ACCESORII.

CLASIFICARE, UTILIZARE,
ÎNTREŢINERE ŞI VERIFICARE.

Accesorii pentru lucru cu apă

Accesoriile de lucru cu apă sunt mijloace destinate vehiculării apei direct de la sursele sub
presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor şi utilajelor de stingere.
Din grupa accesoriilor de lucru cu apă fac parte:
- furtunul de refulare;
- tubul de cauciuc pentru aspiraţie;
- ţeava de refulare;
- hidrantul portativ;
- distribuitorul;
- colectorul;
- sorbul pentru furtunurile de aspiraţie;
- ejectorul pentru ape mici;
- racordul;
- reducţia;
- ajutajul pulverizator.

1. FURTUNUL DE REFULARE
În raport de tipul lor (A, B, C, sau D), furtunurile de refulare prezintă următoarele caracteristici
tehnice:

A B C D
Dimetru interior 111 76 53 26
Presiunea de încercare 20 25 20 20
Lungimea 20 ± 0,5
Grosime stratului de cauciuc (mm) 1,0 ± 0,2
Masa pe ml (g) 920 700 450 200

Descriere
Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu ţesătură circulară.
Fără cusătură cauciucată, pentru a-i asigura etanşeitatea şi a reduce pierderile de presiune prin
frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, în raportcu tipul său, furtunul este prevăzut cu racorduri
de refulare.
Furtunul se întrebuinţează în bucăţi lungi de 20 ± 0,5 m şi se foloseşte sub formă de role simple
sau duble , panglici sau înfăşurate pe vârtelniţe cărucioarelor port-furtun.
Întreţinere
După folosire, furtunul trebuie să fie bine curăţat prin spălare cu apă, operaţie executată manual
sau cu aparatul pentru spălat furtunuri.
După spălare, furtunul trebuie uscat în locuri special amenajate sau pe stelaje înclinate, la locuri
ferite de radiaţii solare ori termice.
După uscare, se verifică starea racordurilor şi garniturilor, se repară când este cazul, iar pentru
prelungirea duratei de întrebuinţare se schimbă dunga la intervale de 6 luni.
 2. TUBURILE DE CAUCIUC PENTRU ASPIRAŢIE
În raport de tipul lor (A, B, C, sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiraţie prezintă următoarele
caracteristici tehnice :

A B D
Dimetru interior (mm) 111 75 25
2,25;
Lungimea (m) 2 şi 1,5 3 şi 4
2 şi 1,5
Masa tubului fără racorduri (kg ⁄ m) 8,5 5,5 1,25

Descriere
Tubul de cauciuc pentru aspiraţie este confecţionat din straturi suprapuse de cauciuc şi pânză sub
formă de spirală.
La ambele capete, tubul de aspiraţie este prevăzut cu câte o porţiune (11-15) fără sârmă care
permite fixarea racordurilor A, B sau D.
Aderenţa între straturile de pânză şi cele de cauciuc, în urma vulcanizării.
Întreţinere
După folosire, tubul trebuie să fie spălat cu apă apoi uscat, verificat şi repus în stare de
întrebuinţare.
În afara verificărilor curente care se fac după fiecare folosire (racorduri, garnituri etc.) anual sau
când se constată anumite diferenţe, tubul se supune următoarelor probe:
a) proba de aspiraţie uscată
Fiecare tub se închide la un capăt cu racord înfundat, iar la celălalt capăt se racordează la intrarea
în pompe. Se creează o depresiune de 640 mm coloană de mercur. După 5 minute se admite o scădere a
depresiunii cu 3% cu condiţia ca etanşeitatea pompelor să fi fost verificată în prealabil iar tubul să nu se
deformeze. După verificarea fiecărui tub în parte, proba se repetă cu toate tuburile din dotarea
autospecialei împreună.
b) proba la presiune hidraulică
În fiecare tub se realizează o presiune hidraulică de 6 bari timp de 5 minute. Tubul trebuie să nu se
spargă, să nu prezinte infiltrări de apă sau deformări.

