ACADEMIA ROMANĂ

.Izvoarele contetnporane
asupra tnişcării lui
Tudor Vladim.ires'
Cu o comunicare făcută
la Academia Română oQ>

de

N.IORGA
Mem bru al Academiei Române

Lucrare tipărită cu ajutorul

Fondului Culturali. C .. Bră­
tianu şi al Centralei Băncilor'
* * �
POPuia e. * *

BUCUREŞTI
Librăriile "Cartea Românească" şi Pavel Suru
1921

, .
 sprAtegons 6EC)A016
124 IV

VA W, , ,;1 -
ifigV:73r:4?

TUDOR VLADIMIRESCU
dupa o zugraveala din biserica Prejna (Mehedinti).
Inscriptia : biv fost) Vel (Mare) Sulger Teodor Comandir".
conEnoRnK[n LVI TUDOR VUININRESU

ncrib[nim Rontiro
CUVANTAREA D-Iui N. IORGA
($edinta din 5 lunie)
-
 I.

Miscarea lui Tudor Vladimirescu, o revo-

lutie pentru epoca noastra si de fapt a
fost o revolutle, o puternica si indrazneata
revolutie, care nu si-a ajuns scopul din urma
si care, deci, n'a putut da masura ei n'a
fost socotita tsa de contemporani.
Daca Zilot Rominul are accente asamana-
toare cu acelea din proclamatiile lui Tudor
apartinind el insusi, cronicarul anonim, a-
celeiasi clase , toti povestitorii episodului
scurt de initiative si organisare teraneasca
nu vadesc pentru Tudor nicio Intelegere a-
devarata, nicio simpatie calda. Dirzeanu, re-
producind actele oficiale, la o epoca mai
tirzie, presinta intreaga tulburare ca o neno-
rocire pentru tarn : nimic n'o motiveaza, si
ea Insasi nu pregateste nimic. Chiriac Popescu,
cetltor de gazete apusene, pune in chip naiv
si pretentios 9roblema politica pe care se
trudeste se o resolve dupa sistemul, obisnuit
la Grecii vechi si noi, de Intrebari si raspun-
suri. Cioranu, care se infatiseaza ca un cola-
borator, ca adiutantul lui Tudor de si unul
care a intrat dupa actul de tradare din lunie
1821 in rindurile eteri§tIlor ucigasi ai sefului
IV

sau nu Idmure§te inceputul mi§cArii prim

nicio conceptie a §efului sat' : nici cu prile-
jul rindurilor indurerate despre asasinatul po-
litic din Tirgoviste nimic nu Innalta persona-
litatea eroului, confundat aproape cu urmari-
torii de planuri straine §i cu simplii cautatori
de aventurt.
Descrierile mai pe scurt, din acea vreme
sau de mai tarziu, nu sint nici ele mai lu-
minatoare asupra sensului intreprinderii. Cu-
tare anonim ' afirma ca Tudor s'a ridicat, cu.
cpandurime §i oameni duprin sate, citi era'
necajiti si asupriti de slujbasii domnesti, in-
vitindu-i sa se scoale cu mic cu mare asupra
boierilor terii, sa-i piarza §i sa li iea veni-
turile, pricinuind ca dintein§ii li se trage sä-
racia §i ticalo§ia.. SA nut= priceperea, care
lipse§te aici, la ceilalti: la Forint), la Filimon,
represintind causa, devenita protivnica, a Gre-
cilor, cari au suprimat din calea for pe Tudor ?
Batrinul boier moldovean Alecu Beldiman,
care vedea, ce e drept, lucrurile de departe, n'are
In poemul sau Jalnica Tragodie, al aril titlu
deperat arata el Insu0 supt ce raport singur,
al suferintilor legate de orice prefacere vio-
lent, privia el toate, §i pornirea Grecilor §i
aceia a teranilor, n'are, zic, decit cuvinte de
spaima §i de despret §i fata de actul Olte-
nilor. In nicio notita contemporana, din acelea
care pe foi de Orli ne lamuresc spontaneu,
naiv §i sincer asupra faptelor, marl §i mici,
, Revista pentru istorie, arheologie si filologie, II, R. 384-
 V

ale istoriei noastre, n'am putea culege cea

mai mica banuiala de Intelegere §i de sim-
patie. Apoi tacerea se lass asupra faptei con-
ducatorului teranilor de la 1821. Nu supt re-
gimul Regulamentului Organic, de sigur, se
putea slavi fapta lui indrazneata.
Numai tirziu de tot, cind revolutionarii de
la 1848 fura adu§i sa-§i caute parintii, o alta
conceptie prinde a strabate. loan Bratianu
va spune ca, de ar fi trait atuncea, ar fi a-
lergat, de §i fiu de boier, supt steagurile
.Domnului Tudor. Dupa Unirea Principate-
lor numai ceia ce Insemna victoria de-.
plina a generatiei aceleia Tudor 4i face
Intrarea cu cinste in expunerea istorica a
neamului sau. In opera lui, Insemnata ca o
sistematisare chibzuita a intregii istorii na-
tionale, din toate provinciile, Ardeleanul Au-
gust Treboniu Laurian, care fusese §i el factor
revolutionar in Tinutul sau la aceasta data
-cle 1848, arata ca scop al m4carii, pe care
n'o califica de revolutie : curatirea terii de
Fanarioti" §i ,,restaurarea drepturilor celor
vechi de a-§i alege Domn romin". Astfel Tu-
dor, a carui moarte de hangerul unor ticalqi
cari, dupa marturia formals a lui Dirzeanu, H.
chinuira. pentru a-i smulge marturisiri despre
Inchipuitele-i averi ascunse, e presintata cu
cluio§ie, devine un cerou romIn.
Supt noua Domnie a lui Carol I-iu un cu-
rent de rasturnare se produse, In timpurile
cele mai grele pentru dinastia de la 1866.
.Societatea «Rominismul, condusa de B. P. Has-
VI

deu, o represinta supt raportul intelectual. Un

discurs rasunator a1 acestuia pomeni jumatate
de veac de la ridicarea in arme a panduri-
lor. Si, supt influenta acestei agitatii, care
tintia, se pare, la o noun Domnie indigena,
un om de la 1848, Aricescu, autor de ver-
suri mediocre §i de povestiri care n'au mat
multa valoare, iii dadea toate silintile pentru
a stringe, pe linga informatia descrierilor fa-
cute de marturii faptelor §i tiparite tot de
oamenii revolutiei mai noun, un Rosetti, un
Boliac, §tiri orale, de la luptatorii din preajma
lui Tudor, pantru a-§i alcatui acea .Istorie
a Revolutiei de la 1821., care cu paginile ei
de adevar documentar, cu legendele ei ex-
presive §i cu cele caricaturale, cu portretul
romantic al domnescului Sluger, serve0e §i
astazi ca izvor de capetenie Impreuna cu.
textele adunate inteun al doilea volum
pentru istoria acelor fapte extraordinare.

II.

Astfel s'a stabilit o teorie cu privire la.

Tudor §i nii§carea lui : e o protestare na-
tionala contra fanariotismului anti-national,.
se zicea pana la A. D. Xenopol ; e o ridi-
care, spunea profesorul mieu, impotriva ne-
dreptatii sociale, din care, totu§i, motivul
national, amestecat necontenit cu cellalt, nu
lipsia. Am /ice : o incercare hotarlta, pe care
numai anume contingente au impiedecat-o,.
 VII

de a distruge intregul sistem fanariotic, care

e turcesc pe cit si grecesc si care repre-
sinta o anumita fasa din fireasca desvoltare-
a legaturilor noastre silnice cu Imperiul oto-
man. Caci Domnia de la Constantinopol, fara
nicio consultare si invoire a terii, imixtiunea
in toate domeniile a unor straini cari, de si
foarte dispusi a se nationalisa in schimbul zes-
trilor bogate si situatiilor innalte, ramineau
straini, impanarea administratiei inferioare cu
tot felul de age nti hrapitori, ai lacomiei lor pro-
prii sau a stapinilor lor, venalitatea si conruptia
care decurg, oricare ar fi bunele intentii ale sta-
pinitorilor, din acest regim, in sfIrsit incer-
carea ambitioasa, care se observa bine In
ultima fasa a acestui capitol istoric, de a In-
locui cultura si limba romaneasca prin cul-
tura si limba greceasca, cu o tendinta natio-
nala vadita, de a reconstitui si peste not
Imperiul bizantin al elenismului, acestea toate
constituie un sistem, In care toate elemen-
tele se tin indisolubil. A lovi In abusurile
administrative aceasta insemna a atinge bo-
ierirhea intreaga, cea strains ca si cea de
tarn, ale caror interese erail impleticite de
trista stare de lucruri pe care, cu durere si
mustrare de cuget, o descriu fratii Golesti,
membri ai acestei aristocratii lenese si la-
come, ingimfate si incapabile, dar in care to-
tusi vorbiau strAbunii luptatori cari aparasera
neatirnarea si cinstea terii lor. De la cel din
urma zabet stringator de dajdi pans la Dom-
nul din Scaun, era un lant neintrerupt de
VIII

complicitati care trebuia sa stringy pe toti

actorii dramei politico-sociale pentru apa-
rarea unor privilegii manoase, fara care nu
credeau. ca ar putea trai. Oameni ca Nico-
lachi Vacarescu, ca Banul Brincoveanu, ca
Mitropolitul. Dionisie Lupu se simtiau solidari
cu cel mai nemernic aventurier adus aici de
speranta imbogatirii §i' innaintarii, cind era
vorba de a se apara un regim in care toate
se legau impreuna intr'un chip inextricabil.
Incercarile lui Tudor de a desparti pe unii
de altii, de a intrebuinta pe boicrli rama§i
in Bucure§ti pentru ca n'apucasera a fugi
peste munti sau pentru ca nu voiau sd se
compromita in ochii Turcilor, de a caror In-
toarcere erau cu desavir§ire siguri, silintile
lui de a cladi un regim nou pe o tovara§ie
democratica, am zice, cu protipendada onesta
§i patriotica, trebuiau sa ramiie zadarnice,
aducind numai peirea lui proprie, nelipsita.
Caci asociatia era a§a de veche, aka de pu-
ternicA, a§a de durabila, atit de mult deve-
nisera instinctive mi§carile convergente ale
membrilor ei, eascuti §i crescuti in acest
sistem, incit adesiunile nu puteau fi decit a-
parente §i colaboratiile decit ipocrite. 0 a-
semenea societate nu se regenereaza decit
prin Opera inceata a culturii, lucrind asupra
unei generatii noun, §i fiul teranilor din via-
dimini, plin de durerile seculare ale clasei
sale, nu avea, fara indoiala, calitatile unui
carturar rabdator.
Tinindu-se sama deci de faptul ca des-
partirea intre social §i politic, intre national
§i social chiar este numai Inca unul din mil-
loacele pe care le Intrebuinteaza §tiinta meto-
dica pentru a studia mai bine lucruri care
formeaza in realitate o indisolubila unitate,
ca deci politica fara basa sociala corespun-
zatoare nu se poate, precum orice schimbare
sociala iii produce fireasca urmare In as-
pectul Insi4 al vietii politice, ca, pe de alts
parte, revendicatiile unui popor apasat nu se
pot ridica intro forma superioarA protesta-
rilor scrise sau cintate decit prin energia a-
celeia din clasele lui care sufere mai mult
de pe urma organisatiei existente, se poate
admite Si astazi aceasta teorie.
Ceia ce nu se poate admite insa este sa
se confunde in tendintele ei, clar rostite, ac-
tiunea lui Tudor cu aceia a tinerilor din 1848,
ca §i cu toate pornirile de transformare, data
aceasta pe cai legale, care au adus regimul
de astazi, ale carui defecte, venite din lipsa
interesarii la dinsul a claselor adinci ale na-
iunii §i deci a multamirii asiguratoare pentru
viitor, care se poate desface, cum a spus-o
de mult un Mo§tenitor de Tron, care e azi
Regele Romaniei unite, numai din aceasta
imparta§ire de putere i de fericire, stilt as-
tazi evidente pentru oricine.
III.

In adevar revoiutia de la 1821, cu coman-

Airul ei fara generalisim, cu Domnul ei ne-
X

incoronat, n'a insemnat, ca aceia ce a dat pe

urma filantropia ideali§tilor hraniti la §coala
ideilor generoase din Apus, reforme pentru,
terani, fie ele cit de binefacatoare, fiind por-
nite de la intentiile cele mai nobile, ci gu-
vernarea terii prin terani.
Cercetarea pe scurt,, ca pentru un prilej
comemorativ, a actelor pornite de la Tudor
Insu§i §i §tim astazi ca, afara de unul
singur sau de un adaus datorit condeiului
satiric al lui Ilarion, episcopul de Arge§,,
care doria sa loveasca in rivalul sau, Mitro-
politul, ele nu sint datorite unui condeiu
strain , ca Si, pe de alta parte, comparatia for
atenta cu actele revolutiei sIrbe0 a lui Ca-
ragheorghe, de care s'a inspirat in ridicarea
de steaguri ca §i in toata desvoltarea actiunii
lui, e de natura a ridica orice Indoiala.
Cind Sirbii s'au rasculat, in 1804, contra
Turcilor, ei n'au pornit de la o ideie, ci de
la o intolerabila suferinta, nu cu un ref, ct
cu un numAr de pribegi amenintati sa fie.
jertfiti de Turci. E adevarat Ca ace§ti Turci,
dahiii, Ienicerii din cetati, erau, in acela§i
timp, §efi politici §i comandanti militari ai
terii robite for §i proprietari, impreuna cu
spahiii, ai pamintului national. Elementul so-
cial se confunda astfel, in nemultamirea a-
junsa la paroxism, cu elementul national §i.
chiar ceia ce nu putea fi casul la not
cu elementul religlos.
Innainte de alegerea lui Caragheorghe ca.
 XI

vojdb nu se intimpina nicio procla-

matie si n'avem vre una nici dupa aceasta.
unificare si ierarhisare relativa a revoltei
contra abusurilor. Sirbii se oferiau publi-
catia recenta a d-lui Gopcevic (Russ land and
Serbien, 1804-1915, Munchen 1916) a dove-
dit-o si Austriecilor, si Rusilor, si Fran-
cesilor. Totusi pana la proclamarea, in anu-
mite conditii, a unui Suveran nou, de lege
crestina, ei intelegeau a se conduce, de si
numai in actiunea for militarci, de catre .Adu-
narea Poporului., al carii simplu delegat era,
comandantul suprem.
La Tudor, vechiu ofiter rus, care luptase
in Serbia si cunostea perfect lucrurile de
acolo, la dansul, boierimea din Oltenia, unde
cnejii sarbi, Haiduc-Velico din Craina si altii,
aveau legaturi de familie si de afaceri co-
respondenta chiar a begilor turci din Cladova
facindu-se in romaneste exemplul sir-
besc a fost hotaritor. Fara dinsul e sigur
ca el n'ar fi apucat in mina steagul revolu-
tionar. Dar Slugerul gorjean fusese adesea,
pentru 'rosturi de negot, in Ardeal, el petre-
cuse multe luni de zile la Vien% pentru un,
proces al familiei Glogoveanu, in casa careia
crescuse, el cetia ziarele .grecesti, si germane
chiar, din Capitala Austriei, el avea legaturi
vechi cu promotorii Eteriei si discutase cu
atatia boieri si clerici luminati chestiile la
ordinea zilei. Acesti boieri si clerici insa scri-
sesera, cu Mitropolitul In frunte, la 1807, «sc&-
sori catre Napolionul Frantului-ca sa-i iea supt
XII
obladuirea lor, fiind pravoslavnici ca si ei. 1.
La plecarea lui Caragea chiar, in 1817, Vor-
nicul Filipescu, care fusese ales de «sfatul
luminatelor fete boieresti, mari si mici, ca si
de toti starogii isnafurilor fi tirgovetilor.,
4( ca staroste si vechil al for in nevoi., se
lupta intr'o adunare secrets contra ideii unei
rascoale contra Turcilor. «Ginditu-m'am si
socotit., spune el, «ca. e bine In numele tu-
turor din vita romaneasca, fie boier on tlr-
govet, sa spun ca nu ma unesc cu vorba de
a ridica norodul in contra Sultanului.. La
capatul discutiei, «boierii greci se bateau cu
pumnul in piept si tremurau. I. *i, cind cutare
pops de sat, fost Insa ostas contra Turcilor
Jul Pasvantoglu, e adus la M,itropolie ca vi-
novat de agitatii contra Grecilor cari por-
nisera rascoala, el spune, impotriva indemnu-
rilor tainice ale Patriarhului Insusi : «Prea-
sfinte stapane I Preasfintitul Patriarh este
Grec, iara not sintem Romini si trebuie sa
lucram pentru not : a Cara noastra nu e
roaba Grecilor fi Bulgarilor i Ruglor $1
Nemtilor', si in jurul lui el aude, in murmur
discret : «bravo, bravo, popo Ilie. 3.
Deci, and iea hotarirea cea mare, Tudor
represinta un pas mai departe in conceptia
politicd a libertatilor nationale fi populare in
',agile acestea rdsdritene. El se sprijina pe
grayile., care nu sint legile, ci dreptul na-
1 Revista istorlcd, HI, p. 2.
2 Ibid., pp. 3-4.
8 Ibid., p. 5.
 XIII
tural, asa cunt 1 -a definit Rousseau, pentru
a spune ca e nevoie sa se ridice «fratii lo-
cuitori ai acestei teri. contra «balaurilor.
sugatori de singe, cari sint, «precum ii cu.-
noasteti prea bine, Grecii si boierii nostri,
atit partea bisericeasca. aici sufla nemul-
tamitul Ilarion , «cit si politiceasca. : doar
daca dintre ei e nevoie a se «alege pe cei
buni boieri ai nostri.. El invoaca dreptul
bisericesc insusi, cad, Dumnezeu find bun,,
nu poate fi decit alaturi de cei cari lupta,
in numele lui, ca sa distruga raul.
Ca mijloc de lupta, «adunarile pentru bi-
nele obstii si pentru folosul terii., Adu
narile Nationale ale teranilor. Ele vor ad-
ministra si numi, fara sa rupa legatura cu
Sultanul, «loctiitorul lui Dumnezeu. pe pa-
mint, dar in ce priveste proprietatea, fara «a
se intinde macar pana la un bob,. Arzul catre
Poarta e indreptat In numele a «tot poporul
Terii-Romanesti., care se ridica impotriva
«tiranilor», Greci si Romani, pe cari nu-i
poate suferi mai departe, fiind «tilhari si
despoitori., si cere restabilirea «vechilor drep-
turi ale terii.. In proclamatia de la Cotrdceni.
e vorba iarasi de boierii cari «si-au parasit
cu totul cinstita si sfinta for datorie de a
pazi dreptul neamului si al terii for., unin-
du-se cu strainii veniti la procopseala ; e
vorba de a «scoate neamul si tara la lumina
adevaratelor ei drepturi., pe care, din nedes-
toinicia ii raufatea clasei conducatoare, e
adus a be represinta si apara «poporul a_
XIV

telor cinci judete de peste Olt., ridicat «la o

strigare a terii.. La Bucuresti, concentrin-
du-se trupele teranesti, are sa se faca adu-
narea poporului din toate judetele terii", si ea
va astepta cercetarea facuta in numele Portii,
pentru «Intoarcerea drepturilor noastre». «Is-
nafurile., breslele cu care tratase odini-
oara Filipescu sint chemate a-si trimete
-delegatii pentru complectarea Adunarii.
«Multi boieri patrioti., avind «aceleasi sim-
tiri pentru fericirea terii., se adauga de la
sine acestei Adnnari, cum o va spune Tudor
peste citeva zile. El Insusi e numai «supus
catre tot norodul Terii-Romanesti., dupa «da-
toria singelui si a nasterii sale» si nu voieste,
cleclara el in alts proclamatie, decit «im-
preunarea glasului nostru intruna», gata fund
a-si varsa singele pentru izbindirea «drep-
turilor» traditionale. hi zice, In momentul
and era mai puternic, numai: «Teodor, sau
si «Slugerul.. Cit despre ostasii lui, ei «shit
hotaniti numai pentru dobindirea drepturilor
terii lor, iar nu pentru in parte-li folos, ne-
puind nici In glndu -ni vre un folos, al veri-
-caruia dintre not decit numai pentru binele
terii noastre, ce este de obste pentru not
toti si pentru copiii nostri..
Alt act public n'a mai plecat de la dinsul:
In aceste patru proclamatii se cuprinde toata
.cugetarea lui politica.
 XV

IV.
El era astfel In cea mai veche si cea mai
tuna traditie a terii si a neamului sau. Din
strAvechile timpuri cind din toata ordinea
politica romans ramasese numai atita lucru :
ideia necesitatii Imperiului si a tmparatului
si cirmuirea poporului prin sine insusi in
umbra autoritatii si ocrotirii lui, aceasta e con-
ceptia politica .a neamului nostru. 0 gasim in
tulburarile vlahe din Balcani, creatoare de
Imperil pastorale pe la 1200, In yechile adu-
nari de alegere ale. Domnilor cari pe urma
au tras toata puterea la dinsii ; o gasim in
-strIngerea poporului, ca in Moldova lui Ale-
xandru Ilias, pentru a lua sama Domnului
celui rau si a pedepsi pe boierii ce-1 in-
deamna In acea directie ; o gasim in Adunarea
pentru izgonirea Grecilor din Muntenia lui
Leon-Voda, si tot asa in pornirile multimilor
de dilkolo si de dincoace de Milcov in yea-
cul al X VIII-lea, cind cnorodul, ne mai putind
suferi, se stringea la Mitropolie si, tragind
clopotele, se scula cu impotrivire, strigind..
Asa faceau si Ardelenii cind din mijlocul tu-
multului popular impuneau cererile for in
numele .tuturor Rominilor, marl si mid., sau
cind, la 1848, intr'o Adunare teraneasca pro-
clamau existenta for ca natie deosebita cu
aceleasi drepturi ca ale privilegiatilor.
Acest caracter al revolutiei lui Tudor 1-au
inteles multimile in numele carora vorbia el.
XVI

«Popa Ilie., cel cu declaratiile inimoase In

naintea Mitropolitului, scrie cu prilejul mortii
aceluia care .domnise= farA cuca si fara to-
puz, cu singura sabia libertatii romanesti si
populasre la coapsa : cCu durere de inima
am auzit si am plins cind 1-au vindut pe
Tudor doi capitani ai sai, de 1-au taiat
noaptea. Si am mers cu parintele llarion la
manastire de am facut slujba pentru odihna
sufletului. i plingea lumea, si parintele Ila-
rion se batea cu pumnii in piept si da cruces
la norod de se 'nchina. Si multa jale pe noi
toti..
Necesitatea acestei base de libertate tera-
neasca, economics, socials si politics, pentru
desvoltarea Statului romin si intarirea natiei
incunjurate de dusmani n'au inteles-o In o
suta de ani trei, patru generatii. Daca am
intelege-o noi macar astazi, pe deplin I Ar fi
singura comemorare de care s'ar bucura su-
fletul aceluia care in Iunie 1821 a pierit de
mina talharilor pentru rascumpararea unor
pacate pe care nu le facuse clasa lui si pentru
izbindirea unor drepturi care erau si sint
ale Rominilor de toate treptele.
 .

I TOT NOPOA3A POMINd PETilit E triZBE:

704 itT3A£ Alt10 INMIffehkAhiMPNill
W1S MREPEt+TA.41$MAp£ . 14 I Fatie 4eTAPc
Utz dE Qf 4901TE Al(PACIAMILIKEX IMPTE
1821 RH -

STEAGUL lui Tudor Vladimirescu.

laseriptla:
Tot norodul romanesc Pre tire to proslave
Troia de o flint& Inmate rn Odor nia
Cu puterea to cea mare $1 in bralul tau cel rare
Nadejde de dreptate Acum a am e eu parte
1821, Ghen.
(Pe later!: St Teodor T ron gi Sf. Ghe rghe .
 I.
CRONICA REVOLUTIEI DIN 1821
DE

IOAN DARZEANU, Dv VEL SERDAR

 Dupa ravna care am avut in vremea trecutei razvratiri,
ca sa arat pi sa istorisesc cele ce s'au lucrat in patria
noastra la leatul 1821 pi /Ana la leatul 1822, Julie 15, aster-
nand cu toate ideile ce au curs, cu pre larg cuvant, spre a
se Indulci fiepcare cetitor de vremelnicile intamplari in
curgere de un an pi case luni, ma rog cu supunere catre
toti simpatriotii ca sa aratati iubire si multumita catre
ostenitorul in lucrarea aceasta, avand si dansul tot ase-
menea filotimii spre lapda si cinstea fiecaruia. Ca atunci
va cunoapte Dumnezeu buna noastra ravna spre lauda
patriei cei crestinepti.
laza mai vartos cei mai inalti intru iubirea perierghiei
cei trecatoare si vremelnice, Intocmai ca moara lui cu in-
vartejune, care pre toate ceasurile se invartepte, asemenea
pi a vremilor invartejiri rasuna in auzul tuturora; iar multa
milostivire a prea-inaltului Dumnezeul nostru sa fie noun
spre mantuire, ca sa ajungem la prea-innalta sa inna4are.
loan Narzeanul biv Vel Serdar.
Dupa p etrecani a rapausatului Domn Alexandru-Voda
Sutu, ce s'au tntamplat la 18 ale lui Ghenarie cu leatul
lui 1821, un Teodor Vladimirescu, din neamul lui Roman,
dintre pandurii din partile Cernetului pi pezator cu casa
sa la orapul Cernetd, sud Mehedinti, carele in vremea trecutei
razvratiri a Romauilor s'a aflat comandir asupra pandu-
rilor ce erau in judetul Mehedinti 1, savarpind insupi multe
La 20 Decembre 1906 Constantin-Vodd Ipsilanti nume$te vataf
la plaiul mehedintean Muntele-de-sus pe (Theodorache Vladimirescu
biv vtori Comis (N. Iorga, Sturlii 0 .Documente, VII, pp. 511-21, no
2S6). La 12 Martie 1808 e biv Vel Sluger ; ibid., p. 512, no. 287.
 -4
ucideri In partea focului, pentru care, du/A razboiul Rusi lor,
In Domnia Mkiei Sale Ioan \Tod& Caragea dovedindu-se, a
fost hotkat pierzarii, si, cacerdisindu-se In Tara Nemteascal,
a mers la Viena, In vremea ce se aflau Impkatii acolo
adanati, arAtandu-se la Imparatul Alexandru al prea puter-
nicei Rusie, s'a cinstit cu cin de maior si, Intorcandu-se
pre la Rusava, a trecut in Tara-RomaneascI, unde prin
mijloacele ce an facut prietenia 2 sa cu unul din boierii cei
alesi ai teriia, a ramas nebanuit, petrecand une on In pktile
Craiovei, iara alte on si prin Bucuresti, panA ce an luat
vatAsia plasii Closani din sud Mehedinti de la Vel Vornic
de Tara-de-sus. Neputand acel vataf dlinui acolo, si of an-
duindn-si In plain vechil pentru cautarea trebilor vatasiei,
el se afla de la o vreme Incoace petrecand ca un musafir
In politia Bucurestilor, unde prin taina si pre supt cumpk
insotindu-si si alti patruzeci de Arnauti langl dansul, dintre
soldatii Serdarului Iordache si ai lui Farmache, precum
s'a dovedit in urml, s'a sculat la 18 ale lui Ghenarie,
Marti noaptea, de an iesit din Bucuresti cu totii pre la
sfarsitul iernii, avand cu dansul si un (Alter rusesc, a-
nume Macedonschi, ce ramasese In zilele Rusilor petre-
cand cu familia sa in politia Bucurestilor.
Au mers, urmand drumul spre Ramnicul din sud val-
cea, an trecut pe la marginea orasului Pitesti (tahtul
ispravnicatului de Arges); pre cari trimetand dumnealor
boierii ispravnici de Arges ca sä-i Intrebe ce oameni sunt
si uncle merg, au dat cu totii raspuns ca sunt cAlatori
trecatori, nesuparand pe nimeni intru nimica, precum an
Instiintat catre ocarmurirea terii dumnealor boierii isprav-
nici de acolo.
Si la 19, tot ale lunii Ghenarie, ajungand la satul Bu-
destii sud Arges, unde este pod pre apa Oltului, s'au pus

De fapt pentru un proces; Analele 4caderniei Roncine, XXXVII,

p. 121 si urm. Cf. $i partea administrativA, XXX1X, pp. 9-11.
2 In editie propietie.
' Nicolae Glogoveanu.
 -5
en totii in pod si an trecut in partite judetului Valcii si
an apucat drumul spre Ocna -cea -Mare dintr'acel judet;
iara, in deseara ajungand la un sat aproape de Ocna, au
conacit noaptea acolo, cumparand tote tale trebuincicase
cu bani.
A doua zi, la 20 ale lui Ghenarie, sculandu-se dintr'acel
sat, au plecat cu totii spre orasul Targul-Jiiului (tahtul
ispravnicatului din Gorj) si, intalnind pre drum pre ve-
chilul vatafului de plaiul Horezului, ce venia la sgrAfia
judetului Valcii cu galbeni doua mii si mai bine, 1-au luat
cu dansii, d'impreuna, cu un plaias ce avea dupg, el, si
Vineri, la 21 ale lui Ghenarie, ajungand pre la 12 ceasuri
sears, in orasul Targul-Jiiului, au tras drept la dumnealui
vtori Logofat Vasile Mongescu, samesul judetului, de undo
despartindu-se dougzeci de insi, an mers la conacul dum-
nealui Clucerul Dinicul Otetelesanu, ispravnicul judetului,
de 1-au ridicat cu mare zor si 1-au dus la Slugerul Teodor.
De la care cerand dumnealui Clucerul Dinicu ca sa-i arate
poruncile ce vor avea, au dat raspuns ca sä mearga ju totii
la satul Bradiceni, sa intalneasca si pre dumnealui Cgrni-
narul Iorgu Vacarescu ispravnic (fiindca lipsia dela tahtul
ispravnicatului), si acolo, Impreunandu-i pre amandoi is-
pravnicii, li va arata poruncile. *i asa, cu straja, la poarta,
la scars, si In foisor sezand pang, la patru ceasuri din
noapte, si-au potcovit caii cu lumanarea noaptea si an
imbucat si ado cevasi d'a 'n picioarele, argtand ca au sä
mearga si la judetal Mehedintalui ca sa radice si pre dam-
nealor ispravnicii de acolo.
Apoi au plecat cu totii din targ, zalogind impreuna si
pe dumnealui Clucerul Otetelesanu cu mare zor, si, mer-
gand cale de trei ceasuri, au ajuns la o carciuma a Stol-
nicului Viisoreanu, de au mas cu totii, facand indestula
strAjuire pang, a doua zi, Sambatg, cand, ridicandu-se cu
totii, an mers la satul Bradicenii, si, neafland acolo pre
dumnealui Caminarul Iorgu Vacarescu (fiindca, prinsese
noaptea de veste si se cacerdisise), si-au indreptat cu totii
drumul spre manastirea Tismanei, dimpreuna si cu Clucerul
 -6
Otetele§anu. Si, Sambata, la 22, ajungand la Tismana, an,
Intrat cu totii In manastire de an mas In seara aceia.
Iarg, la 23, Dumineca, lasand pre Clucerul Dinicu in ma-
nastire cu vre-o 15 paznici, ca sa nu-i sloboaza ie§irea,
an ie§it Slugerul Teodor cu haine schimbate §i cu ceilalti
din manastire, §i s'au coborat la satul Padepl, din plaiul
Closanii, sud Mehedintii, unde chemand pe capitan Du-
mitru Garbea, ce 11 avea vechil de vataf, §i, povatuindu
prilostitoarele lui cugetki, a stalls pre toti pandurii ce
erau In plain §ezatori, de i-a Impreunat cu dansul, fAgg-
duindu-li leata §i slobozenie. Au trimis §i prin alte pla§i
ca sa, stranga panduri cu leafa, din cei ce erau §i mai
nainte In slujba si dupa venire se lepadasera In dajdie
Inca din zilele Domnului Ioan-Voda Caragea. Au facut pu-
blicatii si prin toate satele judetalui, cu cuprindere ca.
cine va vol sa vina sa se scrie la dansul, si va fi slobod
de once dare, Indemnand pre norod cu amagitoarele lui
mijloace §i prilostindu-i a veni sa se Impreune cn dansul,
precum se arata §i proclamatia ce au dat catre toata ob-
stea, adeca catre tot norodul omenesc din Bucure0i §i
din celelalte orase qi sate ale Terii-Romane§ti:
Fraeilor locuitori ai Terii-Ronuinqti!
Jeri de ce neam yeti fi, nicio pravila nu opre*te de a
Intampina ra'ul cu ram.
Sarpele, cand iti iese inainte, dai cu ciomagul de it
lovesti, ca sa-i iei viata, care de multe on ni se primej-
duieFite din muscarea lui.
Dara pre balaurii cari ne Inghit de vii, capeteniile
noastre, zic: atat cele biserice§ti, cat §i cele politice§ti,.
pang, cand sa-i suferim a ni suge sangele din noi? Pang
cand sa li fim robi?
Daca rani nu este primit lui Dumnezeu, stricatorii fa-
catorilor de rau bun lucre fac inaintea lui Dumnezeu, ca
bun este Dumnezeu §i, ca sa ne asamanam lui, trebuie sa
facem bine; iarg, aceasta nu se face pana nu se strica
rail: pang, nu vine iarna, primavara nu se face! A vrut
 -7
Dumnezeu 0, se faca lumina, aceia s'a facut dupa ce a
gonit Intunerecul.
Vechilul lui Dumnezeu, prea-puternicul nostru Imparat,
voieste ca noi, ca piste credinciosi ai lui, sa traim bine.
Dail nu ne lasa rani ce ni-1 pun peste cap capeteniile
noastre !
Veniti dara, fratilor, cu totii, ca cu raul sa prindem pre
cei rai, ca sa ni fie noun bine, si sa se aleaga din capete-
null° noastre cei cari pot sa fie bpni. Aceia sint ai nostri
si cu noi d'impreuna vor lucra binele, ca sa li fie si for
bine, precum ni sunt fagaduiti.
Nu va leneviti, ci siliti de veniti in graba cu totii, cari
veti avea arme cu arme, iara cari nu yeti avea arme, cu
furci de for si en lanci, sa va faceti degraba si sa veniti
unde yeti auzi ca se afla adunarea cea oranduita pentru
binele si folosul a toata tam. i ceia ce va va povatui mai
marii adunarii, aceia sa urmati si, unde va vor chema ei,
acolo sa mergeti. Ca ni ajunge, fratilor, atata vreme de
cand lacramile noastre de pe obrazele noastre nu s'au
mai uscat.
Si iarasi sa stiti ca nimeni dintre noi nu este slobod
in vremea acestii adunari obstii folositoare ca O., se atinga
macar de un graunte, de binele sail de casa veri-unui
negutator orasan sau teran sau de alt al veri-unui la-
cuitor, decat numai binele si averile tale ran agnnisite
ale tiranilor boieri sa se jertfeasca.; insa ale carora nu vor
urma voila, precum suntem fagaduiti, numai ale acelora sa
se iea, pentru folosul de obste

