Teorii speculative disputate

Lista de teorii alternative speculative foarte disputate pe care o vom prezenta în

continuare include exemple de încercări care sunt considerate a fi la limită sau
pseudoştiinţifice de către comunitatea ştiinţifică. Exemplele prezentate variază de la
teorii considerate a fi false de marea majoritate cu excepţia câtorva persoane care le
susţin şi până la teorii respectabile care reprezintă punctul de vedere al unei
minorităţi. Unele dintre aceste metode sau obiceiuri sunt adesea foarte populare în
afara comunităţii ştiinţifice.

Motivele care au dus la includerea exemplelor în această listă sunt următoarele:

Afirmaţii făcute fără a se furniza şi dovezi experimentale care să le sprijine;

Afirmaţii care contrazic rezultate experimentale deja cunoscute;
Imposibilitatea de a reproduce rezultatele în cadrul unui experiment;
Violarea principiului lamei lui Occam (alegerea explicaţiei celei mai simple
atunci când există mai multe explicaţii viabile posibile).
Multe din aceste teorii sunt considerate ştiinţă patologică: un proces psihologic
în care cei care cred în teoria respectivă şi care iniţial este posibil să fii pornit de la o
metodă ştiinţifică, în mod inconştient se îndepărtează de acea metodă şi încep un
proces patologic de interpretare convenabilă a datelor. John Horgan a folosit termenul
,,ştiinţă ironică” în cartea sa ,,Sfârşitul ştiinţei” pentru a descrie un mod speculativ
neempiric în care intră uneori ştiinţa de mainstream.

De-a lungul istoriei comunitatea ştiinţifică a fost mai puţin deschisă faţă de
noile idei decât este în prezent. O parte din teoriile respectate astăzi, cum ar fi
deplasarea plăcilor tectonice sau ideea că pietrele pot să cadă din cer (meteoriţi) au
fost respinse pentru că acestea contraziceau opiniile populare printre oamenii de
ştiinţă şi nu pentru că erau în contradicţie cu rezultate experimentale stabilite în
perioada respectivă. Prin urmare unele din teoriile care sunt considerate ca a fi
pseudoştiinţifice în zilele noastre s-ar putea să fie acceptate drept teorii respectabile
în viitor. Totuşi, mult mai adesea are loc procesul invers: este mult mai probabil ca o
teorie populară sau ipoteză să fie discreditată în viitor.

Teorii

Biologie

Teoria creaţiei afirmă că originea tuturor lucrurilor care populează universul

este rezultatul creaţiei făcute de un Dumnezeu creator. Creaţionismul se referă în
general la o variantă a acestui concept al cosmologiei care este opusul teoriei
evoluţiei.

Crearea biologică este un subset al ştiinţei creaţiei care încearcă să explice

biologia fără evoluţie.
 Erototoxina este o substanţă chimică neurologică a cărei existenţă este
susţinută de dr. Judith Reisman, o militantă împotriva pornografiei. Aceasta se
presupune că este produsă în creier în urma expunerii la pornografie imitând efectele
drogurilor cumpărate la colţul străzii. Ea consideră că erototoxinele sunt substanţe
care creează dependenţă reprezentând legătura dintre pornografie şi crime în serie,
viol, molestarea copiilor şi disfuncţii erectile.

Scenariul creaţiei inteligente susţine că viaţa şi fiinţele vii prezintă semne că ar

fi fost create cu un anumit scop. Argumentul principal este acela că viaţa este prea
complexă pentru a fi apărut din întâmplare sau în urma evoluţiei pe o durată de
milioane de ani.

Complexitatea ireductibilă este un concept care consideră că teoria ştiinţifică

general acceptată conform căreia evoluţia doar în urma selecţiei naturale este
incompletă sau greşită şi că este nevoie şi de alte mecanisme pentru a explica
originile vieţii.

Complexitatea speciilor este un concept care consideră că ştiinţa informaţiei

moderne poate funcţiona doar pornind de la probabilitatea evoluţiei genetice dacă se
consideră contextul informaţiei conţinute de o genă.

Biofotonii sunt consideraţi a fi un mecanism de comunicare între celule pe baza

luminii, uneori susţinându-se că aceştia ar fi substratul ştiinţific pentru chi-ul din
cultura chineză.

Vitalismul constă în teorii care susţin că înţelegerea materiei vii ar trebui să fie
radical diferită de cea a materiei nevii, cum ar fi agricultura biodinamică.

Forţa odică susţine că orice tip de viaţă este permis şi interconectat printr-o
proprietate vitală.

Câmpurile morfogenetice se presupune că stau la baza creşterii sau comportării

lucrurilor, organismelor vii, după modele create de alte lucruri similare care au existat
anterior.

Transmutaţia biologică este ipoteza că organismele pot transforma elemente

chimice, cum ar fi transformarea cuprului în fier.

Evoluţia cuantică se bazează pe presupunerea că mutaţiile genetice sunt dirijate

prin intermediul efectelor cuantice.

Teoria vibraţiei mirosului presupune că senzaţia de miros apare datorită nasului

care simte frecvenţa electronilor în mişcare în moleculele de miros.

Divinizare
 Astrologia se referă la mai multe sisteme de înţelegere, interpretare şi
organizare a cunoştinţelor despre realitate şi existenţa umană în funcţie de poziţia
relativă şi mişcarea diferitelor corpuri cereşti naturale sau artificiale.

Cartomanţia este o formă de prezicere a viitorului folosindu-se un pachet de

cărţi de joc.

Mediul este o persoană care are capacitatea specială de a primii informaţii de la

o sursă supranaturală.

Chiromanţia evaluează caracterul unei persoane sau viitorul acesteia prin

citirea liniilor din palmă.

O metodă de divinizare numită dowsing dă putere adepţilor să găsească apă,

metale şi obiecte ascunse folosind o baghetă şi urmărind mişcările acesteia.

Prezicerea viitorului este practica citirii viitorului unui individ prin mijloace
mistice sau supranaturale.

Geomanţia este o metodă de divinizare bazată pe interpretarea semnelor de pe

pământ sau modelul apărut în praf. Se referă şi la un set de practici şi teorii bazate pe
identificarea sau manipularea energiilor legate de pământ, incluzând dowsing, feng
shui şi linii de dragon.

Numerologia studiază relaţia mistică dintre numere şi caracterul sau acţiunea

obiectelor fizice sau a fiinţelor vii.

Ornitomanţia este o formă de divinizare care foloseşte zborul păsărilor pentru a

prezice evenimente viitoare.

Teoria puterii piramidei afirmă că piramidele au puteri vindecătoare şi energie

spirituală.

Vederea la distanţă este o formă de clarviziune în care subiectul poate vedea

obiecte sau evenimente separate de acesta în spaţiu sau timp.

Scrying este denumirea dată tehnicii străvechi de privire într-un obiect pentru a
obţine un efect clarvăzător.

Triz este metoda rezolvării problemelor tehnice şi a prezice schimbările

tehnologice viitoare pe baza legilor obiective care guvernează evoluţia tehnologică.

Geologie

Teoria catastrofică susţine că Pământul a fost afectat de evenimente scurte şi

neaşteptate care au avut efect global. O excepţie este tipul specific de catastrofă care
nu mai este disputat al intrării Pământului în coliziune cu asteroizi şi comete.
 Teoria Pământului gol susţine că Pământul ar fi gol în interior fiind posibil
populat de o rasă de fiinţe superioare, oameni sau extratereştrii şi posibil chiar şi
dinozauri.

Liniile ley sunt aliniamente ale unui număr de locuri de interes geografic cum
ar fi megaliţii antici.

Teoria Pământului plat se bazează pe ideea că Pământul este turtit spre

deosebire de concepţia ştiinţei moderne conform căreia Pământul are o formă aproape
sferică.

Geologia potopului este o formă de creaţionism geologic care susţine că

majoritatea trăsăturilor geologice ale Pământului pot fi explicate de o inundaţie
globală.

Medicină

Acupunctura, în sensul tradiţional, este practica de a insera ace foarte subţiri în

puncte specifice ale corpului pentru a redirecţiona chi-ul în scopul îmbunătăţirii
sănătăţii. Deşi acupunctura are efect terapeutic recunoscut, ştiinţa medicală atribuie
mecanismul acestor efecte altor surse decât chi-ului.

Reconsiderarea SID-ei este convingerea că legătura cauză efect dintre virusul

HIV şi SIDA ar trebui reinvestigată sau, în formă extremă, că HIV nu există.

Kinesiologia aplicată este metoda de diagnosticare a organelor care nu

funcţionează bine şi a efectului curent sau viitor al substanţelor asupra organismului
prin testarea afecţiunilor prezentate de anumiţi muşchi.

Metoda Bates de îmbunătăţire a vederii se bazează pe teorii de acomodare şi

patogeneză a miopiei care nu sunt acceptate de oftalmologie sau biologie.

Teoria bioritmului studiază modele de alterarea a fiziologiei, emoţiilor şi

intelectului.

Unele teorii chiropractice atribuie afecţiuni care nu au legătură cu şira spinării

unor deformaţii suferite de aceasta.

Teoria vindecării cu cristale susţine că cristalele au puteri vindecătoare, mistice

şi paranormale.

Posedarea de către demoni este teoria care explică bolile mintale, având suport
în biblie dar fiind respinsă în prezent de comunitatea psihiatrică.

Ipoteza Duesberg afirmă că uzul drogurilor recreaţionale şi farmaceutice este

cauza principală a SID-ei şi nu virusul HIV.
 Fadismul hranei se referă la tendinţa de a urma diete şi modele de hrănire
idiosincratice.

Teoria creierului holonomic modelează funcţia cognitivă ca fiind ghidată de o

matriţă de modele de interferenţă a undelor neurologice situate temporar între
percepţia holografică Gestalt şi vectorii de cuante afective discrete derivaţi din
potenţialul răsplatei anticipate.

Homeopatia este un sistem de medicină alternativă presupunând folosirea de

substanţe foarte diluate având caracteristici similare cu ale condiţiei tratate. În multe
cazuri nici o moleculă din substanţă nu rămâne în soluţia diluată.

Iridologia constă în examinarea irisului pentru a evalua gradul de sănătate.

Terapia cu magneţi este o medicină alternativă bazată pe conceptul că anumite

boli pot fi tratate eficient prin expunerea la câmpuri magnetice.

Operaţia psihică este un tip de operaţie aparenţă realizată de un vindecător cu

mâinile goale sau instrumente neortodoxe.

Reflexologia susţine că în urma masării unor anume zone din talpă se poate
îmbunătăţi sănătatea unor părţi din corp.

Religia scientologică se opune psihiatriei susţinând că credinţa este cel mai bun
tratament.

Trepanaţia este actul de realizare a unei găuri în cutia craniană pentru a elibera
presiunea acumulată şi a ajuta persoana în cauză să ajungă la un grad superior de
conştientizare.

Teoria vaccinului referitoare la autism sugerează că creşterea dramatică a

numărului de cazuri de autism în lume poate fi atribuită răspunsului imunologic la
vaccin sau efectului toxic al thimerosalului, substanţă folosită la conservarea
vaccinurilor.

După unii vitamina C poate preveni şi vindeca boli variate dacă este luată în
doze mari.

Fizică

Alchimia reprezintă încercarea de a transforma metalele în aur.

Autodinamica este teoria propusă spre a înlocui relativitatea specială, care se

afirmă că a fost bazată pe presupuneri eronate.
 Afacerea Bogdanov constă în controversa iscată de validitatea unei serii de
lucrări teoretice de fizică publicate de gemenii francezi Igor şi Grichka Bogdanov,
referitoare la evenimentele premergătoare Big Bang-ului.

Fuziunea la rece susţine că fuziunea nucleelor poate avea loc la temperaturi şi

energii considerabil mai scăzute decât cele considerate necesare pentru a aduce
nucleele împreună.

Cosmologia creaţiei oferită de Creaţioniştii Pământului Tânăr este alternativa

care susţine că universul are o vechime de doar câteva mii de ani.

Teoria dinamică a gravitaţiei a lui Nikola Tesla care nu a fost niciodată

publicată.

Universul electric este o idee bazată pe ipoteza că electricitatea joacă un rol

mult mai mare în univers decât se crede în prezent.

Teoria lui Heim încearcă să rezolve incompatibilităţile dintre teoria cuantică şi

relativitatea generală.

Teoria hidrino propune un atom de hidrogen în miniatură cu un electron împins

mult mai aproape de nucleu decât la hidrogenul obişnuit.

Fotografia kriliană este fotografia imprimată la voltaj înalt. Existenţa acesteia

nu este disputată însă interpretările paranormale ale imaginilor produse da.

Eterul luminiferous era mediul clasic de propagare a luminii dar după începutul
secolului XX a fost discreditat de comunitatea fizicienilor.

Geocentrismul modern susţine că distribuţia uniformă a exploziei razelor gama

demonstrează că ne aflăm în centrul universului.

Energia orgone a lui Wilhelm Reich nu s-a demonstrat nici până astăzi că într-
adevăr există.

Maşinile perpetuum mobile sunt o clasă de maşini ipotetice în care energia

consumată este mai puţină decât cea produsă, un rezultat care contrazice principiul
conservării energiei.

Cosmologia plasmei reprezintă un subdomeniu al fizicii plasmei care încearcă

să explice structurile de scară mare din univers.

Poliapa se presupune a fi o formă polimerizată a apei.

Fizica proceselor se alătură fizicii, teoriei automatelor şi ştiinţei cognitive într-

o zonă a ştiinţelor generative în vederea unificării tuturor cunoştinţelor sistematice
despre univers şi lume.
 Teoria sistemelor reciproce pare să fie un nou sistem teoretic bazat pe mişcare
în opoziţie cu materia.

Teoria stării stabile susţine că universul a existat dintotdeauna şi va continua să

existe în aceeaşi stare macroscopică.

Teoria câmpurilor scalare modelează un mecanism primar care produce câmpul

electric şi magnetic.

Undele scalare sunt considerate a fi unde longitudinale electromagnetice.

Sincronicitatea se referă la alinierea forţelor din univers în scopul creării unui

eveniment sau circumstanţe.

Mercurul roşu este numele de cod pentru o substanţă presupus energetică care
ar putea permite crearea bombei cu hidrogen fără explozia prin fisiune.

Cubul timpului reprezintă ideea că de fapt trăim patru zile pentru fiecare zi
percepută, lucru de care nu suntem conştienţi datorită unei vaste conspiraţii
academice.

Psihologie

Caracterologia este metoda citirii caracterului dezvoltată în anii ’20.

Metoda Coue vindecă şi facilitează evoluţia prin autosugestie.

Engramele se consideră a fi modele mintale conectate prin activarea în acelaşi

timp.

Enneagrama este clasificarea caracteristicilor personalităţii care furnizează

indicii referitoare la relaţiile intra şi inter personale.

Grafologia studiază scrisul şi legătura acestuia cu comportamentul, informaţii

personale şi alte trăsături umane.

Parapsihologia este ramura ştiinţei care se ocupă cu studiul fenomenelor

mintale care nu pot fi explicate de ştiinţa convenţională.

Patognomia studiază pasiunile şi emoţiile.

Frenologia pretinde că poate determina trăsăturile personalităţii şi

criminalitatea pe baza formei capului.

Memoria fotografică reprezintă fotografierea mintală a paginilor tipărite.

 Fiziognomia se bazează pe convingerea că studiul aspectului exterior al unei
persoane, în special faţa, reflectă personalitatea acesteia.

Recuperarea memoriei este actul prin care se descoperă amintiri pierdute şi

terapia necesară obţinerii acestui rezultat.

Gradul de sensibilitate defineşte sensibilitatea în funcţie de relaţia dintre viteza

de procesare a informaţiei şi dimensiunea creierului.

Sociologie

Eugenia este teoria care susţine că în lipsa intervenţiei membrii societăţii mai
puţin dezvoltaţi genetic îi vor depăşi în număr pe cei mai bine dezvoltaţi, aici fiind
vorba de inteligenţă latentă, rasă şi calităţi morale.

Memetica este o abordare ştiinţifică a modelelor evoluţiei transferului de

informaţie bazat pe conceptul de meme.

Darwinismul social reprezintă un set de teorii care guvernează relaţiile

sociologice naturale ale umanităţii.

Xenologie

Criptozoologia studiază animale mitologice care se presupune că există.

Pseudoarheologia se referă la interpretarea senzaţională a trecutului în afara

cadrului ştiinţific.

Ufologia este termenul care descrie studiul fenomenelor OZN, inclusiv

afirmaţia că unele OZN-uri sunt vehicule conduse de extratereştrii.

Vril face parte din misticismul nazist fiind o interpretare a ufologiei în legătură
cu pământul gol şi superfiinţe subterane prietene cu naziştii.

Altele

Alfa Curio Bet susţine că fiecare din literele alfabetului englez are un înţeles
mistic care poate fi folosit pentru a descifra cuvintele.

Studierea codurilor din biblie susţine că se poate prezice viitorul prin

examinarea statisticilor textului biblic.

Cunoaşterea biblică a ştiinţei în avans susţine că biblia face preziceri legate de

ştiinţă.

Comunicarea facilitată este văzută ca mijloc alternativ de exprimare pentru

oameni care nu pot vorbi sau dispun de un limbaj limitat.
 Legile formale se consideră a fi nimic mai mult decât o prezentare neortodoxă
a logicii propoziţionale.

Materializarea reprezintă crearea de materie din nimic doar pe bază de

concentrare.

Noua cronologie consistă în teorii variate care susţin că cronologia general

acceptată prezintă istoria ca a fi durat fie prea mult sau prea puţin.

Teoria noutăţii porneşte de la calendarul maiaş şi susţine că ceva important se

va întâmpla în 2012, dată care corespunde sfârşitului calendarului maiaş.

Singularitatea tehnologică este teoria conform căreia se va crea inteligenţă

superioară celei umane care va îmbunătăţi lumea în moduri ce nu se pot prezice încă.

Welteislehre este teoria apărută la începutul secolului XX care susţine că

universul se bazează pe lupta constantă dintre gheaţă şi foc.

Astrologia

Astrologia, în forma tradiţională, este un tip de divinizare bazat pe teoria că poziţia şi

