 Clasificarea normelor juridice: dupa caracterul conduitei prescrise, normele juridice se pot imparti in: norme juridice

imperative si dispozitive:
o Normele imperative: impun o conduita, care poate consta intr o actiune sau o abtinere, partile putand sa aleaga doar
conduita impusa de lege; acestea se subdivid in: norme onerative si prohibitive;
o Normele dispozitive: nu impun o anumita conduita, ci permit o anumita conduita, fara a o impune sau sau suplinesc
vointa partilor, atunci cand aceasta nu este exprimata. Acestea se subdivid in norme permisive si norme supletive;
 Interpretarea normelor juridice: operatiunea de stabilire a continutului si sensului normelor juridice;
 Dupa criteriul persoanei/ instit. De la care provine, exista interpretarea oficiala, care are caracter general obligatoriu si
interpretarea jurisdictionala, care provine de la organul de jurisdictie, a carei obligativitate priveste numai speta respectiva;
o Exista si o intepretare data de doctrina sau interpretarea prin pledoaria avocatului, aceasta neavand un caracter
obligatoriu;
 Modalitatile de aplicare a legii/normelor juridice:
o Aplicare in timp: legea se va aplica in intervalul de timp cat este in vigoare;
 La 3 zile dupa publicarea in monitorul oficial;
 Alta data mentionata expres in cuprinsul legii;
o Abrogarea/ iesirea din vigoare:
 Expresa: exista o mentiune expresa in noua lege;
 Implicitia: nu exista o mentiune expresa, insa noul continut cuprinde in aceeasi materie norme juridice
diferite din vechiul text;
 Principii:
o Principiul neretroactivitatii legii civile noi
o Principiul aplicarii imediate a legii civile noi
o Adagiul este: tempus regit actum;
 Aplicarea in spatiu:
o Dimensiune interna;
o Dimensiune internationala;
 Aplicarea asupra persoanelor: fizice si juridice;
o Legi care se aplica ambelor categorii
o Legi care se aplica doar persoanelor fizice;
o Legi care se aplica doar persoanelor juridice;
 Raportul juridic: relatia sociala, cu un caracter patrimonial/nepatrimonial;
o Elemente: partile, continutul, obiectul;
o Ex: raportul juridic de vanzare-cumparare:
 Partile sunt vanzatorul si cumparatorul
 Continutul este dat de drepturile si obligatiile partilor
 Obiectul este comportamentul partilor in raport cu bunul

 Tipuri de drepturi:
o Drepturi civile absolute
o Drepturi civile relative
 Dupa natura continutului drepturilor subiective civile, exista:
o Drepturi subiective civile patrimoniale
o Drepturi subiective civile nepatrimoniale;
 In functie de natura obligatiei, drepturile civile patrimoniale se subdivid in:
o Drepturi reale
o Drepturi de creanta
 Obligatii civile: legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului.
 Indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv
corelativ
o Obligatia de a da
o Obligatia de a face
o Obligatia de a nu face
 Subiecte ale raportului juridic: persoane fizice/juridice;
o Persoanele juridice: elemente constitutive – orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine-statatoare
si un patrimoniu;
o Persoanele juridice de drept public se infiinteaza prin lege;
o Participa in nume propriu la circuitul civil si raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii;
o Persoana juridica se infiinteaza prin: actul de infiintare
 Capacitatea civila a persoanei fizice:
 o Capacitatea de folosinta: aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile;
o Incepe la nastere – se termina la moarte;
o „ce naiba sunt regulile astea la copii lmao?”