De acolo, din satul Padesul, au pornit si caruti din partea

sa, atat la Ada 2, cat si la Vidin, facand cunoscut prin vi-
clene aratari ca radicarea acestei adunari de norod nu
este pentru veri o rasvratire sau nesupunere catre sta-
$i in Aricescu, II, pp. 77-8. Forma originalA In Cioranu (v. mai
departe), in UrechiA, Istoria Romiinilor, XIII (1901), pp. 21-2 (si
dupA Uricarita, XII, pp. 91-2).
2 Ada-Cale.
 -8
panire, ci ca sa-§i ceara, drenturile, trimitand dare Maria
Sa Dervi§-Pap, din Vidin muhafiz Si arzmahzar mincinos
din partea a, tot norodul terii, prin care defaima atat cli-
rosul bisericesc, cat pi obotea tuturor boierilor, ca Maria Sa
sg-1 tramita catre Prea-Innalta Poarta, a caruia cuprindere
se arata din cuvant in cuvant, Insa:
Prey puternice imparate,
La sfantul oi prea-puternicul prag al prea puternicii
Imparatii, stapanitoarii noastre, cadem noi, tot norodul
romanesc din Valahia cel supus §i Incredintat ei de catre
unul Dumnezeu a tot facatorul, de Dumnezeu pazit §i
de catre Prea-Inalta Imparatie cu multe mile dupa vremi
mangaiat, iar acum on totul parasit In mantle multilop
vrajmagi ai prea-puternicii Imparatii of ai no§tri, povestind
on mare jale pre scurt necontenitele noastre necazuri oi
cumplitele patimi ce le suferim din pricina unirii boierilor
pamanteni cu cei dupa vremi trimeoi Domni §i ocarmuitori,
caci boierii, sau mai bine am zice: tiranii no§tri cei cum-
pl4i, invoindu-se cu cel de acum Dorian, sa, lasgm cele mai
d'inainte urmari, ne-au pra,dat ca niciodata, mai nainte si
peirii cai de istov fara milostivire pre noi ne-au dat, oi pre
acest choler impgratesc cu totul de tot binele 1-au deqertat,
!neat am ramas mai goli decat mortii cei din mormanturi.
Din care aceste toate, de ar fi avut prea-puternica Imparatie
cea mai putina §tin4a, de mult ne-ar fi izbavit de catre
ace§ti nemilostivi Mimi can, de se §i numesc cats o data
ca fac aratari prin arzhmahzaruri catre Prea-tnalta Poarta
pentru starea terii la cate-o Downie noun, o fac numai si
numai pentru folosul for §i al Domnului. Precum la venirea
Domnului Alexandru Sutu au facut, ca, de spre o parte
aratand prin arzmahzar darapanarea terii din pricina rele-
lor urmari ale Domnilor, au cerut mild §i uourinta dela
Prea-Puternica Imparatie, iar, pre de alta, scriind multe
laude mincinoase pentru acest Domn, ca sa.-1 caotige numai
al lor, Indata dupa ce au sosit aici, an Intocmit cu &Instil
 -9
pradarea si stingerea terii, incepand dela Biserica, de un-
de era sa inceapa indreptarea, iara ei, ca piste netematori
-de Dumnezeu, cu cuvant ca pun Mitropolit pamantean, au
vandut Domnului Sutu in doua mil de pungi de bani si
an pus Mitropolit roman adevarat, Insa mai adevarat
ocara neamului romanescsi batjocoritorul cinului bisericesc,
carele, indatorat fiind Domnului Sutu si fara de multa-
mirea si penerea norodului Impotriva legii oranduit, en
totul s'a piecat relelor vointe ale Domnului si a pradat
Cara, ca sa-1 multumeascal.
Toate cererile lui cele nesatioase si de drept le iscg-
leste ca pre niste drepte, si pre norod fl impileaza de le
imp lin este.
Intfaceasta stare aflandu-se norodul, si tara neavand
mijlocul de a arata necazurile si a cere mils de la Prea
Puternica Imparai?ie, care mild de multe on a castigat-o,
darn, nimica nu s'a folosit, caci au ramas scrise numai
pre hartie, si mancata de catre mai sus zisii talhari, silit
a fost din mult adanca nadajduire Intaiu a se scula Impo-
triva acestei rautati si apoi a nazui si a cere imparateasca
mild. Ca niste credinciosi darn si supusi robi ai Prea-Puter-
nicii Imparatii, cu lacrimi ne rugam sa trimiti om fmpara-
tesc, nu de legea noastra, ca sa cerceteze si sa vaza jalnica
stare a terii si sa faca oranduialg, ca sa lipseasca jafurile
si sa ne raspundem cu dreptul catre Area-puternica !mpg-
ratio, precum si pans acum am raspuns, si de ,cum inaginte
a rg,spunde nu tagaduim, ca niste credinciosi ce am fost
si suntem si In veci vom fi voiosi, dupa incredintarea ce
avem ca prea-puternica Imparatie nu ne va lipsi de milele
sale, cu care din vechime ne-a hranit si, cu nume de rain
incredintata ei de cg.tre milostivul Dumnezeu, ne-a cinstit,
precum la fiestece Domnie noun, parinteste poftorind acel
dulce nume in urechile cele surde ale Domnilor, tncre-
dintandu-se for ca sa ne apere, iara ei, talhareste despo-,
E vorba de Dionisie Lupu, numit la 1-iu Maiu 1819. Se recu-
noaste patima episcopului de Arges, llarion.
 10

in lu-ne si prapadindu-ne, pribegesc de Ia o vreme incoa, si

boierii nostri, atat cei bisericesti, cat si cei politicesti, fn-
tovarasiti fiind cu dansii in jafurile ce ni fac, in loc de a
fi cu priveghiare si a-i popri, Ii Inlesnesc calatoria, uitan-
du-se si dansii cum fag din Bucuresti ziva namiaza mare.
Acestea toate prea-plecate aratari adevarate fiind, se
vor dovedi mai cu scumpatate si mai pre larg Inaintea
trimisului credincios omului Smparatesc, pre carele fier-
binte ne rugam Prea-Puternicei Imparatii sa ni-1 trimita
cu milostivire i".
Dupa ce a savarsit aceste lucrari, fara vre-o prelungire,
intocmai ca 6tim le -ar fi avut gatite din vreme si intoc-
mite, Insotindu-si ca vre-o 600 de oameni dintre pandurii
ce a strans, a trimis de a ridicat pe zapcii din plasa Baii,
on toti banii ce an avut asupra-li, carora poprindu-li
banii si caii, i-a trimis pe dansii de i-au inchis la Tismana,
unde sta si Clucerul Otetelisanu. Iara numitul Teodor, cu
toti oamenii ce a impreunat, s'a sculat de acolo a veni
spre Cerneti, si, Intalnind la satul Ciovarnasanii, aproape
de Cerneti ca la vre-o trei ceasuri, pe un polcovnic Paul
Nicolicescu, ce era oranduit din partea ispravnicatului cu
oameni indestui si porunca In scris sa nu ingaduiasca pe
razvratitor a se intinde amagind prin viclenie pe locuitori,
si sa-1 izgoneasca din partile locului si on viu on mort
sa, se sileasca a-1 prinde negresit, 1-a Impresurat Indata pe
numitul Paul Nicolicescu si prinzandu-1, dupa ce a cetit
suprinderea poruncei ispravnicesti de mai sus, pe de o parte
numai decat a facut o scrisoare catre dumnealui Clucerul
Costache Ralet, ispravnicul Mehedintului, coprinzatoare:
Paul acum numai prin auzire auziam ca dumneata
strigi catre toti cum ca eu as fi iesit la hotie ca sa prad
lumea, si nu credeam, pentru ca eu ma stiu ca nu slut
hot; taro astazi in Ciovarnasani gasiiu si in scris sub
is3alitura dumitale Ia mama unui hot, anume Pau Nico-

1 Si In Aricecu, II, pp. 82-4. Inteo forma schimbata, la Cioranu

 11

licescu, caruia ii dai voie ca sa ma prinda dimpreuna cur

toti cei ce se afla cu mine, on vii sau morti. Dintr'a-
ceasta to cunosc ca esti om pricopsit si ma mir de unde
ai dumneata voia ca sa dmori raiaua Imparatului si pen-
tru ce ?
Au pre semne nu va ajunge ca i-ati pradat si i-ati des-
puiat papa cand a ramas ticaloasa Cara mai goala decat
mortii cei din mormant ? i acum se vede ca aveti pofta
sa-i si omorati... Numai sa stiti ca nici Dumnezeu, nici
prea-puternica Imparatie nu va Ingadui. Du Ins& nici nu
sunt hot, nici am fost vre-odata, nici voiu fi; ci sunt,
atat eu, cat si cei Impreuna cu mine, iesiti pentru mare
folds obstesc, si al celor man, si al celor mici; si spre mai
bung., pliroforie vei ceti dumneata aceste doll& copii (a
proclamatiei si arzmahzarului). Tara dumneata prea rau te-
ai purtat de ai spart orasul si ai sfaramat lumea fard, a
to uita mai departe, ci numai cu un cuvant ca eu as fi
fost hot si as fi venit sa prad lumea, fara de a sti ce zici.
Ci iarasi zic: sä stiff ca eu sunt cel mai bun nu al Patriei
male, si de Ia Bucuresti panel aici am venit tot prin orase
si sate Intrati, si nimeni nu s'a suparat de nimica, ba
Inca si zaratiile judetelor erau incarcate de bani, si nici
de cum nu s'au clintit. Si, iarasi, de as fi fost precum
zici, de mult le-as fi luat de acolo. Ci, ma rog dumitaie,
de esti patriot, lasa-ti acest fel de fantasii si aduna ca
mai in graba orasul la loc. Pe Turcii ce i-ai luat dupe
la locul for si i-ai strins acolo, da-li drumul sa-si mearga
Ia treaba lor. Nu da pricina legaturilor sfinte ca la
urma nu vei putea da raspunsul. Si :mai mult sd nu
dai pricina vecinatatii (macar ca li este stiinta, celor
mari trebUinta cea de obste folositoare). i pandurii ce
ai adunat acolo, dä-li drumul ca sa vina sa mearga unde
sent de trebuinta, si dumneata mergi la conacul ispravni-
catului de-ti cauta trebuintile dumitale fara de niciun fel.
de temere sau Ingrijire. Asemenea si dumnealui besleaga.,
Ai de catre mine sau de catre cei ce sunt Impartasiti
cu mine niciun fel de temere sa nu aveti; pentru care
 12

to Incredintez on sufletul mieu. Si, Inca data voiEsti folosul

de obste, vino dimpreuna, ca toti boerii pamantului, ca
sa ne intalnim, sau trimite numai pe dumnealor si 1i
porunceste ca sa fie silitori sere savarsirea trebuintei.
Si, iarasi zic, pazeste-te bine O. nu dai norodului vre-o
pricina cu vre-o Impotrivire de arme, ca atunci bine sa
tii ca nici In gaurile serpilor nu yeti scapa. Pentru ca
norodul cel ars si fript de catre d-voastra este amarat
si Infocat asupra-va, si numai pricina, cauta. Si cum de
ai dat d to voie cu arme de moarte asupra raielei Impa-
ratesti ? Si au nu socotesti ca sabia Imparateasca va sa
manance pe toti ? Au pe semne gandesti ca va fi murit
si Sultanul Mahraud ? Ci umblati cu bine cu raiaua Im-
parateasca, de voiti sa va fie bine, ca cu rail n'alegeti
nimica, pentru ca nu viati asternut bine mai d'inainte.
1821, Ghenarie 281."
Pre de alt. parte, dupa ce a pornit aratata, scrisoare, a
pus de a batut de moarte pe acel Pau Capitanul, Invinova-
tindu-1 Slugerul Teodor, de ce sa Indrazneasca a sari Impo-
triva lui si a adunarii norodului ce-si cer dreptatile lor.
Iara oamenii ce a avut Pau cu dansul i-a tras la sine-si
Slugerul Teodor, adaug'andu-si suma adunarii. Pentru
aceasta luand stire ispravnicul din Cerneti si orasenii de
acolo, pe de o parte, si-au scos toti familiile, trimitandu-le
unii la Rusava, altii la Fetislam 2, ramanand numai oa-
menii calari; iara, pe de alta parte, vrand sa iscodeasca si
lucrarile razvratitorului Teodor, au trimes orasenii un cm
untr'adins catre dansul, cu scrisoare din parte-li rugatoare
ca sä nu dea vre-o pricina de spaima si stramutaiea ora-
sului. Carora li raspande ca sa nu aiba nimeni nicio grija,
ci s. stea cu totii pe lec, cautandu-si fiecare trebuintile
sale cu liniste.
Si, ne mai prelungind sederea for In satul Ciovarng-
sanii, s'a sculat Slugerul Teodor, cu o ceata de cameni,

L $i in Aricescu, II, pp. 47-9; Urechig, /. e., pp. 24 -5.

2 CladIva.
 13

de s'a coborat la cula ce o avea la via sa de Lang&

Cerneti, dand spaima tuturor orasanilor §i amagind pa
toti locuitorii cei pro§ti de prin satele imprejurate, !neat
cu spinarea li aducea mancare. lard cealalta adunare de
oameni toata s'a pornit pe alt drum, cu ocarmuitorii si
capitanii d'inpreuna, qi cu Macudonschi, sä mearga spre
manastirea Strehaia, propovaduind catre toti ca aceasta
radicare s'a impreunat pentru binele obqtii, ca sd-i man-
tuiascd, de biruri si sa-i upreze din toate, scotandu-i
din Intunerec la lumina.
Dupa sosirea-i la via de langa Cerneti, indata s'a spart
ora§ul Cerneti, imprd§tiindu-se toti In toate partile, cum
qi ispravnicul s'a tras la Craiova, temandu-se a nu-1 cu-
prinde sä-1 ridice precum §i pe Clucer Otetele§anu.
Iara dumnealcr boierii texii, Indata dupa petrecania
Domnului Alecu-Voda Sutu 1, primind nota Inscris dela
Escelentia Sa gheneral Pini, consulat al Prea-Puternicei
Rusii, a carii cuprindere se arata anume talmacita pe
greceste, din limba frantuzeasca, adeca:
Subscrisul gheneralicesc consul al Maririi Sale Impdra-
te§ti tuturor Ruqilor a luat §tire despre Incetarea din viata
a Mariei Sale Domnului Terii-Romane§ti, Alexandru-Vodili
Sutu, qi, fiindcd. Domnul nu mai (lainuie§te, oranduiala tre-
burilor ar fl cerut ca o4tea boierilor sa iea franele obld-
duirii In maul, dad, rdposatul Intru fericire prea-inaltatul
Domn n'ar fi preintampinat imprejurarea, Infiintand, intr'un
timp pe .cand isi avea mintile intregi §i era 'n dreptul sau,
un comitet vremelnicesc de obladuire, alcatuit de Prea-
sfintia Sa Mitropolitul §i de prea-cinstitii boieri Banul Bran-
coveanu, Banul Cretulescu, Banul Ghica, Banul Vacarescu,
hale-Vistierul Grigore Filipescu §i Marele-Postelnic Rizu 2,
adeca un comitet, cdruia i-a qi lasat toata stapanirea ce
Intocmirea lui poate sa aibd. Aceasta oranduiall, din po-
instiintarea for cAtre PoartA despre moartea lui Sutu, Aricescu,.
II, pp.49-50 (19 Ianuar).
2 lacovachi, scriitorul.
 14

runca Mariei Sale, s'a facut cunoscuta gheneralicescului

Consulat printr'o nota scrisa de la 15 ale curgatoarei luni,
si subscrisul a recunoscut praviinicia ei si a laudat-o ca
inteleapta si mantuitoare.
Subscrisul nu se 'ndoieste catusi de putin ca cinstitele
madulare ale sus-zisului comitet, care astazi s'a intocmit
ca comitet de obladuire, in urma Incetarii din viata a
Domnului, vor recunoaste povara slujbei ce au fost che-
mati sa Indeplineasca si ca dreptatea, intelepciunea si
cumpatarea vor domni in sfaturile for obsteste pentru fie-
ce lucru privitor la savarsirea nizamurilor in tiinta si la
-tinerea bunei oranduieli si a linistii obstesti, singurul stop
ce e dator comitetul sa privegheze, si care a facut sä se
nasca infiintarea lui. Comitetul sa-si pazeasca datoriile cu
scumpatate si sa nu se intinda cu drepturile peste ho-
tarele margenite de stapanirea privileghiilor ce se cuvine cu
osebire numai la obrazul Domnitorului; va purcede la tapte
care vor da dovezi destoinice de increderea ce raposatul
Prea-Inaltatul Domn a pus in fiecare din aceste madulare si
care le vor face sa dobandeasca multumire din partea
Inaltei Porti si a Curtii ocrotitoare si obsteascg. recuno-
stinta. Iar, pe Tanga aceste sfaturi la care va povatuieste
lubirea parinteasca ce Maria Sa imparatul a marturisit-o
neprecurmat catre neamul dachicesc si care se bucura de
ocrotirea sa priincioasa, subscrisul cunoaste cab datorie
a sa a incunostiinta, ca din indatoririle slujbei sale, ca face
pre cinstitele madulare ale comitetului de obladuire In
de obste si in deosebi raspunzatoare pentru oricealtgmare
s'ar intampla obiceiurilor si oranduielilor in 'Hata, precum
si linistea obstii, pang, cand vre-o alta hotarare ar veni mai
de sus spre a face sa. inceteze Insarcinarile ducaneavoastrg."

Au luat dumnealor boierii pe de o parte ocarmuirea tarii

asupra-li, dimpreuna si cu Prea sfintitul parinte Mitropolit
al Ungrovlahiei, facand cu totii anafora de Instiintare
catre Prea-Inalta Poartg, pentru raposarea Domnului, care
a si pornit-o la Tarigrad cu Intr'adins vataf de calAra§i.
 15

lar, pe de alts parte, prinzand de veste de pornirea Slur -

rului Teodor Vladimirescu, au dat numai decat strasnice po-
runci, atat pe la ispravnicatele de peste Olt, sa se faca toate
cuviincioasele strajuiri, adaogan du-se cu indoire si sum bes-
liilor fiestecaruia zabit de peste Olt, spre ingrijirea cei dupa
datorie strajuiri de spre amagitorul Teodor, cat si catre Cai-
macamul cu Divanitii Craiovei, facandu-li-se cunoscut pentru
acest razvratitor de norod, cum si poruncile ce s'au dat pe
la ispravnicaturi, dandu-se si supt a dumnealor ingrijire a
pune in lucrare toate mijloacele ce vor chibzui spre in-
franarea razvratitorului si incefarea turburarii acesteia.
S'a oranduit inteadins si dumnealui Dumitrache Bi-
bescu comandir asupra tuturor pandurilor, ca sari stranga
pe toti cei din judetul Doljului si Mehedintului ce erau in
slujba si sa oranduiasca dintre dansii cu capetenii alese
-si credincioase, ca sa mearga impotriva Slugerului Teodor,
povatuindu-1 cu tot dinadinsul a nu lasa pe apostat sa so
intinda, ci sa-1 izggneasca din partile acelea. S'au pornit
si din Bucuresti un Singer Costi, traitor in judetul Gor-
jului, ca sa mearga acolo si, dupa stiinta ce are de toti
pandurii acelui judet, sa-i stranga pe toti si, lasand o
patte la ispravnicat spre strajuire, iar ceilalti sa mearga
la Tismana, sau undo se va afla adunarea razvratitorului,
ca sa li stea impotriva, strajuind si'n partile judetului
Gorj. S'au trimis si publicatii catre toti locuitorii tinu-
tului de peste Olt en blastame si afurisanii, ca sa nu se
cuteze vre unul a se amagi la prilostitoarele propovaduiri ale
razvratitorului. S'au intocmit din Bucuresti si patru cape-
tenii de Arnauti cu 200 hargiuri, fiesearuia cate 50, ca
sa-i trimita la Craiova; insa: Delibasa Mihali, Bulucbasa
Ieni, Hagi-Prodan si Serdarul Iamandi Giuvaru de la
sad Romanati, carora Ii s'au platit si taleri 10.000 leafs,
argalacul for pe o luna. S'a intoemit si la Craiova zabit
Doljului si al Romanatului cu cate 50 beslii si Slugerului
Solomon, cu 80 panduri,a fi de strajuirea Craiovei.S'au pornit
din Bucuresti si de iznoava ispravnici, atat la judetul Me-
hedintului, dumnealui Clucerul Glogoveanu, care, peste putin
 16

caindu-se, a dat inscris paretisis la Craiova si s'a oranduit

In locul dumnealui Caminarul Stefan Bibescu, cat si la jude-
tul Gorjului se oranduise dumnealui Stolnicul Viisoreanu.
Apoi, chibzuindu-se de catre Divanul Craiovei ca sa
mearga Stolnicul Viisereanu iarasi la Mehedinti cu dum-
nealui Caminarul Bibescu si la Gorj sa se 'oranduiasca. Ser-
darul Dinu Balteanu, carele se insarcinase de catre dum-
nealui Logofatul Dumitrache Bibescu cu pandurii acelul
judet, oranduindu-se Intru stapanirea Gorjului, s'au trimis
poruncile ocarmuirii Bucurestilor intocmai dupa aceasta
chibzuire, cu indestule povatuiri si strasnice porunci spre
intampinarea raului si incetarea razvratirii.
Aceste Intocmiri punandu-se In lucrare de catre dumnealor
boierii ocarmuitori prin vrednice Ingrijiri, nu incetau dumnea-
lor apururea strangandu-se Ia un loc de adunare si chibzuind
cele spre izgonirea razvratitorilor. Precum si de catre Di-
vanul Craiovei, facandu-se cuviincioasele Ingrijiri, s'au oran-
duit strajuiri In toate partite, pe cat a statut putinta,
oranduindu-se si la manastirea Strehaii un ceaus Costache,
ce era capitan Ia capitania Ghidiciului, cu capitanul
Amdrazii si 40 de oameni Inarmati; asemenea si la manas-
tirea Motrului un bulucbasa cu vre-o douazeci de Arnauti,
carora Ii s'a dat de la Craiova si gephanea' Indestula,
poruncindu-li-se cu strasnicie sa pazeasca strajuire acestor
doua manastiri, neslobozind nisi intfun chip intrarea raz-
vratitorilor. S'a insarcinat si Vistierul Constantin Craini-
ceanu ca sa stranga pe toti pandurii din judetal Mehedintului
cei dela vale si sa mearga 1mpotriva razvratitorilor (flindca
cei de la deal se ridicasera de Slugerul Teodor). Iara, raz-
vratitorul, dupa ce a pornit si altar scrisoare catre muha-
fizul Diiului cuprinzatoare:
Ccitre Maria Sa Derv4-Pap ntuhafiz.
De la tot norodul din V alahia.
Cu lacrime fierbinti jaluim Inaltimii Tale ca pe noi,
ticalosii, raiaua din toata Tara-Romaneascg,, Domnii terii,
1 Munitie.
 17

d'impreung cu boierii greci si roman, unindu-se en totii,

ne-au pradat si ne-a udespoiat, incat am rams numai en
sufletele, precum pe larg ticglosia si plangerea noastrg
in cuprinderea arzmahzarului ce 1-am dat cgtre Prea-Pu-
ternica Impgratie, stapgnitoarea noastrg, se cuprinde, care
arznlahzar 1-am trimis la Ingltimea Ta ce un bun credin-
cios al Prea-Puterniculni Impgrat, rugandu-ne fierbinte
Mgriei Tale ca sg to Imilostivesti §i sg, binevoiesti a-1 tri-
mite la Prea-Inalta Impgratie, ca sg poatg, auzi glasul
plAngerii noastre. Fiindcg noun toate drumurile, cum si
usile Prea-Inaltei Porti ni le-a inchis de la o vreme incoace
Domnul terii, si boierii ni le-au poprit, pentru ca sg nu ni
mai putem arata plangerile noastre la prea-puternica
noastrg Impgrgtie. §i asa mai sus numitii ne manancg,
de vii, si noi, neavand ce sg li mai dam, si ne mai stiind
ce sg facem, am ngzuit la mila Mgriei Tale. Si ne rugisim
fierbinte ca sg, trimiti jalba noastrg catre Prea-Puternica
Impgratie, pentru ca sg, audg glasul plangerii noastre si
sg se milostiveasca asupra ticalosiei noastre, ca sA tri-
meatg un om credincios imparatesc, sa ving aici In tarn,
la Bucuresti, sa cerceteze, sg vaza nevoile pe care le tragem
de cgtre acesti lupi nemilostivi, si sg ni facg dreptate.
Ai, pang o veni omul impgratesc, noi ne-am sculat cu
mic cu mare si mergem sg ne adungm la Bucuresti, si
ca sg fie stiut Inaltimii Tale cg, ridicarea noastra nu
este pentru altceva si nici Inteun chip cleat numai
asupra boierilor cari ni-au ragacat dreptatile noastre cu
care ne-a miluit Prea-Puternica Imparatie, iara negutg-
tgtorii turci si mice negutg.tori vor avea negutgtorie si
trebuinta prin tug, cu totii sg umble farg nicinn fel de
ingrijire, ca noi pe nimeni nu poprim §i de nimeni nici
de cum nu ne atingem. Inca mai cu bung slobozenie vor
urma. i iargsi fierbinte ne rugam Inaltimii Tale ca sg
ne ajuti cu cele ce ne trebuesc, care prin grain trimistl
nostru le va arata Mariei Tale. Iarg, anii Inaltimii Tale
fie de la Dumnezeu multi si prea fericiti 1."
$i in Aricescu, 1. c., pp. 31-2.
Tudor Wu Iimiresru.
 18

Apoi, sculandu-se dela via sa de l'anga Cerneti, a mers

de s'a Imprennat cu cei trimesi spre Strehaia si, apropi-
indu -so de manastire, cei dinauntru, adeca ceaus Costache,
spaimantandu se de multimea norodului, iara mai ales
arnagindu-se Intro desartele maglisele ce le-a aratat Ma-
chedonschi en Slugerul Teodor, au deschis portile manastirii
de au Intrat apostatii. Dintre cari despartindu-se Mache-
donschi cu o mama de panduri si cativa Arnauti, au mers
la manastirea Motrului, undo erau oranduiti de paza doua-
zeci de Arnauti de catre Divanul Craiovei, precum mai sus
s'a zis, si ce li va fi zis prin graiu nu, este stint, ca Indata
s'au Inchinat la dansii Para de a se impotrivi catusi de
putin. Asemenea si dintre pandurii ce stransese Vistieiul
Constantin Crainiceanu, dupa porunca Divanului Craiovei):
unul dintre capitani cu pandurii sai au mers de s'au In-
chinat la Slugerul Teodor. Si, ramanand desarta manastirea
Motrului au 'Avant dumnealui Caminar Stefan Bibescu cu
Stolnicul Viisoreanu, ispravnicii fie Mehedinti, ce an intrat
Inauntru cu vre-o cativa oameni, strajuind cu tot dina-
dinsul Inchiderea acestei manastiri. Iara Slugerul Teodor,
cu toata adunarea sa, stand Intro Strehaia si manastirea
Motrului, propovaduia catre obstea locuitorilor feluri de
desertaciuni, ducandu-i pe toti la stare de apostasie, Incat
tot.i locuitorii judetulul Mehedinti au fadut Incetare de
raspunderea datoriilor, si cu totii alergau la adunarea
Slugerului Teodor, ducandu-li prin care si pre cai tale
trebuincioase de-ale manca,rii. Inca si margenea Inveci-
natelor judete, ascultand din departare propovaduirea asi-
dosiei 1, s'au abatut la nesupunere.
Aceste auzindu-le dumnealoc boierii ocarmuitoii, si cu
tot dinadinsul Ingrijindu-se spre intampinarea razvratirii
acesteia, an hibznit mai Intaiu de an facut o carte ob-
steasca din partea tutmor carte Slugerul Teodor, cuprin-
zatoare:
Cu mare mirare luara.m In stire de urmarile ce ai In-
1 Scithe de &Id
 19

ceput a face, cugetand Insotire de mai multi si impar-

tind cuvinte catre locuitori ca sa sara cu totii spre
izbavirea ra,ului, si sa iasa, din Intunerec la lumina.
Acest fel de urmari ca, nu an sfarsituri bune este stint
si din istorie si din pildele ce se vad pe toata ziva.
Judeca care poate sa-ti fie izbanda, cand, inarmandu-se
impotriva-ti toti credinciosii stapanirii, te vor supune
prin razboiu, si to vei indatora !nsuti a cere mantuirea
care nu vei putea-o gasi. Au nu stii ca plateste Cara la
atatia ogeaclii si panduri, pe cari and ii va Insoti si cu
altii ce mai sunt pe din afara, ce arme se von ridica
asupra-ti si Incotro vei navali ca sa to mantuiesti ? Vedem
ca prin cuvintele ce prin nejudecata ai alcatuit catre
locuitori propovaduiesti ca pentru folosul obstii si binele
terii te-ai pornit inteaceasta fapta, si voiesti a arata cum
ca. nu esti talhar san voitor de ram, ci Indemnator binelui
si savarsitor izbavirii obstii din ispita rautatilor. Dar
care din locuitori iti va da crezamant si in ce temeiu ra-
zimandu-se va Insoti cugetarilor ce ai? De vreme ce cu
totii cunosc si inteleg cata zbuciumare, cate cheltuieie si
cite pagube se pricinuiesc satelor dintr'acest fel de ne-
trebnicie.
Deci te sfatuim parinteste si ca niste adevarati patrioti
si iti poruncim sa to parasesti de asemenea fapte pagu-
bitoare terii, aclucatoare de sminteala linistii locuitorilor
si pricinuitoare de mare nevoie asupra-ti, si to lucre-
dintam cu juramant ca, de to vei supune povatuirilor si
poruncilor noastre lasandu-ti armele, to vei scula si
vei veni fara tagaduire, vei scapa de mice urgiS, caci eu
totii vom fi mijlocitori catre Domnul terii, ca sa-ti treaca
cu vederea urmarea ce ai cugetat, si poate vei ft ascultat
la multe destoinice aratari spre despagubirea jafurilor ce
vor fi cercat locuitorii. Pentru ca, la o asemenea dreptate
mai cu sama priveste stapanirea terii decal oricine
altul pe din afara, si niciodata nu voieste ca locuitorii sa
cerce napastuiri, de vreme ce aceasta tara este stiut ca,
se ocarmuieste supt lege si supt pravila, Iara,, cand din ne-,
 20

norocire nu-ti vei lua sama cu dinadinsul, si nu te vei

supane acestor parintesti povatuiri ce cu iubirea de ome-
nire It.i dam (nevoind tulburarea si macinarea satelor),
atunci, nu numai ca to vor izbi acei ce sunt gata asu-
pra-ti pans acum, ci Qi altii se vor mai porni, eati tre-
buinto, va care, si fii Incredintat ca, dupa ce nu vei gasi
scapare, si ()Banda mortii Iti va fi grozava si cumplita, ca
unni tulburator si amestecator de linistea locuitorilor..
Cate acestea te sfatuim iarasi.qi IV poruncim ca, Indata
ce vei primi aceasta scrisoare a noastra, In soroc de doua
ceasuri sa-ti iei sama bine si catre cel ce -ti va trimite
slrisoarea O. dai raspunsul inscris curat. Ca, de va fi cu
cuprindere de supunere si prin vrednice dovezi ca sa,
poata fi crezut, sa Inceteze numai decat pornirea ce este
gatita asupra-ti, si 0, to asteptam aici, precum mai sus pe
larg ti se arata. laza, de nu ti se vor precurma relele cuge-
tari, hotaraste-te singer mortii, si fii incredintat ca nu
vei gasi scapare. Ceteste cu mare luare aminte acestea
scrise, iea-ti sama bine, supune-te povatuirilor ce privesc-
spre bineii, si fii sanatos.
1821, Ghenarie 301."
Care scrisoare s'a si pornit Indata, cu lipcan Inteadins.
Apoi s'a trimis si la Tarigrad arz, catre Prea Inalta Poarta,
in cuprinderea ce mai jos se arata:
Noi, prea-plecatii robi ai prea-puternicei Imparatii,
Mitropolitul tarii, episcopii, egumenii, boierii maxi Qi mici,
capitani, mazili si toata obstea locuitorilor pamantului
.4arii Vlahiei, chelerului Imparatesc, cu cele pang la pa-
mant asternute prea plecatele noastre inchinaciuni, facem
aratare prea-puternicei Imparatii ca, Indata dupa ce si-a
dat sfarsitul raposatul Domnul tarii, MIA catusi de pu-
t.ina zabava, s'au ivit In tarn ca la patruzeci de insi calari
Intrarmati, avand de capetenie pe Teodor Vladimirescu
(care In vremea trecutei razmirite a fost In slujba °sta..
seasca a Rusilor, supt numire de ofiter), Inca si cu until
1 $i in Aricescrt, I. c, pp. 50-1; UrechiA, I. c., pp. 29-80.
 21

Machedonschi ofiterul. Ei Impreuna, se vede, s'au pornit din

Iguntru, din politia Bucurestilor, si, mergand spre judetul
Gorjului, tot cam pe supt munte, fara de a face pe drum
cuiva vre-o suparare sau pagubg, tocmai Vineri seara, la 21
ale acestei luni, au ajuns fora veste la orasul Targul-Jiiului,
unde este scaunul ispravnicatului Gorjului, pricinuind 'Mare
spaima orasalui, si, far de a face cuiva vre-o suparare,
an luat de acolo Impreung cu &Ansa numai pe unul din
ispravnicii judetului (caci celalalt se Intamp lase a fi afara
in judet) si au plecat cu el intfaceiasi noapte, zicandu-i
Cl, dupa ce vor prinde si pe tovarasul sau, li va arata po-
runcile ce au.
De care aceastg necuviincioasa Intamplare si urmare
indatg ce ne-am Instiintat, Intelagand-o cg priveste la
sfarsituri si mai necuviincioase, numai decat am impras-
tat toate putincioasele mijloace ate am socotit spre
intampinarea acestui ran. i, pe de o parte, am pornit
dupa dansii dintre paznicii tarii, iar, pe de alts, parte, am
dat cuviinciosele nizamuri prin dregAtorii acelor cinci ju-
dete de paste- Olt, spre zgticnirea Intinderii primejdiosului
cuget al acelor facatori de' rau si spre ocrotirea si linistirea
locuitorilor. Ei Insa, adeca acei facatori de ran, dupa In-
stiintgrile ce ni-au mai vault, plecand dela Targul-Jiiului,
s'au dus drept la manastirea Tismana, de s'au inchis
inauntru, avand impreung si pe ispravnicul Gorjului, caci
pa celalalt nepatandu-1 prinde si scgpand, s'a tutors iaras la
scaunul ispravnicatului, strangand orasul for si strajuindu-1.
Darg, cu toate Ingrijirile ce am facut si nu contenim
a face, vedem ca ei nu contenesc a pune In lucrare va-
tamatorul for cuget, caci acel Tudor Vladimirescu, luand
cativa dintre ai sai, ce din Instiintarile ispravnicilor se
dovedesc ca. sunt si Arnauti, au iesit din mangstire, lasand
acolo pe alti paznici dintre ai lor, si, plecand spre judetul
Mehedintului, a Inceput prin scrisorile sale a Invita obstea
norodului si a-i chema sa vina sa se uneasca cu el, luand
fiescare arme, iar eel ce nu va avea arme, sa-si faca lance
si furce de fier, aratandu-li cum ca cugetul lui priveste
 22
spre a-i ocroti de a rgreanea slobozi de supt supunerea
Domnului si boierilor.
Temerea cea mai mare ni este ca acest Teodor, avan.
du-si casa si locuint% in judetul Mehedintului, s'a ajuns,
de mult cu vre unii din locuitorii acelui judet sau si cu
altdi din alto vecine judete 4i, avand inclinare cu mai
multi, se Intinde acest ran vatamator, precum ni s'a si
vestit cg pana acum se vor fi adunat acei facatmi de
role si pang la cinci sute si cugetg a cobori si'n partea
campului, si de acolo la Craiova si apoi aici. Dark soco-
tind fapta numitului drept urmare lalhareasca, flindca si
imputinarea numgrului oamenilor ce avea cu dnsul ne-a
incredintat de aceasta, si pildele de mai Inainte urmate
ale altor'asemenea Mimi, de aceia n'am instiintat pe loc
prea-puternicii Imparatii, bine nadajduitd aflandu-ne ca
printr'acele herecheturi ce s'au fost Mout indata dupg
ivirea sa, se va potoli raul fgra zabava.
Acum insa de sunt doug zile, vazand ca prin mare
crestere se'ntinde raul, Imputernicindu -se numitul prin
alaturarea si acelor asemenea lui cugetatori, pe de o parte,
dupa a noastra, netagaduita datorie, nu numai am intgrit
de iznoava nizamurile ce am fost dat mai inaiute, ci am
*ingrijit a alcatui si alto strajuiri, care an sa si porneascg
dupa dansii, iara, pe de alta parte, mare grija avand de
raul ce poate pricinui tarii acest talhar, si, vazand el, de
se va intinde cresterea algturatilor sai precum s'a inceput,
nu va fi Cara in destoinicie a i se Impotrivi, de aceia, dupg
datoria supunerii, nu lipsim cu cea pang la pgmant pleca-
ciune a face catare ca Prea-Puternica Impargtie sa chib-
zuiasca mijlocul eel cuviincios spre apgrarea tarii de spre
acesti talhari 1. Ghenarie 30."
Cum §i osebita scrisoare din partea tarii catre slavitul
dragoman al Por4-,ii cuprinzatoare adeca:
Despre intamplarile neprevgzutei iviri a razvratitorului
$i in Aricescu, II, pp. 54-6.
 23

Teodor Vladimirescu in judetul Gorj si In judetul Mehedinti

si despre toate cate pang, scum s'au intamplat se va in-
credinta Excelentia Voastra din alaturatul supus al nostru
arzmahzar. Noi, privind de la inceput miscarea acestui fl-
oater de rele ca o fapta Valhareasca, nu ne-am cutezat
dencamdata a aduce la cunostinta Prea-Puternicii Impa-
ratit, incredintati tiind ca, in urma trebuincioaselor mijloace
ce fara Intarziere am pus in lucrare, se va pune capgt Ia
aeeasta indrazneata intreprindere, cum s'a Intamplat si
cu alti indrazneti facatori 'de role dinaintea lui, si nä se
va chezSsui iarasi linistita petrecere a nevinovatei si cre-
Oincioasei raiale.
Dar, tiindca lucrul a luat alts fats, adeca prin rgzvratirea
pe care insusi razvratitorul prin scris a marturisito supt
name do slobozenie, intinand sufletele celor mai simpli cu
indemnul acestui cuvant si adunand In scurt timp pe multi
din semenii lui facatori de role ra si dansul, si din zi In zi
inmultind pe cei dinprejurul say, negandindu-se a savarsi
acest stop numai in parte, ci cugeta de-a dreptul la sta-
panire si ameninta sa aduca pieirea in de obste si chiar
in orasul Bucurestilor, am chibzuit prin urmare ca acest
lucru nu este lesne de sees Ia cale, pentru ca s5 poata tara
ea se lupte cu acest razvratitor, care es+e astfel mai
dinainte pregatit, ci are trebuinta de un brat puternic si
I alt, ea sä se mantuie norodul Valahiei de asemenea goana,
3n5, a nu cerca jalnicile starsituri ale acestuia.
Deci, prin supusul nostru arzmahzar de fats, aducem
lz cunostinta Puternicii tmnaratii cPle intamplate si- ne
rug5,m de Escelentia Voaqtra, ca, infatisandu-se supusa
noastra, rugaciune, sa mijloceasca pentru neamanata izba-
vire si ,p3ntru dorita petrecere a tuturor locuitorilor
din Tartb-Romaneasca, eredinciosilor supusi ai Puternicii
imparatii, iara stralucitii sai ani Dumnezeu sa-i inmul-
toasca si st -i fericeascl.
1821, Gkenarie in 301."

Aricescu, 1. c, pp. 56-7.

 24

Dupa, aceasta pornindu-se la Craiova a galele en neferii

cei oranduiti, au proftaxit mai intaiu Serdarul Iamandi Giu
vara su o surna de neferi, ca la o seta oameni inarmat:,
strajuind orasul Craiovei, dimpreuna. cu Slugerul Solo mar.
ce era randuit de catre dumnealor boierii divaniti de acolo.
S'au trimis la judetele de peste Olt si porunci pentru
scazamantul pandUrilor ce fusesera lepadati in dajdie, sti
se iea In slujba cu chezasii vrednice, atat ei, cat si capi-
tanii lor, ca se sluieasca, cu toata, credinta la acest penis-
tasis 1 si vor fi nebantuiti pentru totdeauna, precum au
fost si mai dinainte vreme, care sa se oranduiasca impc-
triva razvratitorului, precum se va intocmi de catre dum-
nealui Logotatul Dumitrache Bibescu si Divanul Craiovei.
S'a proftaxit la Craiova si gephanea, indestula, cum si
pietre ca sa se imparta pe la panduri, si uncle vor socoti
dumnealor boierii divaniti cum ca face trebuirta. S'a scri,
din partea tuturor boierilor lui chir Hagi-Ienus dela Craiova 2
ca sa numere taleri treizeci mii la casa ce este sä se'ntoc-
me9,sca la Craiova pentru cheltuielile tainaturilor si alto).
trebuincioase celor oranduiti impotriva razvratitorilor, si
vor umbla cu dobanda pang, cand i se vor plati de catre
tarn, (din care a s,i raspuns cu zece mii numai). Dar dum-
nealor boierii divaniti dela Craiova, vazand ca Slugerul
Teodor a inceput a face pas catre manastirea Motrului,
care este aproape de Craiova si an sosit papa la aura Mo-
trului la care s'a dat pricina la multi din orasenii Craiovei
a se spargalui si a se stramuta, an instlintat numai de cat
catre dumnealor boierii ocarmuitori, facand cerere ca sa se
in tampine Intinderea acestei razvratiri ca once mijloc se
va chibzai. Carora li s'a dat raspunsul ce mai jos se arata,
adica:
Cu mirare si durere sutleteasca am cetit cea catre not
instiintatoare scrisoare din 31 ale lunii trecute, caci, pe
cand ne adastam sa aratati fapte ce ar A dorit si izbande
asemanate cu imprejurarile si cu fireasca dumneavoastra
Imprejurare.
Cf. §i testamental din Studii gi Docurnente, XXII, p. 45 ei urm.
 25

marinimie, am vgzut lucrari nesabuite si pline de micso-

rime de suflet, impotriva celor ce nadgjduiam, care, latin-
du-se si pe acolo fait, Indoialg, vor pricinui pustierea, ata'
a orasului Craiova, cat si'n Shdete le din partea locului.
Astfel, raspunzand domniei voastre, va cerem sa va intrar-
mati cu chipul eel mai Intelept si barbatesc, punand In
lucrare toate cate Driven spre Infringerea si nimicirea
scopulni acelui rasculgtor al norodului, si mai vartos pentru
obsteasca liniste a locuitorilor. Aicea tot ce trebuia sa se
laca s'a Mout, en prisos.
Oameni inarmati s'au trimis, gephanea indestulatoare,
oranduiala de bani. Asemenea si despre cele de neaparata,
trebuinta pe care le-ati incuviintat pentru isprgvnicie, si
ne-apa invoit. Acum dar nu se asteaptg alt decat ca si
dumneavoastra sa Intrebnintati toate chipurila cele lute-
iepte si toate oranduielile cuviincioase, dupg cum trebuinta
va cere, si sa imbaxbatati pe cei cazuti, Insufietind si
duhurile celor mai mici, spre a face sa domneasca linistea
norodului, pentru care yeti ti supusi la rgspundere, si iaras
asemenea la lauda si la dobandirea drepturifor dumnea-
voastra. Cat daspre nelegiuita sculare a acelui razvratitor,
am facut cnnoscut Prea-Putemicului Impgrat si adastam
cat de curand inaltele sale porunci.
Fevruarie in 2 1."
larg cgtre aceasta s'a facut de obste chibzuire ca sa se
trimitg un boier ales la Craiova, a fi capetenia celor oran-
duiti cu arme Impotriva razvratitorului, spre a-i ocarmui
Ili a-i povatui cu cele mai destoinice chipuri intru strajuirea
si incetarea turburgtoarei rg.zvratirii; carele sa se uneaseg,
Intru toate si dumnealor boerii divaniti de acolo, ca sa
nu se intample vre-un fel de sminteala si, alegandu-se dum-
nealui Vornicul Nicolae Vacarescu, s'a pornit Indata, la
Craiova cu povgtuiri in ce chip sa urmeze spre apararea
odihnei locuitorilor si desrgdacinarea apostatilor, dgndu-
i-se si osebitg, carte la maul, cuprinzatoare chiar asa:

1 Aricescu, 1. c., II, p. 60.

 -26
Cinst te dumneata }rate Vel Vornice al o.?tirilor
Kicolachi Vacarescvle,
Dupa Infricosarea primejdiei norodului, ce poate pri-
cinui acel turburator talhar Teodor liladimirescu, pornin-
du-se acum si spre orasul Craiovei, si imputernicir du se cu
Insotirea mai multor nesocotitori sfarsitului acestei netreb-
nice lucrari, printre alto nizamuri si randuieli date de mai
Inainte spre Incetarea raului, s'a chibzuit acum de catre
not si de catre toata obstea; dumnealor fratilor boieri tä
asupra agalelor ce s'au oranduit de acii cu toti neferii
for ogeacrai, cum si asupra altora ce mai sunt In partea
locului Intocmiti si adunati de catre dumnealor fratii boieri
divaniti de la Craiova, precum ne- au Incred:ntat dumnealor
mai dinainte, facandu-ne cunoscut sa se oranduiasca ca-
petenie unul din tratii boieri, ca cu acest mijloc, ivindu-se
Impotriva talharului putere de arme si de Impotrivire, sa se
puna in lucrare toate cuviincioasele mijloace si sa, i se
sfarm3 gandurile si razvratitoarele-i porniri, deci, facandu-se
aceasta alegere asupra dumita e, pentru ca to cunoatem
cu durere de patrie, cu iscusinta, si cu bune masuri, te
oranduim capetenia numitilor prin aceasta carte al noastra
si t3 poftim ca, insufletindu-te prin ravna izbavirii ce al
catre compatriotii dumitale, cat mai fara de zabava sa
pleci de aci, si, ajungand la un loc cuvfincios de a sta, sa
iei ,asupra dumitale ocarmuirea tuturor celor ce sunt orant-
duti impotriva talharilor, si, chibzuind toate cuviincioasele
mijloace (la care to vei sfatui adesea on si cu dumnealor
boierii Divanului Craiovei), sa puna In lucrare orice va sta
prin putinta spre Incetarea raului si spre izbavirea tarn,
sfaramand pe de o parte pornirea si Imputernicirea talha-
rului si induplecand pe de alt parte pe locuitorii tarii a
Intelege cu intregime Inselatoarele sale povatuiri, dupa
are sa si 'Ong In cunostinta si cei ce papa acum s'au In-
tovarasit relelor sale cugetari. Iara In scurt, punand In lu-
crare cu toata privigherea si buna socotinta ceia ce vremea,
starea lucrurilor si Indeletnicirea vremilor te va povatui,
adese on prin trimisi si intr'adins cu stafeta sa ne
 27
tati, ca sa dam si noi do aici cuviincioasele povatuiri cep
vom chibzui. Aceasta slujba catre tarn ce se cere scum
din partea dumitale va pricinui o nemargenita bucurie si
prilej de vesnica multamita din partea tuturor, catre obstea
norodului, va aduce impiedecare de netrebnica nalucire
si obsteasca izbavire, iara catre dumneata va rodi slavnica
lauda si cinste, cu a noastra veselie. Ci dara, frobratis'and
si acum armele iscusintii, Implineste-td, poftim, 9ea adeva-
rata datorfe a unui fiu catre patria sa, si cunoaste-ne si
pe noi soglasuiti bunelor dumitale chibzuiri.
Fevruarie 21."
S'a facut osebita scrisoare si catre dumnealor agalele
cgeacului s. a. oranduiti de mai Inainte, si catre toti pan-
durii, pentrn oranduirea dumnealui, mai sus zisulni boier,
tnstiintandu-se ai dumnealor boierii Divanului Craiovei,
cari prin Instiintarea oe au trimis de la 2 al lui Fevruarie,
atat catre dumnealor boierii ocarmuitori, cat si catre cin-
stitul consulat al Prea-Puternicii Rusii, facand cerere ea
sa se aduca putere otornaniceasca, spre sfar5marea si iz:
gonirea apostatilor, am Instiintat ca razvratitorul a in-
ceput sa-si Imparta aripe si capetenie In multe locuri de
jafuri si prada fara milostivire, si, dumnealor boierii
ocarmuitori aflaridu -se Intru mirare, atat de chibzuirea ce
s'ar cuveni a face spre intampinarea si Incetalea raului,
cat pentru cererea ce faceau dumnealor boierii divaniti ai
Craiovei, a dat nota ce mai jos se arata, catre cinstitul
Consulat al Rusiei, greceste scrisa:
Subscrisii boleri ai Tarii-Ronaanesti cu cinste aducenl
la cunostinta Escelentiei Sale domnului Pini, gheneralice se
consul al Mariei Sale Imparatul tuturor Rusilor, cavaler
de mai multe ordine, s. cl., alaturatele scrisori ale Diva-
nului Craiovei, atat catre Excelentia Voastra, cat si catre
subscrisii, din care se va incredinta cu Indestulare de cele
pe larg lusemnate de razvratitorul Sluger Teodor Vladi-
mirescu, de nedumerita stare in care se gasesc Lenora
1 Aricescu, 1. c., pp. 61-2.
 28

citii locuitori din partea locului si de desnAdgjduirEa ce

li s'a pricinuit din acestea. Niste asemenea intamplari
Aea§teptate nu mai putin pun In mirare si ne subsemnatii
despre ce ar fi de fault, !neat, en toate opintelile si cu
toate mAsurile ce am luat pang acum spre incetarea re-
lelor ce ameninta obstea, incredintAndu-ne pe toatg ziva
din aceste lucruri cg, rgsculgtorul acesta, nu numai cg
unelteste impotriva noastrg, a tuturora, dar chiar si inmpo-
triva linistii si sigurantei obstesti, si, nevazand nicio altg
mantuire, dupg o impreung-ohibzuire, am gash cu cale
el nu e alt leac pentru acest rgu nevindecat declit a
alerga la .unii din Pasii dupg imprejur si a cere ajutorul
for impotriva relelor ce ne amenintg si a tuturor perilor
ce se uneltesc in Tara-Romgneascg de inaintarile cele
uriase ce pe tot minutul le face rgavratitorul. Subscrisii,
cunoscand cu toate acestea ca o datorie de a nu face
asemenea cerere cgtre serhaturile de prin prejur farg ca
sg facem cunoscut si Eseelentiei Voastre primejdia cea
neinlaturatg ce ne inconjoara, precum si singurul mijloc
de scgpare ce ramane pentra targ, ne grgbim a indenlini
aceasta datorie, si nu ne indoim cg Escelentia Voastrg,
Incredintandu-se despre intinderea primejdiei, va Incuviinta
aceasta a noastra gasire cu cale, care numai ea poate sg,
scape tara cea primejduita. Subscrisii, reinoind cererea de
mai sus, ne ruggm fierbinte sg avem cinstea until rgspuns
In scris din partea Escelentiei Voastre.
Fevruarie in 41."
Si osebit s'au Meat mehtupuri turcesti cgtre Maria
Sa Pala, muhafizul Diiului si cgtre cel dela Nicopole, prin
care se facea cerere ca sa trimita ostire in partite Cra-
iovei, si la Cornett, si la trecerea Oltului, spre a sfargma
pe apostati si a-i strgmtora despre toate pgrtile, ca sg-i
izgoneascg din pgragntul terii, oranduindu-se si inteadins
mehmEzndar pentru primirea si venirea ostirilor, cum si
,porunci ggtindu-se la judetul Romanati, Dolj, Gorj si VA,Icea

I $i In Aricescu, II, pp. 62-3; UrechiA, 1. c. pp. 85-6.

 29

pentra cele trebuincioase de Ingrijirea tainaturilor ostiril.

Apoi, dandu-se rgspunsul dela cinstitul Consulat al Rusiei
la argtata de mai sus note, cuprinderea ce se aratg mai
la vale, a rgmas aceasta chibzuire jos, poprindu-se atat
trimiterea mehtupnrilor, cat si pornirea rAnduiVor meh-
mendari, iarg, cuprinderea rgspunsului cinstitului Consulat,
tnsemneazg chiar asa, talmacit dupa francezg:
Subscrisul consul gheneralicesc al Mariei sale Iropgratul
tuturor Rusilor a primit astgzi nota ce i s'a trimes cu
cinste de cgtre Obsteasca Adunare a clerului si boierilor,
prin care, argta,nd primejdia ce amenintg Cara cu urmarea
rgzvratirit a lui Vladimirescu, cer Invoirea gheneralicescului
Consulat pentru a se mijloci trimiterea unui ajutor de
Wire puternicg din partea Pasilor de pin cetatile de pe
Dungre, spre asezarea bunei oranduieli si pa,za obstestii
siguranO. Ca sl se 1ncuviinteze darg propunerea Adungrii
este de neapgratg, trebuintl a se cerceta: 1) dacg, ace at
urmare este iertatg de tratatele ce se gig fncheiate Intro
Inalta Poarta si Curtea Rusiei; 2) daca 'este de neapgrat
cerutg, de primejdia ce se vorbeste In nota mai sus zisg.
Cea d'intgiu se desluseste din Intelesul si din cuprinsul
hatiserifului de la 1802, care chezgsuieste tarile ama.ndoug.
Impotriva oricgrii calcgri de hotare, iar cea de a doua
propunere este un lucru pe care trebuie sa -1 hotgraseg ob-
steasca adunare a clerului si a boierilor, care astgzi numai
ea singurg poate oarecum sl cunoascg cu toatg, lgmurirea
ce se cuvine, si dupg treapta primejdiei care amenin0
tarile, precum si toate mijloacele ce le-ar pntea fntrebuinla
spre Incetarea acestei stgri Mse ca sg, alerge la ajutorul
material al Puterii suverane. Cu toatg ggsirea en cab a
aoestor netaggduite articole, subscrisul nu se Inlatureazg,
ci primeste eg, Intelesul osebitului articol din hatiserif
poate deocamdatg sg rgmAna neatarnat, dar.inteo fmpre-
jurare deosebitg, tend adecl siguranO, arii este amenin0,t1
de o primejdie mare, si dupg ce stgpanirea a Intrebnii4at
toate mijloacele localnice spre a o Inlgtura, iarg, pe cat
se tO3lege din aratarea umilei note a boierilor, fmprejurarea.
 30

de fatg se aratg astazi si se mgrturiseste cu cuvinte In-

credintgtoare, deci si subscrisul nu se poate opri, ci pri-
meste mijlocul pe care Adunarea it priveste ca singurul
chip de mgatuire si. cu uringrile careia sa, se Insarcineze
dansa. Cu toate acestea subscrisul se vede silit, de si en
mare mghnire sufleteascg, sg fad, aici aceastg bagare de
samg istoriceasca, si farg a fiarguri asupra hotgrarilor de
anima ale Adunarii, el, (lac& ar fi liatrebuinat mai putine
zavistii si mai puVng Intarziere In chibzuirile sale pentru
treburile obstesti, iarg mai mult preget si mai multg strgs-
nicie la punerea In miscare a mijloacelor ce a gasit cu
cale pan,g acum spre Incetarea razvratirii, poate cg ar fi
fost de prison acum a alerga la mijloacele cele dupg. urma:
5 Fevruarie."
Drept aceia dumnealor boierii ocarmuitori, Maud chib-
zuire pentru paza politiei Bucurestilor, s'a ggsit cu tale
a se orandui cei de mai jos cgpetenii, spre Ingrijirea strg-
juirii politiei, cgrora li s'a dat si pitac Inscris cuprinzand:
Dutnneata biv Vel Cciminare Sava qi biv Vel Serdare Iordachi
Capita4 lordachi Farinachi.
,Cu toate ca. Impotriva turburgrilor ce a pricinuit no-
rodului talharestile si netrebnieile unman ale acestui raz-
vratitor Teodor Vladimirescu, s'au intocmit t4i s'au hotargt
pang, acum Indestule nizarauri, si neIncetat se chibzuiesc
cate se cuvine spre sfgrgmarea si Incetarea rblelor sale
porniri, dar, spre odihna obstii, si mai vgrtos spre depgr-
tarea oricgror temeri si bgnuieli ce ar putea sä cerce si
sglasluitorii acestei politii, nalucindu -se adese on feluri de
parer' din pricina multor auziri ce se ivesc pe toatg ziva,
luandu-se si asupra acestei pricini cele mai Intregi masuri,
s'a chibzuit ca acum, pe langa suma altora ce sunt oran-
duiti paznici si strgjuitori, sg se dea supra d-voastra suma
de 600 hargiuri, pe cari sg-i Intecmiti cum mai farg, za-
bavg din Bulgarii ce salgsluiesc aci in tarn cu familile si
naraestiile lor, si din alts oameni ce veV. cunoaste vrednici
de arme. Iarg, In scurt Cate Base sute acest tel de oameni,
 31

la care avand insivg d-voastra toata incredintarea, sa va,

puteti face chezasi raspunzatori pentru dansii, i, cu acestia
luandu-vg ingrijitoarele masuri, pe langa alto strajiUri ce se
fac dupg, nizamurile cele date de pans acum, sa strainiti
d-voastra prin desavarsitg neadormire toate partdle pohtiei,
cu acest, fel deosebit si bine Intocmit nizam, bleat, nu
numai niciun fel de grija sa nu aiba salgsluitorii orgseni,
ci sa li so ridice si orice bangiala ar putea sg, li treaca
prin gand, incredintandu-se si Indestulandu -se prin a dum-
neavoastra privighere de linistita petrecere Intru care au
sa vietuiasca pe la casele lor, si sa-si saute fiecare farg
niciun fel de sfiala negotul si alisverisul ce va avea.
Deci, primind acest pitac al nostru si intelegand Insiva,
la care bine priveste aceasta temeinicl chibzuire a noastra,
numai decat La, va faceti gatirea harzurilor ce s'au zis,
dupa chipul ce se arata mai sus, si, Imbratisand credinta
)meseriei la care vg oranduitd, ca niste salasluitori aici in
Cara si ca nista obraze ce sunteti stiuti de vrednici si
cinstiti, sa chibzuiti cele mai bune mijloace. $i, nu numai
sa feriti de once banuialg, si Inca, cu ravna O. osardia ce
yeti aplica, sa ridicati prin fapte vrednice de Incredin-
-tare si once bg,nuiala ar putea sa, fie In socotinta locui-
torilor orgseni. In scurt sa stiti ca, dupg aceasta man-
duiala de acum, ferirea politiei si linistita petrecere a lo-
cuitorilor sai se care de la a d-voastra stiinta si vrednicie
si pe a d-voastra raspundere. i vg incredintam cg vi se
va cunoaste slujba credintei catre aceasta patrie, unde Ili
d-voastra sunteti -sglasluitori, si not nu vom Inceta de a
va arata vrednicia si credinta catre oricare stapanitor,
pentru ale d-voastra drepte Indestulari.
Asa dar, savarsind cele poruncite, ni veti face cunoscut,
i masmile ce-ti lua In fiecare vreme de trebuint4, ca,
soglasuind si ale noastre bine chibzuiri dupg ceia ce tre-
buinta ne va povatui 0, dam la once cereri 4i sfarsit fara
zabava.. Fevruarie 5 "

Asemenea s'a oranduit si o suta hargiuri si Serdarului

 32

Panait, fratele Clminaralui Sacra, iard, pentru inlesnirea,

strangerii hargiurilor de mai sus, s'a dat porunci pe la
ispravnicaturile de mai jos, adeca: Prahova, Dambovita,
Arges, Muscel, Olt si ispravnicului de strgini, ca sa aibg
voie oamenii Caminarulul Sava si ai Serdarulni Iordachi
a-i strange dintre Bulgari si strgini, cu buns voie si Cu
Invoire de raspuniere de leafs. Apoi, cetihdu-se rgspunsul
ce a venit de la Slugerul Teodor, Insa:
Prinoinstita carte.a dumneavoastra de la 30 ale trecutului
Ianuarie, la trei ale urmatorului am primit, si tole porun-
cite am vazut. Dara stiut fie d-voastra cg, nu este precum
d-voastrg, o socot4i. Ca prea bine este stiut d-voastra ca,
din mica copilgrie am slujit cu mare credinta stapa-
nirii si patriei mole, si eu de capul meu nici de cum
n'am plecat, fara cat norodul cel amarat si dosaduit al
acestei ticgloase On, atat cei de lot, cat si cei strain',
vazand cg stapanirea supt care sunt IncredinOV, de cgtre
prea-puternica ImpgraVe, stapanitoarea noastra (a carii
nagrire Domnul Dumnezeu sg, o intareasca in veci), i-a adus
In cea mai desavarsita prapg.denie, si, numai putand suferi
arzimea focului care ni-a pus peste capete, cu toVi Intr'un
gand s'au unit si s'au hotgrat sa se scoale, cu mici cu marl,
si sa se adune la orasul cel de capetenie al carii, si, acolo
stand, sa ceara Imparateasca mild. Pentru care papa acum
prin cipci arzmahzaruri si-a aratat ticaloasa stare, precum
si la alto Inalte locuri. i, stiindu-ma pe mine norodul, pe
mine dintr'alte vremi, ca sunt uu adevarat flu al patriei
male, cu silnicie m'au luat a li ti si la aceasta vreme
chivernisitor pentru binele si folosul tuturor. Dar en, cum
am vaznt prea cinstita porunca a d-voastrg, supus thud,
m'am ridicat pe Joe ca sa plec; iara, Adunarea norodului,
nu numai ca, in m'a lasat, ci Inca supt mare paza m'a pus.
Zice0 d- voastra, ca din ridicarea mea se supra odihna
pdporului. Dar ei, dupa, ce le-am cetit Intru auz prea-cin-
stita porunca d-voastra, cu un glas raspunsera ca aceasta
nu este nimic pe MO. tiraniile tale cumplite pe care le
patimesc de la dregatori. Acestea i-au adus la o desna-
 33

dajduire, incat sunt mai bucuroqi mai bine s5, piarl deal
sa, mai fie vii. laza ridicarea for alt ran nu face, numai
lucruri de mancare, care sunt muncite iargsi de dansii,
precum nici impotrivitorilor pang, acum nu li s'a facut
nimic, prinzandu-se dela satul Tamna Vistierul Crainiceanu,
comandirul pandurilor, en una suta cincizeci de oameni
Inarmati. Intfacest chip era gandul norodului ca sa se
poarte pang, la sfarsitul trebuintii ; iara la manastirea Mo-
trului, uncle se afla Inchis dumnealui Cgminarul Bibescu si
Stolnicul Viisoreanu cu vre-o patruzeci tie oameni, .fora, nici-
un cuvant al dreptatii, au pornit bataia cu arme de moarte
asupra norodului, si norodul, vazand vrajmaseasca soco-
teala a dumnealor, a Inchis manastirea cu mare stragnicie,
si dumnealor Inauntrul manastirii ea nu an nimic de alo
mancarii. Asemenea s'a prins si la manastirea Strehaii
un biv ceaus Costachi cu saptezeci de oameni Inarmati. Dar
norodul, vazand nemilostivirea dumnealor, astazi cu totii
hotarara ca sa am& manastirea, ci, dupa ce-i vor prinde,
sa nu lase niciunul vin, zicand norodului ca nu li e Indestul
pelepsele ce le-a patimit pana acum, din manile drega-
torilor, ci atom, dad nadajduiau si ei vre-o mill ca sa .do-
bg,ndeasca, atunci, In lot de mils, se vad ucisi cu arme de
moarte, din manile color ce i-au hranit si i-au poleit en san-
gele lor. i, cand, si de acum Inainte, dregatorii si °car-
muitorii locului se vor purta tot asemenea, si nu vor In-
gadui pe norod a-si care Imparateasca mild pentru lip-
sirea jafurilor si a tiraniilor, ei stint hotarlti ca, pe eati
vor prinde, pe toti sh-i jertfeasca; pentru ca ei, din multg,
desnadejduire, sunt mai bucurosi ca mai bine sg, piara cu
totii decat sa traiasca precum an trait dela o vreme
Incoace.
Prea-cinstiti boieri, de sunteti d-voastra patrioti si pa-
rinti ai norodului, precum o ziceti, cea de slugs, a mea so-
cotealg, bste asa: ca acum aveti d-voastra vrbme de a
scapa de hula tuturor neamurilor, si sa vas faeeti patrioti
adevarati, iar nu vrajmasi ai patrjei, precum ati fort pang.
acum. Bine ar fi ca d-voastra sa popriti rautatea si per-
 - 34
hirea an/Igor, ce ati cugetat asupra norodului cei field-
novat $i credincios si a urmati precnm au urmat stra-
mosii vostri, adeci sa va, Invoiti cn norodul la cererile ce
face, pentru ca ei nu cer vre.un lucru necnviincios sau care
sa nu-1 fi avut, ci cer o dreptate, care poate fi d-voasba
de mare folos. Iar In alt chip nu va iesi lucrul la capataiu
bun. Iara ca, va landati d-voastra cu armele, not stim el
avem Ymparat, ai carui suntem prea-credinciosi si supusi
intru toate, si nu este niciodata de creznt ca Prea-Pu-
ternica imparatie sa -$i prapadeasca raiaua fara cercetars
$i judecare ; ci la vremea judecatii norodul cu nimic nn
se va Invinovati, pentru ca nicio Invinovatire nu are, si
numai cat tsi cer dreptatea. D-voastra, nu numai ca nu-i
ajutati spre a si-o dobandi, ci Inca-i impilati si la moarte,
punand pe arhierei ca sa-i afnriseasca. Ci, de va fi Dum-
nezeu viu, va vedea si judeca.
1821, Fevruarie 41."
i dupa aceasta venind Instiintare de la Craiova cum ca
apostatii au facut muhazare manastirea Motrului, peri-
cladisind atat dumnealor ispravnicii de Mehedinti, cat si
toti oei ce erau oranduiti Inauntru la paza, si, de nu prof.
taxia Serdarul Iamandi Giuvara cu oamenii sal, carele, In-
data navalind vitejeste asupra-li, nu numai ca i- a Infrant
razboieste, omorand si patrn oameni, ci Inca a prins si §apte
panduri vii, pe cari i-a trimis la Craiova, poprind furia
apostatilor: putea Intr'alt chip ca sä dea foc manastirii si
sa prinda pe toti cei din nanntru. De aceia s'au sfatuit
Indata dumnealor boierii ca pe de o parte sa trimita catre
Slugerul Teodor pe unul Pavel Machedonschi (ce se afla In
Bucuresti), fratele lui Dumitru Machedonschi, cn povatuiri
prin grain ca sä Indemne, atat pe fratele sau, Dumitru Ma-
chedonschi, cat si pe Slugerul Teodor, de a face Incetare
acestei turburatoare porniri. Pe care 1-au §i pornit Indata,
dandu-i-se si de cheltuiala, iar, pe de alta parte, s'a chib-
zuit ca sa se trimita, si Serdarul Iordachi cu capitan
1, ysi In UrechiA, i. c., pp. 67-a
 -- 35
Farmachi sl 200 fieferi a merge la Craio,a, si apoi s'a
pornit tntr'adins lipcan en scrisoarea ce mai jos se arata
catre Slugerul Teodor, adecg:
Primindu-ti scrisoarea ce ne-al Boris, rgspunzandu-ni
cu lipcanul ce Inteadins am trimis, am vazut toate nedrep-
tatile ce iii. at ,ti. Dar sa stiff ca urmArile ce faci sunt
urmali razvratitoare, iar nu de patriot, cum zici. Pentru a
turburi notodul : fi dai In osanda judecatii ca pe niqte
insotiti la fapte role qi, In loc de a-i face bine, precum zici
ca -ti este ravna, Ii vei aduce Mare foc qi peire la cap,
fiinda vor fi judecati ca niqte potrivnici stapanirii, fgra
de a cere mai Intaiu fndestulare la ngpustirile ce vor fl
cercat, qi, In cele din urmg, and null vor veni In cunoq-
tintg, vor fi izgoniti prin arms. i vezi cg din pricing-ti
se va pricinui omoruri qi vgrsare de sange a creqtinilor
noviiawati. Apoi ce cuvant vei da Inaintea stapg,nirii qi
ce suflet vei avea fnaintea judeatii lui Dumnezeu? Lirml-
rile ce to -ai apucat sg, sgvarqeqti aunt fapte de rgzvrgtitor
sunt pricinuitoare de periciunea societatdi creqtine, sunt
Intfadevgr nelegiuiri; iarg patrioti suntem noi, aci nici
odinioarg n'am voit vgrsarea de sange. §i to hulim cu
osebire Inteaceastg vreme cand to faci pricinuitor acestei
varsgri, In vreme ce starea In care to afli nu to iartg sg
faci acest fel de lucru cu mijlocul pe care-1 orezi. Au
doarg nu suntem qi noi aceia cari voim sg se pazeasa
dreptatea In toatg Cara de obqte? Dar, la orice naplistu-
Hoare auzire, urmand oranduielii qi chiar poruncilor dum-
nezeirii, ne facem, mijlocitori catre stapanire qi Indreptgm
toate relele cats ajung In auzul nostru. Socoteqte-te mai
cu Intregime ce cuvant vei da' lui Dumnezeu qi Inaintea
stgpanirii, and din pricina netrebnicie-ti vei aduce luau.
rile la vgrsare de sange qi la rgzboiu, a moil, frati pe
frati qi creqtini pe creqtini, ngscuti tot de un neam qi
supuqi toti la o stApanire.
Ci doarg, scriindu-ti qi acum la cele ce ni, rgspunzi, to
sfatuim parinteste : de urmgrile ce fad, sA to pgraseqti qi
s6, izgoneqti norodul ce ai strans langa sine-ti, sl meargg
 86

fie§care pe la urma sa, WO cante de InundA 4i bran

pamAntulni, si Cu once mijloc vei kdi spre scapare-ti sa
potolesti pornirea locuitorilor ce ai amagit pan& acurn,
data li voiesti binele precum zici el esti patriot. §i sa stii
si aceasta ca Domnia terii s'a Ineredintat Mariei Sale Prea-
Inaltatul nostru Domn Scar lat-Voda Calimachi, 1n0,ndu-se
stire de la consulaturi. Care le este Domn, nu numai Intelept
cu vrednice masuri si Cu iscusinO, ci si en temere de Duna.
nezeu, inbitor de .dreptate si de linistita petrecere a supu-
silor Inaltimii Sale. Apoi catre un astfel de Domn co
euvant vei da, and nu vei fi urmator povatnirilor ce-ti
dam ? Ce vei fi izgonit adevarat ca un razvrAtitor, si vei
fiinvinovAit ca nn faradelege, si pe acei ticAlosi ce
amagindu-se 4i urmeaza si ametindu-se la zisele ce li
propovaduiesti. Ci doara potoleste ceia ce ai Inceput, ca sa
nu fii In osanda judecatii Domnului, si sa putem si not a
ne face mijlocitori spre izbavire-ti. Asculta-ne, ca 0, nu to
cliesti. 1821, Fevruarie 4'."

Apoi, IntorcAndu-se Pavel Machedonschi cu rAspuns in

sons dela Slugerul Teodor, cuprinzand ca iarlsi prin grain
i s'ar ti vorbit ca 0, aduca raspunsul catre dumnealor
boierii si, precum vor chibzui dumnealor, asa vor face Indrep-
tare, au mai trimis si an scrisoare catre Slugerul Teodor,
iarasi Indemnatoare a face parasire, precum mai jos anume
se arata:
,Am prima scrisoarea ce ni-ai trimis cu seniorul Mache-
donschi, si ni-au aratat numitul prin grain toate cAte ati
vorbit amandoi, din care Intelegem doua lucruri; adeca
unul ca, supt numire do bun patriot, ceri Indestularea na-
pastuirilor ce ar fi cercat locuitorii si temeinica pAzire a
dreptatii; si, altul, Incredintare cu juramInt din parte-ni
ea si viata-ti va fi sigurepsita Ili oarecare folosiri si
drepte Impartasiri vei dobandi, Ili vre-o eltiva oameni
din cei ce Iti vor fi alA,turati cu asemenea clutare se vor

1 $i la Efrechili, 1. c., pp. e8-9.

 37

privi din partea stapanirii, qi, pana Iti va veni acest ras-
puns, vei sta pe locul Intru care to atli, MA, de a to
mica macar de o palms. Spre raspuns vei §ti cum ca,
cat pentru despagubirea napastuitilor §i pazirea dreptatdi,
aflandu-ne qi not toti Intfaceiaqi cugetare, am fost ho-
tarlti 0, trimitem cercetatori, pe cari Ii qi gasisem din oa-
meni vrednici qi cinstiti, ca nu numai O. cerceteze fats
cu locuitorii qi cu cei ce se vor fi aflat In dregatorli, ci
Inca sa qi Intoarca Inapoi color ce vor fi napastuiti jafu-
rile ce vor fi cercat. Dar s'au poprit aceasta lucrare din
pricina ca ai turburat satele qi tahturile dregatoriilor cu
amagiturile ce ai pus In lucrare, !neat qi acei randuiti n'a
fost mijloc sä vina In partea locului, pentru a nu avea
cu eine EA vorbeasca. Indata Insa ce Iti vor Inceta ne-
trebnicele urmari, a ctii ca, o asemenea urmare negre§it
trebuie sa se NA pentru ca o cere iubirea de dreptate.
Iara pentru do a-ti fi vista siguripsita, qi cele ce a mai
alaturat tang& aceasta trimisul, pecum mai sus se arata,
sa qtii ca din parte-ni Iti dam toata Incredintapa qi fa-
gaduiala In ceia ce vei hotarl qi prin fapte vei arata In-
cetarea urmarii ce ai Inceput. Dar, ca sa fie mai temeinica
pentru insuti, am chibzuit ca 0, mai aqteptam o zi, doua,
pana vor veni qi Caimacamii Prea-Inaltatului Doran, ce s'a
oranduit, qi atunci sa-ti trimitem aceasta Incredintare in
saris, printr'adins trimis.
,Ci daa flu acele putine zile adastator, papa vei vedea
trimisul nustru. Dar 0, qtii qi aceasta: ca Impotriva-ti sunt
oranduite arme, nu numai cele din partea locului, ci mul-
time altele ce s'au trimis de aici qi pe toata ziva se
trimit, qi a toate capeteniile acestor puteri, iar mai
vartos cei ce s'au aratat destoinici ca sa te sfarame In
putine ceasuri, stint povatuiti c1 porunciti ca sa te bage
de sama In ce chip te urneqti, ci, de to vor dovedi cu
cea mai mica calcare pests cele áe ai gait catre
trimisul de aici adeca, ca,, on nu Incetezi din amagi-
toarele propovaduiri ce faci catre sate, on Iti mai In-
multeqti sun a oamenilor ce ai strata pana arum prim
 38

de§arte fagadueli, sau ca to mi§ti de acolo de unde

asteptam raspunsul, atunci sa stiff hotarit ca au si to
izbeasca, sa to sfarame. $i judeca-ti singur sFarqitul, iarg,
mai vartos cuvantul ce ai sa dai Inaintea lui Dumnezeu
pentru atata vgrsare de range, ce ai sa, pricinuie§ti nevi-
novatilor cre4tini cari amagindu-se ti s'au supus. Catre
aceasta sa to parasegti qi de socotinta ce ai pus In gan-,
du-ti pentru manastirea Motrului, §i sa laqi Intrarea gi e§irea
acestei manastiri slobodg, fara -de-a cuteza sa dai pricing
a se arunca o pura macar, caci §i prin acesta vei da
pricing de lovire asupra-ti. Urmeazg, intru toate dupa cum
to sfatuim gi 10 poruncim, nu cuteza a crede mai mult
pentru sineti decat ceia ce firea to -a cladit, caci cu aceasta
ai sa aduci mare turburare a Stapanitorului asupra-V. $i,
atunci, de vom vol sa to ajutam, ne vei aduce la neputinta
1821, Fevruarie 91."
Dupa aceasta scrisoare slobozind ieqirea celor din ma-
nastirea, Motrului fara vre-o lovire, flindel ap se intocmise
apostatql cu Serdarul lamandl, ce era impotrivgri randuit,
§i-au tras dumnealor ispravnicii de Mehedinti oarnenii
ce avea' spre Craiova, iar Slugerul Teodor cu. adunarea
S3, au Intrat In manastirea Motrului, §i dumnealor boierii
ocarmuitori, vgzand cg, rau razvratitorii se'ntind qi nici
Intr'un chip nu se poate Intampina, iar mai vartos luand
§tiinta pentru Maria Sa Scarlat-Voda Calimachi ca an Ira-
bracat caftan de Domnia Terii-Romane§ti, s'au sfatuit cu
totii de au facut catre Maria Sa InOiintarea de mai jos
aratatg, adeca:
Faptele razvratitorului Teodor Vladimirescu pxivindu-le
supn§ii Mariei Tale la Inceput ca nigtekintreprinderi talhg,-
re§ti, am pus la cale pe data toate mijloacele trebuincioase
spre sfaramarea lui, prim care nadajduiam ca, fara Intarziere,
Isi va lu.a, rasplata pentru Indrazneala sa, ca §i. alti Mimi
mai Inainte de dansul. Dar, fiindca lucrul a luaf, altg, rata, nu-
mitul mai sus Teodor s'a argtat la iveala vrajma4 Mar-
1 qi to Arimcp, 1. c., pp. 62-3, yi UrechiA, f. v., pp. 44-1,,
mat al stapamirii, d'impreuna cu cei de pe lane, dansul
adunati, marturisind prin scris scopurile lui primejdioase
ttit insufland duh de rascoala Intro locuitori, fagaduindu-li
sari izbaveasca de supunerea lui fats de stapanire. Am
luat pe data qtiinta, despre razvratirea lui, precugetata Qi
pregatita peste toata intinderea terii. Deci, pe de o parte
chibzuind cu multa truda, gi'n toate chipurile, dupa pute-
rile noastre, despre ceia ce era de facut, am pus in lu-
crare masurile trebuincioase ce am gasit cu cale, spre za-
darnicirea Inaintarii miqcarilcrr ki primejdioaselor cugetari
ale acestui razvratitor §i turburator_al liniqtii olactegti, a
nevinovatului norod din aceasta tars, far, pe de altar am
pornit degraba supusul nostru arzmahzar catre Prea-Pu-
ternita Imparatie, ca o datorie a umilitei noastre supu-
neri, aratand qi incunoqtiintand cele despre aceasta raz-
vratire, precum fli despre cele facute de noi, supu§ii Ina-
paratiei Sale, mai ca de-amanuntul despre cele Intamplate
pe atunci. Care arzmahzar suntem Incredintati ca trebuie
sa fi ajuns pans, acum In stralucitele maini ale Imparatiei
Sale, care va fi luat destula, pliroforie din cuprinderea lui.
Nu lipsim fii acum prin cea de fats supusa a noastra
anafora de a aduce la cuno§tinta de Dumnezeu sprijinitei
Inaltimii Tale ca acel razvratitor nu fnceteaza nici acum
de-a umfla, prin pristamirile sale, Imboldirea rascoalei In
sulletele color mai nevinovati, qi, momindu-i cu fagaduiala
slobozeniei de supt jugul supunerii, ratace§te mintea for
cea proasta gi-i taraqte dupa sine. Cu care thaputernicindu-se
§i marindu-qi Intinderea pe fiecare zi, nirdiceqte toate chib-
zuirile noastre spre a lupta, scopurile sale fiind, dupa qtiin-
tele ce am primit de la Caimacamul Craiovei, §i de la Di-
vanul de acolo, qi de la ceilalti, ispravnici qi mai marii de
peste Olt: acel razvratitor cu poruncile ce a dat catre lo-
cuitori de a nu se supune la ispravniciile judetelor §i la
zapcii pentru plata dajdiilor imparateqti §1 celelalte tre-
buinte ale olltii, a aprins capetele color mai nevinovati
locuitori, qi, adunand Imprejurul for pe toti aceia cu cari
S'au inteles, sii pe cati In Imprejurarea aceasta s'au gasit
 40

