CONTRIBUŢIA MITROPOLIŢILOR ROMÂNI LA DEZVOLTAREA CULTURII NAŢIONALE
Mitropolitul Varlaam
- De tânăr s-a călugărit la Mănăstirea Secu.
- A fost ales mitropolit din slujba de egumen
al Mănăstirii Secu în anul 1632.
- A sfinţit mânăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” –
ctitoria domnitorului Vasile Lupu (1639).
- A contribuit la înfiinţarea Colegiului de la
Iaşi (1640) – prima şcoală superioară din
Moldova.
- A avut un rol important în pregătirea
Sinodului de la Iaşi (1642) în care s-a aprobat
Mărturisirea de Credinţă a lui Petru Movilă.
- A pus bazele primei tipografii din Moldova
unde a tipărit cărţile sale: “Cazania”(1643),
“Şapte Taine ale Bisericii” (1644), “Răspuns
la Catehismul Calvinesc” (1645).
- În timpul păstoririi sale a fost sfiinţită
Mânăstirea “Sfinţii Trei Ierarhi”, fiind aduse
aici moaştele Sfintei Parascheva (1641).
- A fost propus pentru scaunul patriarhal de
Constantinopol (1639).
- Moare în anul 1657 şi este îmormântat lângă
zidul de sud al Mânăstirii Secu, judeţul Neamţ
- Ctitor al culturii noastre şi unul din creatorii
limbii literare româneşti.
- Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
l-a canonizat în anul 2007, cu zi de prăznuire
30 august.
Mitropolitul Dosoftei Mitropolitul Antim Ivireanul
- S-a născut în jurul anului 1624, într-o familie
românească, originară, din Suceava.
- A fost mai întâi monah la Mânăstirea
Probota (1649), episcop de Huşi (1658),
episcop al Romanului (1669), iar în 1671 a
fost ales mitropolit al Moldovei.
- A tradus pentru prima oară în limba română
„Istoriile” lui Herodot.
- A tradus prologul dreamei „Erofilii” din
greceşte în româneşte – prima traducere în
româneşte a unei lucrări din dramaturgia
universală.
OPERA: - Tipărituri: „Psaltirea în versuri”
(1673) - prima încercare de versificare în
limba noastră; „Dumnezeiasca Liturghie”
(1679); „Viaţa şi petrecerea Sfinţilor” (4
volume, 1682 – 1686);
- Manuscrise: „Mărgăritare” (40 de cuvântări);
„Dogmatica” Sf. Ioan Damaschin.
- Datorită vitregiei vremurilor a fost exilat în
Polonia (1686), unde a şi murit în 1693.
- Primele traduceri în versuri în limba română
precum şi cărţile de slujbă în limba noastră, îl
aşează pe mitropolitul Dosoftei în rândul
marilor ctitori şi creatori ai limbii literare
româneşti.
- Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
l-a canonizat în anul 2005, cu zi de prăznuire
13 decembrie.
- S-a născut în Iviria (Georgia de azi) în jurul
anului 1650, ia la noi în ţară a fost adus de
domnitorul C.Brâncoveanu, în jurul anului
1690.
- A fost ales episcop al Râmnicului în 1705,
iar mitropolit al Ţării Româneşti pe 22
februarie 1708.
- A fost un mare cărturar poliglot (vorbea
limba greacă, slavona veche, turca, araba şi
româna) şi artist(caligraf, gravor, pictor,
sculptor în lemn).
- A tipărit 63 de cărţi în limba română, greacă
şi georgiană (21 dintre ele erau în limba
română).
- A introdus pentru totdeauna limba română în
slujba bisericească.
- Opera: - Tipărituri: „Liturghier”şi
„Molitvelnic” – primele ediţii din Muntenia
(1706); „Psaltirea”
- Lucrări în manuscris: „Chipurile Vechiului şi
Noului Testament” „Didahiile”(carte de
predici şi învăţături) – lucrare originală;
- este ctitorul bisericii cu hramul „Toţi Sfinţii”
din Bucureşti (Biserica Antim).
- Exilat din ţară, a fost ucis după 22 decembrie
1716 de soldaţii turci care-l escortau şi care iau
aruncat rupul în râul Tungia din Bulgaria.
- Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat