Sunteți pe pagina 1din 5

Metode si mijloace ale activitatii

informative 1

Particulariţile activităţii de informaţii definesc, într-un fel, caracterul acesteia,în sensul că munca
de informaţii este exclusiv intelectuală, operează cu anumitesubtilităţi, din care cauză este mai puţin
vizibilă, mai greu de observat.

Totuşi,însemnătatea acestei activităţi este evidentă, pentru că are un rol extrem deimportant în
obţinerea succesului în luptă.Arta şi puterea informaţiilor se sprijină pe anume principii şi metode, care
potfi socotite definitorii pentru o ştiinţă a informaţiilor, de-sine-stătătoare

Prin mijloc al muncii informative se intelege un element organizatoric sau metodologic existent sau creat
in mod special pentru a fi folosit in activitatea de culegere, verificare si valorificare a informatiilor ce
prezinta interes pentru munca de politie.

Fiecare dintre mijloacele muncii informative reprezinta un complex de activitati specifice, cu reguli si
modalitati proprii de desfasurare, insa toate subordonandu-se principiilor care guverneaza aceasta
munca si au acelasi scop: culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor care intereseaza politia in
vederea prevenirii si combaterii faptelor antisociale.

Intre mijloacele muncii informative, pe de o parte, si intre acestea si metodele acesteia, pe de alta parte,
exista o stransa interdependenta. In procesul culegerii de informatii ele se intrepatrund, se succed sau alterneaza in
functie de situatiile create, pana la realizarea scopurilor propuse.

1.1. Reteaua informativa

Reteaua informativa este o retea umana constituita si organizata pe principii conspirative, folosita de un
ofiter de politie pentru obtinerea unor informatii cu valoare operativa privind intentiile sau preocuparile, faptele
concrete sau imprejurarile referitoare la comiterea unor infractiuni sau alte fapte antisociale.

O retea informativa este compusa dintr-un numar de informatori.

Informatorul este persoana care se angajeaza ca, in mod secret si organizat, sa furnizeze politiei informatii
necesare indeplinirii sarcinilor de serviciu. Modul de recrutare a informatorilor, organizarea activitatii concrete de
culegere a informatiilor despre persoanele aflate in atentia politiei, consemnarea acestora verificarea datelor obtinute,
dar si a activitatii informatorilor, toate acestea sunt precizate in prevederile imperative ale instructiunilor M.I. ce
reglementeaza aceasta activitate.

De regula, informatorii sunt recrutati in obiective, locuri de interes operativ, pe linii de munca, in medii
infractionale si in locuri favorabile, precum si pe langa persoanele suspecte predispuse ori deja semnalate ca
pregatesc sau au comis infractiuni.

Fiecare ofiter operativ care lucreaza in formatiunile informative (judiciar, economic, politie rutiera, paza si
ordine, transporturi, arme, munitii, toxice si stupefiante etc.) are retea informativa proprie, numarul informatorilor
fiind determinat de nevoile sale specifice.
1.2. Evidentele de politie

Evidentele de politie sunt un mijloc al muncii informative si de urmarire penala care ajuta la identificarea
judiciara a unor categorii de persoane si obiecte.

Aceste evidente se organizeaza de regula, atat in plan central (Directia de informatica si evidenta operativa
din I.G.P ) cat si in plan local, prin Serviciul de informatica si evidenta operativa, fie dupa caz, la dispecerat sau
camera de serviciu.

Datele stocate in asemenea evidente sunt un real folos formatiunilor operative, avand in vedere,
corectitudinea, certitudinea si caracterul complet al datelor mentionate.

1.3. Tehnica operativa

Tehnica operativa este acel mijloc al muncii informative care cuprinde ansamblul dotarilor tehnice si
operative destinate, pe de o parte, culegerii, verificarii si exploatarii informatiilor ce prezinta interes operativ, iar pe
de alta parte, asigurarii unor operatiuni tehnice reclamate de desfasurarea muncii de informatii.

Folosirea unor dotarii adecvate culegerii de informatii in legatura cu persoanele implicate in infractiuni cu
pericol social ridicat se practica in toate statele democratice. Acceptandu-se ideea ca politia desfasoara o activitate
utila din punct de vedere social si ca este in interesul societatii ca ea sa fie cat mai eficienta, in majoritatea statelor
cu democratie avansata s-a statuat un cadru juridic care reglementeaza dreptul politiei de al folosi tehnica operativa,
inclusiv interceptarea convorbirilor telefonice sau a discutiilor din spatii inchise, limitandu-se la maxim posibilitatile de
a se abuza de asemenea mijloace.

Avand in vedere ca in perioada totalitara in Romania asemenea dotari s-au folosit de catre fostele organe de
securitate (fiind singurele care posedau astfel de mijloace) in mod excesiv si abuziv, fortele revolutionare au actionat
si au reusit sa realizeze dezafectarea lor. In prezent, nu exista nici un cadru legislativ care sa permita totusi folosirea
unor asemenea dotari pentru supravegherea infractorilor periculosi, dar care sa asigure in acelasi timp drepturile
cetatenesti fundamentale.

Metode ale muncii informative


Prin metoda a muncii de informatii se intelege un procedeu sau un ansamblu de procedee si tehnici cu
ajutorul caruia se obtin date de interes operativ ori se realizeaza alte sarcini specifice activitatilor informative.

Este de observat ca, in cazul mijloacelor muncii informative prezentate in capitolul anterior ofiterul operativ apeleaza
la un cadru organizatoric existent in afara organului de politie din care face parte (informatorii sunt in mijlocul
populatiei, evidentele de politie apartin, de regula, unor servicii specializate iar pentru dotarile de tehnica operativa se
apeleaza la compartimentele de resort).

Spre deosebire de mijloace, metodele muncii informative sunt realizari individuale ale politistului care cauta
sa obtina sau sa valorifice o informatie.

Aceste metode sunt:

- investigatia;

- supravegherea informativa (filajul);

- ascultarea in secret;
- ascultarea conspirata;

- verificarea in secret;

- verificarea conspirata;

- ridicarea conspirata a obiectelor si inscrisurilor;

- fotocopierea in secret a unor inscrisuri;

- combinatia informativa.

1. Investigatia

investigatia este o metoda a muncii informative care consta in obtinerea unor informatii de catre ofiterul
investigator prin dialog nemijlocit cu persoane ce pot furniza date de interes operativ prin observarea ori constatarea
directa a unor situatii sau fapte care intereseaza activitatea politiei, precum si prin studierea unor evidente, altele
decat cele ale politiei.

Investigatia se executa fie de catre ofiterul operativ care este interesat sa obtina o anumita informatie sau sa
stabileasca veridicitatea unei informatii in posesia careia se afla deja, fie de catre un ofiter specializat ca investitor si
care executa aceasta activitate la cererea expresa a unui alt ofiter operativ.

De regula, investigatiile efectuate de catre ofiterii de politie in mod nemijlocit sunt investigatii simple,
efectuate la vedere, calitatea de ofiter fiind cunoscuta de interlocutor, pe cand investigatiile efectuate de catre
ofiterii specializati ca investitori sunt conspirate, sursa care furnizeaza informatii necunoscand calitatea reala si scopul
efectiv urmarit de cel care-l chestioneaza in legatura cu o anumita problema.

Investigatia este un mijloc al muncii informative care acopera domenii vaste de interes. Prin investigatii se
pot obtine informatii in legatura cu imprejurarile concrete in care s-a comis o fapta penala, identitatea sau elementele
ce pot servi la identificarea autorilor, persoane predispuse a comite o anumita fapta penala, comportarea unei
persoane suspecte incluse in temeiul legii care si-au facut aparitia in anumite locuri etc.

Avand in vedere ca activitatea politiei este o activitate efectiv de investigare, aceasta metoda este cel mai
frecvent utilizata, fiind practic, la indemana oricarui ofiter si subofiter de politie.

Supravegherea informativa (filajul)

filajul este o metoda a muncii de informatii care consta in urmarirea continua si directa, pe o perioada de
timp a unei persoane sau supravegherea unor imobile si locuri de interes politienesc, folosindu-se in acest scop
procedee si activitati specifice in vederea culegerii unor date si informatii care intereseaza organele de politie.

Persoanele care fac obiectul urmarii se numesc obiectiv. Urmarirea ca atare se executa de ofiteri ce fac parte
dintr-o formatiune specializata si care au dotari corespunzatoare (mijloace de locomotie rapida, posibilitati de
machiaj, mijloace tehnice de fotografiere sau filmare, de emisie-receptie etc.).

3. Ascultarea in secret

ascultarea in secret este o metoda a muncii informative care consta in audierea unei persoane (martor) in
legatura cu o cauza aflata in lucru la organul de politie, caruia i se cere sa relateze si sa consemneze faptele,
imprejurarile si starile de fapt de care are cunostinta, fiind determinata sa pastreze secretul in legatura cu cele
discutate si consemnate.
Aceasta metoda succede obtinerii unor informatii de prima sesizare si are ca scop verificarea si consolidarea
acestora si, mult mai mult decat atat, obtinerea unor noi date si informatii care pot contura activitatea infractionala a
persoanei (persoanelor) aflate in atentie.

Persoanei ascultate i se pune in vedere sa pastreze secretul – lucru care trebuie garantat in mod absolut
pentru a nu deconspira actiunea – iar cele consemnate nu au valoarea unei declaratii de martor conform Codului de
procedura penala, art. 18, si al unei notite cu caracter informativ, urmand ca, dupa inceperea urmaririi penale, daca
se impune, sa se procedeze la o audiere.

Necesitatea consemnarii persoanele a celor declarate se justifica pentru a preintampina o eventuala


retractare a celor declarate in legatura cu faptele, aspectele si imprejurarile pe care le cunoaste si le-a relatat deja.

4. Ascultarea conspirata

ascultarea conspirata este o metoda a muncii informative care consta in audierea unei persoane in legatura
cu o fapta aparenta dar care, in realitate prezinta interes operativ, urmarindu-se consemnarea de catre acesta, in
termeni precisi, a unor alte aspecte concrete ce intereseaza efectiv politia, evitandu-se posibilitatea retractarii
ulterioare a faptelor consemnate.

O astfel de metoda se aplica in situatiile in care sunt semnalate informativ persoanele care au cunostinta
efectiv de fapte si imprejurari ce intereseaza politia, dar care, din anumite motive, (rudenie, prietenie cu suspectii sau
implicarea proprie in fapta infractionala) nu vor declara adevarul atunci cand vor fi chemate oficial in fata organului
de urmarire penala.

Ascultarea conspirata se deosebeste de cea secreta prin urmatoarele:

- persoana ce va fi ascultata poate fi invitata la politie in mod oficial, fara a se urmari ca despre acest fapt sa
nu cunoasca alte persoane;

- ascultarea propriu-zisa se face in mod direct, neinsistandu-se pe necesitatea pastrarii secretului;

- cele discutate se consemneaza intr-o declaratie care respecta regulile procedurale.

5. Verificarea in secret

Verificarea in secret este o operatiune efectuata in secret de catre ofiterul operativ, personal sau prin
intermediul unui informator, cu scopul de a stabili existenta si localizarea certa a unor bunuri, inscrisuri sau alte
obiecte ce pot fi folosite ca probe dupa trecerea la realizarea materialului informativ.

Aceasta activitate se organizeaza in baza unor informatii deja existente in legatura cu posibila existenta a
unor documente si obiecte ce ar putea fi folosite ca material probator dar, intrucat nu sunt indeplinite conditiile
trecerii la realizarea materialului informativ (de exemplu, nu se stie cine le-a furat sau le-a ascuns), se impune
instituirea unui anumit control informativ asupra acestora.

6. Verificarea conspirata

Verificarea conspirata este o metoda a muncii informative care consta in localizarea existentei unor obiecte si
inscrisuri ce prezinta interes operativ, in locurile semnalate informativ, recurgandu-se la un pretext oficial care se
refera aparent la solutionarea altor probleme sau situatii.

Spre deosebire de verificarea in secret, in cazul verificarii conspirate, prezenta unor persoane straine la locul
in care sunt depozitate obiectele (insusirile) ce prezinta interes operativ nu creeaza pentru suspecti nici o suspiciune.
De regula, pentru efectuarea unei verificari bine conspirate, se recurge la folosirea unei alte metode –
combinatia informativ-operativa – si se apeleaza la sursa de informate a caror prezenta in locul respectiv nu creeaza
pentru suspecti nici un motiv de ingrijorare.

7. Ridicarea conspirata a obiectelor si inscrisurilor

Ridicarea conspirata a obiectelor (inscrisurilor) ce prezinta interes operativ consta in preluarea, in mod
aparent oficial, a unor obiecte sau documente de la detinatorii cu orice titlu, folosindu-se in acest scop o legenda care
sa le creeze acestora convingerea ca masura intreprinsa nu are nici o legatura cu activitatea lor infractionala.

La aceasta metoda se recurge in situatia in care nu sunt indeplinite conditiile trecerii la realizarea materialului
informativ, implicit la cercetarea directa a infractorilor si se aplica pentru a se evita distrugerea sau disparitia acestor
probe veritabile.

Ridicarea conspirata se face fie de organul de politie in baza unei legende temeinice fie prin implicarea unei
surse de informare (de la compartimentul contabilitate in cazul documentelor, sau un imprumut de folosinta in cazul
obiectelor.

8. Fotocopierea in secret a unor inscrisuri

Metoda se defineste prin titlu si se foloseste in cazurile in care documentele ce constituie mijloace de proba
nu pot fi ridicate conform regulilor procesuale, dar pot fi distruse de persoanele lucrate informativ.

Fotocopierea se obtine prin activitatea nemijlocita a ofiterului de politie sau prin intermediul unei surse de
informare, si se foloseste ca atare atat ca sursa de noi informatii, cat si ca material de cercetare penala dupa care se
trece la realizarea materialului informativ.

9. Combinatia informativa

Combinatia informativa este o metoda de munca folosita in activitatea informativa pe care o desfasoara
organele de politie si consta in crearea pe cale artificiala a conditiilor favorabile necesare realizarii sarcinilor stabilite
in cauzele aflate in lucru.

In fapt, combinatia se realizeaza printr-un ansamblu de masuri informativ-operative elaborate dupa o


conceptie tactica determinata in mod concret, bazata pe exploatarea unor circumstante in care se desfasoara
activitatea infractionala cat si cea informativa.