tntr'un gand uu el, facatori de role si atatatori de norod,

a cuprins jumatatea judetului Mehedinti, iar locuitorii oia-
sului Cerneti, intricosandu-se, s'au risipit, si ispravnicii,
splimantati fiind O. nu cada in manile lui, s'au departat
in plitile tole mai de aproape ale Craiovei. Noi, supusii
Mariei Tale, luand stiinta despre acestea, n'am intarziat do
a, puue in lncrare tole mai grabnice mijloace putincioa se
spre intampinarea raului ce ameninta, schimband pe isprav-
nicii cei departati _si oranduind in locul for pe altii ce i-am
cunoscut mai fail preget si mai indrazneti do a se apropia
si a se razboi impotriva obstescului dusman. Mora li-a m
dat si oameni cati am putut strange si gephanea, precum
si bani cu imprumutare am strans pentru provisia si In-
grijirea color trebuincioase. Am pornit si la Craiova cativa
naferi din pazitorii orasului Bucuresti, cei gephaneaua for
trebuincioasa, spre paza acelui oral, care este Scarnul
color cinci judete de peste Olt, si sa-1 fereasca de nava-
lithe ce s'ar putea intampla din partea vrajmasului. Pentiu
ca., data s'ar intampla (fereasca Dumnezeu) sa intro si
acolo, urmeaza atunci ca si celelalte orase si judete, care
si ele asteapta cat de curand la asemenea na.valire, sa se
risipeasca, si sa, se tulbure si judetele de dincoace de Olt.
lara podurile de peste rauri, pe undo sunt trecerile cala-
torilor, le-am inchis cu paznici, pentru ca nici cei ce sunt
Intel* cu dansul 0, poata trece catre &Instil, nici cei de
pe langa dansul 0, gaseasca Inlesnitoare trecerea, ca sa
se intinda In partile de dincoace.
Nu lipsim de a priveghia si a fi cu cea mai mare aminte
at upra miscarilor acestui vrajmas, nici ne scumpim a jerfi
toata munca hoastra, si, oricate mijloace am gasit cu tale ca.
ar fi mantuitoare si destoinice, le-am intrebuintat tmpotriva
izbirii aceluia. In urma, cu mare mahnire am primit si alto
scrisori din partea Caimacamului Craiovei si a boierilor
Divanului de acolo, printr'un intr'adins trimis boier, si prin
care ni face cunoscut ca cei razvratitori au induplecat pe
multi dintre cei prosti si din semenii lui cu aceasta aple-
care si, armandu-i cu armole ce s'a, iatamplat sa alba, s'a
 41

ostit catre pgrtile Craiovei, §i, sosind la mg,nastirea Stre-

haia, care e departatg cale de dougsprezece ceasuri de
Craiova, a facut zapt; stapanind-o cu oamenii lui, fiindca
cei Intr'Insa oranduiti putini paznici, on cg s'au Lute les
cu dansul, sau cal simtindu-si slabiciunea for nisi -o Impo-
trivire n'au aratat, ci, deschizand indatg portile, s'au unit
cu el.
Dupa aceia, pogorand la mangstirea Motrului, cale de
opt ceasuri departe de Craiova, a vrut sg, o stapaneasca
si pe dansa, dar, fiindcg pe aceasta manastire puseserg, mana
ispravnicii din judetu1 Mehedinti eu vre-o cg,tiva pg.zitori
armati, an stat en pieptul impotriva Incercarii sale, fa-
candu-se si oarecare bgtaie, In care din partea potriv-
pica s'au omorat doi, si s'au rgnit alti doi, si astfel s'a
mai departat putin vrajmasul, de zidul manastirii.
Aceasta, navall a razvratitorului Inteatat a speriat pe
toataboierimea si pe ceilalti org§eni din Craiova, bleat, de si
a navalit asupra turburatorilor acelora un oarecare Serdar
Diamandi, oranduit find pe Tanga altii cu eativa neferi si
panduri, dar iarg, 1# scriu cu hetarare, ca, vazand pe vrgj-
ma§i. Intinzandu-se si apropiindu-se de Craiova, an venit
la desavarsitg dezng.dajduire, si ca sa stea pe loc nu este
cu putinta, daca nu li va soli d'aici vre-un ajutor do
oameni Inarmati, destoinici, spre a sfarama scopurile rgz.
boitoare ale razvratitorului. Zicand si aceasta ea, dug se
va gag cu cale, sti se aducg, rugaciunea din partea tgrii,
catre prea-Inaltatii muhafizi ai serhaturilor imparateqti,
ca sa porneasca Wire Imparateasca Impotriva vrajnaa§ului
si sa-i scape de primejdia ce-i amenint,a. Aceasta Impre-
jurare ne-a tulburat §i pe noi foarte mult si ne-a adus,
astfel zicand, In zapg.cealg, din pricing ca cunoa§tem ca
nu vom putea Impiedica raul, de se va ivi, neavand putere
de ()Oho. Deci, adunand din non pe cati neferi am putut,
§i alti oameni armati, neferii i-am pornit, §1 acum pornim
si noi catre acele locuri, pe un boier din ai nostri, dum-
nealui Vornicul Nicolae Vacarescu, caruia i-am dat si Ii
dam pe fiecare zi toate cele trebuincioase, spre a se duce
 42

sa, staruiasca pentru starpirea raului In toata domneasca

tarn.
In aceasta vreme primiram si alte scrisori de la Cal-
=Gamut kii boierii divaniti ai Craiovei, prin care DO Incu-
nostiinteaza ca, rAzvratitorul afiandu-se la manastirea Mo-
trul, Indelednicindu-se la Imprejurarea ei, la care nAdejde
poate vor ramanea rabdatori, aflandu-se lips4i de toate,
flamanzi si setosi, gi se credo cu mult cuvant ca, siliti de
nevoi, oamenii lui 11 vor parAsi de la neomeneasca lui TA-
tacire. Catre aceasta locuitorii judetului Dolj §i Romanati
nu se Indupleca a da trebuincioasa hrana ostirilor ce avem
oranduite acolo ca sa-i razboiasel.
Toate acestea vazandu-le locuitorii Craiovei, s'au imprAg-
tiat cei mai multi, si dintre boieri au rAmas numai divanitli
Caimacamului, pA,z4i de catre slugile for pentru orice
intamplatoare trebuint,a, caci, pe data ce s'ar preda manas-
titea Motrului §i du§manul s'ar apropia catre Craiova,
trebuinta va care sa se mantuiasea prin fuga, si tale cinci
judete sa ramana sub carmuirea apostatului. Aceasta mah-
nitoare vests ne-au nevoit sa, pornim de iznoava-- cu marl
cheltuieli alti trei capitani : pe Serdarul Iordachi, pe apt-
tanul Farmachi si pe capitanul Ianachi, cu don& sute din
cei§ase sute hargiuri pe cari de iznoava dupa trebuinta i-am
adunat, poruncindui acestora sä se adune la tin loc cu
ceilalti, §i, cand vrAjmasul nu va inceta din netrebnieele
sale urmari, sa-1 izbeasca cu totii Impreuna. Tot odata s'au
pornit si dumnealui Vornicul Vacarescu, ca catre locuitori
0, se poarte cu binisorul spre a i se cunoa§te sfanta
datorie a supunerii si sA-si Intoarca nevinovatele for inimi,
ca pre viitor sa nu se mai Insole de vinovatele *i zadarnicele
mandril ale rAzvratitorului, nici de fAgaduielile lui amagi-
toare, si sa-si Intoarca gandul dela orice scopuri de rAz-
vratiri; care §i pe Indemnatori si pe cei amagiti ki adu§i
la sfarsituri role facandu-i sa Inteleaga ca, de nu vor fi
urmatori, se vor da, cu razvratitorul dimpreuna, la toata
asprimea legilor. Iar cei ce vor lua de cuvant §i vor vedea
calea cea Tea pe care an apucat, chiar din aceia ce alca-
 43

tuiesc o§tirea razvatitului, vor fi iertati qi ajutati, ca 'i -au

cunoscut rAtacirea §i s'au rotors pe calea cea dreaptg,. Ci
aceia Ins/ ce vor rarnanea Intro tale role, pentru ca nimic
nu este ,In stare a li scoate fumurile ce li-au Intrat in cap
§i pentru cg, nimic nu-i poate aduce pe calea dreaptg, spre
pocaint,/, aceia nu vor mai avea iertare; poca'inta trebuie sa
o fax/ pang. este 1110, vreme, caci mai tarziu nu se va
mai baga in sari* qi prin urmare trebuie mai din vreme
sg, se duna, supt umbra Intelepciunii qi Intro binefacerea
patriei lui care ca mum/ bun/ ki blajina catre toti copiii
ei prime§te cu blandeta §i dulceata pe cati ce-i yin Inaintea
ei gi iii fax sfanta datorie a supunerii, trecand cu vederea
ratacirea trecuta §i dand iertarea pAcatelor.
,,Iarg, dui)/ ce mai sus numitul boier va Indupleca pe
razvratitorul cu asttel de puternice cuvinte §i-1 va face sg,
cunoasca ca e mai bine sa se intoardt la tale mai dinainte
decat sa fax/ role, dm/ se va supune la dreptul cuvant,
atunci fungi acel boier sä chezapiasca pentru izbavirea,
atilt a lui, cat ci a oamenilor lui, §i pe noi sä ne dea de
mijlocitori catre stapanire pentru ptirgsirea for §i lini§tita
for purtare pe viitor. Iar, data -1 va gg,si staruitor in turbata
sa nebunie, atunci negreqit sa -1 loveascg, cu cei de pe
langl dansul §i cu Wire oranduit/ de dike noi, si s/ scape
§i pe cei din manastirea Motxului Inchiqi ispravnici, spre
a avea trebuincioasa for comunicatie.
C/tre aceasta chiar gi noi, supusii Mariei Tale, ne allam
pe cale de indoiall, dimpreuna cu razvratitorul, si, fiindcg, el
ni-a f/cut propunerile sale prin grain' trimisului sau, cerand
trei lucruri spre incetarea desavar§itg, a obqte0ii tnrburari:
a) sa se lipseascI de aici Inainte ca des/var§ire mancatoriile
din tarn, b) sg, se despagubeasca locuitorii cei ce s'au ne-
dreptatit ci c) sg, so chezapiastl izbavirea, atat a lui, cat
ci a color de pe Mug/ dansul, si plata unora din oamenii
sai, am raspuns, asemenea §i supuqii Mariei Tale, ca, In cat
despre mane/thrill° ce zice §i despre despagubirea locu-
Rohl(); s'a ingrijit stapanirea ci era gata sg. trimita intr'a-
dins boieri oercetatori prin toate judetele pentru ca 86.
 44

cerceteze cu scumpgtate pang la cea mai mica nedreptatire,

sg. despagubeasca Indatg pe cei nedreptatiti §i sa Incunog-
tiiateze oblgduirea ca sg, pedepseascg pe cei abatuti, precum
totdeauna oblgduirea a pgzit aceastg datorie, §1 acum era
sä o pung In lucrare, dar a apucat el mai Inainte sg, aducg
Impiedecare cu nelegiuita sa faptg. Iarg despre pgrA-
sirea si linigtita purtare In viitor, atat a lui, cat §1 a color
dimprejurul sau, vom mijloci la Maria Sa Von. pe care
Prea-Puternica Implrgtie II va trimite stg.pgnitor In targ,
si nadAjdaim ca-1 va milui cu iertarea sa, and si Ingltimea
Sa va lua Incredintarea a cu adevArat si din toatg, inima
s'a pocgit §i cg a incetat din ori§ice fel de turburgri
catre norod si atm stapAnire. Aga dar de la rgspunsul
ce ni va trimite sa ne Incredintam ce gaud are, iarg In-
credintarea ce vom lua despre firea lucrului o vom aduce
la cunogtinta de Dumnezeu pgzitei Inaltimii Tale. Lite()
asemenea stare se ggsesc deocamdata lucrurile, Prea-
Ingltate ,Doamne, pe care dupg supusa noastra datorie adu-
cem cu scumpgtate la cuno§tinta Ingltimii Tale spre a
le lua In vedere si a le judeca cu pgtrunderea coat adAncg
§i cu duhul -eel destul de Incercat al Mariei Tale, §i on
prin prea-inaltul §i prea-puternicul brat al impgrAtiei va
cunoa§te cg, trebuie sa se sfarame duqmanul san prin alte
mijloace ce va chibzui cu mintea sa cea adancg cg ar fi
mai nemerite, este de mare trebuinta sa se aducg lecuirea
cea mai grabnica la rani ce amenintg biata tara sa dom-
neascg, pang a nu ajunge de nelocuit.
Ai pe noi, supu§ii ligriei Tale, sg, ne Insuflet,eascg, ca pe
unii ce ne aflam nedormiti, §i 0, ne povatuiasca despre ceia
ce ar fi de flout. Caci razvratitorul inainteaza,, si noi am sfar-
sit si pazele Inarmate din orasul Bucuresti, trimitandu-le in
p54ile acelea, si n'am savarsit panA acum nimic care sa fie
destkoinic spre a Linea piept vrajmasului, !Msa cunoastem
ca fericita si grabnica aflare de fatg a Mariei Tale va fi
singura care va putea sa aducg manggiere si Imbungtgtire
neapgratg, In starea lucrurilor. Fevruarie In 10'."
1 §i in Aricescu, o. c., pp. 67-72.
 0 --
Care aceasta fnstiit4are pornindu-se numai deal fa
Tarigrad cu un calarag inteadins, qi vAzandu-se intarzierea
lipcanului ce se trimisese In urma la Slugerul Teodor en
scrisoare, s'a flout chibzuire ca sa trimita chiar dumnealui
Vornicul Constantin Samureag la Craiova, afiandu-se cu
bung, ctiinta de partile locului §i cunoscator de firele ha-
laduitorilor acelor parti cu plireuxsiotita, ca, prin bunele
lucrari ce va chibzui, sa fad, silinta a se potoli tulburarea
aceasta qi a ramanea locuitorii acelor cinci jude0 Intru
liniqtita petrecere. Drept aceia s'a dat dumnealui la mama
gi osebita carte deschisa din partea ob§tii tuturor dum-
nealor boierilor cu cuprindere:
,Cinstite dumneata frate Vel Vornic de Tara-de-jos, Cons-
tantin Samurcaq! tiut este dumitale ca In partile locului
din judetele de peste Olt s'a, ivit Intr'aceste trecute, zile
un Sluger Teodor cu cativa tovaragi fnclinati, care, ridi-
candu-se cu apostasie asupra ocarmuirii terii, au dat pri-
cing, cu aceasta gi tuturor locuitorilor dintr'acele judete,
tragandu-i pe unii dintein§ii cu vole §i fara voie Intru ale
sale socoteli. Cu a carui urmare, nu numai ca unele din
orafiele acelor judete, dimpreuna cu dumnealor boierii §i
toti locuitorii politiei Craiovei, s'au stramutat acum pe
vreme de iarna, and i toate trebile domneqtei Vistierii s'au
zaticnit, sit macar ca de aici s'a trimis catava Wire asu-
pra-i, dar, ca sä se popreasca aceasta rea navalire a aces-
tui Sluger, §i ca 0, nu seintample vre-o varsare de sange
§i smacinare intre toti locuitorii partii locului, cum §i chel-
tuielile man spre darapanarea satelor tarii, am socotit cu
totii ca este trebuin0 a merge unul dintre not la Craiova
spre a potoli acest peristasis, de va sta prin putinta, cu
mijloace ca 0, nu se aducI varsare de sange. i, fiindca
gi dumneata, fratele patriot, mai vartos cu 0E120 buna de
partile acelui loc, si boier on bun ipolipsis, iubindu-te toti
dumnealor boierii qi negutatorii qi locuitorii acelor cinci
jude0, ca unul ce ai statut acolo In patru-cinci randuri
cu dregatoria Caimacamiei Craiovei, de aceia to poftim ca
sa mergi dumneata la Craiova, cu desavar§ita plirexu-
 46-

8iotita, unde, Indatl ce vei ajunge acolo, sa pui 4n 1ucft

elte vei socoti el face trebuinta de a se potoli qi de a
se popri cugetul eel ran al numitului Sluger si al tovara-
01or sai, dand dumneata la toate hotarire, care are a se
Linea §i a se pazi en nestramutare gi de F pre partea
noastra, far/ de a mai cere povAuire sau satuire de la
npi. Si, a§a, sä ridici acea turburare dintr'acele jude0, odih-
nind pe boieri, negutatori si pe toti locuitorii pe la saltiq-
luirile lor, ca sä petreaca fiecare linistit, fara de nicio
temere sau fric/. Fevruarie 11."

S'a fAcut gi carte deschis/ din partea taturor boierilor

pentru iertaciunea Slugerului Teodor, de s'a dat iara0
la mana dumnealui Vornicul Samuren cuprinzItoare:
Fiinda, Slugerul Teodor Vladimirescu carele, Intru ama-
girl deqarle InvAluindu-se, tragand §i pe altii la sine, acum
singur cuttoscand netagaduita-i datorie supunerii, cere
o nepomenire vepic/ a urmaririlor sale, care cu totii
!rite° glasuire primind-o, 11 incredintam prin isealiturile
noastre cu juramant pe numele marelui Dumnezeu ca,
atat pe numitul Sluger Teodor, cat si pe cei cu dansul
cinovnici, ArnauV si oricati s'au aratat hateaceast/ na-
lucire supt obladuirea-i iertare, milostivire, ajutoare si dup.
starea fiecaruia r/spl/tire cu mangaiere sinatitoare si fo-
lositoare ; asemenea §i pandurii iertare §i nepomenire de tre-
cutele pareri am/gitoare gi, mergand la ale sale, sa se
odihneascA cu tot repausul ce si pan/ acum 1-au avut".

Iarl dupl plecarea dumnealui Vornicului Samurca§, a

venit raspuns de la dumnealui Vornicul Nicolae Vac5rescu,
cuprinzator ca apostatul Teodor nici Intr'un chip nu se
1ndupleca a face parasire de netrebnica lui urmare, caruia
si prin scris Indemnandu-i multe Indemn/ri, nu numai ca
nicio incetare a facut, ci Inc/ a dat catre dumnealui Vor-
nicul V/carescu §i r/spunsul ce mai jos se arata, adecl;

1 i In Aricescu, 1. c., p. 74.

 47

,Cinstita scfisoare a dumitale cu multa plecticiub0 aCtl

primit-o; din care alta nu'nteleg, fara de cat vad ca toate
poruncile cele vrajma§e§ti ale marilor no§tri, care le-au
pornit asupra patriei, le gramade§ti asupra-mi, ca §i cand
eu a§ fi facut sau a§ face vre-un rau patriei male. Ci pe
semne dumneata pe norod, ca al carui sange s'a hranit
§i poleit tot neamul boieresc, II socote§ti nimic §i numai
pe jafuitori ii numeri patrie, macar ca eu nici asupra
acestei tapme nu sunt voitor de ran, ci Inca mai vartos
li voiesc Intregimea §1 Intarirea privilegiilor. Apoi de ce
fara niciun cuvant al dreptatii ma categmisiti, qi cum nu
socotiti ca pe mine ma categorise§te numai tagma jafui-
torilor, iar pe jafuitori ii categorisesc toate neamurile 7 Vad
darn ca alta nu este, fara numai Dumnezeu a Impietrit
inimile mai marilor no§tri, precum oarecand pe ale Egipte-
nilor. Dar cum nu o socotiti d-voastra ca patria se chiama
poporul, iar nu tagma jafuitorilor ? i cer ca sa-mi arati
dumneata ce Impotrivire aratai Impotriva poporuIui, ca eu
alta nu sunt decat numai un om luat de catre tot no-
rodul tariff, cel amarat §i dosadit din pricina jafuitorilor,
ca sa li flu chivernisitor In treaba cererii dreptatilor, Ina
tagma jafuitorilor, cad nu li place una ca aceasta, a ri-
dicat arme de moarte asupra patriei qi a ticalosului norod.
O ce mare jale! Dar, dad, este tagma jafuitorilor dreapta
§i norodul vinovat, cum de nu trimiteti d-voastra pe la
Invecinatele neamuri ca sa vedetd pe eine categorisesc:
pe norod sau pe d-voastra? i cu tine voiesc a Linea: cu
d-voastra sau cu norodul ? Cad aceasta s'a vestit In toate
laturile, Prea bine qtiu pe d-ta ca e§ti foarte de§tept qi
nascut din neam preaslavit §i iubitor de patrie, §i pa-
rintii dumitale niciodata nu s'au ridicat cu arme de moarte
Impotriva patriei, ci cu Intelepciune multe oranduieli bune
an facut patriei. Socoteasca-se de catre Intelepciunea d-tale
si aceasta: ca norocul razboiului este numai In mane, lui
Dumnezeu a tot tinatorului, qi nu se §tie eine II va da,

' In Aricescu, J. c., pp. 74-5.

 48

41, Macar de va bind tagma jafuitorilor, dar tot fin pba46

fi norocita, ca va sari huleasca toata, lumea; iar, de nu va
putea birui, unde vor scapa d'innaintea norodului? Ci, de
voie4ti dumneata binele patriei, cum au voit parintii du-
mitale, trebuinta este ca sa ne Intalnim negre0t, Insf, do
vei binevoi a am cinstit raspunsul dumitale, uncle §1 cum,
fiindca norodul nu cere altceva decal numai o dreptate ce
poate fi folositoare §i tagmel boieregti. Si, cum zie, on In
ce chip vei pofti dumneata, sa am cinstit raspuns 1."
Asemenea scriindu-i-se §1 de catre zabitul Romana-
tului ce era oranduit asupra-1 ca sa-i arate pricina pentru
care s'a sculat cu apostasia, a dat raspunsul ce mai jos
se arata, adeca:
Ca toata, raiaua Impa.rateasca din aceasta tarn, nemai
putand suleri prazile §i jafurile ce li s'au lacut de catre
mai marii lor, s'au sculat Impotrivarli. Iara, pe de alta
parte, prin arzmahzar ci-au aratat plangerile §i cererile
catre Prea-Inalta Poarta, care §i serhaturilor este §tiuta,
avand lntrebare §i judecata cu acesti pradatori. Ci dum-
neata, de ai vre-o volnicie de la Prea-Inalta Poarta a ri-
dica arme asupra raielei cea credincioasa §i supusa Prea-
Inaltei Porti, urmeaza; iar,Intr'alt chip facand, paze§te-to
foarte tare ca sa nu cazi In primejdia §i urgia Prea-Pu-
ternicei Imparatii, fiindca norodul nisi cu oameni Impara-
te§ti, nici cu nimeni bataie nu are, decal numai au jude-
cata cu cei ce an pradat fara, milostivire §i fara, ctirea
Prea-Puternicei Imparatii. 1 evruarie 21."

pupa, aceasta nu s'a facut din partea .ocarmuirii vre-o

alta migcare fiindca, se pornise dumnealui Vornicul Samnr-
caq, cu desavar§ita plirexusiotita, precum mai sus se arata,
de oranduise §i Indestui ogeaclii cu arme asupra aposta.
tilor, caineInduplecandu-se prin Indemnarile ce va cuvanta,
a face parasire §i Incetare razvratirii ce an Inceput, sa-i
loveasca, sari sfarame §1 sari goneasca. Se trimisese §i ge-
phanea Indestula, se pornise gi atata sums, de bani spre
 49

Indestularea lufegiilor ogeaclii si panduri.

Iar razvratitorul Teodor, stand in manastirea Motrului CU
toata adunarea sa si'n satul Tantlrenii, nu Inceta urmand
lucrarile apostasiei, trimitand oameni dintr'ai adunarii sale
de amagia si prilostia sate Intregi, tragand In prapastia nesu-
punerii si ridicandu-i Intim apostasie, precum si pe alocurea
de pada si jaluia, dupa cum a calcat casa Brosteanului din
judetul Gorj, cum si'n judetul Mehedinti pe niste arendasi,
jafuindu-i pana la piele. Pentru care luand de stir° Divanul
Craiovei, au randuit numai decal pe Slugerul Solomon cu
oameni Indestui impotriva acelor cete ale razvratitortilui;
carele, vitejeste facand izbandirea ce mai jos se arata, i
s'a trimis de catre dumnealor boierii ocarmuitori un contcl
blanit cu znih si taleri 500 In naht, cu scrisoarea ce In
jos se vede:
Dumneata Slugere SOlomoane ! De la Divanul Craiovei
ni s'a trimis aici Instiintarea ce faci catre dumnealor
boierii divaniti de acolo, prin care instiint.ezi cele ce au
ur mat Impotriva razvratirii ce a tatase si prin satele din
judetul Doljului trimisii amagitorului Teodor, ridicand lo-
cuitorii din satele Bailestii Romanesti, Bailesti Sarbesti
si vre-o cativa din satul Cioroiul, pe cari lovindu-i In
doua randuri, vitejeste i-ai Infant prin vrednice mijloace,
si nu numai pe toti acestia ce se Invitasera de trimisii
razvratitorului i-ai stramtorat de s'au predat cu totii,
asezanda-i iarasi pe la silistile for a petrece Intru linis-
tire, ci Inca si pe trimisii, anume Stan Bulucbasa si Ion
Bulucbasa, prinzandu-i, i-ai trimis la Caimacamia Craiovei
In bung paza. Aceasta vitejeasca fapta vestindu-se, nu Bu-
mai ca s'a cunoscut.credinta ce ai catre stapanire, iubirea de
patrie si vitejeasca vrednicie, ci Inca en totii to laudam pentru
calduroasa slujba ce ai aratat si acum, caci, si datoria
supunerii Implinind-o, to -ai razboit cu toata silinta si, do-
rinO, de patrie aratand, ai linistit odihna petrscerii acelor
locuitori ce, nalucindu-se Intru invitarile razvratitului, se
amagisera In prapastia nesupunerii. Pentru care, spre ras-
platirea acestei izbanzi ce ai facut, iata ti se trimite un
 50

c ontog blanit din partea terii, cu care sä ti se Inmulteasca

cugetul Infierbantarii, imbarbatandu-te cu dinadinsul a iz-
goni pe razvratitori. i iata tti scriem el §i de acum Ina-
inte, cu aceiasi osardnica ravna Intrarmandu-te, al dai
toata supunerea la povatuirile dumnealor boierilor divaniti
de acolo si fara ckusi de putina sminteala sa abati si sa
navalesti intro izgonirea ci tnfrangerea acelor razvratitori,
cari si catre stapanire arata cu hainlac si nesupunere
-si catre norod pricinuiesc amagiri §i smacinare la cea linis-
tin, petrecere, find bine Incredintat ca, dupa bunt vbnirea
a Mariei Sale lui Voda aici, In prea-luminatul Scaun, cu
totii vom arata catre Maria Sa osardnicile dumitale slujbe,
dAduroasa credinta, iubirea de patrie &i datornica supunere
ce ai aratat qi la aceasta Intamplare, ca O. fii cautat §i
ajutat din bogate milele Mariei Sale. 'Ti se mai trimite si
osebit taleri cinci sute, din cari taleri 250 vei popri pentru
paguba calului ce ti s'a Impuscat, iar 250 vei Imparti pe
la pandurii §i oamenii ce ai avut Impreuna, §i cati dintr'In§ii
von fi capetenii, si cu vrednicie li vei face cunoscut la
dumnealor boierii divaniti, ca ci dumnealor sa trimita nu-
mole for inscris aici spre a li se face cacti de aparare cu
privileghiurile co se va chibzui."
In& aceasta curgere de vreme sosind In Bucure§ti si
dumnealor boierii Cairnacami de la Tarigrad, ai Mariei Sale
Searlat-Voda Calimah, cu porunca din partea Mariei Sale
catre dumnealor boierii pamanteni, ca, dand pliroforie
Intreaga si dumnealor Caimacamilor de toate cele urinate
fir pricina aceasta, sa se sfatuiasca en totii a pune In lu-
crare toate chipurile cele mai destoinice .spre a lua savar-
sire tulburarea aceasta, faia cea mai putina zabava au
Imbratiqat qi dumnealor lucrarea trebilor terii dimpreung
eu dumnealor boierii pamO,nteni, dandu-se porunca ca adu-
narea sa se facg, la curtea cea oranduita, uncle se cauta
treburile In zile de Domnie. i a§a, dupa cele toate mai
sus aratate chipuri ce se pusesera In lucrare spre %tam-
pinarea apostasiei, unde se adasta lecuirea acestei raz-
vratiri, a vault raspuns dela Craiova cum ca dumnealui
 51

Vornicul Nicolae Vackesca a oranduit pe Serderul Iamandi

Qiuvara cu neferii sai qi pe Serdarul Dinu Balteanu Cu
pandnrii ce avea gi pe celelalte trei agale ce se pornise
mai fnaiinte dela Bucuresti, ca sa mearga fmpotriva apos-
-tatilor ca sa-i loveasca cu arme. Dupa ce an navalit cu totii
Yn satul Tantarenii unde eran o sama dintre apastati,
Incepadd a arunca pistoale, de odata au strigat unul dintre
apostati cum ca 0, nu dea, Mudca sunt frati cu totii, §1,
numai cleat fncetand navalirea, an fnceput Arnautii sa
se sarate !litre dansii unii cu altii, §i s'au tras fiescare
3napoi, nefacandu-se nicio izbanda 1.
Iara dumnealui Vornicul Samureas prin stafeta, a scris de
la Craiova dumnealor boierilor Caimacami ca sa i se profta-
xeasca talon 172.000 acolo, la Craiova, In soroc de duoazeci
§i patru ceasuri, fail a mai insemna altceva. Can cu mull&
osteneala strangandu-se, cei mai multi cu Imprumutare, s'an
i pornit numai decat taleri 102.0001a 25 ale lunei Fevru-
arie si talon 7.000 la Fevruarie 26 cu oameni fntradinsi,
nadajduindu-se ca poate se va face vre-o impaciuire. Dar
se vede ea, ca un chip de farmasonie fiind izvodirea acestei
turburari, nicio isprava nu s'a flout, ci dupa mergerea
Serdarului Iordachi cu capitan Farmachi acolo la Craiova,
en atati neferi, In Ice de a face vre-o pornire strasnica
asupra apostatilor, numitii au mers la Slugerul Theodor
-eta alain si en buns priminta, Intrand In manastirea Mo-
trulni spre intalnire, uncle an fiezut de au pranzit en totii
§i apoi s'au Tutors en lini§te ivrasi la Craiova. i dumnealui
Vornicul Nicolae Vacarescu, vazand treburlle cum merg si
mai vartos bolnavindu-se, a cerut prin fristiintare de i s'a
(Tat voie ca sa viral la Bucuresti, uncle venise §tire Intfa-
.cele zile dela ispravnicatul Focsanilor cum ca un Vasile
Caravia, find oranduit din partea Domniei Moldovei card-
aerdar la Galati, s'a ridicat cu zorba, asupra topciului (?) turo
de acolo (adica zabitului de Galati) si, navalind asupra-i si
asupra besliilor lui, unit 4iind Caravia si cu corabierii greci

1 AceastI instiintare a trimis-o Serdarul Dinu Balteanu.

 52

de pe la corabie, an omorgt atat pe topciu, cat ci per

toti oamenii lui, Inca §i pe 'toti ceilalti Turci ce se 1nt9m-
plaserg acolo, fleandu.se atata vgrsare de sang%
Asemenea se vestise In Bucurecti cum ca. la Iasi s'ar fi
ivit Escelentia Sa gheneral Alexandru Ipsilanti cn o ceatg
de oameni, propovgdnind apostasia Impotriva Portii Otoma-
nicedti qi dftnd proclamatia ce mai jos so arata:
Cdtrei norodul tarii Moldaviei.
,LIonitori ai acestui loc al Moldaviei, vg facem tire el,
cn ajutoriul §i mila dumnezeiascg, toatg Grechia a itnnaltat
de astazi flamburile scaparii de supt jugul tirgniei, cergnd
slobozenia sa. Si eu, !npreung cu toti simpatriotii miei, ma
due acolo unde ma chiamg trgmbitile norodului patriei mele-
Vg dau dar Incredintare gi inchealluire, atat de pre parte&
mea, cat qi de spre partea tuturor simpatriotilor miei color-
ce sa afig aicea (pe care am cinstea sg-i ocgrmuesc), el
yeti avea bung odihng st sigurantie, atat a tnsu§i persoane}
voastre, cat §i a .avearilor voastre.
Pentru aciasta fieotecare sä canto cu acelaiadi slobozenie
cn carea va aflati, Indatoririle ci trebile voastre §i Intru
cat de pntin sg, nu se turbure pentru miocgrile male, pen-
tru ca 4i obladuirea §i ocarmuirea Printipatului acestuia
rgmgne tot aceasta care sg aflg, $i cu acelea§i pravile va
slvarsi trebile ei. Cu adevgr vg zic, o lgcuitorilor Mol-
daviei, el Pronia cereascg v'a daruit pe Domnnl ce astazi
domneadte, Mihail Sutul Voevod, nn aparatorin cu oserdie al
driturilor patriei voastre, un parinte c1 de bine voitor al
vostru. Cunoaqteti dar ei Inngltimea Sa este acest felin pre- -
cum II numim, ci uniti-vg cu Innaltimea Sa spre ocrotirea
obgte§tii voastre norociri. Iar, dna, din Intamplare nis-
caiva deznadgjdu4i Turci ar navali In pamanturile voas-
tre, sa nu vg Infricopti Tntru nimica, cad stra§nicg puterer
sg afig gltitg sä pedepseascg Indrazneala lot
S'au slobozit in oradul Ia§i, astazi, la 23 Fevruarie 1821._
(ss) Alexandru Ipsilant 1."
1,Cf. Aricescu, i. c. p. N; Urechia, 1. c., p. 51. 0 dam,- dupl ti-
pAritura contemporana a prcclamatiei, In Sludii fi documente, VIII
pp. 85-6.
 53

Aoestea vestiindu-se In politia Bucurestilor si Ingri-

jindu-se obstea toata cu tot dinadinsul, s'a sculat dum-
tealui Banul Brancoveanu afiandu-se Spatar-Mare halea,
si pe taink a iesit din politia Bucurestilor, mergand la mosia
domniei sale, Mcfgosonia, de uncle a pribegit la Brasov, in
Austria. A carui departare pricinuind a doua zi mare tur-
burare In politia Bucurestilor, s'au strans toate isnafurile
la Curte, undo erau adunati toata obstea dumnealor boie-
rilor cu dumnealor Caimacamii, si cu mare strigare an !lent
Intrebaciune ca sa li se arate ce sunt aceste turburari,
pentru ca unii dintre suditi vad ca se siguripsesc, altii se
gatesc a se departa din politie, cum si cei mai multi din
boieri f i pornesc haremurile pe afara, si, cu un cuvant,
toti sant Ingrijati, neputand lute lege fiinta adevarului. Ca-
rora li s'a dat raspnns prin Incredintari cu juramanturi de
cake dumnealor boierii cum ca nu este nimic si ea nu
aiba nimeni nicio grija, ci fiecare sa-si caute de alisve-
Tisul san DIA vre-o temere, caci pentru rtrajuirea si paza
politiei sant tntocmite indestule puteri, cu leafs oranduite
§i vrednice chezasii, iar mai vartos ca nimeni nu se itra-
mut& nicaeri.
Cg aceste cuvinte pe de o parte s'a imblanzit striga-
Tea isnafurilor, mergand fiecare sa si caute de alisverisul
-sau si, pe de alta, parte, s'a scris la Craiova sa se In-
loarca, Serdarul Iordachi cn capitanul Farmachi, a veni la
Bacuresti pentru paza politiei, precum erau Intocmiti,
ramanand acolo de paza, ceilalti trimisi. Iar In fiecare noapte
se strecura dintre haremurile boieresti, iesind pe taina
afar& din politie si cacerdisindu-se In partile muntelui.
Caci, tntr'una din zile, aprinzanda-se un cos dela o casa
dln targ, si alergand oamenii ca sa-1 stings, precum este
.obiceiul, an Inceput de-odata Arnautii sa, alerge pe poduri
si pe drumuri, strigand: eTurciii Turcii au venit.. i, cu
aceasta facandu-se mare spainal si turburare In politia
Bucurestilor, an Inceput ziva namiaza mare a fugi toti In
toate par tile, si era mare jale sa fi vazut femei cu copii
2n brate, oameni cu desagi la spinare alergand Asa las&
 54

din politie numai en trnpurile, pans ce s'a prins de vests

pentru langanul ' ce era, ca nu este nimic. Apoi s'au Inters-
cei mai multi. Si, fiecare Inearcand prin care, an legit din
politie, apucand care incotro au putnt, vestind de ce fug,,
Incotro merg si care Ii este spaima. Dintie cari unii s'au
dus la manastirea Caldarusanii, unii la schitul °arnica,
mill la schitul Tigane§ti, unii la Ploiesti si unii la Valenii-
de-Munte, unii la Campina si altii la mosiile lor, mean&
cn totii greutatea vremii ce era: noroiu, zApada si ninsor
cu ploi amestecate.
Intfaceasta s'a Tutors si dumnealui Vornicul Samureas.
de la Craiova fara a face, acolo vre-o isprava si aducand
fnapoi din banii ce i se promi[ti]sese numai taleri 35.000,
fiindca ceilalti a aratat cum i-a cheltuit; pe cari i-a dat
In Vistieria terii. Iar Serdarul Iorctachl cu cApilanul Far-
machi, pornindu-se dela Craiova a veni la Bucuresti, b'au .
despartit ca sa se Intoarca pe doul drumuri, si an apucat
unii pe drumul ce vine pe la Craiova si altii ca sa vin
pe la Pitesti, unde se sculase un capitan Ivanciu si Meuse-
multe jafuri, atat In Pitesti, cat si In Campulung, luand,
de pe unde gasia cai, arme, bani si alte jafuri.
De aici !neap a se ivi de fats durerile despuierii si jafurilei.
pentru ea cei ce se'ntorceau pe drumul Craiovei fara milos-
tivire ardea' si jafuia' pa-eine gasia', precum si pe.un Vistier
Stefan Bilciurescu Intalnindu-1, iesind cu nevasta din satuf
Clejani, 1-au dat jos din caruta si i-au luat tot, lasandu-i.
numai In camasi, atat pe numitul, cat si pe sotia sa. Ase-
menea si cai ce veniau pe la Pitesti an jafuit, atat In orasul
Pitesti, cat si In Gaiesti, lua'nd cai, arme, borfe, bani si cu un
cuvant tot ce gasia'. Din Gliesti an batut drumul la Tar-
goviste, undo au apucat pe dumnealor ispravnicii de conac,
cerand gi o sums de bani, cari spaimantandu-se, au fAcut
toate mijloacele si, numai cu trupurile selpand, noaptea,
calari, au fugit paste vai si peste dealuri, poprindu-se-
toemai In satul Blicoiu din judetul Prahova. Iar arnau-
1 In turcecte: foc.
 55

timea, dupa ce a jafuit tot ce a putut din Targoviste, ea.

scoborat spre a veni la Bucuresti, si, apucand pe zapciii
plash Cornatelului, i-au despuiat de tot, lasandu-i numai
In piei, cum si la mosia *anturile au jafuit casa dumnealui
Clucerului Iordachi Desliu, aflandu-se acolo, luandu-i atata
argintarie, saluri, cai, arme si cu un cuvant tot ce au
gasit. De acolo unii au mers la mosia Carsteasca, de an
Wait pe Fundateanu, batandu -1 si de moarte; altii an
mers la satul Sandagiu, de au jefuit pe Bujoreanu si all&
bajenie ce era acolo, pradand si jafuind pe undo ce gasia,
pan& a venit In Bucuresti. Undo vestindu-se ca Slugerul
Teodor cu toata adunarea sa a purces dela manastirea
Motrului si, trecand pe MO Craiova, s'au coborat laSla-
tina, cugetand a se cobora la Bucuresti, s'a sculat numai
decal Intr'o Dumineca, noaptea dumnealui Banul Grigor
Ghica si dumnealui Banul Barbul Vacarescu si cu dumnealui
Logofatul Stefan Be lu si on Vistierul Ioan Mann si au iesit
din Buctresti, apucand drumul drept spre. Brasov, Impras-
tiindu-se si alto multe familii, care fncotro an putut. fail,
de la Escelentia Sa gheneralul Ipsilanti venind curier Intfa-
dins In Bucuresti, at adus scrisoarea ce mai jos se arata,
adeca:
Care Preasfintia Sa pdrintele Mitropolit al Ungrovlahiei,
iubitorii de Durnnezeu episcopi i blagorodnicii
boieri ai Divanului Vlahiei.
Nu sunt la indoiall ca vor fi cunoscute d-voastra cer-
carile ce se fac pentru eletteria neamului elinesc si ca
Intro aceste doua eparhii a Moldovei si a Vlahiei se strAng
raultime de osteni patrioti elini ca sa mearga spre sfantul
pamant al patriei for si pentru ca sa se trudeasca fm-
preuna on fratii for cei de acolo sa-si dobandeasca sfintele
si netagaduite ale neamului for drepturi. Ostirile acestea,
Inchipuind totdeauna pe locuitorii Moldovei si Vlahiei ca
niste "frati, se chezasuiesc catre dansii, precum s'au vestit
prin manifetturile sale mai fnainte trimise, care se arata
mai sus, nebantuirea, atat a obrazelor, cat si a averii fie.
 56

carula si a stapAnirii pamantesti a terii, fAg&duieste pries

tesug nestramutat, si m6rturie la tale ce priveste buna
oranduial& ce s'a pazit la tint& petrecerea for In Moldova.
Dar mare mirare m'au cuprins stramutarea cea far&
temeiu a locuitorilor oraselor Ramnicului si Buz&ulfii, si,
vestind cä rAzvratirea si zarva se va fi pricinuit In toata
'tam din acest fel de urmare, nu lipsim en grab& a v&
Instiinta pentru netemerea si linistirea ce trebuie O. aveti
si s& v& rog ca sa publicati afro toti cei ce se neguta-
torese, s& nu aibl hicio bAnuiall, la negotul lor, si la toti
igcuitorii patriei voastre nesupgrare si nebantuire. Si sa
fi1i incredintati ca strasnicia si marea Putere aceia ce
are subt protectiunea sa aceste don& eparhii nici Intfun
chip nu va lasa 0, faca Int? Insole cea mai mica navalire
barbarilor. Drept aceia si Escelentia Sa gheneral en chef
graf si nastavnic a si primit Indata porunca ca sa coboare
la granita cu ostirile rusesti ce se afl& In Basarabia; care
a si facut-o. Deci, ea pe niste patrioti buni si alesi spre
carmuirea patriei voastre, nu snnt la Indoial& c& v& yeti
str&dui a linisti norodul si a popri acest fel de netrebnice
' urmari, care aduc totdeauna dupa sine patimiri si neno-
rociri. Publicati aceste a mele manifestari la norod si
Incredintati din parte-mi pe toti simpatriotii vostri O. nu
aib& niciun fel de Erica, ci sa seaz1 la castle si aminurile
for. Si venirea mea vI va pliroforisi pentru adevarul ziselor
mele.
Dar, fiindca ostirile elinesti an sa treacl prin Valahia,
face trebuintl ca s& se gateasca din vreme In toate dru-
murile ce vin din Moldova tale de mAncare In bielsug si
multe, cum si trebuincioasele conace pentru ostiri. Fiindca,
afar& de cei ce In trupuri midi de ostire alearga din toate
partile, sunt a trece si eu Insumi In putine zile cu ordia
de ostiri cea mare a Elemilor. Si poftesc d-voastra san&tate
.si norocire.
La 5 Main 1821, din orasnl Roman.
Alexandru Ipsilantil."
1 SI dung povestirea greceasa a 1111 Fillmon, Aricescu, II, pp,
9.
 57

Diva a °Arai cuprindere, mIcar c se va Indestula fa-

gaduiala de sigurant1 fiecAruia, dar politica Consulate lor
neputand cunoaste nici pe. Ipsilanti, nici pe Slugerul TEO-
-dor, care plecase din Slatina spre a veni la Bucuresti, iar
mai vartos ca arnAutimea toata din Bucuresti, vAzand c.
nu li se mai da leafa dda Vistieria terii, fiindca incetase
.cu total raspunderea d6jdiilor de prin toate judetele, incep
(unimindu-se Intre dansii) BA ridice capul fiecare, si O. se
arate cu ursuzlac, nemai cunoscand nici stApanirea, nici
ocftrmuirea, si catre acestea vestindu-se in Bucuresti ca
_Escelentia Sa gheneral Ipsilant a sdsit la Focsani cu adu-
narea sa, s'a sculat arnAutimea din Bucuresti de a plecat s/
mearga spre Intampinare-i. Care, venind pe la Ploiesti, se
ridicarA toti orasenii asupra-li cu arme, nevoind sa-i pri-
meascA. Dar ei, temand a-se a nu se titan:)1a vre-o mai multi,
turburare, nu s'au maia bAtut prin Ploiesti, ci 2111 treout toti
apa Teleajenului, poposind la Bucov, si de acolo s'au dus
cu totii pa supt deal drept la Focsani (iar nu pe drumul
cel mare), despuind si prApAdind tot pe unde gAsia.
Dap& aceia consulatul Rusiei, cu at Austriei, dimpreun
cu dumnealor boierii de mai jos, adecl dumnealui Vornicul
Grigore Filipescu, si dumnealui Vornicul Iordachi Filipescu,
si dumnealui Vornicul Costachi Samurcas, si dumnealui
Vornicul Alecu Ghica, si dumnealui Hatmanul Nicolachi
Mavru, cu totii iesind din Bucuresti, s'au tras drept la Cam-
pina, si de acolo au apucat drumul Brasovului, ramanand
politia Bucurestilor intru ingrijirea Prea Sfintiei Sale pArin-
telni Mitropolit chiriu chir Dionisie, cu parintele episcopal
Argeslu chir Ilarion, si dumnealui Vornicul Grigore BA-
leanu, find SOtar, si dumnealui Vornicul Mihalachi Manu,
si dumnealui Vornicul Iordachi Slatineanu, find Logofat de
'Tara -de -sus, si dumnealui LogofAtul Scarlat Gradisteanu
nazar at Casseilefilor si insArcinat si cu epistasia Agiei,
si dumnealui Vornicul Nicolae Golescu, i dumnealui Lo-
golatul Fotachi Stirbei, si dumnealui LogofAtul Alexandra
Filipescu, fiind oranduit vechil de Vistier-Mare, si dum-
nealui Vornicul Alexandra Nenciulescu, cat si strAjuirea
 58

politiei ramasese asupra Caminarului Sava en oamenii sli,.-

priveghind ziva §i noaptea atat prin targ, cat §i pe toate-
pietile, pana ce a sosit Ili Slugerul Teodor, tr6gand drept-
la manastirea Cotroceni on toga adunarea sa. Care le Indata
a oranduit strap, in toate partite, atat In politia Bucure§-
tilor, cat ai pe afara, la Colentina §i Baneasa ci alts locuri..
Iar, pe unde a trecut adunarea sa, find fost Impraatiata
ai pe la alto locuri, a jafuit qi a prb.dat fail omenie pe
due a gasit, precum §i un Gheorghe Carjaliu, acesta fiind
Intru adunarea Slugerului Teodor, a facut multe jafuiri peste
Olt, ai, vrand a-1 eurat,;i Slugerul Teodor, fiindca se arata
ai fara supunere3 a prins de vests qi s'a cacerdisit, venind.
la Sordoni lordachi Olimpie, supt a carui bmbrire adapos-
tindu-se, s'a hotarat ai cu a4i hoOmani, ai a jafuit atat pe
unii din boierii Craiovei, cat si alts bajenii, obraznicind-
de-a ranit pe multi on taieri, precum pe Medelnicerul
Petrachi Poenaru dela Craiova ai a4ii, ajungand acecti pra-
datori pana aproape de varna dela Caineni, jafui,pd §i ra--
pind In toate partite, !neat nu se poate aerie nespusele
jafuri ce au facut.
Dupa sosirea Slugerului Teodor la Cotroceni, vrand al
Intro qi In Bucureati, s'a Inchis Caminarul Sava cu oamenii-
sat In manastirea Radului-Voda Ili Innauntru In Mitropolie.
Iara Slugerul Teodor, Intocmindu-ai alaiul ,adunarii sale
a intrat cu o pane mare pe Podul Calicilor §I, abatand
drumul pe .1a partea din sJs, ca sa mearga pe la Beilic
la manastirea Radului-Voda, a gasit podul de peste Dam-
bov4a stricat de catre Caminarul Sava, gi s'a tutors in-
napoi de a venit pe la Curtea-Veche, sa mearga sus la
Mitropolie. De unde lucepand oamenii Caminarului Sava a,
slubozi pugti ci pistoale, nu 1-au Ingaduit a se apropia. Ci,
Intorcandu-se catre easels raposatel Banese Brancovence,
ce suut in vale la Mitropolie, au pus oameni de an sant
peste zidul cuqii ai, deschizand pottile, a intrat Slugerul-
cu tot alaiul sau, de s'au a§ezat acolo, incepand a face
Intocmiri de ocarmuire ai a cugeta la cele de slava.
Peste putin, pornindu-se dela Focgani, printipul Ipsilant
 59

en adunarea sa §i on arnautimea ce mersese spre intam-

pinare-i, a venit pe supt deal pans la Mizil, sud Saac (ne-
cutezand sa vin pe drumul cel mare, flindca avea temere
de spre Braila), uncle luand de §tire pentru ridicarea Con-
sulatelor §i pribegia dumnealur boierilor, numai cleat a
dat proclamatia de mai jos aratata, adeca:
t Trecand pe pamantul Valahiei, am aflat cu mare ne-
multamire ca, lasand pustie Capitala voastra, v'ati risipit.
Locuitori ai Bucure§tilor! Cei drept cugetatori desaproba
purtarea voastra. 'atriotismul barbatilor marinimb§i la
asemenea imprejurari se cunoa§te. and stalpii terii dau-
asemenea pilde, ce mai ramane sa, faca poporul ?
Nobili locuitori! intorceti-va, la detrele voastre; interesele
patriei voastre, ale poporului, qi chiar ale voastre, va
chiama, In Capitala Ohl. Astazi e vorba de viitoarea liber
tate a vietii voastre. Care din voi se va arata nevrednic
de aceasta ? Daca din nenorocire se afla vre unul intre-
voi asemenea, stings -se . numele lui din randul color de
bun neam! Patria lui li va cere lute() .zi sama de nepa-
sarea lui. Fie Incredintat ca frica lui este nendreptatita.
§i ca, mai nainte de a se varsa o picatura de sange, deci-
mormantul va acoperi trupurile nQastre ale tuturora.
Mizil, 1821, Martie 18. Alexandru Ipsilant.,
Data In elineasca tabard de ob§te 1.
Trimisu-s'a om inteadins §i catre pribegitif boieri cu
publicatia aceasta, pe cari i-a ajuns la Breaza, sud Pra-
hova, §i n'au mai stat acolo, ci indata au treent en totii
in Brasov d'impreuna cu Consulaturile. Tara printipul Ipsi-
lant, sosind In ormul Ploie§ti, a dat porunca, de s'au strans
toate armele de pe la ora§enii de acolo, fagaduindu-li
plata. i, mai zabovind cateva zile, a sosit §i gheneral Can-
tacuzino cu o ceata de osta§i mavrofori. S'au adunat din
Ploie§ti en- maglisitoare mijloace, in§elandu-se, o sums de
oameni de s'au scris Intro ceilalti osta§i, unii §1 de frica,
ca 0, nu li se jafuiasca casele §1 averile, earora li se da,
1 Dupa Aricescu, 1. c., pp. 102-3.
 60

i cocarde din partea printului Ipsilanti, supt a carui °car-

tnuire erau toti cei de mai jos orandui0 capetenii sau
,mai bine zis prgpldenii, !mg:
Chiliarhul Colocotroni, tagmatarhul Constantin Duca, chi -
Iiarhul Orfanos, tagmatarhul Vasile Caravia, chiliarhul Gri-
pari, Paharnicul Anastasie, Nicolae Scufu, Grigore Sutu,
chiliarhul Vasile Parlan, Alexandru Rizu, Hagi Bairactaru,
capitan Spiru, capitan Staicu, capitan Nicola Adicheh, ca-
pitan Nicola Carabelea, capitan Constantin Lasani, chiliar-
ut Maria, Vasile Parlan, pendicondarh.Caloian, Gheorghe
Manul, Sardarul Iordache Olirdpie, capitan Farmachi, deli-
bap Mihali, 'capitan Stoica, polcovnicul Mihali, sutarhul
Constantin. Lazaru, capitan Vardalah, capitan Alexe Filip,
capitan Spiru Draculi, capitan Constantin. Anghel, capitan
Anton, Nicolae Caibuni, Hatmanul Bibica.
Erau §i alti.i printre ace§tia cu numiri de cgpetenie;
iarg, adevgrul zicand, toti erau cgpetenie, nefiind supunere
la vre unul, precum §i fn urmg s'au mai adunat cei de mai
jos aratati, lima:
Clucerul Costache Herescu, Canimarul Nicolae VlastO,
Caminarul Moisachi Hagi-Abdula, Gheorghe Ciontulac, Iancu
Ilia I of Campulung.
El, zgbovindu-se fn Ploie§ti vre-o doug sgptamani de zile,
s'au facut atatea cheltuieli cu tainaturi pest e tainaturi, Ineat
nu mai proftaxia a se fntampina. Nu putine jafuri §i despu-
ieri s'ausAvar§it acolo de atm arngt4ime, nefacandu-i zapt
nimeni, cari en totii strigau zavera ", ce se talcuie§te In
limba arnauteaseg: pentru lege'.
Apoi, sculandu-se din Ploie§ti printipul, diunpreunA cu
Cantacuzino §i cu toata adunarea, an purees O. meargg
la Bucure§ti pe drumul Pa§canilor, undo nu puting Spaimg
s'a gent, ant la unele bgjenii ce era pe la sate §i mo§i-
de prin Muffle drumului, cat §i fn mgnastirea ClIdgru-
§anii, ce este aproape de Pa§eani. Caci, aflandu-se In ma-
nastire multime de familii cu bgjenie, s'au pomenit cu
taxiarhul Duca cu o mita, de Arnguti Ittrand In mamas-
tire §i cautand s, strangg armele §i caii de pe la toate
bgjeniile. De care poate socoti fierine cat siziltic (sic) ci tur-
 61

burare se va fi facut, pans ce an fugit numitul din ma--

na%tire. Si, sosind on totii la Bucureqti, an conacit printipul
Ipsilant la Colentina, In casele dnronealui Banului Grigore.
Ghica, 'undo au mers dumnealor boierii ce mai ramasese
In Bucuresti, de i -au aratat toata ticaloqia tarii, cum sr
jafurile qi prapadenia ce s'au facut de catre oamenii Slu-
gerului Teodor si de catre Arnauti, si a dat Escelentia Sa..
fagaduiala prin grain numai, ca, se va fndrepta.
Acolo an mers sp. re fnialnire qi Slugerul Teodor, on care
ce va fi vorbit printipul Ipsilant nu este Qtitut, caci De-
toate ceasurile se schimbau hotararile, pang ce s'a flout
plan de catre printipul Ipsilant ca sa mearga. Escelentia.
Sa on toata adunarea ce avea (mai strangandu-se ki din
politia Bucurestilor ostaqi) la oraqul Targoviste, cum si
Slugerul Teodor cu ostaqii sai sa mearga Ia. Pitesti, iar
boierii on parintele Mitropolit sa mearga la Campulung
ca sa fntocmeasca acolo comitet, a se cauta treburile terii,
qi cerorile ostasesti, fiindca Incepuse a se vesti venirea
puterilor otomauicesti In tarn. Si aqa s'a sculat printipul-
Ipsilant on adunarea sa de s'a tras la Targoviste, dimpre-
una si on arnautimea. Care s'au facut multe jafuri qi
spargeri de case qi pivnite, cat an stat In Bucureqti,
jafuind ziva In amiaza mare pe tine Intalnia, neavand
tine sa li stea fmpotriva. Iar Slugerul Teodor, on toata
pandurimea qi adunarea ce avea, mai ramanand In Bucu-
rest, sedea In casele dumneei Banesei Brancovence,
prelungind din zi In zi pureederea la Pitesti, dupa hota-
rarea ce se Meuse de catre printipul Ipsilant, a hotarat
ca sa se aqeze iarasi In manastirea Cotroceni. Uncle a
oranduit Indata sa se faca santuri on tabie qi meterezuri
Imprejurul manastirii, aducand oameni din toate partile,
cum qi vinovatii ce mai ramasesera In pusearie (fiindea
pe cei mat multi fi scosese din temnita puccariei arnau
timea), de sapa la santuri. Si multi dintre Iocuitorii politiei,
cum qi cei de pe afara, cercand nu putine jafuri de catre
panduri qi altii, alergau cu jalbe de plangere la Slugerul
Teodor, clandu-i titlul de Domnul Tudor. Carele pe de o parte
 -- 62
li fagaduia ca se va face Indreptare, iar pe alta parte ti
punea, on voie, fara voie, pe unii de saps' la §anturile
meterezurilor ce facea !mprejurul Cotrocenilor. Intfaceasta
vreme, alcatuind proclamatia de mai jos aratata, a publi-
carisit-o prin toate judetele, oranduindu-se ispravnici pe
la judete, atat de catre Slugerul Teodor, cat §1 de catre
printipul Ipsilant, cari pe toate zilele se schimbau, nea-
vand nicio statornicie, ci numai o straganire §i multA
darapanare, fierband locuitorii din toata tara §i nefitiind
ce stapanire sa cunoasca In acea vreme.
De la Stugerul Teodor Vladimirescul catre toti locui-
torii oraolor gi satelor din sud..., de once treapta, adecl
neamuri, postelnici, mazili, breslaqi, birnici, poslujnici ei
slujitori, qi catre toti strainii birnici dintr'acest judet. Este
§tiuta la toti cea pang, acum pornirea mea, ce cu glasul
norodului cel nepastuit am nrmat i urmez spre doban-
direa dreptatilor. Am hotarat, dand cel d'intaiu semn de
bun patriot tntr'acest pravoslavnic parnant romanesc, intru
care tmi am stramoqeasca naqtere, sa otcarmuiesc pe toti
cei ce an !mins arme din partea a tot norodului spre
zdrobirea si tncetarea a oricarui jaf qi nedreptati ce ati
-cercat pana acum din pricina obladuitorilor Domniei ce
au statut, care, Intru desavarcita nemilostivire afiandu-se,
an aplecat oricate chipuri de mijloace, s'au Indeletnicit
§i v'aa supt sangele, aducandu-vft Inteaceasta mare dara-
panare qi proasta stare Intru care va aflati. laza cea mai
de terneiu hotarare a mea, Insotita cn glasul norodului,
este ca nici tntr'un chip sa nu Incetam din cererea drep-
tatilor terii, pre care, §i de nu le vom vedea dobandite
printr'aceste destoinice cuvinte care s'au facut cunoscute
[Jana acum pre unde s'a cuvenit, va fagaduiesc suflete§te
ca se vor dobandi negreqit prin varsarea de sange Impo-
triva vericaruia vrAjma4 se va arata calcator acestor
dreptati, de care Intaiu voi aveti sa va bucurati. Intr' a-
ceasta data. doritoare patrie §i voila cugetator aflandu-ma,
mi-au ajutat milostivul Dumnezeu pang, acum, qi nu
numai acele cinci judete of preste Olt se vad mantuite
 63

de manatoriile §i jafurile pradatorilor otarmuitori §i f e-

lurimi de slujba§i, ci pre uude am ajuns §i am propovaduit
an Incetat relele jefuitorilor.
A§a darn, ajungand §i aicea, In politia Bucure§tilor, care
este Scaunul obladuirii norodului, §i gasind multi patrioti
boieri Intru asemenea bune cugetari on ale norodului asa-
manati, am hotarat, ca nn voitor de dreptate, sä cunose
vremelnica stapanire a terii, supuindu-se toti cei ce au
Incins arme de izbavire la legile §i pamantene§tile obi -
ceiuri ce li se vor arata de atre stapanire prin mine, §i
le voiu cunoagte ea sunt tntru adevar folositoare patriei §i
de mare trebninta ob§tii norodului. Caci, fara de a cu-
noa§te cineva o stapanire, nu numai fire§te nu este prin
pntinta, ci pot zice: §i de mare vatamare la tmplinirea tre-
buintilor ce va avea aceasta izbavitoare lucrare. Si yes.
tesc darn tuturor fratilor pamanteni ca §i cuviinta §i tre-
buinta va Indatoreaza sä cunoa§teti o stapanire; care sta-
panire, avand lastarele sale Tntinse prin laturile terii, se
Inchipuie§te §i Inteacel judet prin dumnealor ispravnicii
ce se oranduiese de aici. La can cati sunt locuitori
eel judet trebuie O. se supuie, §i sa savar§easca porun-
cile ce le vor da and vor fi asamanate ceie intru ob-
vteasca §tiuta datoriei §i ajutatoare trebuintelor ce cer o§-
tirile ce aunt gata a se razboi spre dobandirea dreptatii
norodului. Si a§a, intelegand cu totii duhul acestei izba-
vitoare lucrari, cati sunteti vrednici de a purta arme im-
potriva vrajma§ului dreptatilor tarii, veniti la mine 0, vä
cercetez starea vitejiei voastre, §i, de voiu gAsi-o asama-
nata cu ceia ce se cuvine Intro asemenea lucrare, numai
deal sa va primese §i sa va povatniescdatoriile ce aveti
sa savar§iti; cunoscand !ma i aceasta ca aveti sa slujiti
ca ni§te osta§i numai pentru dobandirea dreptatilor voastre,
iar nu pentru vre-o folosire de bani. Caci §i eu §i toti
cei ce s'au 1nfratit ell' mine slujim, nu on cuget de bani,
ci, porniti de ravna binelui, a§teptam §1 pentru not §i pen-
tru copiii no§tri. Iara cati nu sunteti nascuti pentru aceasta
.meserie datoria cu toata supunerea ce se cu-
 64

vine *A dati catre dumnealor boierii ispravnici ai judo-

tului; adeca voi, mazalilor §i bresla§ilor ci companiktilor
ci strAinilor, rAlaiti-vA rAmaqitele ce aveti ale urmatoarei
tetraminii de Ghenarie. Asemenea qi voi, birnicilor, istoviti
rAmIlitele dAjdiilor ce sunt scoase pan& acum prin po-
runcile stapanirii, adecA a sAmii Vistieriei de Fevruarieqi
Martie, po taleri 18 de lude, ai dininiei lefilor tot pre
aceste luni, doisprezece ci. jumAtate de Jude, §i banii orAn-
duielii menzilhanelei de primavara, po taleri qeaptespre-
zece c1 jumatate de lude. i cu totii din once treapta c1
oranduiala slujiti izbAvitoarelor octiri ale terii, care dupA.
cum se va orAndui In dari ci In transporturi de trebilin-
cioase zaherele. i fiti Incredintati ca mai la urma veti
late lege §i rodurile fericirilor voastre.
Cati ins& de supt aceste raspunderi vA aflati astAzi os-
tasi ci supuqi armelor izbavirii, 0, stiti cA, sunteti cu totul
apArati §i priviteghiati, ci voi, satenilor, cu unii ca acectia
aveti sa vA scadeti din Jude cu analogon cislelor voastre,
precum qi stApAnirea terii porunce9te pentru aceasta prin
Vistierie catre dumnealor ispravnicii judetelor. i asemepe
se va pazi aceasta oranduiala c1 pentru cati alti ostaci se
vor mai acluna de prin sate de acum Innainte prin 4tiinta
mea c1 a orAnduitilor miei. Iar, dupa ce veti istovi toate
aceste putine rama§ituri prin zapciii pla§flor la dumnealor
ispravnicii judetului, dupA cum urmeaza obiceiul, ca si -i
sto veasca ci dumnealor cu Vistieria terii, iaraci spre In-
tAmpinarea trebuincioaselor ale izbavirii, sA §titi OA In-
doialA ca mare uqurinta, are O. vi se facl, nu numai Intru
raspunderea dajdilor, ci §i Intru toate celelalte dari si
oranduieli, cum ci jatuirile vor lipsi cu totul, ci veti in-
telege In§iva scaparea robirii intro care v'ati aflat pan/
acum. Urmati darn Intru toate acestor propovAduiri ce
tntr'adins vi s'au trimis ca O. se ceteasca Intru auzul tu-
turor §i In vileag la obgte, §i fiti Incredintati CA nici odi-
nioarA nu veti ramanea farl dobAndirea dreptAtilor voastre..
1821, Martie 121.,
1 $i in Aricescu, i. c., pp. 129-31.
 65

Iara boierii ce erau ramasi In politie, vrand a se trage

cu parintele Mitropolitul la Campulung, dupa hotararea
printipului Ipsilanti si Mai vartos avand temere, nu care
cumva, ivindu-se ostire otomaniceasca 11,ara., sa li se In-
tample vre-o primejdie de viata In pripa furiei, a prins de
veste Slugerul Teodor, si indata a oranduit oameni In adins
de i-au ridicat pe to.O. de i-au pus supt paza, la casele
de la Belvedere, de langa gradina lui chir Ianache Stefan,
unde i-au Incunjurat oameni destui de paza, di, deran-
duind pre un. capitan Simion cu o suta pincizeci de pan-
duri ca sa-1 strajulasca, dintre cari dumnealui Vornicul
Grigorie Baleanu, Rind epistat al stapanirii si avand oameni
Indestui, s'au cacerdisit de s'au tras la Campulung, si
de acolo, stand cateva zile, an plecat la Brasov, lasand
epistasia stApanirii iarasi dumnealui Logofatului Scarlat
Gradisteanu.
Dumnealoy boierii ce pribegisera. In Brasov,sfatuindu-se
cu totii, ail facut trei arzurt de Instiinare, unul catre In-
nalta Poarta Otomaniceasca, dimpreuna si cu anaforaua
catre Maria Sa Scarlat-Voda Calimah, Domnul terii, ara-
tand, atat venirea printipului Ipsilanti In tark, cat si pri-
bagirea dumnealor In pamantttrile Austriei, rugandu-se cu
totii pentru izbavire, altul catre Prea-Innaltul Imparat Fran-
tisc al Austriei, de mulOmire ca i-au prima In pamantu-
rile Imparatiei sale, si cel de-al treilea catre Prea-Puter-
nicul Inaparat Alexandru al Rnsiei, facandu-i-se cunoscut
ticalosiile terii si rugandu-se de mantuire, dupa cum se
von arata mai jos anume, care le-au trimis cate trele prin
cinstitul aghent consul Fraisah 1, al Chesaro-Craestii Puteri.
Si nu Inceta pre toate zilele bajeniile, mergand In Brasov
si In Sibiia de prin toate pantile spargaluindu-se toate ora-
sele Orli, atat cele mari, cat si cele mici; fugia si sa-
tele cu prostimea lacuitorilor, !neat s'au umplut tot ti-
nutul Brasovului, precum si Sibilul, cu toate Imprejurimile.
Slugerul Teodor, vazand Imputinarea adunarii printipului

3. Fleischhackel de Hakenan.
Tudor Viadimirescu.
 66

Ipsilanti si cA nu este nlcio intocmire chip& cum s'ar fi

nadajduit, nu a cutezat a se nni Intru toate acele adunari,
precum ar fi fost dintru Inceput cladirea lucrurilor, ci sta
Intru Indoiala, mirandu-se ce sa faca, si, macar ca sa se
crate soglasuitor ridic rii, darn pre supt cumplt a Insti-
intat catre Prea-Puternica Poarta, prin arzul ce a fitcut,
eaprinzator de toata curgerea acestei ridicari si cum pa
scularea sa nu este Impotriva ImparAiei, ci pentru drop -
t ,tile terii, care s'au calcat si s'au pierdut cu totul, defai-
mand pe cei dui)/ vreme Domni si pe boierii greci ai
Domnilor si pe tot neamul Grecilor, talmacindu-i de haini
Si voitori de rau ai Imparatiei, prin multe pilduiri, adu-
tand paradigma si pentru fugitii Domni, ce dupa vreme
an pribegit, cum siLpentru prinVpul Ipsilanti ce venise
cu apostasie In lark pe care nu 1-ar fi cunoscut, cerand
Inks lta porunca de urmare si adaugind ca, tot neamul Gre-
cilor fiind adapati Intru leggtura ardicarii prin mari jura-
manturi, nu poate Imparatia a se mai Increde ca sa oran-
duiasca Domn dintre neamul Grecilor, mai vartos lute()
astfel de vreme, ci bine ar fi la Tara-Romaneasca sA se oran-
duiasca Domn dintre pamantenii Terii-Romanesti, cum si la
Moldova sa, se oranduiasca dintre parnantenii Moldovei, caci
Insusi Domnul Calimah Scarlat-Voda este unul dintre tai-
nuitii apostati. Care acest arz 1-au trimis Slugerul Teo-
dor cu Instiintare catre muhafizul Diiului, cu om Inteadins,
rugandu-se a se porni la Tarigrad.
Cum si Intr'acele zile venin4 In Bucuresti un Nuri-Aga
Turcul, cu un cavas.al Pasii dela Giurgiu, ca sa-si caute
un armasar ce i se furase de catre un seiz al sau si,
luandu-se pe urma, au venit pans la Copaceni, dand pests
strajile de panduri ce erau acolo, care numaidecat adu-
candu-1 in Cotroceni, 1-au Infatisat la Slugerul Teodor, si,
poprindu-1 acolo, 1-au tratarisit cu mare cinste, facandu-i
si Indestulare de armasar, dovedindu-se In Bucuresti. Ca-
ruia povestindu-i prin graiu cu deslusire, atat mijlocul
ardicarii, cat si starea adunarii priptipului Ipsilant, an fa-
cut si catre Pap de la Giurgiu arz din parte-i ate Im-
 67

pgrAtde, Cu asemenea cuprindere (145, cum fii eel de mai

-us, rugandu-se a se porni cu grabg la Tarigrad §i arg-
land ca -gi va arunca §i armele, de va fi poruneg Impg-
rAteasca, caci nu sunt ridicati asupra Imparatiei, nici ca,
are destoinicie a se Impotrivi stapanirii. Si ma, mulOmind
lui Nuri-Aga, cu gvardie de carne Slugerul Teodor, s'au
-trimis la Giurgiu, Intovgraqit cu pazg randuitg a nu se
supgra la drum de catre cineva.
Intr'acestea se afla Slugerul Teodor, care cu feluri de
mijloace zorlandisia pe Mitropolitul terii §i pe boierii ce-i
avea supt pazg la Belvedere, cerAndu-li sume de bani, za-
herele, vita §i altele pentru Indestularea adungrii fli hrana
tuturor celor Impreung cu dansul. Pentru care igcandu-se
wanduiele pe la judete a se aduce In Bucurecti, se lua
dupg la tine se gAsia, §i care apnea mai Inainte, acela le
lua, adecg le apnea' oamenii priatipului Ipsilant, on za-
herea sau vita, le lua farg a mai cerceta, cum §i ai Slu-
gerului Teodor asemenea, fiind pn jai nepovestit In toate
pArtile terii, cum qi in politia Bucure§tilor, luandu-se pe
datorie panea cea trebuincioasg de pe la brutari §i came
dupg la mgcelari, en vole, fArg de vole. Si, cu un cuvant,
nu numai cei din politie pg,timiau, ci §i toti lacuitorii
-terani, pentru ca li lua vitele cu cardul, §i, osebit, oi, vaci
§i porumburi boiere§ti §i negutatore§ti §i mangstire§ti, unde
le gasia, le lua en toatele, facAnduse atata jatuire; mai
vartos pgtulele cu porumburi, dupg, ce le spgrgea, le da
drumul de se facea mai multg prgpadenie. Darg butile cu
rachiu §i vinuri, pe unde le gasia, dupg ce bea dintr'insele
qi egra cu donitele pang se sgtura, apoi sloboziau putiti §i
pistoale Inteinsele, de se varsa tot ce mai 1.5,1115,1:lea.
Pentru bani Insa, fiindcg nu se mai putea face nicio Im-
plinire din tiara, mai vartos el, de qi se Implinia o puting
sums la un jadet, on eg se temea dumnealor ispravnicii
de a-i trimite la Vistierie pentru frica drumului, cad erau
-fmpgnate toate drumurile de arng#me, sau cg veniau
nescai Arna4 de-i lua dupg la ispravnicaturi cu euvant
-de leafg, §i apuca In toate zilele, cand pe unul, cand pe
 68

altul, din negutatorii ce mai r5,masese in politie, de li cerea,

bani, aridicandu-i pe altii §i la inchisori, Incat li era frica,
oamenilor sa mai las& §i din case afara, ci '§edeau unii
pe la hanuri, altii pe la casele for Snchi§i, temandu-se a-.
nu-i vedea cineva.
Cum §i Caminarul Sava a scos de toata pravalia din po-
litie sinisfora, strangand same de bani en numeld pentru
leafa color ce slujesc politiei. Care le, dupe rugaciunea ce-i
facusera boierii ce erau supt paza la Belvedere, vrand ca,.
sa. mearga acolo cu oamenii s5i ca scape ci s5,-1 slo-
bozeasca de a merge In Brasov, au desvaluit acest mijloc:
dumnealui Logofatul Scarlat Gradi§teanu la Slugerul Teodor,
§i peste 150 de panduri ce orau oranduiti de paza bole-
filer au mai trimis Inca 250 panduri, cu capetenia lor, po-
rancindu-li cu stragnicie ca,'venind Caminarul Sava cu
oamenii sai iea pe boieri, sa, se r5zboiasca numai cleat .
cu dansul $i, pe de o parte, sa-1 loveasca a nu-1 lasa sä se
apropie, iar, pe de alts parte, sa iea capetele boierilor §i
al Mitropolitului qi 0, le duce la Cotroceni.
Care aceasta strlmtoare vazand-o boierii §1 spaiman-
tandu.se de cap, au minisit pe Caminarul. Sava ca sa nu
face nicio urmare. Tar de la Tarigrad au venit Intfacele-
zile la Bacuregti scrisoare patriarhiceasca cu blestemuri
asupra color ridicati In cugetul apostasiei, cat §i scrisoa-
rea din partea Domnului Scarlat-Voda Calimah, -cum mai
pre jos se arata, adeca:
(Preasfintitule Mitropolit al Ungrovlahiei, prea-cinsti-
tule i exarh al plaiurilor, §ezatorule in locul arhiereului-
Chesareii §i Capadochiei, iubitorilor de Dumnezeu episcopi
ce sunteti supuqi acestei sfinte Mitropolii, in Prea-Sfantul
Duh iubiti frati §i intocmai slujitori, cinstitilor qi de bun
neam boieri, negutatorilor, blagoslovitelor isnafuri ci tutu-
ror ceilalti blagosloviti cre§tini din fiepare oranduiall ki
treapta, darul fie cu voi ci pace dela Dumnezeu.
gCel mai intaiu temeiu al intelepciunii este a cunoacte-
omul pe tacatorul sau de bine. Este lucru mai luminat
cleat izvoarele ca oricare se arata nemultumitor catre-
 69