3. ŢEVILE DE REFULARE
ţevile de refulare se clasifică în:
- ţevi de refulare simple;
- ţevi de refulare cu robinet:
- fără perdea de protecţie;
- cu perdea de protecţie;
- ţevi pentru dispersia apei.

a) ţeava de refulare simplă

Aceasta asigură refularea jetului de apă şi dirijarea lui asupra focarului, racordându-se la
furtunurile de refulare sau altă sursă de apă.
În raport de tipul lor (B, C, sau D), prezintă următoarele caracteristici tehnice:

B C D
Lungimea totală
430 445 200
(mm)
Dimetrul ajutajului
20 20 12
de bază (mm)
Dimetrul ajutajelor 12, 14, 8, 10, 12,
4
finale (mm) 16 şi 18 14,16 şi 18
Masa (g) 1750 960 170

Descriere
 Este confecţionată din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau cu excepţia racordului, din
material plastic. Se compune din următoarele părţi:
- racord fix;
- tubul de racordare;
- tubul mâner care în unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mâna servantului pe timpul
temperaturilor scăzute;
- ajutajul de bază;
- ajutaje demontabile.
La ţevile tip D şi la unele variante tip B şi C, tubul de racordare, tubul mâner şi ajutajul de bază
formează o piesă comună cu denumirea ajutaj de bază minor.
Întreţinere
După întrebuinţare se spală cu apă curată atât în interior cât şi în exterior, după care se şterg cu
cârpe moi, se usucă în aer liber apoi se verifică starea racordurilor, a garniturilor, precum şi înşurubarea
normală pe filet a ajutajelor demontabile.

b) ţevile de refulare cu robinet

Ţevile de refulare cu robinet se prezintă în două variante constructive şi anume cu şi fără predea
de protecţie, indiferent de forma de construcţie acestea servesc la formarea dirijarea jetului de apă asupra
focarului şi oprirea lui prin acţionarea robinetului. Prin montarea la ajutajul de bază al dispozitivului de
pulverizare se asigură formarea unei perdele de apă necesară în unele situaţii pentru protecţia servanţilor.
Ţevile de refulare cu robinet fără perdea de protecţie sunt de două tipodimensiuni şi anume de 8 şi
14 mm.
În raport de variantă şi tipodimensiuni prezintă următoarele caracteristici tehnice:

Fără perdea Cu perdea

de protecţie de protecţie
8 14 -
Lungimea totală
485 490 500
(mm)
Ajutajul de bază
12 18 20
(mm)
Ajutajul intermediar
10 16 16
(mm)
Ajutajul final (mm) 8 14 12
Mărimea racordului Tip C Tip C
Masa (kg) 1,2 1

Descriere
Sunt confecţionate din aliaj rezistent la coroziune şi se compun din următoarele părţi:
- racordul fix;
- robinetul, la crea se disting:
- corpul robinetului;
- cepul;
- mânerul.
- tubul mâner;
- manşonul de izolare termică confecţionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat;
- ajutajul de bază;
- ajutajul demontabil la ţeava de refulare cu robinet;
- dispozitivul de pulverizare la ţeava cu robinet şi perdea de protecţie.

Funcţionare
Pentru folosire se racordează ţeava la linia de furtun, se acţionează asupra mânerului închizând sau
deschizând cepul robinetului în cazul ţevilor fără perdea de protecţie. Când se lucrează cu ţevile de
refulare cu perdea de protecţie, după mânuirea mânerului robinetului se acţionează şi asupra
dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta, deschizându-se orificiile de dispersare a apei. Prin
mânuirea spre stânga se realizează suprimarea progresivă a perdelei de protecţie.

Întreţinere
Pentru întreţinere se procedează la fel ca la ţevile simple, în plus se verifică funcţionarea normală
a robinetului, respectiv, starea de curăţenie a orificiilor şi rotirea normală a dispozitivului de pulverizare,
în cazul ţevilor de refulare cu robinet şi perdea de protecţie.

4. HIDRANŢII PORTATIVI
hidranţii portativi se clasifică în:
- hidranţi portativi cu cot simplu;
- hidranţi portativi cu cot dublu;
- hidranţi portativi cu robinete.
a) hidranţi portativi cu cot simplu
aceştia sunt fabricaţi în trei tipodimensiuni: A, B şi C în raport de care prezintă următoarele
caracteristici tactice:

A B C
Înălţime (mm) 875 805 789
Masa (kg) 14,3 8,5 8,1
Presiunea de lucru Max. 10 bari

b) hidranţii portativi cu cot dublu

sunt de asemenea, fabricaţi în trei tipodimensiuni: A, B şi C, în funcţie de care prezintă
următoarele caracteristici tehnice:

