituțională,

ideologie, criză dinastică etc.;

C.d. 2 – să analizeze, pe baza surselor, diverse aspecte ale activității principalelor

partide politice;

C.d.3 – să explice evoluția monarhiei în perioada interbelică;

b. psiho-motorii/procedurale:

C.d.4 – să lectureze și să comenteze diverse surse istorice privitoare la viața

politică interbelică;

C.d.5 – să formuleze puncte de vedere privitoare la evoluția monarhiei în aceeași

perioadă;

C.d.6 – să structureze informațiile lecției într-o schemă logică de idei.

c. atitudinale/comportamentale:

C.d.7 – să manifeste deschidere către diverse opinii și puncte de vedere;

C.d.8 – să învețe prin cooperare cu colegii;

C.d.9 – să efectueze sarcinile de lucru individuale și în perechi.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1.Resurse procedurale: organizarea elevilor – se va face atât frontal cât și pe grupe

după tipicul „coleg-coleg”; observarea sistematică a elevilor;

- metode: expunerea; brainstormingul; conversația euristică; învățarea prin

descoperire, problematizarea;
2. Resurse materiale:

* manualul;

* bibliografie:* „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri” – Neagu

Djuvara;

* „O istorie sinceră a poporului român” – Florin Constantiniu;

* Hartă istorică.

NIVELUL INIȚIAL AL CLASEI: elevii au nivel mediu al cunoștințelor.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI:

ETAPELE LECȚIEI ACTIVITATEA ACTIVITATE METODE/PROCEDEE

PROFESORUL A ELEVILOR
UI

1. Momentul - Consemnarea
organizatoric. – 4 absențelor și
minute. organizarea
elevilor pentru
lecție;
Se pregătesc
- Se verifică pentru lecție.
dacă există
toate condițiile
pentru
desfășurarea în
condiții optime
a lecției:
manual, surse
bibliografice,
hartă.

2. Reactualizarea/evocare Profesorul trece

a cunoștințelor în revistă,
anterioare.- 7 minute. împreună cu
elevii, ideile de Elevii trec în Conversație euristică;
bază ale lecției revistă
anterioare; principalele
Pune o serie de idei ale lecției
 întrebări legate anterioare și
de principalele răspund la
reforme ale întrebările Brainstorming.
perioadei profesorului.
interbelice și
privitoare la
principalele
ideologii
politice.

C.d.:1,6,8.

3. Anunțarea titlului noii Profesorul

teme; captarea atenției anunță noua
elevilor. – 2 minute. temă și scrie
titlul acesteia ăe Ascultă și
tablă: notează titlul
Monarhia lecției în
constituțională caiete.
și partidele
politice;
principalele
guvernări.

4. Prezentarea noului Profesorul

conținut; dirijarea prezintă
învățării; realizarea principalele
feed-backului. – 30 de evoluții dle
minute. monarhiei
constituționale
în perioada
interbelică; Elevii sunt
prezintă rolul atenți la
explicațiile Expunerea/Prelegerea/Explic
deosebit jucat în
profesorului; ația;
viața politică de
Regina Maria;
apoi, prezintă
aspectele Analizează
principale sursele
legate de criza istorice
dinastică; pentru aș
forma
Ulterior, explică Învățarea prin descoperire;
propriile
de ce P.N.L. și
puncte de
P.N.Ț. au vedere;
constituit
principalele Problematizarea.
partied politice;
rolul jucat de
caestea în viața
politică; * în
măsura Notează în
timpului, va caiete ideile de
explica și rolul bază ale
jucat de unele lecției.
personalități
politice, ca de
exemplu: Ion
I.C. Brătianu;

Va face, apoi, o
prezentare a
principalelelor
guvernări ale
celor două
partied; va
ridica problema
împrumuturiloe
externe
realizate în
perioada
guvernării
țărăniste și va
discuta cu elevii
asupra
oportunității
acestor
împrumuturi.

* În măsura
timpului, va
aduce în atenția
elevilor
guvernarea
servilă a lui Gh.
Tătărăscu și va
desprinde,
împreună cu
elevii,
 consecințele
acesteia.

C.d.:
1,2,3,4,5,6,7,8,9.

5. Fixarea cunoștințelor; Cu ajutorul

evaluarea acestora. – 5 schemei lecției,
minute. profesorul cere
elevilor să
recapituleze
ideile de bază; Elevii trec în Conversația euristică;
revistă ideile
Va evalua de bază ale
gradul de lecției și
receptarea a răspund la
noilor întrebările Învățarea prin descoperire.
conținuturi. profesorului.

C.d.: 6,8.

* 6. (Suplimentar, în măsura Profesorul va

timpului și a gradului de discuta cu elevii
interes manifestat de elevi) – pe marginea
Transferul noilor cunoștințe în chestiunii
viața cotidiană.- 3-5 minute din privitoare la
timpul alocat prezentării noului împrumuturile Elevii
conținut. externe participă la
realizate de dezbatere, Problematizare prin
România în exprimându-și incidentul critic.
perioada propriile
interbelică, opinii.
cerând elevilor
să realizeze o
comparație cu
situația din
zilele noastre,
plecând de la
problema
consecințelor pe
termen lung a
îndatoririi
externe a țării.
 C.d.:7,8.

SCHEMA LECȚIEI

* în perioada interbelică, monarhia a îmbrăcat forma constituțională;

* un rol major a jucat în viața politică Regina Maria; de notat vizita sa în S.U.A. care a
făcut o mare impresie în epocă;

* din păcate, un rol nefast a avut prințul Carol; mai întâi a renunțat la tron, provocând
criza dinastică, apoi, în 1930 a devenit rege sub numele de Carol al II-lea, manifestând
înclinație spre autoritarism;

* în plan politic, cele mai importante partied au fost P.N.L. și P.N.Ț.;

* acestea au avut, de altfel, cele mai importante guvernări din perioada interbelică;

* din nefericire, guvernarea țărănistă s-s suprapus cu criza economic din 1929-1933; în
timpul acesteia, guvernele țărăniste au efectuat împrumuturi externe, care au dus la
instituirea controlului externa supra finanțelor României prin „Planul de la Geneva”;

* o altă guvernare controversată a fost cea liberală dintre 1934-1937, în frunte cu Gh.
Tătărăscu, care a fost extrem de docil față de Regele Carol al II-lea; de altfel, s-a făcut
„remarcat” prin expresia: „Se face Majestate!”

FIȘĂ DE LECTURĂ/LUCRU
1. „Democrația românească interbelică nu trebuie, în niciun
caz, idealizată. A prezentat grave lipsuri, legate de
falsificarea rezultatelor alegerilor (vezi lucrarea lui C.
Argetoianu), legate de „prima electorală”, de lipsa de
educație politică a electoratului. Unde mai punem că foarte
mulți oameni nu știau carte și puteau fi ușor manipulați:”

- Valeriu Florin Dobrinescu –

„România în relațiile internaționale în perioada
interbelică”, notițe de curs.

2. „Cu cât trece timpul, românii au tendința să idealizeze

trecutul. Așa se petrece și cu perioada interbelică.”

- Emil Hurezeanu – articol în

revista „Lumea”, anul 2003.

3. „Despre ce democrație putem vorbi în România interbelică?

Ați citit vreodată însemnările lui Grigore Gafencu sau ale lui
C. Argetoianu?”
- Cristian Tudor Popescu –
discuție la un post Tv, în 2003.