flcatorul de bine se numeete eel mai rlu dintre toti

oamenii. Aceasta rantate o vedem In multe plrti hulin-
du-se de Sfintele Scripturi si neiertatl de Domnul Nostra
Isus Hristos, precum este pilda Iudei, i, cand nemultn-
mirea este Impreunata cu duhul faptelor celor role §i al
razvratirii tmpotriva obeteetii noastre facItoare de bine ei
Irinitoarei si preapu-ternicei ei nebiruitei Imparalii, atunci
se cunoaete ei mijloc Impotriva lui Dumnezeu. Pentru el
zice ca nu este Imparatie i stlpinire deelt de Dumnezeu
oranduita, ei oricare se impotriveete acestei de Dumnezeu
pentru noi orandaite puternicl Imparatie, se Impotriveete
dumnezeieetii oranduieli. Acestor darl mari i temeinice
Intelepciuni i credincioasei datorii s'au amagit cu nesl-
manata obraznicie §i mandrie Intaiu eel mai thainte ran-
duit obladuitor al Moldovei (carele de n'ar mai fi fost)
Mihail, ei Alexandra jpsilant. La toti de un neam al nostru
este etiut multimea milelor oath In multe randuri cea
pentru noi oranduita puternica, Imparatie ca dintr'un izvor
an revarsat asupra acestui ran razvratitor Mihail: de mic
ei prost 1-au innaltat la trepte i mariri, din neslavit si
farl ipolipsis 1-a ridicat In slava ei cinste, 1-a Imbogatit,
1-a clutat, In cea dupa arm& oars 1-a frivrednicit ci cu
1nminata a Scannului obIlduire, ei 1-a acezat stapinitor
de norod.
Acesta dar, fiind din fire voitor de rau, s'a aratat cu
mare nemultumire i, unindu-se fate° glasuire en hainul,
fugitul Alexandra Ipsilanti, amandoi intocmai find neso-
cotiti mandri i rau-engetatori Intru deeertloinne, an pro-
povlduit slobozenie neamului ei cu aceasta glIsuire an
tras multi din partea locului, presarand ei trimetand prin
multe locuri ca 0, arnAgeascl, i sa traga dupa sine in
prlpastia pierarii i pe alti multi ai neamului nostru. Hi,
pentru ca sl poatl, on oare care mijloc ca sa dea Indraz-
meall ascultatorilor, an Intrebuintat si numele puternicii
Rusii, aratand el si aceasta Pater° este hate° unire cu
g/ndul i. on pornirea lor, pricina en total neadevIratl si
neinfiintat/, aflare numai a for i decarta. Clef, cu toate
 --70
ca ac9asta peste putin0 este si de multa hula pricinui-
toare rusestii Puteri, dar si Insusi cel de aici Excelentia.
Sa ministrul acestei plea-Innalte Stapaniri intrebandu-se,
an dat lnscris cu dovada ca nicio Inchinare sau stiinta
are ruseasca Stapanire la acest lucru, defgimand mai var-
tos aceasta fapta ce cu acest fel de mestesugire au tnchi-
puit adunarea cea prapaditoare acesti doi si cei Impreuna
cu dansii iubitori de slobozenie, sau, mai bine am zice,
vrajmasi slobozeniei, si an facut un lucru prea urat lui
Dumnezeu, blestemat si nesocotit, viand sa turbure odihna
si repausul neamului nostru si credincioasei raiele a prea-
puternicei Imparatii, care o primeste supt a ei bung, urn-
brire en atatea pronomii ale slobozeniei, cate nu le doban-
deste supt alt neam supus la atatea altele, cat si la ale-
legii noastre, care s'au pastrat si s'au pazit pang In ziva
de atunci, pentru a noastra sufleteasca mantuire.
In loc dar g fi iubitori de slobozenie, s'au aratat vraj-
masi slobozeniei; In loc de a iubi crestinatatea sf neamul
lor, s'au facut vrajmasi neamului si crestinatatii si impo-
trivitori lui Dumnezeu, mestesugind fara frica lui Dumnezeu
cu nesocotitele for porniri turburare puternicei Imparatii
Impotriva supwlilor ei, si s'au silit sa aduca obsteasca pra--
padenie asupra tot neamului. Acestea dar auzindu-le, not
si toate cele de aici madulari ale bine-credinciosului nostru
neam de toata treapta, ne-am umplut de multa Intristare
si de mare jale, si ne-am Indemnat din parinteasca dra-
goste si din pronie bisericeasca ca sa aducem aminte cele
pentru mantuire. Drept aceia povatuindu-va scriem arhie-
riilor voastre si Insiva, prin cei de loc egumeni, ieromo-
nahi si duhovnici, sa propovaduiti amagirea num4ilor rgu-
voitorilor oameni si sa aduceti pe toti cei supt duhov-
niceasca ocarmuire crestini de fiescare stare spre pa-
zirea credir4elor raielei, cea mai mare supunere sf plecata
ascultare catre cea noun randuitg. puternica ImparAie,
si sä deslusiti cu IhfiinOte aratari ale adevarului meste-
sugirile acestor razvratitori oameni, si sa-i vediAi de obste,
fara de a da vre-o ascultare nici arhieria voastra, nici cu-
 71

vantatoarea arhieriilor voastre turma la cuvintele si nr-

marile lor. Ci Inca sa-i unti si sa-i goniti, dupa cum Bi-
serica si neamul i-au writ, si gramaditfli impotriva-4 tale
mai mari blesteme, avandu-i desparOti ca pe o parte pu-
treda de toata, cealalta curata si sanatoasa parte, ca pe
niste calcatori a dumnezeiestilor porunci si apostolices-
tiler oranduieli, ca pe piste hulitori de Dumnezeu si de
sfantul jertfelnic si ca pe niste nemultamitori si nerecu-
noscatori catre facatorii de bine si Impotrivitori sufletes-
tilor, firestilor si politicestilor oranduieli, ca pe piste pia-
paditori ticalosilor, negresitilor color noua de un neam.
Afurisiti, sint, blestemati, neierta0, dupa moarte nedesle-
gati si supusi vesnicului blestem. Pietrele, lonnul si fienl
sa. putrezeasca, iar ei sa nu putrezeasca; sa-i bats Dum-
nezeu en vifor sf cu fierbinteala de foc, vant prapaditor
sa faca cerul cel de asupra lor, capetele lor si pamantul
cel de desupt lor fier. Clef s'au dezbinat din viata aceasta
fall de vreme, Ili vor pierde si pe cea viitoare, vor ca.dea
pe capul lor tunete dumnezeiesti. Agonise lile lor pang In
sfarsit sa se piarda, fie copiii lor saraci si muierile lor va-
duve; numele lor sä se stearga, cu sunet pang la un neam,
si sa, nu ramana piatra peste piatra; goneasca-i Ingerul
Domnului In scrasnire; sa aiba blestemul celor dupa vreme
sfinti si purtatorilor de Dumnezeu parinti, ei si OM fap-
tele lor au urmat si vor urma.
Catre acestea, fiindca, pe Tanga celelalte, cunoscut s'au
facut ca cei ce an avut acest dracesc gaud al ridicarii
norodului si cei ce an Mout Intro dansii acest fel de lucru
s'au legat si cu legatura juramantului, Inteleaga ca acest
juramant este juramantul Inselaciunii, este nesocotit si
nedrept Intocmai ca al lui Irod, carele, pentru ca O. nil
se vadeasca, calcator de juramant, a taiat capul Sfantului
loan Botezatorul, iar, de lasa juramantul cel MIA de cu-
vant care 1-au socotit reaua lui pofta, Inteadevar atunci
Innainte-Mergatorul urma a vietui, si pazirea unui ran ju-
ramant a pricinuit moartea Mergatorului-Inainte. Aserne-
nea si pazirea juramantului spre tinerea fagaduielilor catre
 72

aceste familii 1. Inteadevar, dael pricinuiegte pierzare unui

neam tntreg, vazat este c5,te iubitoare de Dumnezeu gi man-
tuitoare llsarea acestui juramAnt, de vreme ce scapl neamul
de marl nevoi viitoare. Pentru aceasta cu darul Sfantului
Duh desleagl Biserica jurannAntul lor, primegte gi iart5, din
inima pe cei ce se vor pocai gi se vor Intoarce, m5,rturi-
sind Ingellciunea lor gi 1mbratigand InteadevIr credinta
raialelor.
rntorcand cuvantul gi catre arhieria voastra, aratam
O., dad, nu veV umbla la toate dupa cum prin Sfan-
tul Duh bisericesc v5, sfatuim printriaceasta carte, gi
de nu yeti arata In fiint5, silinta gi osArdie la desfacenea
faptelor lor, la Indreptarea turburAtoarelor lucrari gi la In.
toarcerea color r5,t5,citi la cele prin mijloace drapgnari,
gi r5,sp15,tire color ce vor ramanea In socotelile turburarii,
de nu vä yeti uni cu Biserica gi, cu un cuvant, on cu care
mijloc va yeti Impotrivi obgtegtii noastre facatoare de
bine gi puternicii Imparatii, cunoscut va facem ca, v5, oprim
de fieoare slujba arhieraticeasca, gi scogi din soborul ar-
hiereilor, gi desbracati de darul Sfantului Dub, gi argita fo-
cului celui vegnic, ca nigte alegatori gi prIpaditori nea-
mului nostru.
Aga dar, iubitilor nogtri frati, ridicati catre Dumnezeu
ochii vogtri gi faceti dupa cum bisericegte v5, sfatuim, cad
agteptgna In grabs bun sfargit la cele scrise. Iar darul
lui Dumnezeu g i a sa mare mil& sa, fie cu voi cu toti.
1821, Martie 12.
Grigorie Patriarhul Tarigradului, fntru Hristos (rate [Is.
ellesc gi toti ceilalti arhierei] 2."
Asemenea se arata gi cartea ce a venit din partea Dom-
nului Calimah, cu tituluga obignuita a Domnilor:
Preasfintite gi de Dumnezeu ales sfinte Mitropolit
al terii Valahiei, chir Dionisie, iubitorilor de Dumnezeu.
I Cete. N. E.
2 $i In Aricescur 1, c., I, pp. 108-11.
 73 --
episcopi, cinstiti §i de bun neam boieri ai domnescului
nostra Divan al Uagrovlabiei, dregatori §i once alti sluj-
baqi veti fi prin judete cu savar§iri de deosebite slnjbe, si
toti cei ce lacuiti in domneasca noastra tarn, kgnatate.
Fiindca, impotriva tuturor pravilelor qi Impotriva bu-
nelor tractaturi ce sunt Intro Liana Poarta Otomaniceasca
§i Imparatia Rusiei, un Alexandru Ipsilanti, trecand In
'tam Moldovei, an indraznit cu Indrazneala necuviin-
cioasa §i nelegiuita sa publicariseasc& cuvintele razvra-
-titoare, ridicand Impotriva Stapanirii pe lacuitorii ce se
-timbres° supt acoperamantul prea-puternicii §i noua, hra-
nitoarei Imparatii, impr4tiind defaimatoare cuvinte de
elefterie gi numind pe sine ocarmuitor neamului, qi, pe
Maga altele, prin scrisorile lui cele razvratitoare ce an
samanat prin locuri ca sa scoata pe supu§ii locuitori din
datoria for §i sa traga pe multi catre el, din acei neso-
cotiti, fagaduind i ajutorul osta§ilor Rusiei, lucru necu-
noscut, neprimit ci cu totul nesuferit Curtii Rusiei, ce este.
prietena Inaltei Porti, precum qi Escelentia Sa ministrul
Curtii ruse§ti din Tarigrad an facut cunoscut in de ob§te,
numind razvratitori qi Impotrivitori pe Ipsilanti sl pe cei
cu el, cerand din partea Curtii sale dela Innalta Poarta ca
sa puie In lucrare cele mai mari mijlociri §i osta§e§ti chi-
pun spre a-i birui ci a-i pedepsi dupa dreptate, atat pe
acestia, cat §i pe aceia care vre-odinioarb, s'au Imparta§it
din aceste fapte nelegiuite §i nesocotite. Pentru aceasta
-§i noi, dupa datoria oblaluirii ce avem carte Scaunul terii
-acesteia, cu care ne-am Insarcinat, scriind aceasta dom-
neasca a noastra carte §i facand cunoscuta aceasta tu
turor celor ce se afla cu locuinta In domneasca noastra,
lard Ungrovlahie, numim razvratitori si impotrivitcri
luturor color mai man Puteri ale Europei ce sunt prie-
tone cu Prea-Puternica noastra Imparatie, §i nesupu§i hra-
nitoarei noastra Stapaniri, pe acest turburator de norod §i
pe parta§ii din urmarile lor. Ca, afara din urgia §i mania
Iumnezeiasca in care cu drept au cazut vinovaW acestia,
din pricina ridicarii for asupra Stapanirii, dupaT patria,r-
 74

hicesti si sobornicesti marl blestemuri si lepgdgri de bi-

sericg ce s'au trimis acolo, sunt nelegiui# dusmani nea-
murilor si de Dumnezeu osanditi I."

Dupg care pornindu-se de la Silistra o sum *de Wire,

cu Chehaiaua Pasei de acolo, oranduit seraschier, an venit
pang la Dudesti, undo, aruncandu-se cateva tunuri, s'au dat
de stirs in politie cg s'au apropiat Turcii. Si pe loc Slugerul
Teodor a plecat cu adunarea sa ca sa meargg la Pitesti,
oranduind un capitan cu 50 de pandtiri ca sg iea pe /Darin-
tele Mitropolit cu boierii ce erau la pazg in Belvedere, sg-i
dila, la Targoviste. Carl, prin rgtacirea drumului depar-
Mud pre cei spre pazg randuiti, s'au abgtut din drumul
Targovistii si an iesit la Campina, si de acolo la Breaza,
uncle ajungandu-i dupg urmg taxiarhul Duca, au vrut sg-i
popreascg, dupg porunca ce ar fi avut de la printipul Ipsi-
lant, dar, avand patini oameni Improun5 nu s'au putut
bizui caci boierii aveau pe un truluc-basa Sotir
cu 20 de Arnguti, oameni credinciosi. Si cu zorul an apu-
cat drumul Brasovului, de au Intrat In lazaret, rgmanand
In Bucuresti dumnealui Vornicul Mihalache Mann si dum-
nealui Logofgtul Scarlat Gradisteanu (carols peste putin
se trgsese la Campina), dumnealui Fotache Stirbei si dum-
nealui Hatmanul Nae Golescu. Carl, mgcar cg erau foarte
infricosati de venirea ostirilor, neavand .nicio ngdejde de-
naantuire, dar sfatuindu-se Intre dumnealor de urmarea.
ce s'ar cuveni a face, si ne mai ramanandu-li alt mijlou
selamet, s'au sculat cu totii, dimpreung si cu dumnealui
seniorul Udrischii secretarul Chesaro-Craiestii Agentii si
va3hilal consulalui, si cu tacamul SpItariei tel Agiei, cum
si cu alti negutgtori targovisteni, de au mers cu totii la.
Dudesti spre Intampinare. Undo primindu-i Chehaia-beiu
seraschierul cu bucurie, li-au zis sg nu aiba. nimeni nici-
o temere, cg porunca strasnica au de la Prea Inalta Poarta.
ca raiaua sg nu se supere intru nimic, ci numai pe apos-
1 Si In Aricescu, 1. c., pp. 412 -13.
 75

tati sa-i goneasca. Si asa s'au tutors iarasi cu totii in Bu-

curesti, oranduind mai intaiu o ceata de ostasi de au mers
la Cotroceni, alta la Belvedere, unde fusese parintele
Mitropolit cu boierii inchisi, si alta ceata la Curtea Che-
saroCraiestii Aghentii, spre strajuire. Apoi au intrat in
politia Bwmrestilor oranduitul bas-besleaga cu ai sai ne-
feri spre paza politiei, si Chehaia-beiu cu totd ascherliii au
tras drept la Colentina, facand ordie mare acolo. Si au dat
porunca de s'au strans la Agie toate armele din politie,
care mai pe urma s'au ridicat de s'au trimes la Silistra.
Si, intru acea furie gasindu-se In Bucuresti multi apostati
si mavrofori ce nu proftaxisera sa fug6, s'au prins nurnai
decat de catre ascherliii turci, si pe unii ii taia, pe altii ii
punea in teapa la capetele podurilor, si pe altii ii span-
zura, de era o jalnica priveliste. Iar Caminarul Sava, cu
ai sai oameni, cunoscand desbinarea Slugerului Teodor c1e-
spre adunarea printipului Ipsilant, si fiind dihonie intre sine
cu Slugerul Teodor, mai vartos vazand si zabava venirii
ostilor otomanesti, ca nu se ivia a se vedea, a fost cutezat
sa ridice si numitul Sava steag de elefterie in politia Bu-
curestilor, si intr'o zi de serbatoare au iesit cu steagul
prin toate ulitile targului, propovaduind de obste slobo-
zenie.
De care si s'au pricinuit mare mirare catre totd, caci
acast Sava Caminarul dintru inceput se cunostea a fi
sudit al Portii otomanesti si, mai in scurt, cu totul sn-
pus al Domnului Calimah. Apoi cum sä ridice el steag
de slobozenie, era mirare.
Cu toate acestea in furia vestirii de venirea Turcilor, s'au
sculat cu toti oamenii sai si s'a tras spre Targovistea, undo
infatisandu-se la printipul Ipsilant, s'au auzit cum ca ar ti dat
ajutor la casa adunarii sale 30.000, si, facandu-se un trip cu
Ganciu-Aga, au intrat amandoi cu oamenii for in naanAstirea
Margineanului, dimpreuna si cu deli-basa Ivancea, stand cu
totii inchisi in manastire. La Targoviste insa, dupe ce s'a tras
printdpul Ipsilant cu toata, adunarea sa, inlocuind si pe cei im-
preuna cu dansul pe la conace, cum si pe la straji au pus
 76

Yn lucrare nizamul cel 6stasese, 'socotind ca s& Jae/ regula

Intro oameni de adunatura, eari nu numai ca pe mai ma-
rele for nu cunostea, strigand cu totii pe ulita in gura mare
slobozenie, ci Inca erau cu totii departati si de cnnostinta
Dumnezeirii, avand drept laud& ca s/ prade si s& jlfu-
iascape cine gasia si Intalnia, obraznicind, si sa batjocoreasel
-prance nevrastnice si copii mici, de era o jalnica tanguire
sl vaza cineva acest fil de- tanguiri. A caror obr5znicie
si nemilostivire nu poate condeiul s& o povesteasca pe rand,
pentru, el de si mergea unii altii dintre cei dosed4i si
jafaiti de se jaluia la printipul Ipsilanti, nu putea sa do-
bandeasca nicio folosire, caci raspunsul li era de la Ip-
silant cum ca nu poate sa faca zapt, hind ostire non& si
nepusl In regal& si totdeauna acast fel de ostasi pot face
multi lucruri role impotriva bunei oranduiele, pana eand
se ageaza la regulele ostasesti. i asa jaluitorii iesiau plan-
-gaud si blestemand si pe printipul Ipsilant si pe adunarea
sa. Iara paratii ostasi mai mult se Invier§unau Intru nele-
giuitele for fapte, de nu mai putea nimeni sl se iveasel
Innaintea lor, ci, de ar fi fost eu putinta, In gaura de sarpe
O. se ascunda cineva ca s& scape de dansii, si nici aici
sa-i mai vaza en ochii pe acesti nelegiuiti talhari!
Au dat porunca printipul Ipsilant si pentru gephanea, ca
sl se Impart& la Arnanti si ceilalti ostasi, cre cari avand
lipsa si eputanduse capatui din alto Oita, an poruncit
ca sa se desveleasca Mitropolia TargoviStii, ce era invelita
cu plumb, si sl se topeasca plumbul a face gloante de
trebninta gephanelei ostasilor. Aceasta neleginire fara pier-
dere de vreme s'a si pus la cale, desvelindu-se numai decal
sfanta biserica fara temere de Dumnezeu, altii i'mprasti-
indu-se pa ulitile orasului si prin satele de prin prejur
de prada si jafuia, i altii pe la cramele de supt deal, de
be spargea si beau pana se Imbatau, si apoi da drumul
vinului de curgea, facandu-se nepovestite pugube si saracii.
in scurt, pe cine gaga si Intalnia, fi dezbraca ziva namiaza
mare, si era o jalnica ticalosie, !neat tipa tiul din maica,
numai putand cineva sa se ocroteasca sau sl Se aseunda
 77

de ace§ti nesAtio§i varvari, ee cu nelegiuire EpArgeau bi-

send, calcau case, batjocuriau fermi qi fete, deEbracau
oameni pe drumuri §i alte multe asemenea rautati, !neat
tot norodul se tanguia cu amar pentiu aceasta a for por
Dire, qi Ii blestema Tn vileag, nefiind eel ce mAntuie§te.
Plangerea fi tanguirea patriei asupra nemultumirii strainilor,
ce au darapnat-o.
Despre nedreptatea ce s'a facut. Si ei acum tAlhare§te
0 maica sfAnta dreptate, De tot m'Au dArApAnat.
Vin din cer de-unde e§ti, I-am ajutat cu mijloace-
Auzi a mea strAmbatale: In tot chipul d'ajutor,
Celor rad sl rasplategti. Socotindu-1 fii de pace,.
Cerurilor din 'naltime, Iar nu hoti rAzvrAtitori..
Rogu-ma, vg, deschideti
Si-a rautatii mu4ime
lzgoniti, fugiti de silk
De-al for loc thstrAinati,
Ce-i asupra-mi s'o vedeti. Au aflat la mine mild,
ArAtAi milostivire Ca qi-ai mei cinstiti bArbati,
La al mien cumplit suspin, Si, mai mult deca,f se pi:Ate,
Si, de este rasplAtire, I-am lmbrAtiot pe toti:
Spa lati-mi al mieu venin. Li-am fost scapare la toate,
Nu mi-au mai ramas putere Ne§tiindu-i ca sunt hoti.
Nici alt und' sl nazuesc: Liam fost mums in durere.
M'au Wilms a mea durere, Astor varvari blestemati,
Si cunosc ca ma topesc. Nu li-am facut osebire
Eu farA fltArnicie De -al miei fii adevarati:
Pe strain! li i-am primit N'am §tiut ca vre odatA
FAr' a sti ca-s vrAjmaqi mie, Mi s'ar face vanzatori,
Ca p'ai miei fii i=am iubit; N'am §tiut c'oiu fi 'n§elata,,
Am vrut sa fiu hrAnitoare Si-mi vor fi omorAtori.
La nemernicii varvari,
Toti, in loc de multumita,
Maica bunA 'ngrijitoare,
Fara a §ti el sunt tAlhari. Prin taina an uneltit
SA ma vada prapadita,
Eu i-am primit pArinte§te Dupa ce i-am fost cinstit.
Pe pAmant gol Ingetat, A ma rani pan' la moarte-
 78
Asupra-mi au cugetat;
M'an slabit cu totul foarte:
N'am nadejde de scapat.
Ca niste lupi pe o tarma,
Pe-ai miei fii i-a Imprastiat;
Gonindu-i din urma'n urma,
Din mine i-au departat;
Toti navalnici cu urgie
Asupra-mi an Lost pomiti:
Ai miei fii cu vrajmasie
Se-atla de e risipiti
I-an silit a se desparte
Mural, tata de fecior,
Blestem despre nemultdmire.
Tumnezeule 'ndurate,
Dreptule judecator,
Vezi -mi a mea strambatate
-Si li fii rasplatitor:
Drept a for nemultumire
Da-li scarba, si amar,
Da-li dreapta rasplatire,
Ca m'au prapadit 'n War.
Mania ta sa-i urmeze,
Ori macar unde-ar umbla,
Osanda ta sa-i vaneze,
Ori pe ce locuri vor sta.
Fria, da-li, sa se teama
Si frunza cand s'o misca,
Pribegind sor bage sama
Chiar de vant and ar sufla.
Fa-li for calea pustie
Ca sa vmble rataciO,
Au instrainat departe
Chiar pe frate de-a, sa sor;
Au batj ocorit fecioare
$i femei Intro barbati,
Au necinstit orice stare,
Lasandu-i goi desbracati.
Au pradat biserici sfinte,
i nimic s'au spaimantat;
Au necinstit In cuvinte
Pe cerescul Imparat.
Lacasul Celui prea-mare
Varvarii 1-au desvalit,
Fara. Ilia de 'mputare
Acesti' .au nemultamit.
Arata a ta mania,
unde-or fi pribegiti,
Dreapta ta li rasplateasca
Astor nemultamitori,
Urgia sa-i osandeasca,
Ca pe niste 'mputatori.
i3ratul tan vIna sami arza
Cu .focuri electricesti,
Pomenirea for s'o piarza
Din gurile omenesti.
Curse 'n calea for li pune,
Sa caza'n pierzare toti:
Nu mai vaza zile bune
Nemultamitorii toti!
Corti vor pribegi In lume
Fie de neamuri huliti,
Undo -ar merge, al for nume
Sa fie batjocoriti,
 79
Ofi macar ands vor merge
Urmeaza-i rau dupa rau,
Ocara for nu o sterge:
Ajunga-i blestemul tau!
Da-li spaima, de-i uimeste,
Si umble din loc in loc.
Pururea calatoreste
In drum fara de soroc;
Umble 'n pesteri fara hrana,
Fara apa srnsetati
Cugetul for fie mill,
insusi chiar fiind mustrati.
Pasii for li poticneste,
SI n'aiba unde scapa,
Adunarea li-o zdrobeste
-Orisiunde s'ar afla,
Sa nu poata sa-si gaseasca
Loc sa fie odihniti,
Pururea sa ratAceasca
i s6, fie necajiti.
Null gaseasca und'sa seaza
Must de putintel loc,
Cerul 0, nu-I poata vaza
4i sa ploul pe el foc,
Pamaritul vii sa-i Inghita
Ca pe-Aviron si Dathan,
Arza-1, stingy -se-a for viata,
Fie-li toate dusman.
,Groapa for fiarele fie
La raspantii si prin munti,
Rugaciune.
Dumnezeule preafinte,
-Cel ce toate be privesti,
Adu-ti de mine aminte,
Doboare-i a to manie
Pe supt poduri si supt punt l.
Frica, spaima sa-i gaseasca
Ca sa umble tot uimiti,
Morti grozave sa zdrobeasca
Unde vor fi ratacitl.
Trupurile for Tamale
Starvuri goale pe Omani!
N'aiba parte de tamale,
Nici de moarte cu mormant!
Da-li for soarta, cumplita,
SA, null poata gasi loc,
Fa-li viata sfarsita
Moartea c'un minut soroc!
Via., peste ei putere,
Clrzaza si biruitori,
Si peste a for avers
Alti fie stapanitori!
Case le for sa Ii fie
Pururea In veci pustii,
S6, n'aiba clironomie,
Nici ai for prea-iubiti fii!
Ale for muieri ramaie
Vaduve far' ajutor
N'aiba cM' sa le mangaie
La nevoi, necaz si dor;
DA, a for kpiscopie
Altor a o stapani,
Fiii supt epitropie
Vesnic pana ce vor fi.
Nu'n veci sa ma pedepsestil
Vezi necazurile mole
Ca, s'au foarte imultit,
 80
Duren, scarbe, nevoi grele
Cu totul m'au covarsit.
Vezi a mea darapanare,
Ca s'aprople ca sg. pier,
Nn ma lgsa In pierzare:
Ajutor la tine cer.
Cauta din cer la mine,
Si-mi vezi focul cel aprins.
Intoarce-te-acum cu bine,
Ca .mai cu totul m'am stins.
Eram sloboda grading.:
Orisicine-ar fi venit,
Cu tot felul de rod piing,
Far 'a fi nimeni poprit;
Si-acum am ajuns la stare
Mai de tot sa ma stages°,
Plang, suspin fara 'ncetare,
Din zi 'n zi mai rau slabesc.
Pang, cand a ta manie
S'o petrec tot in oftat ?
Intoarce-ti a ta manie,
Vezi ca m'am darapanat:
0 talhgreasca pornire
D'odata m'a prididit,
A mea toata mostenire
Foarte ran s'a risipit.
Frica, spaima de-odata
Peste mine an venit,
Ai miei fii, norod mult, gloats, Salta noaptea 'n veselii;
Pribegind m'au napuStit;
ToV s'au raspandit departe,
Prea-ticadosi ai miei fii:
Sate si orase sparte
Au ramas goale, pustii.
'Ntoarce-a ta milostivira
Sa-mi ridic acestu nor,
Ai miei fii, a ta zidire:
Vezi necazurile lor.
Nu mai pot avea rabdare,
A-i vedea Instrainati,
Arat' a ta Indurare,
Ca sag vad iar adunAi.
Pang, cand sa fin scarbita.
Si jalnica de-ai miei. fii?
Pang, cand voiu fi mahnita,
Suferind ticalosii ?
Eu eram cea rasfatata
Cu tot felul de-adunari,
En eram cea desmierdata
In plimbari si desfatari.
i-acum podoaba mea toata,
Mai s'a stins de pe pamant,
Nu gandesc ca vre odata
Ce-am fost ieri,s a zic ca sunt..
Casele cele trumoase
Alor miei prea-iubiti fii
Cand sg, le vad luminoase
Din tunerec, ce-s pustii ?
Eu mg, bucuram odata
De-ai miei fii, noaptea um-
[bland,
i-acum sunt toarte'ntristata
Noapte a de cani tot urland ;
Ale mole ul4i toate
i-acum a plange nu poate,
Vazandu-se ca-s pustii.
Ulitile acum plange
De sangiuri ce s'au varsat,
 81

Nu mai pot Inghi# sange Plangi suspin' fara soroc:

Fie chiar si vinovat; Intoarce-a to Indurare
Tineri,batrani,prunci,fecioare, i potoleste-acest foc.

Diva ce au pus la tale prinVpul Ipsilanti cele spre In-

tocmirea ostaseasca a adunarii sale, si au oranduit a
se face inscris regulele ostasesti, ca EA le Imparta pe la
fiecare spre a li fi povatuitoare In toata vremea, oranduind
si ispravnic acolo la Targoviste pe caminarul Gheardoglu
ca sa poarte de grija pentru toate cele trebuincioase de
hrana ostenilor si a tailor tor, carele, fara milostivire adu-
nand vitele saracilor locuitori cu oranduieli peste oran-
duieli din judet, cum si zaherele de pe unde se gasia, cu
voie, fara de voie, le aduceau In rargoviste, cum si al-
tele le bagau innauntru pentru negutatorie, facandu-se un
nepovestit jaf, de se va povesti In vecii vecilor. .Apoi s'a
sculat printipul Ipsilanti de a mars si la Campulung
spre plimbare, unde, dupa ce In mese si ospAuri an pe-
trecut cateva zile, adunand pe multi dintre orasenii cari
mai rama'sese si fara de voie la ospatul si betiile ce fa-
ceau necontenit cat au sezut, apoi an lAsat pe amandoi
fratii Nicolae si Iorgu, ce-i avea impreuna, cum si o sum
de ostasi acolo in Campulung, a oranduit pe un 'Gheorghe
Contulacu ea Iancu Mat, ca sä scrie si sa stranga ostasi
pe tine va voi a se aseza la aceasta adunare. Asemenea
si la Ploiesti au oranduit pe taxiarhul Duca cu cateva Ar-
nauV, cari multe jafuri si prapadenii facean, atat in crag,
si afara prin prejur, cat si bajaniilor ce treceau spre Cam-
pina a merge in Brasov, caci avea numitul Duca Arnauti
orandu4i pe drumul Brasovului, la Campina, la Breaza si
pana la Predeal, de jafuia' bajeniile la drum, luandu-li bani
cai, arme si altele. i la Pitesti a trimis prinVpul Ipsi-
lant pe Serdarul Iordachi Olimpie cu Farmachi §i eeilalti
oameni ai lor, iar Ipsilanti, Intorcandu-se iarasi la Targo-
viste, se.afla stand cu toata adunarea acolo, si nu putine
jafuri §i prapadenii faceau tcAi. In toate partile, ne mai ra-
 82

manand locuri ferite pe la mo*ii §i vii, cad nu putea ni-

meni faca zapt, Par cgtre ace§tia a dat printipul Ip-
silanti proclamatia de mai jos aratatl:
Felarite vorbe se raspandira pans astazi, care tindeau
sa ma descrie cu cele mai vii colon ale interesului pro-
priu qi ale ambitiei. Taceam, pentru ea puritatea con-
§tiintei male §i simtimintele bune ale fratilor miei de un
neam In favoare-mi socotesc ea vorbiau suficient §i pentru
mine. Daca, scum desleg tinerea, nu mi -am proiectat a
impiedeca limbile barfltoare ale duqmanilor neamului §i ini-
micilor umanitatii, ci sa expun adevaratele §i sin gurele sim-
timinte ale mole .catre nobilii fii ai Daciei, In momentul
acela In care scumpa lor patrie se afla pe punct, sau de
a nu mai gasi niciodata calea fericirii, sau de a se arata
glorificata, stralucita gi numarata intro popoarele civi-
lizate ale Europei.
Eparhia dacica, locuita astazi de un milion aproape de
locuitori, nutre§te In sanul sau un mare numar de supu§i
straini ai puterii otomane. Ace§ti straini, pe cari pur-
tarea tirahica a .stap'anitorilor i-a departat de iubita lor pa-
trie, se refugiara, intro tarn Invecinata ospitaliera, in care
puteau cu mai multa inlesnire sali procure necesitatile
spre existents §i de departe sä planga de dorul patriei
lor mame. Ni§te asemenea barbatd prigoniti, exilati, de-
partati de rudele ci amicii lor, divisati in mici grupe supt
comanda unui capitan §i respirand rAzbunare contra ti-
raniei, unite de Dumnezeu, a stapanitorilor lor, cine ar
putea sa se indoiasca ca, la primul semnal de libertate
dat, nu erau sa se inarmeze entusiasmati spre a ail raz_
buna contra cruzimii neumane a tiranilor ?
Dorinta fratilor miei de un neam §i a drepturilor mole,
Sacra Providenta m'a condus atat pe mine, cat §i pe cei
de prin prejur, pans la portile Metropolei dacice. Acum
nu a.,teptana decat doritul moment de a ne transfera pe
taramul iubitei mele patrii. Acest moment se ,apopie. Cu
toate acestea putem sa uram din inima gi cu sinceritate
 83

' toate bunatatile acestei teri ospitaliere, care a Imbratisat

pe multi dintre noi i i-a nutrit, i fn timp de rastriste
'ne -a aparat, oferind sanul for ca asil.
Deci care alta, prosperitate putem se ve uram decat
singura si adevarata a bunei legalitati si a civilisarii,
aceia, zic, pentra dobandirea careia alergam si noi a
ne sacrifica ?
Dar, ca sa se ridice un edificiu politic, este nbcesitate
de base solide si neclintite, ridicate pe stricta conservare
a sfintei Evanghelii. Aceasta, amicilor Daci, cati sunteti
iubitori ai prosperitatii i ai gloriei patriei voastre, eau-
tati sa o ridicati astazi. Deci iata, dupe parerea mea, te-
eliile pe care trebuie a se. razima viitoarea legislatie
a voastra politica, ca sa vedeti trite° zi rasarind i lumi-
noasa stea a prosperitatii perpetue a patriei voastre.
Autoritatea supreme a Eparhiei dacice sa se lucre-
dinteze In manile unui, pamantean, si nici de cum ale
unui strain. Puterea legislative sä fie separate de cea
executive si sa. se Incredh4eze unuia sau la &ne corpuri
iegiuitoare, compuse din .diferitele clase ale regimului dacic.
Puterea dacica sa fie independents de celelalte done,
de cea legislative i cea executive. Deputatii cetatenilor
0, se aleaga din toate clasele cetatenilor; sa se organi-
meze o armata regulata spre a priveghia la paza Eparhiei.
Darile sa nu se oranduiasca, fara stirea deputatilor na-
tiunii; Domnitorul sa primeasca lista civil& anuala ho-
tarn i sa, se considere ca Intaiul cetatean al Eparhiei.
Sa se frilinteze scoli de metod alilodidactic (mutual)
.si dupe acest metod sa se instruiasca fiii tuturor cetatenilor.
Istfel este parerea mea mai deosebita.
Patriotismnl, experienta cea multa yi opinia voastra
asupra lucrurilor politico face a se 'ndeplini, a se adauga
si . a se sustrage cele ce s'ar judeca mai potrivit dis-
positiilor, dorintilor, datinelor gi obiceiurilor natjunii.
19 Aprilie 1821. (ss) Alexandru Ipsilantil."

Traducere a lui Boliac, probabil din grece§te.