A B C
Înălţime (mm) 871 803 789
Masa (kg) 16,2 11 10
Presiunea de lucru Max. 10 bari

c) hidrantul portativ cu robinete

acest tip de hidrant prezintă următoarele caracteristici tehnice:
- înălţimea (cu robinetul închis în mm)…1050
- masa (kg)………………………………...10
- presiune de lucru …………… max. 10 bari

Descriere
Hidranţii portativi, indiferent de tip, sunt confecţionaţi, de regulă, din aliaj de aluminiu rezistent la
coroziune. În unele variante, părţile de bază ale acestora – corpul bifurcat şi corpul tubular – sunt
confecţionate din fontă.
Indiferent de felul lor, tipodimensiunea în care au fost confecţionaţi sau materialul de construcţie,
hidranţii au ca parte comună corpul tubular de formă cilindrică la care se disting:
- inelul opritor cu garnitura de etanşare;
- piuliţa de racordare cu urechi;
- flanşa cu mânere.

Diferenţierea se realizează la partea superioară a hidranţilor, în raport de tip distingându-se:

- corpul cotit - în cazul hidranţilor cu cot simplu;
- corpul bifurcat – în cazul hidranţilor cu cot dublu sau al celor cu robinete.
Atât la corpul cotit cât şi la cel bifurcat se întâlnesc:
- flanşa de etanşare;
- racorduri fixe;
- mânerul.
În plus, la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete, se deosebesc:
- capacul robinetului;
- roata de manevrare;
- tija robinetului;
- discul robinetului.
Pentru racordarea la reţea, hidranţii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran şi mufele cheii
hidrant.
Cheia este o piesă metalică formată dintr-o tijă care la partea superioară are un mâner în formă de
„T” cu un capăt ascuţit şi curbat, iar la partea interioară o terminaţiei de foram unei chei tubulare
triunghiulară.
Mufele sunt piese metalice care la partea superioară au o formă triunghiulară pentru împerecherea
cu cheia hidrant, iar la partea inferioară au o formă diferită (pătrată, dreptunghiulară etc.), adecvată formei
capul tijei ventilului hidrantului subteran.

Funcţionare
Cu ajutorul mânerului cheii hidrantului se îndepărtează capacul hidrantului subteran.
Se răsuceşte pe filet piuliţa de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului până ce aceasta
coboară la nivelul inelului opritor.
Se aşează hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran, astfel ca urechile piuliţei să intre sub
racordul cu gheare al acestuia.
Se răsuceşte spre dreapta corpul hidrantului acţionându-se cele 2 mânere de manevrare ale flanşei.
Prin rotire hidrantul se înşurubează în filetul piuliţei, fiind obligat să coboare şi să preseze pe orificiul
hidrantului subteran la care se etanşează prin intermediul garniturii de etanşare.
Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant şi mufa adecvată.
La una sau la ambele ieşiri ale hidrantului se racordează furtunurile de refulare A,B,C sau tuburi
de absorbţie. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se acţionează asupra roţilor robinetelor.
La încetarea lucrului se închide hidrantul subteran (cu ajutorul chei hidrant), se desracordează
tuburile de absorbţie sau furtunurile de refulare de la hidrant, apoi se demontează hidrantul portativ
rotindu-se corpul hidrantului spre stânga.
Hidrantul subteran se curăţă şi se acoperă cu capacul său.

Întreţinere
După întrebuinţare hidrantul se spală, se verifică funcţionarea corectă şi etanşeitatea robinetelor şi
a corpului hidrantului, starea racordurilor, rotirea uşoară a piuliţei de racordare şi starea garniturii de
etanşare. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferii degradări.

5. DISTRIBUITOARELE
distribuitoarele se clasifică în:
- distribuitorul B – 2C;
- distribuitorul B – CBC;

Distribuitoarele tip B – 2C sau B – CBC prezintă următoarele caracteristici tehnice:

B - 2C B - CBC
Racordul de intrare B B
Racord de ieşire 2 tip C 2 tip C, 1 tip B
Felul opturării Robinete tip canea Robinete cu disc
Presiunea maximă 15 bari 16 bari
Masa (kg) 4.1 7,5
 Descriere
Sunt confecţionate din aliaj de aluminiu aniticoroziv.
Se compun din următoarele părţi:
- corpul distribuitorului, prevăzut la parte superioară cu un mâner pentru transport, iar la parte inferioară
cu 3 picioruşe de sprijin;
- un racord fix tip B de intrarea apei;
- 3 racorduri fixe din care 1 B şi 2 C la tipul B – CBC sau 2 C la B – 2C;
- capacul robinetului în cazul distribuitorului B – CBC;
- roata (tija) de manevrare;
- tija robinetului;
- discul, la distribuitorul B – CBC, sau cepul robinetului la distribuitorul B – C;

Funcţionare
După amplasare distribuitorului pe locul incendiat în dispozitivul de stingere se racordează la
intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apă şi apoi la ieşirile respective, liniile de furtun B
şi C sau numai C ordonate, toate robinetele fiind închise. La cerere servanţilor 1 sau a personalului ce
îndeplineşte atribuţiile acestora pe liniile de furtun ce asigură distribuirea apei, se deschid progresiv
robinetele respective.
La încetarea lucrului se închid robinetele, după care se desracordează liniile de furtun echipate.

Întreţinere
După întrebuinţare distribuitorul se spală, se verifică funcţionarea şi etanşeitatea sa, starea
racordurilor şi a garniturilor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferii degradării.

6 Colectorul
Colectorul prezintă următoarele caracteristici tehnice:
presiune de lucru max. 10 bari
racordul de ieşire tip A
racordul de intrare două tip B
masa (kg) 6,1

Descriere
Este confecţionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi se compune din următoarele părţi:
- corpul colectorului;
- două racorduri fixe tip B pentru intrarea apei;
- un racord fix tip A pentru ieşirea apei;
- o clapă de închidere cu bolţ.

Funcţionare
Colectorul se racordează la conducta cu cot prevăzută cu racord tip A a cazanului pentru apă de la
autospeciale, iar la racordurile B se cuplează furtunurile ce fac legătura cu cele două surse de alimentare,
în cazul în care conducta cu cot a cazanului pentru apă este prevăzută cu racord tip B, între ea şi colector
se montează o reducţie A –B. Apa ce vine prin cele două intrări este dirijată apoi prin ieşirea A (B) în
conducta cu cot pentru umplerea cazanului. Pe timpul funcţionării – dacă apa vine din cele două surse are
presiuni egale – clapa va sta orientată pe direcţia axului deschiderii A. În caz contrar, clapa va închide
orificiul intrării, prin care apa vine cu presiune mai mică.

Întreţinere
După întreţinere se spală şi se verifică funcţionarea clapei şi starea racordurilor. Se remediază
defecţiunile constatate.

7. Sorbul pentru tuburile de aspiraţie

Sorbul se fabrică în două tipodimensiuni : A şi B, în raportul de care prezintă următoarele
caracteristici tehnici tehnice:
 tip A tip B
dimensiune 206 x 223 153 x 126
masa (kg) 15 12

Descriere
Este confecţionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi se compune din următoarele părţi:
- sita sorbului cu fundul sitei şi corpul sitei;
- corpul sorbului cu un racord fix A sau B în raport de tipul sorbului;
- supapa sorbului cu capacul supapei, pârghia de manevrare a supapei şi inelul pentru legarea cordiţei de
susţinere a sorbului.

Funcţionare
Se racordează sorbul la capătul inferior al coloanei de tuburi de aspiraţie. În vederea acţionării
pârghiei de manevrare a supapei, se leagă la inelul acesteia o cordiţă pentru susţinerea sorbul, iar la
capătul liber se fixează de un punct de sprijin.
Pe timpul formării vidului în sistemul de alimentare (sorb, tuburi de aspiraţie, pompe), supapa
sorbului este deschisă de curentul de apă ce intră din sursă în tuburile de aspiraţie. În momentul
întreruperii alimentării, apa din tuburile de aspiraţie apasă asupra supapei care este aşezată pe scaunul
aflat în corpul sitei, realizându-se astfel menţinerea coloanei.
După terminarea lucrului, pentru golirea de apă a tuburilor de aspiraţie, se trage în sus de cordiţa
care, prin intermediul pârghiei de manevrare, deschide supapa şi lasă apa să se scurgă.
În cazul în care apa conţine impurităţi de dimensiuni reduse, pe care sita nu le reţine, sorbul va fi
introdus în coşul metalic.