o in cazul in care o persoana este disparuta, aceasta poate fi declarata moarta dupa cel putin 2 ani;
 Capacitatea de exercitiu a pesoanei fizice:
o Aptitudinea de a incheia singura acte juridice civile;
o capacitate de folosinta + discernamant;
o este deplina cand persoana devine majora;
o in cazuri exceptionale se poate recunoaste prin tutela si la varsta de 16 ani;
 Exista 3 etape a capacitatii de exercitiu:
o Lipsa acesteia – pana la varsta de 14 ani;
o Restransa – 14-18 ani;
o Deplina – 18+ ani; (exceptii: minorul casatorit sau capacitatea de exercitiu anticipata);
 Capacitatea de folosinta a persoanei juridice:
o Dobandesc aceasta la data inregistrarii lor in Registrul Comertului;
o Capacitatea de folosinta anticipata: pot chiar de la data actului de infiintare sa dobandeasca drepturi;
o Pot avea orice drepturi si obligatii civile, in afara celora care pot apartire decat persoanei fizice;
o Specialitatea capacitatii de folosinta: persoanele juridice fara un scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si
obligatii care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege;
o Incetarea: declararea nulitatii, fuziune, divizare totala, dizolvare;
 Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice:
o In cazul pj, capacitatea de exercitiu incepe o data cu cea de folosinta si se termina in acelasi timp;
 Obiectul raportului juridic: conduita partilor; aceasta se exercita in raport de bunuril bunul fiind obiectul derivat al raportului
juridic;
 Bunurile: lucrurile corporale sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial
 Tipuri de bunuri:
o Bunuri imobile:
 Prin natura
 Prin destinatie
 Prin determinarea legii
o Bunuri mobile:
 Prin natura lor
 Prin anticipatie
 Prin determinarea legii
 Profesionistul: orice persoana care exploateaza o intreprindere;
 Profesionistii care desfasoara activitati economice trebuie sa se inregistreze in Registrul Comertului;
 Persoanele fizice pot desfasura activitati economice in una din urmatoarele forme:
o Ca persoana fizica autorizata
o Ca titular al unei intreprinderi individuale;
o Ca membru al unei intreprinderi familiale;
 Persoanele fizice pot sa desfasoare activitati economice daca:
o Au capacitate deplina de exercitiu;
o Nu au savarsit fapte sanctionate de legile fiscale, contabile, vamale si de cele care privesc disciplina financiar-
fiscala;
o Au un sediu declarat;
o Declara pe propria raspundere ca indeplinesc conditiile de functionare;
 Pfa: intreprindere economica, fara personalitate juridica, organizata de o persoana fizica ce foloseste, in principal, forta sa
de munca;
o Poate avea cel mult 5 clase de activitati;
o Poate desfasura activitatile pentru care este autorizata: singura sau împreuna cu cel mult 3 persoane;
o Raspunde pentru obligatiile asumate in exploatarea intreprinderii economice;
o Isi inceteaza activitatea daca are loc decesul titularului;
 Intreprinderea familiala: 2 sau mai multi membrii ai unei familii pana la gradul 4 de rudenie;
 Membrii acesteia pot fi simulta si pfa sau titulari ai unui pfa;
 Aceasta se constituie printr-un acord de constituire, inchieat de membrii familiei in forma scrisa;
 IF nu are patrimoniu propriu si nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in Registrul Comertului;
 Prin acordul de constituire sau printr-un act aditional se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea
patrimoniului de afectatiune;
 Societati de persoane SNC: daca actul constitutiv dispune ca asociatii sa lucreze împreuna,
aceasta decizie va trebui luata in unanimitate;
o Asociatii nu pot lua parte, cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau
avand acelasi obiect de activitate;
o Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare
actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati;
o Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la
introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor
(majoritate);
 Aspecte generale:
o Fondatorii, reprezentantii care au lucrat in numele unei societati in curs de
constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti, pentru actele juridice incheiate
cu acestia;
o In cazul in care societatea nu isi poate incepe activitatea fara a fi autorizata in acest
sens, nu vor fi aplicabile angajamentelor rezultate din contracte incheiate de
societate;
o Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate;
o Aporturile in natura trebuie sa fie evaluate din punct de vedere economic;
o Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura;
o Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea
capitalului social;
o Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp
societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse;
 Functionarea societatilor:
o In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate, devin
proprietatea acesteia din momentul inmatricularii;
o Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator pentru daunele
pricinuite;
o Cota – parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend;
o Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu o cota de participare la capitalul
social varsat;
o Nu se pot distribui dividende decat din profituri determinate
 Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la
mandat;
o Administratorii sunt raspunzatori fata de societate pentru:
 Realitatea varsamintelor efectuate de asociati
 Existenta reala a dividendelor platite
 Existenta registrelor cerute de lege
 Exacta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun
 Societati de capital:
o Actul constitutiv va cuprinde:
 Datele de identificare a fondatorilor;
 Sediul
 Obiectul de activitate
 Capitalul social subscris si cel varsat
 Natura si valoarea bunurilor
 Actiunile
 Etc;
 o Actionarii, asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta capitalului
social subscris;
o SA se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre
semnatari;
o In cazul in care capitalul varsat < cu 30% decat cel subscris, diferenta va fi varsata:
 Actiunile pentru aport in numerar – la 12 luni
 Actiunile pentru aport in natura – la 2 luni
o Capital social minim de 90k lei