 84

Acestea savarsindu-le printipul Ipsilant, se afla Ingri-

jind iarasi pentru tale trebuincioase spre ra2boiu, cu gep-
hanea, arms si altele, dand strasnic nizam catre toti os-
tasii adunarii ca fiecare sa se capuiasca din vreme a -ti
avea armele gata si gephanea In de ajuns, a nu cerca vre-o
sminteala In vreme de trebuinta, si lndemnand pe toti
prin c4peteniile ce avea oranduiti a se Infierbanta din
sine si Intru caldura lucrarii acestei porniri, fara a se sfii-
vre unul cat de putin, caci, until ca acela va fi rusinat si
izgonit, mai vartos el aceasta ridicare este de obste fo-
lositoare; cum si de urmarile Slugerului Teodor, luand ba-
nuiala mai Intaiu dintr'o scrisoare ce i-ar fi scris cuprin-
zatoare ca ce are a face Elada cu Dachia si sa mearga la
Elada, a ramanea Dachia In liniste. $i, osebind ca ar fi mes-
tesugit Slugerul ca sa aduca Turcii In Cara, an chemat pe
Serdarul Olimbie si prin taina i-au dat strasnica porunca,
ca ca mearga sa taie drumul Slugerulni Teodor si, cu once
mijloc va sti, puindu-1 in mana, sa-1 aduca Ia Targoviste.
S'au sculat numai decat numitul Serdar si impreuna si cu
Farmachi an mers cu oamenii for Ia Golesti, uncle gasind
poposit pe Slugerul Teodor cu adunarea sa, an tras mai
Intaiu prin taina pe toti Arnautii si capetenii de panduri,
fail a prinde de veste ySlugerul Teodor. Apoi, petrecand
cu totii Intru aceasta noapte cu veselie, a doua zi de di-
mineata scolandu-se, fiiind tot lute() casa, an navAlit Ser-
darul Iordachi si cu Farmachi asupra Slugerului Teodor,
luandu-i armele, 1-au legat, Indarjind pe toti pandurii
pentru cei ce i-au omorit dintre dansii ca sä strige asupra
Slugerulni Teodor. i, fara vre-o prelungire, punandu-1 pe un
cal alb, 1 -au luat Serdarul Iordachi de 1 -au dus la Campu-
lung, ramanand Farmachi cu adunarea pandurilor la Go-
pe cari i-a Incredintat supt ocarmuire lui Dimitrie
Machedonschi si a polcovnicului Ianachi si Hagi.Pro.dan.
Iar pe Slugerul Teodor, ridicandu-i si cantelaria cu toate
cartile, 1-au pornit de la Campulung, cu paznici Intr'adins,
ca sa-1 duel la Targoviste, unde, fara a-1 mai Infatisa In-
naintea printipului Ipsilanti, 1-au randuit a sta la popreaI6,
 85

Intr'o odaie din curtea Mitropoliei, poruncind a-1 csrceta

cu scumpatate taxiarhul Vasile Caravia cu alti patru
.oranduiti, cari, Infa4isandu-1 In multe randuri spre cerce-
tare, si ne mai putand In cele de pe urma tainui, s'au
marturisit cu desavarsire ate au lucrat spre aducerea
Turcilor In tarn si tot planul ce a avut, dupa cum si scri-
sorile sale se prinsesera de catre Serdarul Iordachi.
atunci, dupa examenul cercetatorilor, a poruncit printipul
Ipsilant ca sa.-1 omoare, chinuindu-1 asupra uciderii ca sa-si
Marturiseasca averea. Dupa care s'au si oranduit Arnauti
en sabiile scoase In maul, cari, luandu-1 la mijloc, 1-an dus
noaptea parka In apa Ialomitei, unde, Ingenunchindu-1, au
Inceput sa-1 Impupga unul Intr'o parte, altul Intr'alta en
sabiile, cercetandu-1 pentru avere, pans 1-au aruncat In
apa Ialomitii.
Astfel sunt sfarsiturile celor ce ridic& apcstasii impo-
triva stapanirii, Invitand si tazvratind norodul dintru
petrecere. Iar, *supra 1ntrarii Turcilor In Bucu-
resti, tine poate povesti cata Mel si spaima an fost In
politia Bucurestilor, navalind cu femed si copii In brate
prin hanuri, altii prin manastiri si biserici, cum si altii
prin pimnite si gauri, Incat fiecare din cei ramasi In Bu-
curesti nu mai aveau nadejde de viata. i In furia aceia
s'au Intamplat multe omoruri, atat prin prejurul politiei,
cat si In Bucuresti, taind pe multi, si cu banuiala de apos-
tati, si fara banuiala, precum la Buzau si la Pocsani, na-
valind Indestula ostire turceasca de la Braila, de treceau
unii spre Iasi, iar altii umblau In pamanturile terii, eau-
tand pe apostatt
S'au facut indestule omoruri, neputand cunoaste pe apos-
tati dintre supusii raielei. Asemenea si la Craiova venind
iarasi o sum& de ostire cu un mare serascher oranduit
ni cu dumnealui polcovnicul loan Samurcas, nu putine
prapadenii s'au facut si acolo. §i, cu un cuvant, de patru
parti intrand In t ara Wire otomana, ins& de la Braila
spre Buzau si Focsani, precum si la Iasi, de la Silistra
venind la Bucuresti, de la Giurgin iarasi la Bucuresti si
 86

de la Diiu la Craiova, s'au facut in furia iremii mune,

omoruri, !neat era jalnica, tanguire ai prin Bucureati ai
pe afara, jafuindu-se creatinii ca dobitaa,cele, dupa pa-
rile Jidovilor, vanzandu-i ca Iuda, pana ce an alergat
senior Udrischi on dumnealui chir Ianachi Ba, ltaretu, hind_
imprietenit cu Chehaia-beiu si i-a aratat omorurile ce se
fac de catre oatiri. Carora Indata li s'au dat nizam ca
straanica, porunca de an incetat, ridicandu-se cei din Bu--
cureati, ca sa, mearga, asupra apostatilor, precum ai eel
de la Craiova s'u randuit dintr'inaii un trup la Draga-
aani, pentru paza trecerii Oltului, a nu lasa pe apos-
tati ca sa se imprastieze a trace Oltul, sä apuce in ma-
nastiri. Si asa, pornindu-se Chehaia-beiu, cu oatirea ce
venise in Bucureati, a merge spre Targoviate, au luat
Impreuna mehmendar pe dumnealui Ienachi Baltaretu, care
pre multi creatini au scapat de la moarte. Si in politie an
ramas dumnealui Tagar-Aga, baa-bealeaga, cu 300 de Turci,
cum ai Slugerul Alecu Arnaloglu, capuchehaia al Silistrei,
ca venise cu oatirea de la Silistra, amandoi Ingrijitori spre-
paza ai nizamul politiei. Si, apropiindu-se oatirea de satul
Cornatelu, an stat on ordin acolo, intinzand cedaruri ai
gatindu-se de razboiu, pentru care luand de atire printipul
Ipsilant, macar ea cuprinsese mare Erica pe cei mai multi
dintr'ai adunarii sale, Meat unii dosia' din Targoviate, altii
se ascundea' ai altii umblau uimiti pe drumuri, neatiind
Incotro sa-ai prinza ochii de fiara ca sa se mantuiasca,
dar on toate astea indata an oranduit o suma de Arnauti
cu capetenii vrednice, cum al dintre mavrofori iaraai, cu.
capetenii, ca sa mearg4 a se lovi cu Turcii. Intr'aceasta
unda gasind aralac ai parintele episcopul Buzaului chir
Galaction, ce mersese in Targoviate, socotind el ai Prea-
sfintitul Mitropolit cu boierii vor fi mers acolo ai se po-
prise de catre adunarea printipnlui, cerandu-i-se o sum
de bani, cum ai telegarii ca sa-i puny la tunuri ai sa-i
sloboada mergerea la Brasov, s'a cacerdisit in furia fricii,
ne mai stand cineva a-1 pazi in vremea aceia, ai au apu-
cat drumul Bralovului. Iar, In campul Cornatelnlui Wan-
 87

du-se Intaiul razboiu, atat de grabs s'au lovit amandoug

oatirile, navalihd unii asupra altora cu multa Indrazneala,
!neat ostirea adunarii printipului Ipsilant, de nu era fn-
fricosata mai mult de spaima, puitea sa castige biruinta
acelui razboiu.
Dar ostirea turceasca, vazand pe Arnanti ca nu stau me-
reu la foe, si mai vartos vazand cg sunt cuprinsi de frica,
au ngvalit vitejeste asuprg-li, si nu numai ca s'au sfara-
mat, zdrobindu-i cu tunurile, ci Inca cu sabiile-i taia fara
milostivire, pang ce, ne mai putand sta, s'au Tutors cu totii
ce au ramas si prin fuga s'an tras la Targoviste, made,
farg a se gni ca sa se mai loveasca si altg data, au
Inceput cu totii a se capatui de fugg, Wand stire prin-
tipul Ipsilant si fratilor sai ce erau la Campulung, ca
sa se &easel cu toti ostasii ce vor avea Impreung sa se
coboare la Pitesti, unde are a purcede si Escelentia Sa. is

fara mai multg prelungire s'au sculat printipul Ipsilant,

cu toata adunarea sa, de au plecat din Targoviste.
Atunci sa fi vazut cineva tanguirea ce era In Targo-
viste, atat pe paraantenii ce' mai ramagesera, cum si pe
unii din ostasii adunarii, ce prin inselaciune se scrisesera,
ca nu stia care Incotro sa fuga. §i, apucand printipul
drumul pe din susul Cobiei, en calauze vrednice, an iesit la
Pitesti, cu toata adunarea sa, unde s'au tmpreunat si
cu fratii Escelentiei Sale, ce se coborasera de la Campu-
lung, cu adunarea ce avea, si, ne mai sezand In Pitesti
mai mult decat sage ceasuri, an purees cu totii la Ramnic
din sud Valcea, trecand pe la episcopia Argesului, de au
lasat acolo In episcopie pe capitan Tarmache cu case sute
de Arnauti si cu doug tunuri a sta de paza.
lar Chehaia-beiu, seraschierul ostirilor, prinzand de veste
ca s'au retras printipul Ipsilant din Targoviste cu adu-
narea sa, Indata s'au pornit cu ostirea din Cornatel a
merge spre Targoviste, si, apropiindu-se de oral, a trimis
stire starostiei de sud4i austriacesti de acolo, ca sa stranga
pe toti suditii langa conacul sau, a nu se Intampla vre-o
primejdie la intrarea ostirii in oral, si osebit sa se stranga
 88

toate armele dupg la orasenii raielei ca sa nu Indrazneasca

vre unul a bantui vre un ostas, caci atunci nu Na fi bine.
Asa dar, tntrand Chehaia-beiu cu ostirea in Targoviste, au
oranduit mai intaiu paza la starostia de suditi austri-
acesti, ca sa nu-i supere nimeni. Apol an oranduit si pe
marginea orasului straji, au scos ordia cea mai mare afara
din oral, pe campul din susul Targovistii, si aici s'au In-
tamplat lq pripa cateva omoruri, pang ce s'au dat nizamul
cel credincios, oranduind cete, cete pe munti, de umbla si
cerceta pentrn apostati, pe cari, dupg ce-i prindea imple-
tindu-se prin munti, pe unii ii tala, pe altii fi trimitea la
Chehaia-beiu, si Indata fi omora.si-i punea !fl teapg. Acolo
la Targoviste aflandu-se Chehaia-beiu, an venit stire cum el
s'ar fi lovit un trup de Turci cu gheneralul Cantacuzino ce
au fost la Buzau cu o surna de apostati; pe cari foarte
groaznic razboindu-i, i-au stricat mai pe to Li, scapand nu-
mai gheneralul Cantacuzino cu saptesprezece oameni dintre
apostati, cari prin paduri si prin vii s'au strecurat de s'au
mantuit de ostasii ce-i gonia'. Dintre cari imprastiindu-se
pe muntii din sud Buzau, au calcat Gavana, undo fiind
multe bajenii dintre boierii buzoieni, cum si de la Baranic,
cu copii si femei, au prins de veste cu. totii si, luand unii
copiii In brate, altii si cate ceva din ce an putut, s'au ca-
cerdisit cei mai multi cu trupurile, flatland In padure, de
an fugit si au aflat selamet. Iar pe Ptharnicul Costache
Hrisoscoleu proftaxindu-1 Turcii dupg urma, 1 au jertfit
Indata cu sabiile, si pe iconomul echitului si pe doi Tigani
de acolo, si, navalind inauntru la schit, an luat toate cala-
balacurile bajeniilor, si le-au facut iagma fntre dansii.
Mare ticalosie an fost si la acesti crestini, ca, dupa ce au
tras atata Mel despre jaful si prapadenia apostatilor, apoi
si de spaima acelor Turci au scapat numai cu trupurile
pe poteci de munti, cu copii si neveste, fara merinde, !neat
an vrut sg moarg si de foame, precum si Serdarul Stefan
de la Buzau, spaimantandu-se de groaza, cum a ajuns In
partite Austriei, si-a dat obstescul sfarsit. Dintre cetele ce
umblau prin plaiurile judetului Dambovita, mergand cinci-
 89

sprezece Turci la conacul polcovnicului Panaiot, ce era vataf

de plaiu, 1-au omorat, atat pe dansul, cat si pe fiul EAU Ionita,
.cu invinuire ca, au fost fiu-sau scris intre apostati.
Acestea se savarsia' pe afara, iar in Bucuresti, sosind dum-
nealui Postelnicul Negro caimacam oranduit cu firman im-
Orates°, s'au cetit atat cuprinderea firmanului talmacit, cat
i scrisoarea Domnului Calimah, precum mai jos anume
se arata:
Catre Caimacamul Bucurestilor si acum spre partite
danarene aflator, Postelnicul Negro, catre Mitropolitul,
episcopii, egumenii si catre boierii Valahiei. Indata dupa so-
sirea acestui slant Imparatesc ordin al nostru sa fie stiut
ca; fiindca Eparhia Valahiei si a Bogdaniei tine locul de che-
ler at puternicii noastre Imparatii, urmeaza vointei noastre
Imparatesti ca lacuitorii si ceilalti supusi sa ramana ne-
suparati de-apururea, acoperiti supt umbra milei noastre
Imparatesti, precum este cu totul protivnic vointei noastre
imparatesti si once lucru care sperie linistea de obste.
Si, pentru ca, dupa moartea lui Vlah-beiu Alecu, un Teodor,
anume hain, aducand cu el o multime de oameni rai, a ari-
dicat stindardul revolutiei, si in urma si fiul fugarului lost
domnitor Ipsilant, anume Alexandru, aratanduse melehun
(turceste: blastamat) in mij toe, si, atragand spre sine pe Mi-
hali raugauditor, a ocupat orasul Iasilor si a raspandit pretu-
tindeni inscrisuri pline de minciuni, a indraznit de o potriva
felurite suparari, Innalta noastra Imparatie, spre a curati
aceste doua eparhii din vatamarea acestor oameni oropsiti
prin pedeapsa revoltantilor si spre a aduce linistea si sigu-
ranta raislor neputincioase si sarace, a oranduit, atat din
Rasarit, cat si din Ramona, deosebite ostiri, amanand tri-
meterea Domnilor prima la linistea lucrurilor. Dar acum
din mai sus pomenitii boieri Valahiei, cati se refugiasera
pe pamantul austriac de la Inceputul revoltei, prin ana-
foraua for de obste, au instiintat Puternicei Noastre /m-
paratii ca, dupa ce si-au para.sit patria tor, traiesc rataciti,
precum si supusii nostri, prin scrisori pe rind, arata-
 90

toare de sufBrinte grele, ce ni-au trimis, aratau, rugan-

du-se pentru curatirea tern de catre acesti razvratitori
criminals. Iar scopul intrarii ostirilor Imparatesti in am-
bele eparhii se margeneste In stirpirea revoltantilor
si In rechemarea linistii prin deosebirea vinovatilor de
cadre cei nevinovAi, precum si in a ramanea toti cei ce se
poarta cinstit si se supun credincios, nu nu mai nesuparati,
ci sa se acopere tots supt aripile Imparatiei noastre drept-
judecatoare. Si amino, fiindca pomenitul Negri se inta-
reste fn Caimacamlacul (Locotenenta) Bucurestilor, voi,
atat Mitropolitul, cat si episcopii si boierii, indata dupa so-
sirea ordinului nostru Imparatesc vets incunostiinta fie-
care isnaf si, de o potriva cu pomenitul Caimacam con-
lucrand, yeti da cele de cuviinta neputinciosilor raielei, si
yeti bucura pe toti aceia cars, despartindu-se de revol-
tanti, ar voi sa se crate oameni de credinta si dreptate, ca.
se vor rasplati de timpuriu.
Catre acestea pentru dispos4iile color necesare la ostiri
alegand pe cei mai vrednici boieri intro voi, va vets purtas
orisicum cu credinO, atat pentru pedeapsa razvratitilor, cat
si pentru descoperirea revoltantilor, si, tntr'un cuvant, pentru
ca atat dreptatea puterii voastre, cat si supunerea se
vor face aratate, yeti urma In conformitate. Drept aceasta
s'a dat acest ordin al nostru fmparatesc, pe care cunos-
candu-1 yeti indeplini cu credinta cele ce se poruncesc In-
tr'insul. Si tu, zisul Cairo. acam, informandu-te despre toate
acestea, to vei grabi Impreuna cu boierii la de o potriva.
Indeplinire a slujbelor cu credinta, evitand cele contrarii
lucrurilor poruncite. Acestea sa cunoasteti, si de sfintul
nostru semnal fii incredintat 1."

Se arata si scrisoarea Domnului Calimah:

Prea-cinstite si prea-nobile arhon Mare-Postelnice,,

Constantine Negri, Caimacam al Printipatului nostrt at

In Aricescu, I. c.
 91 --
Ungrovlahiei, prea -stump at nostru prieten, to saluttm cu'
bunavointa pe domnia ta, poftindu-ti sa fii sanatos, In
buna, stare. Este cunoscut tuturora ca din Inceput §i de-a
pururea neclintita vointl a prea-puternicului §i indelurg
vietuitorului ImpArat era §i este sa fi# nesuparati §i
nevatamati §i sa se bucure de once fel de lini§te §i de
bun train locuitorii din tale doua Printipate, Valahia §i Mol-
davia, care se afla supt acdperemantul legilor sale, qi pentru
ca, dupa Incetarea din viata a raposatului Domn de mai
Inaininte, un oarecare blastgmat Teodor, fall de veste a-
dunand cativa raufacatori, a proclamat nesupunere §i raz-
vratire, §i dupa aceasta §i oropsitul Alexandru, fiul lui Ip-
silant, viind In Moldova §i tragand dupa, sine pe apostatul
Mihali, a lndraznit sa navaleasca In ora§ul Iasi §i, ras-
pandind felurite inscrisuri pretutindenea pline de barfeli,
de o potriva cu Mihali, a pricinuit razvratiri §i vesaturi (sic)
felurite.
Prea-puternicul Imparat al nostru, Ingrijind cu toate
mijloacele despre supu§ii sai cla acolo, ai Imparatiei Sale, §i
prea chibzuind cate privese la desavar§ita sfaramare §i
prapadire a acestor raufacatori, si dorind mai cu sama
izbavirea acestor doll& ten din vatgmarea sanatatii si su-
pararii lor, §i totdeodata gandindu-se la desavar§ita li-
niste si nesuparare a raielei credincioase, a slobozit po-
runci stra§nice spre adunarea de o§ti, atat din Rumelia,
cat §i din Rasarit, prin trimiterea mai multor meemuri din
adins, §i, pentru ca §i lipsa noastrA din cetatea impara-
tease& se amanase, adeca pans la asezarea lini§tii ob§te§ti,
§i potolirea lncrurilor, dupa inalta sfanta porunca oran-
duim acum iara§i pe domnia ta Caimacam al Printipa-
tului nostrn al Ungrovlahiei, Incuno§tiintand ca, fiindu-ni
trimise mai Inainte 8i In tale din urma anaforale din
partea color cacerdisiti la hotarele Austriei din boierii
no§tri din tarn, asemenea §i din partea a celorlalti supu§i
ai terii noastre domne§ti, can 'cuprindeau pe de o parte
patriotismul din nevoia §i din Imprejurarea aceasta a lor,
iar, pe de alts parte, cerInd milostivirea noastra !liana §1
 92

Imparateasca Ingrijire catre dan§ii prin statornicirea li-

ni§tii de mai Inainte §i a Impaciuirii tarii §i darapanarea
rAzvratitorilor de acolo, se trimit de pretutindeni acum
p§tiri spre acest stop, cu dinadins porunca than Impa-
rateasca §i respectabila catre Preasfintitul Mitropolit al
Ungrovlahioi §i de Dumnezeu iubitorii episcopi, catre
d-voastra §i catre prea-cinstitii si prea-nobilii boierii no4tri
veliti ai Printipatului nostru Ungrovlahia. Deci, fiindca,
dupa cum se cuprinde In aceasta inalta porunca, scopui
trimiterii acestor o§ti nu prive§te dec'at la desavIr§ita prA-
padire a suszi§ilor raufacatori §i jatuitori §i la statorni-
-cirea lini§tii obsteqti 14i buna petrecere §i asigurarea lo-
cuitorilor tarii supusi ai puternicii §i hranitoarei noastre
imparatii,§i, fiindca se core alegerea §i deosebirea vinovatilor
din cei nevinovati §i apararea credincio§ilor §i cinstitilor §i
color ce raman adevArati supusi in raialacul acestor doul
Eparhii, d-voastr5, adunandu-va la un loc cu Preasfantul
Mitropolit §i iubitorii de Dumnezeu episcopi, prea-cuvio§ii
'egumeni §i ceilaltd prea-cinstiti §i prea-iubitori boieri ai
printipatului nostru Ungrovalahia, yeti ceti zisa sfanta
porunca, in auzul tuturor mari si mici, oricati s'or afla
din credincio§ii raiale ale Prea-Puternicei Imparatii pu-
ternice, si voi Impartagi tuturor aceasta vointa mintuitoare
si dorinta dant& a statului Imparatesc, §I va yeti sili sa
puneti once silinta, cu totii In de ob§te si In parte fie-
care dintre voi, ca sa liui§titi pe locuitorii supusi acestei
tari, in0iintandu-va tot de °data, cu aceasta ea, cati din
cei ratacitd s'or Intoarce acum de la cei raufacatori §i
ar arata lucturi de credinta §i de dreptate catre Prea-Pu-
ternica Imparatie, ace§tia vor dobandi. In vremi priincioase
mangaieri §i Imbrati§ari. Catre acestea va yeti grabi cu
silinta §i vioiciune grabnica la oranduirea curand a tre-
buincioqilor membri boieri langa capeteniile o§tirilor Im-
parate§ti spre Inlesnirea cerutelor tainuri,§i in scurt Intro
toate va yeti Indeletnici si sili cu toate puterile ca sa
aratati adevarata credinta si slujba catra puternica §i
hranitoarea noastra Imparatie, spre sfaramarea si prapa-
 93

direa razvratitilor si raufacatorilor. Si, fiindca se poate-

Intimpla In vremea aceasta oarecari din acesti raufacatori,
gasind prilej sa, se cacerdiseasca, fugand In mai multe
parti, sa depuneti toata putir4a voastra spre descoperirea
lor. Si, In sfarsit, urmand Intru toate color cuprinse in
sfanta porunca dupa inaltul hatihumaium, va yeti sill is
vremea aceasta priincioasa spre buns placere si aratare.
a credint.ei si a sadacatului din toate felurile, si oropsind
si ferindu-va de tot -ce este impotriva neclintitei de mai
sus zise voin0 Imparatesti. Si f4i incredintat fara in-
doiala ca, pe cat cei ce se lupta bine se vor rasplati dupa
merit, cu atat cei ce se vor lenevi si vor adiaporisi se vor
pedepsi de o potriva. Acestea am zis, iar anii tai sa, fie
multi si feric4i.
Cu totul binevoitor. 1821, Mai 211."

Dupa aceasta scrisoare scutandu-se coPie intocmai, cum

si dupa cuprinderea firmanului, s'a trimis catre dumnealor
boierii de la Brasov, cu scrisoare din partea Caimacamului,.
poftitoare ca sa iasa si dumnealor In tarn, precum se a-
rata mai jos :
(Fiindca prin deosebita porunca imparateasca eu m'am-
intarit iarasi in Caimacamlacul Valahiei, iar arhon Hatman
Stefanachi se oranduise Caimacam al Moldovei, supuindu-
ma indata inaltei porunci, m'am intors astazi in Bucuresti.
Deci trimit aceasta frateasca scrisoare, alaturand toate
tole cuprinse, atat in porunca Imparateasca, cat si 'n stra-
lucita scrisoare domneasca. Tot acestea incunostiintAnd.
acum si Domniei Voastre, ma rog on staruinta, fara ama-
nare nici de-o zi, sa grab4i intoarcerea voastra la Bucu-
resti, cu atat mai cu sama, cu cat iesirea Domniei Voastre
este asigurata si In de obste dorita. Prea-inaltatul Silistra-
valesi, stapanul nostru si serascherul Valahiei, dull& aces-
tea mi-a poruncit a va scrie Domniei Voastre ca sa iesiti

$i In Aricescu, o. C.
 -94
5numai decat, aflandu-va cu totii la Bucuresti, ca sa pu-
-neV la regula zdrobita voastra patrie. Stiind bine iubirea
:voastra de patrie si sadacatul Domniei Voastre catre pu-
-ternica si hranitoarea noastra imparatie binefacatoare, as-
tept indemnatoarea voastra lucrare, cu cat luptandu-ne
Impreuna In lucruri sä Indeplinim datoriile de credinta ce
avem cu totii. Poftind dar buns noastra Intalnire, ramaiu...
1821, Maiu 31.D

Dumnealor boierii, facand adunare In Brasov, la casa

uncle sedea Prea Sfintia Sa parintele Mitropolit, an cetit
cu totii cuprinderea de mai sus, si, sfatuindu-se Intre
dumnealor tole spre folosul patrfei, s'au chibzuit de s'an
facut seaptesprezece publicatii din partea dumnealor catre
toti locuitorii tarii, propovaduitoare de venirea Imparates-
tilor ostiri spre izgonirea apostatilor si Indemnatoare a se
trap din partea muntilor si a se intoarce fiecare din ba-
jenie la ale sale, Incredintandu-se ca nu au a incerca niciun
fel de bantuire despre puternicele ostiri ce an venit, fiindca
este paste putin In a veni si Domnul tarii in Scaun, dupa
cum mai jos se arata. Inainte. S'au facut raspuns si catre
dumnealui Caimacamul, cum ca, neaflandu -se toti boierii
stransi In Brasov, nu s'au facut desavarsita chibzuire,
fiindca unii lipseso la bai, altii pe afara pe la sate si, pan&
se vor aduna cu totii, ca sa, se sfatuiasca Intro dumnealor,
si de chibzuire ce vor face, Indata vor instiinta.
Cu acest raspuns s'a Intors lipcanul, trimetandu-se si
publicatiile a se Imparti pe la judete. Iar printipul Ipsilant,
ajungand cu adunarea sa la Ramnic, au luat de stire pentru
Turcii ce erau oranduiti la Dragasani, ca s'ar fi lovit cu un
Rusean, capitan de panduri, ce avea Impreuna 140 de oa-
meni, si ar fi infrant strajile turcesti. Pentru care numai
de cat au trimis pe taxiarhul Vasile Caravia ca sa mearga
in partite Dragasanilor sa iscodeasca pe supt cumpata sta-
raa Turcilor ce se aflau acolo. Care aducandu-i raspuns
ca nu este vre-o suma mare, s'a facut sfat Intro adunare
ca O. se porneasca o sum de Arnauti si mavrofori sa
 95

mearga. la DrAgasani a apuca pe. Turci In revarsatul zo-

rilor, ca O. nu prindg de veste. §i asa, dandu-se poruncg
a se OA dung ce s'au latoernit cei oranduiti a merge,
s'au si pornit cu totii din Ramnic, si de-odatg, venind
nista nori Intunecosi, an dat o ploaie foarte groaznicg si
cu piatrg, neincetand toatg noaptea, de au petrecut pang
la piele, umplandu-se de apg si arme si fisicuri si toatg
gephaneaua, cum si Arng4ii Imprastiindu-se, si ceilalti os-
tasi, iar taxiarhul Caravia, tabgrand cu o ceata de Ar-
nau0 la un sat aproape de Draggsani ca doug ceasuri, au
ggsit acolo yin si rachiu Indestul, si, nemai avand vre-o
grijg de razboiu, s'au dat cu totii la bautUrg pAng ce i-au
apucat ziva acolo, si a doua zi, strangandu-se, au purses
cu totii spre DragAsani cu tumbelecuri si strAji, Indarjiti
Rind de multg bluturg. Unde apropiind-u-se, an dat po-
runcl taxiarhul Caravia ca sg loveasca pe Turci, punand
Inainte trupul mavroforilor, cari, fiind plini de apa si de
noroiu, cum si armele for udate, neavand vreme a si be
mai sterge, au Inceput pe loc a cgdea In manila Turcilor.
vrand a slobozi tunurile ce aveau Impreung spre apg-
rare, nu s'au aflat tunarii In pripg, fiind rArnasi In, urmg.
De aceia au cercat sa be dea foc Insusi Caravia, si, afland
fitiluri neumede, au Inceput sg scapere ca sg be dea foc
cu iascg, dar zgdarnica i-a fost osteneala. Pentru cg si
iarba au fost udg si zgbava scApgratului a pricinuit de-
savarsita prapadenie. Caci Turcii, navglind vitejeste printre
mavrofori, fiind pe jos, ticglosi si prapaditi de ploaie si de
drum, fi starama si ii tgia ca pe niste miei, rgmanand cei
mai multi pe loc. Asa vazand taxiarhul Caravia cg nu
izbuteste en nimic, si temandu-se a nu-i cuprinde si pe
dal*, au Inceput sg strige : «gheri, gheri o, ce se talma-
ceste In limba turceascg: Inapoi. Aceasta au zis-o si cu-
prins de spairog si turburat de bauturg.
Dar Turcii, Intelegand, prea bine an cunoscut ca nu mai pot
avea tacat (sic) asta la razboiu, si, numai decat navglind
asuprg-li cu toatg Indrazneala, au fgcut mare prapadenie,
incat dintre mavrofori prea putini an ramas, mantuindu-se cu.
 56

fuga, cum si dintre Arnauti, fiind calari, au fugit cu Caravia,,

ramanand si tunuri si gephanea in manila Turcilor. De care
foarte mult s'a mahnit printipul Ipsilant asupra taxia-
rhului Caravia, atat pentru nedestoinicia lor, cat si pentru
jertfirea ce s'a facut la atatia oameni din pricina-i. Cad,
de nu era turburat de betie, urma, mai futain sa se ca-
puiasca de razboiu, sa vada fiecare de arme, de sunt curat
sterse, si de fisicuri, de nu sunt ude, cum si de toti os-
tasii si tunarii, de sunt stransi, apoi sa faca. Incepere da
razboiu, cu calarimea de o parte si cei pedestri do alta
parte, punandu-se si tunurile la mijloc, dupa cum insusi
li dadese povata, dar el, punand pedestrimea inainte, a
ramas cu calarimea Inapoi, de cauta la pierderea celor
pedestri din departare, de undo au si strigat cuvantul
eel de prapadenie gheri" si au dat Turcilor Invitare a na-
vali si a-i goni din toate partite.
Drept aceia s'au scul at printipul Ipsilant din Ramnicsi s'au
tras la manastirea Cozia, si, acolo zabovind trei zile cu straji
si paza In lestula, tinandu-se in doua chipuri, si des-pre Turci
a nu navali sa vie, si despre arnautime, a nu obraznici dintre
dansii ca sari strice, cunoscandu-li duhul for eel nelegiuit
si urmarile for cele neomenite, au dat porunca, dupa
trei zile prin taina de i-au pus toate calabalacurile
pe cai, facand zees sacsanale, si Indata au plecat
calare pe poteci cu calauza de 1-au dus pe munti
!Ana la Caineni, urroandu-i si taxiarhul Caravia cu alti
Multi impreuna, iar ceilalti toti ai adunarii capetenii, Im-
prastiindu-se prin paduri, prin vii si munti cu arnautimea
si cei ce mai ramasesera dintre mavrofori, au Inceput sa
navaleasca, ca 0, Intro Inauntru, atat prin lazareturi, cat si
prin poteci. *i mai ales, umbiand oranduitele cete turcesti
prin munti cu calauze romanesti de prin sate, pe unii Ii
gasia ascunsi si, prinzandu-i, Ii jertfia pe data, pe altii fi
gonia pana ce da navala de a antra In lazaret. Si cu un
cuvant toata sistema adunarii s'au Imprastiat In toate
partile muntilor. Dupa ce an Intrat printipul Ipsilant In-
 - 97

luntru pe la lazaretul de la CAineni-Boita, carele, indata

ce an trecut, an dat proclamatia de mai jos, adeca:
g Soldati, nu mai profanez sacrul, onestul acesta nume
In persoanele voastre. Laqi, fricofii, turme de norod, tra-
darile voastre, spionajurile voastre and silesc el mA, des-
part de voi. De acum Inainte orice legatura Intro mine gi
voi se taie: numai Ad Anc In sufletul meu voiu purta ru-
qinea cl vA oomandam. AO cAlcat juramintele voastre,
ati trAdat §i pe Dumnezeu fii patria, m'ati tradat g.i pe
mine In momentul in care speram sau 0, biruiu sau sg, mor
glorios Stmpreunl on voi. MA despart de voi. Ala dar aler-
gati la Turd, singurii demni de sentimentele voastre; iekii0
din paduri, coborAti de pe mun0, asiluri ale laqitAtii
voastre, 0 alergati la Turd, sarutati naanile lor, din care
pica Inca sacrul sftnge al preotilor de cApetenie ai reli-
giunii noastre, Lri s'au taiat neomenos, al patriarhilor, al
arhiereilor §i al atator fraV nevinovati de-ai voqtri. Da,
alergati de cumparAi sclAvia on viata voastrA, on iubirea
femeilor ori a copiilor voqtri. Vol, umbra ale adevAratilor
Elini din batalionul sacru, c4i, ffind trAda0, ati cazut
jertfe pentru fericirea patriei voastre, primiti prin mine
muqumirile celor de un neam on voi. Putin timp §1 se vor
ridica stAlpi cari vor perpetua numele voastre cu caractere
Inflacarate. Sunt sap ate In fibrele inimii mete numele ami-
cilor cAti mi-au aratat credinta §i sinceritate pAnA 'n
sfarqit. Memoria for va fi pururea bantura racoritoare a
sufletului mieu. Predau la ura umanitatii, la condamnarea
legilor §i blastamul celor de un neam pe tradatorul §1 sperjurul
Caminar Sava, pe desertorii §i initiatorii, desertarii §i fu%itii
comune, pe Constantin Duca, Vasile Pavlu, Gheorghe Mann
Fanariotul, Grigore Sutu Fanariotul §1 pe desfrAnatul Nico-
lae .Scufo; cterg §:i pe Vasile Caravia din rAndul soldatilor
miei pentru nesupunerea sa §i pentru necuviincioasa pur-
tare a lui, la 6 Iulie 1821..
IntfaceastA diastima s'a inchinat qi Cairnacamul Sava
on Ghenciu Aga, ce se aflau on oamenii for la manastirea
 98

Marginenii, catre ,Chehaia-beiu, si trimitand un Aga cu cativa

Turd la numitii a se Impreuna cu totif spre credinta, 1-au
oranduit a umbla pe munti pentru aflarea apostatilor, pe
sari gasindu-i, Ti trimitea la Chehaia-beiu, si Indata, Ii jertfia,
De la Bucuresti vazandu-se Insa, zabava sosirii Domnilor,
s'au trimes In Brasov dumnealui Slugerul Dumitrache To-
pliceanu, cu un cavas oranduit, ca SI mearga, BA vorbeasca
fiecaruia din boieri prin graiu, indemnari de iesire, care,
dupa ce a zabovit acolo peste cinsprezece zile, s'a Tutors
numai cu raspuns Inscris cum ca cei mai multi boieri lipsesc
la bai si, osebit, apele fiind mari, nu pot deocamdata a iesi Cu
totii, facandu-se numai raspuns de multamire din partea
boierilor catre prea-puternica Imparatie, cu rugaciune a
se trimete cat mai In grabs Domnul terii spre cea de
obste odihna, dupa cum mai jos se arata cuprinderea.
Si, la 23 ale lunii lui Iulie, Intr'o Joi seara spre Vineri,
find un nor foarte Intunecat de spre apui; cu o mare fur-
tuna, an flout o simtitoare turburare si prapadenie in
politia Bucurestilor, daramand turle de biserici, ridicand
Invelitoare de case si aruncand la pamant Ingradisuri de
porti si de grajduri, ne mai ramanand nici ferestre pe la
case, Meat se speriase norodul ca, an venit eel de pe
'Irma sfArsit. Din care aceasta s'au Intamplat si mnite
omoruri, atat cu daramarea foisorului de foc, ce an cazut
la parnant, asemenea si pomii de prin gradini, pe unii
i-au scos din radacini, pe altii i-au frant, fiind o jalnica
vedere si o dumnezeiasca urgie In toata politia Bucures-
tilor, de se spaimantasera si Turcii ce erau In Bucuresti.
Jar, diva, ce s'a Inmuiat furtuna, incepand o ploaie foarte
groaznica, s'a umplut pamantul de apa, curgand de sus
ca si cum ar fi turnat cu galeata, de ajunse apa pans la
genunchi, In partile' de la Sf. Gheorghe Nou.
far de la Tarigrad s'au vestit cum el pe prea-sfintitul
Patriarh Grigorie 1-au taiat, dimpreuna si cu alti doispre-
zece arhierei, cu vina ca ar fi Post cunoscatori ridicarii
acestei apostasii ; precum si multe alto omoruri s'au facut In
Tarigrad, boieri, negustori, si altii, luandtr-li-se avuturile la
 99

anirl §i strangandu-se toate armele de pe la raid, pentru

ca §i In partile taree§ti In multe parti s'a ivit apostasie,
ridicandu-se to# Grecii cu arme asupra Turcilor, precum Mo-
reia, Tesalonic, Indria (sic) §i alte eparhii, de care s'a auzit
ca Moreia §i Tesalonic, prapadind pe toti Turcii din partea
localui §i razboindu-se cu o§tirile ce erau oranduite asu-
pra-li, au facut mare birtainta, dobandindu -i prin sable
-slobozenia for §i plecand en toatg, adunarea for spre Se-
raiu, fiind o ideie cum eg, Poarta Otomaniceasca ar fi oran-
duit pe Domnul Searlat-Vocla Calimah ca sg, Impaciuiasca pe
Mora ILO §i Tesalonichieni, odihnindu-i en oarecare privilegii
ca sä Inceteze din ridicarea apostasiei. Acestea din auzuri
s'au aflat.
Iar, Intoreand cuvantul la povestirea intamplarii, zi-
ceam ca Arnatqii ce se Impra§tiasera de mavrofori §i
cete dintre ale adunarii, Impletecindu-se prin paduri §1
muakii Terii-Romane§ti, ajunsesera la mare desnadajduire,
!neat cei mai multi cu iarba ca dobitoacele se hraniau,
pana da peste dan§ii cetele turce§ti §i pe unii fi jertfia,
cum Ii prindea, iar alVi, cu fuga mantuindu-se, da navall
In lazaret, unde, luandu-li-se armele, Ii ducea ca pe ni§te
of In Bra§ov, §i de acolo pe unii Ii alegea de-i facea ca-
tane sau husari, §i pe altii, ce nu erau destoinici, Ii tri-
mitea cu paza la Basarabia.
Vrednic de jale era halul acesta, pentru ca-i vedeai cu vine
rupte §i sfa§iate de desimea padurilor, desculti, nemancati §i
neodihniti, cu spaima zugravita In fata for §i, cu un cuvant,
-ea vai de dan§ii, cum §i, la Rucar In sus fiind cativo, de-a i
adunarii cu capetenie un preot, anume Papa Ivanciu, s'au
facut meterez la local ce se chiama Valea Muierii, §i, stand
la razboiu cu Turcii, dupg, ce au sfar§it gephaneaua, neavand
alts nadejde, au dat navala In vama Branului la Moeci,
uncle, Indraznind a antra §i cel mai mare dintre Turci, s'au
Intamplat catava sfada cu tistul de acolo, cerand pe nu-
mitul preot ca de la un prieten al Portii otomanice§ti,
carele, 1ndata cercetand, an aflat pe preot Intrat In hotarul
.Austriei §i, pe de o parte, an zis acei agale de s'au tras
 100

Inapoi din hotarul nemtesc, iar, pe de alta, au scos en ca.