Întreţinere
După folosire sorbul şi se verifică starea racordului, buna funcţionare a supapei şi a pârghiei ei de
evacuare.
În afara verificărilor curente, executate după fiecare folosire, periodic, sorbul este supus unei
probe de încercare a etanşeităţii supapei. Se umple sorbul cu apă şi în interval de 5 minute nu se admit
scăpări decât sub formă de picături.

8. Ejectorul pentru ape mici

Ejectorul pentru ape mici are următoarele caracteristici tehnice:
debitul aspirat l ⁄ min 130
presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11
presiunea apei la ieşire (bari) 1,5 – 2
masa (kg) 6,735

Descriere
Este confecţionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi se compune din următoarele părţi:
a) corpul ejectorului la care se disting:
- conducta cotită;
- racordul fix tip C pentru intrarea apei;
- ajutajul convergent de ejecţie;
- corpul de absorbţie cu rol de sorb şi de picior de sprijin;
- sita pentru reţinerea impurităţilor;
b) coloana de ejecţie la care se disting:
- ajutaj convergent-divergent;
- racord fix tip B pentru ieşirea apei;
- picior de sprijin pe sol;
- nervuri pentru întărire, în număr de patru.
 Funcţionare
Pentru punerea în funcţiune a ejectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cuplează linia de
furtun ce vine de la ieşirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip B furtunul
pentru dirijarea apei la locul dorit.
Apa refulată cu presiune de pompe este condusă spre ajutajul convergent-divergent de ejecţie de
unde pătrunde sub formă de jet în ajutajul convergent-divergent şi antrenează apa din sorb, pe baza
principiului ejecţiei. Apa împinsă de pompe împreună cu apa antrenată iese din ejector pe la racordul B.
Procedeul de antrenare a apei (sau a uni fluid) prin principiul ejecţiei, are loc ca urmare a unei
succesiuni de fenomene . Apa intră în ajutajul de ejecţie în care este fluidul motor îşi măreşte presiunea şi
îşi micşorează viteza ca urmare a micşorării treptate a secţiunii.
După ieşirea din ajutajul de ejecţie, apa trece printr-o secţiune mărită şi presiunea scade brusc în
timp ce viteza se măreşte cu câteva sute de metrii pe secundă.
Scurgerea fluidului motor cu viteză mărită spere ajutajul convergent-divergent creează p
depresiune; în urma acesteia, datorită presiunii atmosferice, fluidul aflat în sorb (aerul şi apoi apa) este
obligat să pătrundă în zona de acţiune a fluidului motor, cu acre se amestecă şi pătrunde în partea
convergentă a coloanei de ejecţie. Secţiunea micşorându-se din nou viteza de scurgere se micşorează şi se
măreşte presiunea, iar după trecerea pragului de ştrangulare în partea divergentă a coloanei de ejecţie,
descreşte presiunea şi se măreşte viteza.
Întreţinere
După folosire, ejectorul se spală şi se verifică starea racordurilor şi a garniturilor. Anual, sau când
este cazul, se demontează şi se verifică ajutajele.

9. Racorduri
după domeniul de utilizare racordurile se clasifică în:
- racorduri de refulare sau aspiraţie;
- racorduri fixe;
- racorduri înfundate.

a) racordurile de refulare sau aspiraţie

în raport de tipul lor (A, B, C şi D) racordurile de refulare sau aspiraţie prezintă următoarele caracteristici
tehnice:

A B C D
diametrul de trecere (mm) 96 62 43 18
masa (kg) 2,1 1,37 0,86 0,24

Descriere
Racordurile de refulare sau aspiraţie se compun din următoarele părţi:
- corpul racordului prevăzut cu două gheare de racordare, două şanţuri semicirculare de strângere, locaşul
garniturii de etanşare, garnitura de etanşare şi nervurile exterioare radiale pentru strângere;
- ţeava racordului prevăzută cutrei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiraţie
cu ajutorul legăturii de sârmă;
- inelul de siguranţă pentru reţinerea ţevii racordului.

b) racordurile fixe
în raport de tipul lor : A, B, C şi D, racordurile fixe prezintă următoarele caracteristici tehnice:
A B C D
diametrul de
100 65 45 18
trecere (mm)
filet de racordare G4 G 2 1⁄ 2 G2 G1
masa (kg) 1,5 0,5 0,4 0,1
 Descriere
La fel ca şi cele de refulare şi aspiraţie, racordurile fixe sunt confecţionate din aliaj de aluminiu
anticorosiv. Se compun din următoarele părţi:
- corpul racordului, identic cu cel descris anterior;
- portgarnitura;
- garnitura anterioară de etanşare din cauciuc;
- garnitura posterioară de etanşare din piele.

c) racordurile înfundate
în raport de tip : A, B, C şi D, racordurile înfundate prezintă următoarele caracteristici tehnice:
A B C D
diametrul
100 65 45 18
nominal (mm)
masa (kg) 1,7 0,6 0,4 0,1
Descriere
Sunt confecţionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv şi se compun din următoarele părţi:
- corpul racordului, identic cu cel descris la pct. a.;
- capacul;
- inelul de siguranţă pentru reţinerea capacului;
- garnitura de etanşare din cauciuc.

Întreţinere
După folosire, racordurile se curăţă şi se verifică starea garniturilor, a ghearelor, a şanţurilor de strângere,
precum şi fixarea ţevii racordului sau a capacului în cazul celor înfundate prin inelul de siguranţă.

10. Reducţiile de racorduri

Reducţiile sunt de două tipuri : A – B şi B – C, în raport de care prezintă următoarele caracteristici
tehnice:
A B
diametrul mic de trecere (mm) 62 45
HHdiametrul mare de trecere (mm) 96 62
presiunea de lucru 10 bari
masa (kg) 2 0,8

Descriere
Reducţiile sunt confecţionate din aliaj de aluminiu rezistent la corosiune, în esenţă constituind o îmbinare
a două corpuri de racorduri de mărimi diferite. Se compun din următoarele părţi:
- corpul propriu-zis al reducţiei cu locaşurile pentru cele două garnituri de etanşare;
- corpul racordului de mărime superioară cu două gheare de racordare, două şanţuri semicirculare de
strângere, o porţiune filetată interioară şi două şuruburi;
- corpul racordului de mărime inferioară cu două gheare de racordare, două şanţuri semicirculare de
strângere, nervuri exterioare radiale pentru strângere şi o porţiune filetată exterioară. Este fixat prin
înfiletare la corpul racordului de mărime superioară şi imobilizat cu cele două şuruburi.

Întreţinere
Operaţiunile de întreţinere se execută la fel ca în cazul racordurilor.

11. Ajutajul pulverizator

ajutajul pulverizator prezintă următoarele caracteristici tehnice:
diametrul ajutajului pulverizator (mm) 14
presiunea de lucru optimă (bari) max. 2,5
bătaia jetului (m) 6
dispersarea jetului (m) 8
 suprafaţa jetului (mp) 35
masa (kg) 0,200

Este confecţionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi este prevăzut cu bucşă racord, cu
filet pentru racordarea la ţeava tip C şi cu canale de diametre mici care obligă apa refulată de pompă să
părăsească ţeava sub formă de picături fine.

Întreţinere
După întrebuinţare se şterge şi se desfundă canalele dacă este cazul.

Accesorii pentru producerea spumei

Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concură la realizarea spumei mecanice
sau chimice, fie ca accesorii distincte, fie făcând parte din instalaţiile autospecialelor şu utilajelor sau din
instalaţiile fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere şi lichide inflamabile.
Din grupa acestor accesorii fac parte:
- amestecătorul de linie;
- ţevile generatoare de spumă mecanică;
- capul deversor;
- prelungitorul ţevii generatoare de spumă.

1. Amestecătorul de linie
Amestecătorul de linie este utilizat în două tipodimensiuni: B şi C în funcţie de care prezintă
următoarele caracteristici tehnice:

B C
debitul de spumă ( l ⁄ m) 5000 2500
presiunea de lucru (bari) 7-9 5-7
debitul de apă (l ⁄ min.) 475 237
masa (kg) 3,8

Descriere
Amestecătorul de linie este confecţionat din aliaj de aluminiu anticorosiv şi se compune din
următoarele părţi:
- coloane de ejecţie sau ramura inferioară la care se disting:
- un racord fix pentru intrarea apei prevăzut cu o suită metalică pentru reţinerea impurităţilor
mecanice;
- ajutajul convergent de ejecţie;
- ajutajul convergent-divergent;
- un racord fix pentru ieşirea amestecului (emulsiei);
- corpul supapei de reţinere în care se găseşte supapa de reţinere din sticlă sau cauciuc ce asigură
circulaţia lichidului într-un singur sens;
- un racord fix tip D pentru racordarea tubului de aspiraţie a lichidului spumant;
- patru nervuri pentru întărire;
- patru picioare de sprijin pe sol;
- conducta cotită sau ramura superioară la care se disting:
- un robinet cu cep, cu cursă limitată pe care se găseşte un indice;
- un sector gradat având marcate semnele plus şi minus;
- o săgeată indicatoare a sensului de circulaţie a apei aflată pe partea superioară a conductei cotite.

Funcţionare
Pentru punerea în funcţiune, amestecătorul se racordează la dispozitivul de intervenţie sau la
ieşirea din pompe, cu săgeata indicatoare a sensului pe direcţia de curgere a apei. La racordul tip D se
ataşează tubul de aspiraţie care se introduce cu celălalt capăt în bidonul (rezervorul) de lichid spumant.
 Apa intrată în amestecătorul de linie antrenează lichidul spumant din bidon (rezervor) - pe
principiul – şi formează împreună cu aceasta un amestec (emulsie). Amestecul (emulsia) este completat şi
cu apa ce vine din armura superioară, după care îşi continuă drumul spre ţevile generatoare de spumă
mecanică.
Pentru obţinerea unui amestec mai bogat în lichid spumant şi formarea unei spume mai dense, se
pune robinetul cu indicele fix la semnul plus, iar pentru obţinerea unui amestec mai sărac şi spumă mai
puţin densă la semnul minus.
Punând robinetul cu indice la semnul plus, se închide orificiul de intrare a apei în ramura
superioară apa fiind astfel obligată să curgă prin coloana de ejecţie. În felul acesta se măreşte presiunea în
ajutajul convergent şi, deci, şi viteza de circulaţie a apei, cerându-se astfel o depresiune mai mare ce duce
la antrenarea unei cantităţi sporite de lichid spumant. Rotind robinetul cu indice fix către semnul minus, o
parte din apa refulată circulă prin ramura superioară, micşorându-se astfel debitul şi presiunea apei ce
trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici şi, ca urmare, la
antrenarea unei cantităţi mai reduse de lichid spumant.

Întreţinere
După folosire, amestecătorul de linie se spală până la înlăturarea completă a urmelor de lichid
spumant şi se verifică starea racordurilor, etanşeitatea şi funcţionarea normală a robinetului, a supapei de
reţinere şi starea de curăţenie a sitei.

2. Ţevile generatoare de spumă mecanică

În raport de tipul lor, 2500, 5000 şi 10000 l ⁄ min., ţevile generatoare de spumă mecanică prezintă
următoarele caracteristici tehnice:

debitul de spumă
2500 5000 10000
(l ⁄ min.)
consumul de apă
390 790 1600
(l ⁄ min.)
presiunea nominală (bari) 6 8 10
lungimea (mm) 681 942 910
masa (kg) 2,0 3,0 6,0

Descriere
Ţevile generatoare sunt confecţionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi se compune
din următoarele părţi:
- partea cilindrică pa cere sunt sudate două inele metalice pentru întărire şi pentru fixarea tubului
prelungitor;
- partea tronconică, sudată la partea cilindrică şi la corpul de racordare;
- corpul de racordare;
în partea exterioară a corpului de racordare, sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului, iar la
partea interioară ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apă şi spumant, din care unul central
şi trei dispuse periferic, circular (la 1200). Ajutajele sunt înclinate pentru ca jeturile lor să se întâlnească
într-un punct pe axul jetului central, la terminarea părţii tronconice a ţevii;
- racordul fix.

Funcţionare
Ţeava generatoare de spumă se foloseşte numai în combinaţie cu un dispozitiv preamestecător de
spumă, fie inclus în instalaţiile autospecialei, fie intercalat în dispozitivul de intervenţie sau la ieşire din
pompă (amestecător de linie sau generator de spumă mecanică).
Procesul de formare a spumei are loc în două doze. În prima fază cu ajutorul dispozitivului de
dozare (amestec) se formează emulsia de apă şi spumogen. În cea de a doua fază, care are loc în interiorul
ţevii generatoare, se formează spuma prin absorbţia aerului şi înglobarea acestuia în emulsia de apă şi
lichid spumant. Astfel amestecul de apă şi lichid spumant pătrunde în ţeavă pe la racordul fix, trece prin
cele 4 ajutaje practicate în interiorul corpului de racordare şi la ieşire antrenează. Pe principul ejecţiei,
aerul prin orificiile exterioare ale corpului de racordare.