o Guvernul poate modifica limita minima;
o Cu exceptia in care societatea este transformata in alta, capitalul social nu poate fi
redus sub minimul legal;
o Numarul actionarilor nu poate fi mai mic de 2 (in cazul in care are mai putin de 2
pentru o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana poate cere dizolvarea acelui
SA)
o In SA, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise care pot fi nominative sau
la purtator;
o Adunarea generala se va intruni cel putin o data pe an, la 5 luni dupa incheierea
exercitiului financiar; aceasta este obligata sa:
 Discute/aprobe situatiile financiare anuale pe baza rapoartelor prezentate de
consiliul de administratie;
 Sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie;
 Sa fixeze renumeratia cuvenita;
 Sa hotarasca gajarea, inchiderea sau desfiintarea uneia sau a mai multor
unitati ale societatii;
o Pentru a valida deliberarile adunarii generale este necesara prezenta actionarilor care
sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot;
o SA este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul lor fiind mereu
impar;
o Exista 2 tipuri de sisteme pentru administrarea unui SA: sistemul unitar si sistemul
dualist;
 Societati cu raspundere limitata – SRL:
o Capitalul social al unui SRL nu poate fi mai mic de 200lei
o Partile sociale nu pot reprezentate prin titluri negociabile
o In SRL numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50;
 SRL cu asociat unic:
o Toate drepturile si obligatiile ii revin persoanei respective;
o Daca este si administrator, ii revin si obligatiile prevazute prin lege pentru aceasta
calitate;
o O persoana fizica/juridica nu poate fi asociat unic decat intr-un singur SRL;
o Un SRL cu asociat unic nu poate avea ca asociat unic un alt SRL cu asociat unic;
(ce???);
 Actul juridic civil:
o Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice;
o Inscrisul constatator al manifestarii de vointa – suportul material;
o Clasificarea actelor juridice civile – in functie de numarul partilor:
 AJC unilaterale: vointa unei singure parti – testament;
 AJC bilateral – contract de vanzare – cumparare;
 AJC multilateral – contractul de societate incheiat de cel putin 3 asociati;
o Scopul urmarit la incheierea lor:
 AJ cu titlu oneros: fiecare parte urmareste un avantaj;
  AJ cu titlu gratuit: una din parti urmareste procurarea celeilalte un beneficiu;
o Conditiile AJC:
 Capacitati de fond: aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular
de drepturi si obligatii civile prin incheierea AJC;
 Consimtamantul: exteriorizarea hotararii de a incheia un AJC;
 Trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant;
 Sa fie serios
 Sa fie liber;
o Vicii de consimtamant:
 Eroarea – falsa reprezetare a unor imprejurari la incheierea unui AJC;
 Dolul – partea s-a aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase
ale celeilalte parti;
 Violenta – amenintarea unei persoane cu un rau de natura, o temere ce
determina incheierea unui AJC;
 Leziunea – prejudiciul material suferit de una din parti ca urmare a incheierii
unui contract;
o Obiectul AJC: operatiunea juridica, vanzarea, locatiunea, imprumutul si altele
asemenea, convenita de parti;
o Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul;
o Conditiile valabilitatii obiectului ajc:
 Sa fie determinat sau determinabil
 Sa fie licit
 Sa existe in prezent sau viitor
 Sa fie posibil
 Sa fie in circuitul civil;
 Sa fie o fapta personala a celui care se obliga
 Existenta autorizatiei administrative sau judiciare;
o Scopul AJC: este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul;
 Sa existe
 Sa fie licita
 Sa fie morala;
o Forma AJC: modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa, facuta cu intentia
de a crea, modifica sau stinge un raport juridic;
o Simpla manifestare de vointa este necesara si suficienta pentru ca un AJC sa ia
nastere;
o Forma ad validitatem: absenta implinirii formalitatilor ceute de lege expune riscul
declararii nulitatii;
o Forma ad probationem: absenta inscrisului care dovedeste AJC ul determina
inadmisibilitatea dovedirii contractului cu un alt mijloc de proba;
o Efectele AJC: drepturile subiective civile si obligatiile carora un AJC le da nastere;
o Principii:
 Principiul fortei obligatorii: are aceeasi valoare ca o lege
 Irevocabilitatea: consecinta a ^ , AJC bilateral sau multilateral nu inceteaza
la vointa unei singure parti;
 Relativitatea efectelor: produce efecte numai fata de partile care l au
incheiat;
o Nulitatea AJC: sanctiune de drept civil: orice contract incheiat cu incalcarea
conditiilor cerute de lege este supus nulitatii;
o Functiile nulitatii:
 Preventiva
  Sanctionare
o Tipuri de nulitate:
 Absoluta
 Relativa
o Cauzele ce pot determina nulitatea:
 Incalcarea dispozitiilor privind capacitatea civila
 Absenta sau nevalabilitatea consimtamantului
 Nevalabilitatea obiectului AJC
 Nevalabilitatea scopului
 Nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem
 Nerespectarea formei limitelor liberatii actelor juridice;
o Principiile nulitatii:
 Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii: se produc in momentul incheierii
AJC
 Principiul repunerii in situatia anterioara
 Principiul anularii AJC initial cat si a AJC subsecvent;
 Titluri de credit: mijloace de plata – inscrisuri sau documente care incorporeaza dreptul
patrimonial prevazut in ele, ai persoana care le detine este si titulara dreptului;
o Cambia – inscris prin care o persoana permite altei persoane sa plateasca o suma de
bani unei a treia persoane;
o Biletul de ordin – o persoana se obliga neconditionat sa plateasca o suma de bani
unei alteia;
o Cecul – da ordin unei banci la care are un disponibil banesc sa plateasca la
prezentarea titlului o suma de bani altei persoane;
 prescriptia extinctiva: sanctiunea in care consta stingerea a dreptului material la actiune
neexercitat in termen;
o dreptul la actiune: dreptul de a constrange o persoana cu forta publica sa execute o
anumita prestatie;
o drepturile la actiune avand un obiect patrimonial sunt supuse prescriptiei extinctive;
o termenul general este de 3 ani;