mişcarea corpurilor cereşti (stele, planete, soare şi lună) în momentul naşterii
influenţează profund viaţa persoanei în cauză. Sub formă psihologică, astrologia este
un tip de terapie New Age folosită pentru înţelegerea de sine şi analiza personalităţii
(astroterapie). În ambele forme este o manifestare a manifestării gândirii magice.
Milioane de oameni cred în astrologie aceasta supravieţuind timp de mii de ani.
Caldeenii şi asirienii antici practicau divinizare astrologică în urmă cu 3000 ani.
Înainte de 450 î.e.n. babilonienii creaseră deja cele 12 semne ale zodiacului, dar
grecii au fost cei care – începând din timpul lui Alexandru cel Mare şi până la a fi
cuceriţi de romani – au furnizat elementele fundamentale ale astrologiei moderne.
Răspândirea practicii astrologice a fost stopată de ascensiunea creştinismului, care
punea accentul pe intervenţia divină şi libera alegere. În perioada Renaşterii
astrologia şi-a recăpătat popularitatea, parţial datorită reapariţiei interesului pentru
ştiinţă şi astronomie. Teologii creştini însă erau împotriva astrologiei iar în 1585 Papa
Sixtus V a condamnat-o. În acelaşi timp lucrările lui Kepler şi ale altor oameni de
ştiinţă au subminat principiile astronomiei. Popularitatea şi longevitatea acesteia sunt
desigur irelevante faţă de adevărul astrologiei sub orice formă.
Cea mai populară formă de astrologie vestică tradiţională este astrologia bazată
pe semnul soarelui, tipul care se întâlneşte adesea în horoscoapele din ziare.
Horoscopul este o previziune astrologică. Termenul este de asemenea folosit pentru a
descrie harta zodiacului în momentul naşterii. Zodiacul este împărţit în douăsprezece
zone ale cerului, fiecare fiind numită după constelaţia care se găsea iniţial în acea
zonă (Taur, Leu, etc.). Orbitele aparente ale soarelui, lunii şi planetelor principale,
toate sunt incluse în zodiac. Datorită precesiei echinocţiilor, echinocţiul şi solstiţiul s-
au deplasat spre veste cu aproximativ 30 grade în ultimii 2000 ani. Prin urmare
constelaţiile zodiacale denumite în antichitate nu mai corespund segmentelor din
zodiac reprezentate de semnele respective. Pe scurt, dacă v-aţi fi născut în aceeaşi zi
în urmă cu 2000 ani v-aţi fi născut într-o altă zodie.
Astrologia vestică tradiţională poate fi împărţită în tropicală şi siderală
(astrologii care nu aparţin tradiţiilor vestice folosesc sisteme diferite). Anul tropical
sau solar este măsurat în funcţie de soare şi reprezintă timpul dintre echinocţii vernale
succesive (365 zile, 5 ore, 48 minute, 46 secunde de timp solar mediu). Anul sideral
reprezintă timpul necesar pentru pământ să parcurgă o orbită în jurul soarelui relativ
la stele (365 zile, 6 ore, 9 minute, 9,5 secunde de timp solar mediu). Anul sideral este
mai lung decât anul tropical datorită precesiilor echinocţiilor, deplasarea lentă către
vest a punctelor echinocţiului pe planul elipticii cu 50,27 secunde pe an, rezultată din
precesia axei de rotaţie a pământului.
Astrologia siderală foloseşte constelaţiile în care se află soarele în momentul
naşterii drept bază; astrologia tropicală foloseşte la bază un sector de 30 grade al
zodiacului. Astrologia tropicală este forma cea mai populară şi atribuie citirile
perioadei din an în general ignorând poziţiile soarelui şi constelaţiilor unele faţă de
altele. Astrologia siderală este folosită de o minoritate de astrologi şi îşi bazează
citirile pe constelaţiile din apropierea soarelui în momentul naşterii.
Conform spuselor unor astrologi datele sprijină ipoteza că ar exista o legătură
cauzală între corpurile cereşti şi evenimentele umane. Se face apelul la corelaţii
semnificative între semne astrologice şi lucruri cum ar fi atletismul. Totuşi, chiar şi o
corelaţie semnificativă din punct de vedere statistic între x şi y nu este o condiţie
suficientă pentru a recunoaşte o legătură cauzală, cu atât mai puţin pentru a fi
convinşi de faptul că x cauzează y. Corelaţia nu dovedeşte cauzalitatea deşi este
foarte atractivă pentru suporterii astrologiei. Să presupunem că datele statistice arată
corelaţii semnificative între ascensiunea, coborârea sau culminarea diferitelor planete
şi trăsături de caracter variate. Ar fi mult mai surprinzător dacă din miliardele de
mişcări cereşti posibile nu ar fi multe care ar putea fi corelate semnificativ cu zeci de
evenimente sau trăsături individuale ale personalităţii.
Suporterilor astrologiei le place să menţioneze că durata ciclului menstrual al
femeii corespunde fazelor lunii şi că fluxul şi refluxul pe pământ sunt cauzate de
câmpurile gravitaţionale ale soarelui şi lunii. Dacă luna poate afecta mareele atunci
cu siguranţă luna poate afecta şi o persoană. Dar care este analogul fluxului într-o
persoană? Ni se aminteşte că oamenii îşi încep viaţa în lichidul amniotic şi că 70%
din corpul omenesc este constituit din apă. Dacă scoicile îşi deschid şi închid
cochiliile în funcţie de maree, care se deplasează sub acţiunea forţelor
electromagnetice şi gravitaţionale ale soarelui şi lunii, iar oamenii sunt plini de apă,
atunci nu este clar că luna trebuie să influenţeze şi oamenii într-un anume fel? Poate
fi clar pentru unii, dar probele acestui efect lunar lipsesc.
Astrologii pun accentul pe importanţa poziţiei soarelui, lunii, planetelor, etc. şi
pe momentul naşterii. Totuşi procesul naşterii nu este instantaneu. Nu există un
anume moment în care o persoană este născută. Faptul că undeva pe o fişă se notează
un timp al naşterii este total irelevant. Se alege momentul în care se pierde apa?
Momentul apariţiei primei dilataţii? Ieşirea primului fir de păr sau unghii de la picior?
Când ultima unghie de la picior sau fir de păr depăşeşte ultimul milimetru al
vaginului? Când se taie cordonul ombilical? La prima respiraţie? Sau naşterea are loc
în momentul în care doctorul sau asistenta se uită la ceas şi notează timpul naşterii?
 De ce sunt condiţiile iniţiale mai importante decât toate cele care urmează
pentru personalitatea şi trăsăturile cuiva? De ce este considerat semnificativ
momentul naşterii şi nu cel al conceperii? De ce nu sunt alte condiţii cum ar fi
sănătatea mamei, condiţiile din locul în care se desfăşoară naşterea, forcepsul,
luminile puternice, încăperea întunecată, bancheta din spate a maşinii, etc. mai
importante decât faptul că Marte este în ascensiune, coborâre sau în punctul
culminant? De ce nu este considerată planeta Pământ – cel mai apropiat obiect mare
din sistemul solar – o influenţă majoră asupra la ceea ce suntem şi ce devenim? Cu
excepţia soarelui şi a lunii şi a unei comete sau asteroid în trecere, majoritatea
obiectelor planetare sunt atât de îndepărtate de noi încât orice influenţă ar putea avea
sunt mari şanse ca aceasta să fie anihilată de alte influenţe venite de pe pământ.
Nimeni nu poate afirma ca pentru a estima efectul lunii asupra mareelor sau
cartofilor trebuie să înţelegem condiţiile iniţiale ale singularităţii dinainte de Big
Bang, sau poziţia stelelor şi planetelor în momentul culegerii cartofilor. Dacă vreţi să
aflaţi date despre refluxul de mâine nu aveţi nevoie să ştiţi unde era luna când s-a
format primul ocean sau râu, sau dacă oceanul a apărut înaintea lunii sau invers.
Condiţiile iniţiale sunt mai puţin importante decât cele curente pentru a înţelege
efectele curente asupra râurilor şi legumelor. Iar dacă acest lucru este adevărat
referitor la maree şi plante de ce nu ar fi adevărat şi pentru oameni?
În final, mai sunt şi cei care în apărarea astrologiei aduc argumentul că
horoscoapele profesioniste sunt foarte corecte. Astrologia funcţionează, se spune, dar
ce înseamnă asta? În principiu, înseamnă că există o mulţime de clienţi mulţumiţi şi
cineva poate interpreta orice eveniment în aşa fel încât să se potrivească în diagramă.
Nu înseamnă că astrologia face preziceri mai corecte asupra comportamentului uman
şi evenimentelor decât prezicerile făcute la întâmplare. Există mulţi clienţi mulţumiţi
care cred că horoscopul îi descrie corect şi astrologul le-a dat sfaturi bine. Astrologii
buni dau sfaturi bune dar acest lucru nu validează astrologia. S-au realizat mai multe
studii care au arătat că oamenii vor folosi gândirea selectivă pentru a interpreta orice
horoscop în aşa fel încât să se potrivească convingerilor preconcepute despre ei şi
horoscoapele lor. Multe despre afirmaţiile despre zodii şi personalităţi sunt vagi şi se
potrivesc persoanelor din diferite alte zodii. Chiar şi astrologii profesionişti, dintre
care majoritatea iau peste picior astrologia zodiacală a soarelui, nu pot citi un
horoscop mai bine decât ar reuşi la întâmplare. Şi totuşi astrologia continuă să îşi
păstreze popularitatea în ciuda faptului că nu există dovezi ştiinţifice în favoarea
acesteia.