Întreţinere
După folosire ţeava generatoare de spumă mecanică se spală până la înlăturarea completă a lichidului
spumant şi se verifică starea de curăţenie a racordului şi a ajutajelor.

3. Capul deversor
Capul deversor este confecţionat din tablă de oţel având la partea inferioară formă cilindrică,
prevăzut cu un colier de strângere, iar la partea superioară un orificiu de refulare a spumei, de formă
dreptunghiulară.
Pentru utilizarea se cuplează capul deversor la prelungitorul ţevii generatoare, înşurubând apoi
fluturele colierului de strângere.

4. Prelungitorul ţevii generatoare de spumă

Caracteristicile tehnice ale prelungitorului ţevii generatoare de spumă sunt următoarele:
- lungimea (m)………………….3
- posibilităţi de racordare la ţeava generatoare de spumă…5000 l ⁄ min.
- masa (kg) ……………………. 32

Prelungitorul ţevii generatoare de spumă este confecţionat din ţeava de aluminiu rezistent la
coroziune, cu secţiuni diferite la cele două capete.
La capătul cu secţiune mai mare este prevăzut un colier de strângere cu şurub şi piuliţă fluture
pentru prinderea la ţeava generatoare sau între ele. Tubul terminal la care se montează capul deversor nu
are decât un colier de strângere la partea inferioară
La unele tipuri de prelungitoare colierele de strângere sunt înlocuite cu racorduri fixe sau o piesă
filetată.

Întreţinere
După folosire, se spală şi se verifică starea colierelor de strângere (racordurilor) şi a capetelor
tubului. Şuruburile colierelor se ung după fiecare întrebuinţare.

ACCESORII PENTRU SALVĂRI

1.Centura de siguranţă
Centura de siguranţă este destinată asigurării împotriva căderilor pe timpul lucrului la înălţimi,
executării autosalvărilor şi salvărilor, precum şi portului diferitelor accesorii.
Centura este confecţionată din chingă lată din terom (poliester), încheiată în faţă printr-o pafta
metalică din două piese; chinga are un capăt fix la care este montată piesa mică a paftalei şi un capăt
mobil cu rezervă întoarsă, trecut prin piesa mare.
Pe chingă sunt fixate:
- inelul mare în faţă dreapta, din oţel, care serveşte pentru asigurare şi suspendare, precum şi pentru
prinderea cârligului de siguranţă;
- inelul mijlociu în spate, din oţel, pentru tragere de la verticală (îndepărtarea de zid) cu ajutorul unei
cordiţe cu cârlig de siguranţă, prins printr-o întăritură;
- două inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii;
Pe capătul mobil sunt introduse două găici din piele pentru fixarea rezervei.
Centura se ajustează pe talia purtătorului prin reglarea capătului mobil. Talia maximă admisă este
cea corespunzătoare unei rezerve minime de 200 mm la capătul mobil.

Întreţinere
După folosire, se curăţă prin periere şi se fac reparaţiile necesare.
 2. Cârligul de siguranţă
Cârligul de siguranţă este confecţionat din oţel şi are o clamă mobilă prevăzută cu arc şi sistem de
închidere de siguranţă.
Caracteristici tehnice:

sarcina utilă (kg) 3000

dimensiunile (mm) cca. 155 x 85 x ø 13
masa (g) cca. 200
Întreţinere
Înainte şi după folosire se verifică elasticitatea arcului şi funcţionarea normală a sistemului de
închidere.

3. Coarda şi cordiţa de salvare

Coarda şi cordiţa de salvare sunt confecţionate din fire răsucite de material plastic. La unul din
capete sunt prevăzute cu un ochi pentru agăţare, protejat cu o cosă metalică.
Caracteristici tehnice:
coarda cordiţa
lungimea (m) 25 25
diametrul (mm) 12 10
masa (kg) 2,1 1,7
sarcina minimă de rupere (kg) 1500 900
alungirea maximă (%) 20 20

Întreţinere
După folosire se curăţă, dacă este cazul, iar anual se verifică tehnic, conform reglementărilor în
vigoare