rani/ pe acel preot §i Impreuna cu alti patru tovar4i de-
ai sal, pang, s'an trecut In pamantul Tarii-Romanefiti.
i ma, Tarcii, facand multamita tistului, s'au Intors
Inapoi, luandn-se apoi iaragi dupa acel preot pana ce
1-an prins, qi fara pierdere de vreme 1-au trimis cAtre
slavitul Chehaia-beiu, de unde numai decal s'au pornit In
legatura de lant legati, la Silistra, qi de acolo la ¶arigrad.
Dupa Inchinaciunea Caminarnlui Sava gi a lui Delibaga
Mihali qi Ghenciu-Aga cu ai [or, Intocmindu-se de catre.
slavitul Chehaia-beiu a umbla numitii dimpreuna cu oran-
duitul bimbaq qi cu ascherlii pentru izgonirea gi prinderea,
apostatilor, qi oranduind la Targovi§te beqleaga en neferi
Indestui, cum gi osebite capetenii en ascherliii cei oran-
dniti, s'au sculat slavitul Chehaia-beiu de la Targovigte cu
ordin gi s'au tutors la Bucuregti, agezandu-se cu gederea
In casele dumnealui biv Vel Logofat Stefan Belu, cum ci
oqtirile, atat pe la conace, pe la zidirile cele mari, find cele
mai multe case mari pustii yi slobode, cat gi afara pe
margeni, en corturi. i Indata au dat porunca, catre boierii
ce erau In politie gi catre dumnealui Caimacamul de s'an
Intrunit dregatorii qi ispravnici, dintre boierii cei de al
doilea qi al treilea mama, ce se 'ntamplasera la Bncure§ti,
cum gi zabitii cei dupa said s'au trimis pe la judete, facan-
dn-se catre Chehaia-beiu strapic nizam In politia Bucureq-
tilor prin oranduirea dumnealui Cavas-baqa, ce se plimba
pe toate podurile qi ulitile politiei cu cincizeci de as-
cherlii, priveghind a nu se bantui cineva, on de catre
oqteni, on de catre altcineva. S'au dat numai cleat po-
runca pe la judete qi pentrn scoaterea dajdiei Ianuarie qi
Julie, pe cate taleri 30 qi jumatate de Jude, cum qi pentru
grau, orz, porumb qi fan de trebuinta tainaturilor, prin
purtarea de grip, a dumnealui Vornicului Mihalache Manu,
ce era vechil de Vistier-Mare.
Iar Serdarul Olimbie, cu un grup mare de Arnauti, Intre
cart gi capitan Farmachi, ce era la episcopia Argesului,
afland de inchinarea Caminarului Sava cu ai sai, au
 101

apdcat cn totii poteca pe hotarul muntilor, umbland pe

locuri necalcate, fara merinde, si cu multa ticalosie an
trecut In pa4ile Moldovei, Inchizandu-se cu totii In ma-
nastirea Neamtului, undo razboindu-se cateva zile cu osti-
rile tmparatesti, dupa ce s'au razboit cu bombele ce se
arunca' In manastire, au fugit cu totii noaptea prin locuri
ascunse si s'au tras la schitul (sic) Piatra, tot din Tinutul
Moldovei, find loc mai tare, lasand manastirea Neamtul
sloboda, care nu numai s'au pradat si s'au jafuit de catre
osteni, ci, dandu-se foc, an ars cu totul, jextfindu-se si atatea
sufiete de nevinovati monahi ce se 'nt&mplasera Inauntru.
Iar dupg, aceia schitul Piatra, facandu-se muhasarea de
catre Imparatestile ostiri, si stramtorandu-se cei dinauntrn
foarte tare, pentru ca li lipsia, nu numai de ale mancarii,
ci si gephanea lndestula nu avea, dupa, trecere de catava
vreme au strans Serdarul Iordachi Olimbie toata gepha-
neaua ce li mai ramasese si, facand lagumuri pe supt pa-
mant, an pus de an luat foc, si nu numai numitul eu
multi dintre ai sai s'au prapadit, si dintre calugarii de
acolo nu putini an ars, daramandu-se odaile pe dansii.
Din tuata adunarea for au scapat numai dougzeci si patru
Arnabti, cari, inchinandu-se la Imparatestile ostiri, i-au prins
numai decat si, legandu-i In catuse, i-au trimis la Iasi catre
Seraschierul de acolo, si peste putin s'au trimis in lant bagati
.la Silistra si de acolo la Tarigrad. Asemenea si Serdatul
Iamandi Giuvara, ce, la venirea ostilor In Craiova, se Inhai-
tase cu o ceata de Arnauti In padure si, Intrand cu totii
In raanastirea Coziei, sta acolo inchisi, corespondandu-se
on Hagi-Prodan si en Machedonschi si polcovnicul Ivanciu,
ce din adunarea Slugerului Teodor se facusera un trup
dimpreuna on cativa oameni, si se inchisesera In mantis-
tirea Tismana. Care sta acolo, privind la lucrarea savarsirii
acestei unman, si, dupa multe preumblari ce au facut Ca-
minarul Sava cu ai sai, dimpreuna cu oranduitul bimbasa
prin plaiurile judetelor de munte, din judetele de sus prin-
zand multi din apostati de-i trimitea la slavitul Chehaia-
beiu, aratand slujba, pe cari indata, Tit pornia cu paza la Si-
 102

listra. Dint? Inqii, pe unii Ii omora aid pe la rgspantiile tgr-

gului, Intre cari au fost Si fiul dumnealui Paharnicul Scar lat.
Apoi, trecand pe la Curtea-de-Arges, au mars catre ju-
detul Va leii si, apropiindu-se de manastirea Coziei, unde
era Serdarul Iamandi Giuvara, prin feluri de mijloace cu
fugaduieli de Incredintgri ce i -au dat CAminarul Sava
d'impreung cu bimbasa, 1-au Induplecat pe Serdarul Ia-
mandi en toti ai sal de s'au tnchinat, gi, scotandu-i din
mIngstirea Coziei, pe de o parte au Ingtiintat numai de-
cat catre Chehaia-beiu, facand ruggeiune a i se harazi viata,
gi, pe de alta, 1-au luat pe Serdarul Iamandi Impreung
cu danqii, cum qi din oamenii lui, pentru ca pe altii i- au
trimis catre Chehaia-beiu spre Incredintare; iar cei de la
Tismana, luand §tire ca s'au prins Giuvara en toti ai sgi,.
Indata s'au, ImprIstiat toti In that) pgrtile, cacerdisandu-
se unii pe poteci In Tara Nemteascg, spre Sibiiu, iar cei-
lalti gi-au pierdut urma. De la Chehaia-bein li-au venit
raspuns cu oarecare Incredintari pentru Serdarul Iamandi
ca sa -1 trimeatg en toatg familia sa catre Slavirea Sa gi
nu se va bantui Intru nimic. Si a§a, In bung pazg trimi-
tandu-se la Bucuresti, nu s'an primit cu necinste de catre
Chehaia-beiu, Inca §i icram i s'a facut nu putin. Pe care
dupg patine zile 1-au pornit la Silistra on toatg familia sa,
qi acolo, Infati§indu-se de doug sau de trei on Inaintea
Mgriei Sale Pasei spre cercetare, s'au gi pornit paste Wine
zile la Tarigrad, cu vre-o cativa oameni dintr'ai sAi si cu
destull pazg, iar sotia gi copiii lui, ramanand- la Silistra,
§i-au schimbat credinta creqtineaseg.
Diva ajungerea for is Tarigrad, s'a auzit cum ca, on
steagul ce se trimisese Impreung, scotandu-i pe ulitile
Titrigradtani, la fie care rAspantie se tAia cats unul, pang
s'au ispravit cei Impreung cu Serdarul Iamandi, apoi, la
ospat mare tgindn-1 i pe .dansul, i-au 1nfipt steagul la mg
spre pomenire. Iar Caminarul Sava, d'impreung cu °ran-
duitorul bimbasa, plimbandu-se prin munti qi dealuri, a-
dese on prinzand ate doi, trei sau gi mai multi din cei-
Impraltiati talc* apostati, Ii trimetea In pazg catre
 103

Chehaia-beiu, pang. la 15 ale lunii Inlie leatul 1821, cand,

cerand voie oranduitul bimba§ dela slavitul Chehaia-beiu
ca 0, vie la Bucure§ti, nemai ivindu-se nici un fel de
apostat, an luat raspuns ca sa se scoale sg vin Impreung
§i cu Cgminarul Sava. Care, facandu-i-se cunoscut che-
marea aceasta, s'a Ingrijit foarte tare, prelungind din zi
In zi mergerea la Bucure§ti, Ong la 25 ale lunii Iulie,
cand, vgzand cg mijloc de scapare a se cacerdisi nu este
§i a prelungi mai mult iarg§i se va putea socoti nesupu-
nere, ala au hotarlt de an plecat en toti oamenii sli, d'im-
preung cu oranduitul bimba§ cu neferii sai, de au venit
la 5 ale lunii lui August In Bucure§ti, trggand drept la
casele sale, ce le avea cumparate de la Pahgrniceasa Ini-
maroaia, in mahalaua Protopopului. Iar oamenii sgi s'au
Impartit pe la conace prin §tirea bimbaqii, cum §i cei mai
multi 'anti la satul Ciorogarla, ca sg nu intre cu buluc
mare de oameni in politie. Si a doua zi, Sarni:WI, la 7 ale
lui August, infati§andu-se Ia Chehaia-beiu, ant Caminarul
Sava §i Deliba§a ihail, cat §i Ghenciu, i -ai primit cu
mare cinste, aratandu-li cum eg li s'au cunoscut credinta
§i el sunt a se cinsti fiecare dupg cuviintg. S'au Infgti§at
§i pe la celelalte capetenii, §i tot cu asemenea icramuri
s'au primit, ie§ind Inca vorba cum eg. Dumineca este a-i
Imbraca si blgni.
Aceasta an fost cea d'intgiu Infati§are, Sambata, la 7
ale lunii August de la 1821, precum s'au zis, cand an sosit
de la Brasov §i dumnealui -Barbu Vgegreseu, cu dumnealui
Spatarul Scarlat Mihglescu i dumnealui Vistierul Grigore
Romanit §i cu alti boieri de-a doua mans, cum §i de a
treia mana, cei mai multi, find ea la §aizeci de in§i cu totii.
Cad, a doua zi, Dumineca, la 8 ale lunii lui August, gl-
tindu-se cu totii sa mearga spre inchingeiune a se Tufa-
ti§a Ia slavitul Chehaia-beiu, an §i plecat unul dupg altul,
venind pang la biserica Cretuleseu..Unde Intampinandu-se
cu dumnealui Vornicul Nicolae Golescu, li-au zis tuturor
cum ca n'are vreme Chehaia-beiu sa-i primeasca dimi-
neata, ram anand a se Infati§a, on dupg chindie, sau a
 104

doua zi, Lnni. Si asa en totii s'au intors la dumnealui Ba-

nul Vacarescu acasa. Iar Caminarn1 Sava, chemandu-se
Dumineca de catre Chehaia-beiu, cand se auzia ca are
sa-1 1mbrace cu blana, an mers de dimineata, impreuna cu
Delibasa Mihali si cu Ghenciu, avand si sase oameni dupa
dansii, si, tndata ce an 1ntrat in curte calari, descalecand
catesi trei dupa cai, s'au urcat sus, unde stand divan doul
randnri de ostasi a-i primi cu alaiu, pe Ice i-au jertfit pe
cate trei, aruncandu -li si trupurile jos, cum si pe oamenii
ce venise cu dansii, cuprinzandu-i, pe data i-au jertfit, o-
randuindn-se tnteadinsi ostasi, atat sa.i impresoare casa,
cat si toate conacele oranduite oamenilor sai, ca sa-i prinda
on vii on morti, cat si pe toate podurile si ulitile im-
prastiindu-se dintre ostasi cu sabille scoase si pistoalele
In mama, pe unde Intalnia dintre Arnauti, Ii jertfia, luan-
dn-li capetele sau urechile de le ducea lui Chehaia-beiu,
fiind oranduit de se da cate taleri 25 bacsis pentru un cap.
Cine pcate, povesti aceasta groaznica 1ntamplare si
multa varsare de sange ce s'au facut, stand lesurile de tru-
puri, atat pe podurile tale marl, cat si pe ulite si 'n toate
partile, precum si jafurile ce s'au facut mai pe la toate
casele din Bucuresti, spargandu-se si multe biserici, tinand
aceasta, inviersunare trei zile. Pentru ca multi dintre Ar-
nautii Savei, prinzand meterez biserica Protopopului, bi-
serica Olteni si alte case din partea locului, au statut
tare la razboiu, pans ce au dus tunuri acolo si, trei zile
razboindu-i si trei nopti, i-au sfaramat cu totul, prapadind
si dand foc la multe case pe unde an fost ArnaaEii inchisi,
cum si biserica Oltenilor cu totul au daramat-o, fiind mare
jale In politia Bucurestilor, de cat tot norodul se Inchi-
sese pe la hanuri si pe la consulaturi In zarva acestei ne-
mai pomenite si jalnice intamplari.
Si, aflandu-se toti cei iesiti din Brasov stransi la dumnealui
Banul Vacarescu, au ramas Incremeniti si far/ suflare cei
multi, vazand aceasta Infricosata 1ntamplare, nestiind nimeni
ce este pricina, pans, dupa vre- o doua ceasuri, venind un Aga
trimes de la slavitul Chehaia-beiu, au flout cunoscut dum-
 105

laealaiBanu lai despre taierea lui Sava si a color Impreuna cu

dansul, si asa, domirindu-se tecare, si-au mai venit In fire.
Dar spaima cea grozava nu se va sterge din sufietele oame-.
nilor si nu se va da uitarii pana, la cel de pe urma ceas. $i, a
doua zi, Luni, la 9 ale lui August, dindu -se de stire de catre
Chehaia-beiu ca sa mearga boierii, s'au sculat dumnealui
Banul Vacarescu d'impreuna cu toti ceilai i, find ca vre-O
treizeci de echipajuri, si, merg'and la conacul slavitului Che-
haia-beiu, s'au prima ea destula pars da, mai Intaiu fiindca tot
-se razboia pe alocurea, cum la biserica Oltenilor si la bi-
serica Protopopului, necurmandu-se trei zile slobozirea tu-
murilor in partea locului. Apoi pe scan In sus si prin sala
era si pe de o parte si pe de alta o multime de ascherlii
tot Inarmati, pang, la per deaua casei, undo Intrand cu totii
Inauntra, dupa ce au ilcut cuviincioasa Inchinaciune catre
Chehaiabeiu si sarutare de poala, precum obiceiul este, li
s'au zis de catre Slavirea Sa ca bine an venit sanatosi,
si cum an petrecut la drum, facandu-li chip de au sezut
.cu totii pe scaune, fiecare la randul lor, si peste putin s'a
cetit firmanul de mai jos si s'a aratat si porunca Inal-
tului Vizir si buiurdiul .Mariei Sale Pap de la Silistra, a-
costa in limba turceasca, dar s'au talmacit din cuvant In
,cuvaut precum se arata. :

tPrea-cinstite Intru stapanire desavarsit, cel ce intoc-

-mesti cu dreapta Intelepciune pricinile norodului, Intarirea
temeliilor innaltului Devlet si al stralucirii, Intaiule izvor
al darurilor color intru a samanarea Ingere a sca, haled Silistra-
valesi, at nostru Vizir, Mehmet Selim-Pasa, Dumnezeu sa-ti
Indelungeasca anii.
Cu aceasta, a noastra sfanta Imparateasca porunca, ti
se face cunoscut car diva Instiintarea ce ni-ai trimes In
-cele de pe urma cum ca prin ajut or dumnezeiesc s'au
pierdut apostatii din Tara-Romaneasca si cum ca cei mai
multi dintre locuitorii terii ce din Intamplare au fost f a-
gari s'au tutors Inapoi la casele lor, aflandu-se si ceilalii
Intru cugetare de Intoarcere si, pe langa acestea, Inca ne-
 106

fiind Domn In Tara-Romaneasca, stars moarte si nelucrate

cele ce privesc pe sama lui, adeca vamile, ocnele si cele-
lalte slojbe si legiuitele dajdii, asemenea si mosiile si 0,-
manaturile boierilor ce sunt fugiti In Brasov, neadtmate
si necapufte; ci, fiindca pentru acestea intrebi In ce chip
este Malta noastra porunca si vointa, iatali poruncim
printeaceasta porunca a noastra ca, de vreme ce, cu a-
jutorul dumnezeiesc, apoatii ce se Incuibeaza In Tara-
Romaneasol si In Cara Moldovei, unii dintre dansii en ro-
bie se vor jertfi, altii, fugind In pamantul strain, au lAsat
aceste tari slobode despre faptele for cele role, si, fiindca
este bunavointa a noastra, a se face de arum Inainte tot
repaosul si odihna raielei ce locuieste In aceste doua tari,
care se socotesc si sunt al nostru Imparatesc cheler, sa In-
grijesti dar a se propovadni prin pristavi In tot cuprinsul
Tarii-Romanesti ca este !liana si stanta porunca a noastra
de a se Intoarce Inteale sale toti de obste cei fugiti In
strainatate si de a Ingriji fiecare pentru meseria sa, pre-
cum si plugarii sa4 lucreze pamantul, dupa cum si mai
Inainte, fara de a avea cat de putina banuiall ca s'ar
putea Intampla ceva impotriva sigurantei vietii for sau
averilor lor, on scadere sau schimbare la privilegiilelor. Si
pana la venirea Domnului In Tara-Romaneasca hotarim
ca toate slujbele, vamile, dajdiile si altele asemenea a-
cestora ce privesc pe seama Domniei sa se canto deocam-
data si sa se Intocmeasca de catre Caimacamul cel o-
randuit.
(Deci spre aceasta, dupa cum s'au trimes ale noastre
sfinte osebite porunci catre Vizirii muhafizi Diului si Bra-
ilei, ass, si catre tine, ca sa urmezi desavarsit si Intru
glasuire cu Intelegerea sfintei noastre porunca, punand In
lucrare toata privigherea, Ingrijirea si sifinta spre a pro-
povadui fara de zabava In tot locul Tarii-Romanesti a
noastra Intru osardia porunca si vointa, de a se Intoarce
Inapoi raielele noastre, locuitorii tarii, ce se ratacese In
tail straina. si 'n alto parti, Improspatand In acest fel fiecare
urmare meseriei sale, iar mai vartos el voim 0, fie de
 107

obste liniste tarn cea mai putina bAntuire sau stricAciune

si ca pAna la venirea Domnului In tarn este sa se caute
desIvArsit toate treburile domnesti si malahaturile tarii-
de catre orAnduitul Caimacam.
Tu dar, Vizirul nostru, cel ce esti strAlucit intru lute-
lepciune si In multe cercari, sa iei seams spre sA.varsirea
intocmai color poruncite, supuindu-te sfAntului nostru
semn. S'au scris aceasta poruncA pe la mijlocul lunii
Zilcade, cu leatul 1236.,

Int Mile al nostrn din neamul Mesiei, de acum Caimaca-

mule al Tarii-Romanesti, Constantin Negri, sfarsiturile tale
sa-tifie Intru bun MAL FiindcA Tara-RomAneascA si taro, Mol-
dovei s'au curatit de rAzvratitorii ce se iviserlInteinsele si ia-
rAsi s'a Indreptat linistea cea de obste, si fiiindcl este Ina HA
vointl a se Intoarce fiecare locuitor Intru ale sale, cAti
adeca din pricina acestor facatori de role pribegindu-se
s'au depArtat de patria lor, far& de a avea catusi de
putina banuialA ca li se va pricinui cea mai mica ban-
tuire, on vietii lor, on averii lor, si Intro acestea fiindcl
s'au saris catre cei ce s'a cuvenit ca esti poruncit, soco-
tind ca o neaparatA datorie a to sa Ingrijesti pAna and
va veni Domnul, ca sa faci chemare tuturor In de obste,
de orice randuiall si treapta, facandu-i on induplecatoarele
tale cuvinte a se intoarce Inapoi la ale sale, care, luAlid
fiecare de iznoava lucrul sau si meseria sa, sa urmeze cele
cuviincioase, precum si mai inainte, asemenea si plugarii
sa-si caute de lucrul pamantului, adunandu-si rodurile in
jicnitele lor, drept aceia-ti poruncim si printfaceasta carte
sa urmezi Intocmai dupa !nano, si sfanta porunca.,

Fiinda, ni-au venit fnalta si sfAnta poruncI, cuprin-

zAtoare ca din cele de mine mai d'inainte trimise In-
stiintari s'au facut cunoscut catre Inalta Putere cum ca
razvratitorii s'au pierdut cu totul din Tara - Romaneasca
si cum cA, cei mai multi din Intamplare fugiti boieri s'air
Intors pe la casele lor, aflandu -se si ceilalti on cuget de-
 108

'Intoarcere, §i ca, nefiind deocamdatg. Domn In tara, stars

moarte cele ce privesc catre dansul, vami adeca gi cele-
lalte slujbe, legiuite dajdii, asemenea §1 mo§iile §1 samg-
tulle boierilor celor fugiti In Brasov neadunate §i neca-
patuite, iata trimitem aceasta sfanta porunca catre tine,
Caimacamule, care, dupa ce o yeti ceti i o yeti 1ntelege,
Iti poruncia sa Ingrijeqti ca dupa cuprinderea poruncii
sä se propavaduiasca prin pristav In tot cuprinsul Tani-
Romane§ti ca este inalta porunca Imparateasca a se In-
toarce Inapoi la ale sale toti de ob§te cei fugiti in strai-
natate, savarqindu-§i fiecare lucrul sau, iar plugarii lu-
crand pamantul, far& a banui cat de putin Ca poate sa se
Tntample ceva Impotriva vietii lor sau averilor lor, on
vre-o scadere sau vre-o schimbare in privilegiurile lor. Insa
mai Intaiu de toate, ta, Caimacamule, sa cauti sg, Intoc-
me§ti toate slujbele, vamile, dajdile asemenea acestora,
ce privesc pe seama Domniei dupg, obiceiu; de aceia ti se
i trimete aceasta carte a noastra d'impreuna cu sfanta
porunca,, Qi iea aminte ca sa savar§eqti Intocmai cele po-
runcite, farg, de a se face cea mai mica schimbare sau
sminteala.'

Dup. ce s'a ispravit aceasta de cetit, stand cu totii In

picioare, an poruncit slavitul Chehaia-beiu de s'au a§ezat
fiecare iara i, qi indata s'a fadut teremonie de cafea, pre-
cum este obiceiu la cei maxi, gi, mai facandu -so oarecare
intrebari, s'au sculat Cu totii, facand obiqnuita Inchinaciune,
gi an iegit pe rand, Impartindu-se fiecare pe acasa, iar cei
mai multi pe la hanuri, de groaza qi spaima ce era in
toata politia, pang, s'a ostiat dupg, trei zile gi s'au dat po-
runca a se ridica lequrile de pe drumuri, fiindca se Impu-
tisera. Cand s'au strans toti boierii d'impreuna la slavitul
Chehaia-beiu, undo erau §i toate capeteniile ogtirilor adu-
nate gi in vileag, s'a cetit porunca ce a venij de la 101-
tatul Mehmet Selim-Paqa Silistra-valesi, a careia cuprin-
dere se arata din cuvant In cuvant cu deslugire, adeca :
 109

'Ilu, landa slaviVlor §1 cinstitilor barbati ci fnlocuitorult

oralului Bucureritilor, capugibaq Hagi-Ghegen-Aga, Epo-
reasca slava ta, fli voi, ceilalti capeteniile oqtilor ce sunteti
laudele Ili alegii Intro cei asemenea voua, sporeasca-va
puterea, qi tu, Intftiul al neamului Mesiei halea-Caimaca-
Mule al Tarii-Romane4t1 Constantin Negri, creasca cinstea
0 bun numele tau Ili voi, toti cei de ob§te boieri ai Tani-
Romanegti.
(Cu ace asta porunca a noastrA vi se lace cunoscut ca,,
ob§teasca linigte qi odihna supuqilor Terii-Romanekiti find
una din tole mai deosebite Eii nestrAmutate bunavoiri
ale Inaltalui devlet (supt aparatoarele caruia aripe um-
brindu-se acegti supuqi din vechime si pang, 'n zilele a-
cestea de apoi se bucura, odihnindu-se dupa Traparateasca
vointa), aceasta liniqte fara de vests qi nenadajduit s'aa
tulburat de niqte oameni razvratitori tiii facatori de role,
cari, qi avand- capetenie pe hainul Ipsilant, s'au revarsat
In tot cuprinsul Tarii-Romanegti, aducftnd In toate parVe
darapanare desavargita prin mijlocirea acelui hain ci ca-
petenia lor, carele, In multe chipuri aratanduli hainlacul
Impotriva Inaltei Portii, pe de o parte an Ingelat Ili din
raielele prii-Romane§ti, pe de alta parte iarati li-au facut
multe prazi §i alto felurimi de jafuri pricinuitoare de toata
darapanarea Tarii. Intre acestea insa ochiul col neador-
mit al prea-puternicului nostru Imparat, avand ajutor pu-
terea vas, tare a lui Dumnezen gi pururea urmatoare cu
Imbielqugare dreapta norocire, prin Itmparateasca sa Ingri-
jire la vreme cuviincioasa Intampinand aceasta nevoie ce
s'au Intamplat in Tara-Romaneasca, au trimis nebiruitele'
sale o§tiri, §i in patina curgere de vreme au slaramat a-
ceasta pierzgtoare ceata, pe unii din capetenii prinzan-
du-i de vii, pe alt,,ii risipindu-i §i gonindu-i prin munti, M-
eat astfel au adus iaraqi scaparea gi izbavirea de rele a
saracelor raiele. Dar, §i cu toata aceasta izba,vire ce au.
savar§it Troparatia Sa, s'au ivit In tole de pe urma In Tara-
Romaneasca gi alta intamplare vrednica, de uraciune, care
privia, nu numai spre Impotrivirea Inaltului Devlet, ci Inca.
 110

§i spre bantuirea obstii. Cel stint potrivnic Sava bimbasa,

.nemn4amitorul catre facerile de bine ce an fost dobandit
de la Inaltul David, si totdeauna avand Intru adancul
inimii sale Inenibata Inselaciunea si viclenia, shine ori fa-
tarindu-se cu credinO, si cu supunerea catre Inalta Poarta,
alto on unindu-se cu apostatul, Ipsilant si aratandu-se
Intr'o glasuire cu faptele aceluia, s'an mestesugit mai In
urma si prin f.tarie s'au Meat a se Intoarce iarasi In
slujba Inaltului Devlet, si, cu toate a cestea abia dupa o
trecere de o luna s'au Infatisat catre Chehaia noastra
Hagi-Gheghen-Aga, si, nu numai cu aceasta necuviincioasa
fapta s'an dovedit supt banuiala, si de o data s'au prins si
scrisori ale lui si corespondenta ce a avut cu Ipsilant,
precum dupa aceasta si alto scrisori ale lui catre hainul
,Diamandi, col intenn cuget eu dansul. Asa an aratat nu-
mitul la toate faptele sale ca politicestile lui porniri si
slujba ce se facea el arata catre Chehaia noastra prin
feluri de chipuri nu a fost alt nimic fara numai Intru in-
selaciune si fatarie, dupa, asamanarea lingusirii canelui ce
Ysi misca coada and catre unul, cand catre altul, cu stop
numai ca, aflandu-se In treaba si capetenie fiind unei a.
dunari de oameni Indrazne.V si facatori de role, O. des-
poaie pe supusii Imparatesti si sa umple talhareasca lui
pun& Cum dar putea sa se faca trecerea cu vederea la
acest fel de facator de role si apostat, In vreme ce pe.
'Ana celelalte ale lui tainice rele cugetari s'au gasit si
trei tunnri ascunse la casa lui, Inca si semnul cel de a-
postasie al lui Diamandi celui d'impreuna, cu dansul apostat?
Si cum se putea sa se nadajduiasea mantuirea obstil, far&
a -se pune In lucrarea cea desavarsita prapadenie a
pricinuitorului relelor, In vreme ce este obisnuit si legiuit
la toate neamurile de a nu rasplati catre cei buni rele
In be de bune, precum si catre cel rai bune In be de
role ? Si spre izbavirea saracilor este neaparat oranduita
pierzare la acest fel de oameni razvratitori. Pentru aceasta
pricina hotarandu-se pierzarea acestui hain Sava d'im-
preuna si en capeteniile cele d'impreuna cu dansul, adeca
 111

a, Ghenciului si a lui Mihali si a urmatorilor lor, oriunde

s'or fi ggsit, s'a si pus in lucrare, si de acum tnnainte,
Ttindca.toti de obste locuitorii Tarii-Ronagnesti, atat cei
de prin °rase, cat si cei de prin sate, izbavindu-se cu totul
de acesti pierzgtori si facgtori de role, pot cu liniste si
cu odihna lor, ocupandu -se fiecare de lucrul sau si de me-
seria sa, sg, lucreze ca si mai inainte, datorie au doar sa
se si roage lui Dumnezeu pentru Indelungata viata a prea-
puternicului nostru Imparat. Catre aceasta, fiindca este alt-
'fel de neaparat impgrateasca porunca ca oricare din os-
twill imparatesti va cuteza de acum inainte sa facg cat de
puting supgrare vre-unei raiele, Indata pedeapsa unnia ca
acesta se va hoar! moarte, urmeaza dar ca fiecare din
lacuitorii de once treaptg sg, se apuce iarasi de meseria
sa si horn' sau, fara banuiala si cu liniste, ava.md temei-
nica incredintare pentrn nebantuirea si cea desavarsit si-
gurantg, a lor. Intfacest chip Chehaia noastra si voi, cei-
lalti capetenii ale ostirii, infranand fiecare din voi octirile
voastra, luati sama bine ca nu care cumva sa bgntuiti
pe vre unul din boieri sau din ceilalti locuitori, macar
pang la firul din cap, nici macar sg, cantati stramb catre
raia, caci, osandindu -va, va voiu pedepsi cumplit. Si tu,
Caimacamule si voi, boierilor si ceilalti locuitori ai p.rii-
Romanesti, Intalegeti toti ca, fiind din vechime obisnuit la
legea si la Imparatia noastra a se socoti cinstea voastra,
cinstea noastra si viata voastra viata a noastra, nu se
cuvine sa argtati de acuit cea mai mica banuialar ca va
veti supgra cat de putin la ceva, on din partea noastra
sau din partea capeteniilor noastra si a ostirilor, ci, cu-
noscand desavarsit ca (numai pentru mantuirea si izba-
virea voastra s'a facut cea de tot pierzare a apostatilor
si facatorilor de rele oameni, ce scan fost ivit in Tara-
Romaneascg, sg, vg, odihniti si sa fiti fara grijg, fiecare
Intru ale sale, deschizandu-va pravaliile si urmand precum
din vechime fiecare meseria sa. Spre aceasta s'a facut si
,aceasta a noastra porunca si s'au trimis din divanul
 -112 --
gulelaalui (sic) Silistrei, .iar voi, supuindu-va la cele porun-
cite sa urmati Intocmai."

Apoi, dupa teremonia ce s'a facut la toti de obgte, an

ie§it fiecare de s'au dus la ale sale, §i nu putina, spaima
gi groaza aveau cei din Bucure§ti, scornindu-se el este a
se face mask de catre Chehaia-beiu, ca sa stranga pe toti
boierii Ili de °data sa-i jertfeasca, altii barfind iargqi cum
el din porunca s'ar fi facand peste 1.800 de lanturi qi ca
este a se face robire in politie, ki toata partea barbateasca
sa se puns in lanturi, qi .0, se duel robi In Silistra. Care
aceste scorniri ajungand §i pana la urechile slavitului
Chehaia-beiu, an dat porunca catre dumnealui Vornicul Mi-
halachi Manu, ce era vechil de Vistier-Mare, de an facut
masa mare tuturor boierilor ce iefiira, din Brasov, si, stran-
gandu-se cu totii, an pranzit la dumnealui fara vre-o su-.
parare, cum gi lanturile ce se facea pentru vinovatii ce
se trimetea la Silistra dintre apostati, an poruncit slavitul
Chehaia-beiu ca sa nu se mai faca. i, fiindca iecise vorba
cum ca dumnealui Banul Vacarescu ar fi raposat de multa
spaima, i s'a dat dumnealui de kstire pentru aceasta qi, MIA
pregetare ie§ind atat in targ, cat si prin hanuri, s'au man-
gaiat tot poporul, mai vartos cel de prin hanul Sfantului
Gheorghe, gi, dupa ce 1-au vazut, nu credea ca, poate fi
dumnealui: strangandu-se, se uita ca la urs.
Iar, la 21 tot al lui Avgust, chemandu -se dumnealui
Banul Barbu Vacarescu de catre slavitul Chehaia-beiu, fats
ci ca ceilalti veliti boieri qi cu dumnealui Caimacamul,
1-au cinstit on dregatoria Vistieriei celei Mari, laudandu-1
prin cuvinte destoinice ca, de vreme ce a fost cel d'intaiu,
care a iesit din pamaatul tarii §i ca un bun patriot este
laudat §1 carat de toata ob§tea, si mai vartos find §tiut
qi de inaltul Devlet, de aceia din porunca celor mari se
cinsteqte cu dregatoria Vistieriei, find bine Incredintat
ca, nu numai toata tara o va strange §i o va mangada
ca 0, se intoarca fiecare la ale sale, fara, niciun fel de
temere, ci Inca qi tainaturile ascherliilor se vor intam-
 113 --
pina cu toatI Indestularea, farl a cerca vre-o lipsl. Dupl
aceasta venind dumnealui la casa de adunare, d'impreung
ea toti ceilalti boieri, au luat sama cu deslvg,rsitl Ingrijire
asapra tuturor color neaplrate trebuinte, si, pre de o parte,
au pornit numai declt publicatii pre la toate judetele, prin
care Indemna on tot dinadinsul pre toata obstea noro-
dului a se Intoarce pre la urmele lor qi a se aduna pre la
casele lor, far& niciun fel de grija, f/gAduind Insuqi dum-
nealui vrednica chezasie el vor petrece Intru liniqte ;
precum qi nu putinI mang/lere qi Indemn are s'au facut
on aceasta. Pentru, el multi dintre locuitori, aflanduse
fugiti, unii prin crapaturile muntilor, altii prin desiquri Si
plduri, iar altii qi Ong In vaml ajungAnd cu bajeniile,
toti aceqtia, Indatl ce s'an Inqtiintat de venirea dum-
nealui mai sus numitului boier, s'au intors pre la casele
qi neamurile lor.
lark pre de altI parte, alegand oameni vrednici, prac-
tic*, an Intocmit toate calemurile Vistieriei. Intru aceste
zile an venit si Stolnicul Constantin BorAnescu cu Pitarul
Ionit/ Jianu de la Silistra, cari erau trimisi Inca de ate
Slugerul Teodor, precum mai sus s'au aratat, si s'a oranduit
Boranescu estractor al Vistieriei, ca un practicos si ideat.
Cum qi boieri ispravnici an oranduit pre la toate doulstsre-
zece judete(fiinda la judetele de presto Olt se orinduia de
catre dumnealui Caimacamul si Divanul Craiovei, neavand
niciun fel de Impartasire acele cinci judete en tole doulepre-
zece de dincoace- de Olt, ci otcarmuindu-se acelea de catre
dumnealui -Caimacamul qi Divanul Craiovei), povatuind pre
acai orladaiti ispravnici pgrinteqte In ce chip sl urmeze Intru
toate. aea s'a pus la cale pentru toate oranduielile lara
prelungire, netrecandu-se cu vederea si Intoemirea ju-
deatorilor, punAndu-se la cafe departamentele de judeati,
cu eei ale* oranduiti judecatori, cArola li s'au hotailt si
leafa de la Vistierie, dupa obiceiu, facandu-se cuviincloasa
/ntocmire qi de catastihul lefllor ce s'au chibzuit pentru
toti ce slujesc, dui:4 caidul cel de mai nainte. Si Intr'a-
ceste zile au venit de la Tarigrad qi cartea cea soborni-
 114

ceased, ce s'au flcut de obqte pre la toate eparbiile dela

Patriarhie, spre Incetarea duhului celui apostaticen, cu
blastAnauri si afurisenii, precum mai jos se aratA :

Evghenie, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscopul Tbri-

gradului, Romei cei Noi, si icumenicese Patriarh.
Cei ce v aflati supuqi supt deasa si begafA rmbrirea
prea-puternicei otomaniceqti ImpAratii, toti de obqte Greci,
parte biserieeascl si mireneascA, de verice oranduiall si
treaptft, and cu chibzuintA fieqeare din inqivl toti yeti
lua sama temeiurilor ce de demult qi din Inceput au
oranduit prea-puternica si nebiruita ImpAratie, stapani-
toarea noastrA, spre otcrtrmuirea stipuqilor Far, poate E
cunoasel 1ntru scumpatate noianul eel nedeqertat at mi-
lostivirii si at ImpArateqtilor indurgri cat este de mare, si
cata nem/rgenita si neasamanatA iarAqi este iubirea sa
de oameni, elci, nu numai fiinta vietii noastre si starea
averilor noastre supusa Tntocmai si de o potrivA ca si a
color cunoseuti ahli-islam, ci si daruri si mill si necon-
tenite faceri de bine se revarsl in toate zilele catre nea-
mai nostru, si despre slobozenia si 1nliniqtita urmare a
legii noastre si despre petrecerea vietii 1ntru nebA,ntuire
si in repaos si en toad fmbielqugarea si lArgimea, cat'
nici masurile supunerii nu Ingaduia. Mtn dovedirile cele
iubitoare de oameni de unele ea aceste iubitoare daruri,
toti de o potrivi Greci avea' neaparatl datorie sd multu-
measel In fapt5, si sl fie slrguitori pururea spre cele de
buns placere eltre ImparAteasca putere, slay& fraltand
cItre inbitoarea de bine Pronie a ceresculni Dtimnezen si
cA,trA prea-puternica Implr4ie, care, dupft asAmAnarea
dumnezeieqtii, aceia iubitoare de oameni, otarmuieqte pre
supuqi. Dar/ voi, multi din semintia Grecilor, trecand cu
vederea soroacele multAmirii for cei dupl datorie, si dilnd
uitftrii atatea ImpArAteqti faceri de bine, si de-odata bftn-
tuind qi Wand si chiar poruncile credintei noastre, ce
povItuiese- bunt ascultarea si supunerea care aceasta pa-
zitit de Dumnezeu imparAteascA putere, s'au abltut grin
 115

ritilcire la atata deqertleiune i neinteleptie, inelt an qi

cutezat sl iea asupr5.-li chipul razvr6,tirii qi al apostasiei
I mpotriva acestei ob.teqti a noastre Orlatoarei de bine qi
banitoarei nebiruitei Imparllii. InsI, in vreme ce por-
nirile celor protivnici lui Dumnezeu qi neinteleg5tori an
fost unele ca acestea, prea-puternica Impa,atie, nelepg-
d&nd din manile sale mila si Indurarea ce izvor5sc din
fireqtile sale irnparateqti obiceiuri, an trecut en vederea
cuvItntul ce putea avea de a pedepsi Indat& pre spas-
tati qi haini i de a li face din inceput qi de o data
rIsplatire, ci, de spre o parte, dupg trebuinta, pre unii
i an pedepsit, iara, de spre altl parte, pre cei ce I i au clutat
de- a' for trebuinta qi an stAtut In hotarele supunerii,
s'au sarguit ca sA i pgzeasa qi st.-1 izblveasel, binevoind
in tale dupe urm5, a se da qi din partea Bisericii noastre
cti4i de aturisenie qi de sfatuire. Dark de s'au gi dat ast-
fel de clqi bisericeqti, nu numai odat6,, dart qi de doua
ori, impotrivl, cei ce umbla' pre calea razvratirii nu qi-au
lepAdat ougetul for eel satauicesc, nici an vrut sl inteleaglt
a se inirepta, surzind i spre bisericeqtile mintuitoare sta-
tuiri, impotrivindu-se gi apostoliceqtilor qi soborniceqtilor
porunci, ce sunt rAnduite pentru supunerea qi buna as-
cultare catre stapanitorii noqtri, qi pre alocurea iaraqi stau
qi se nevoiesc spre aceiaqi vrednicA de uaciune Azvatire
qi sataniceascI nesupunere, cu chip ca acela prin care qi
cu amagire clItesc pre cei mai slabi, tarandu -i la aceiaqi
prapastie a pierztirii, i aqa cuteza' a urma tale mai role
qi nelegiuite, pricinuind pricinuiri in pacate qi cu chip qi
cu temin de prigonire pentru lege, propovMuind relele
for sineiertate cugete ce de obqte an Impotriva ahli-i-
slamilor.
Deci Impotriva unora ca aceqtia nuintelegatori, nein-
frame* qi nepoc141 apostati Cu dreptate prea-puternica
Imparatie se cuvenia a Dune In lucrare pedeapsa cea de
apoi, neindurindu-se de niciunul din ei. Darn, fiindc6. chi-
pul prea-puternicei Impftrat,,ii este Intemeiat fireqte Intru
IndurAri qi mill, !mpotriva acestor mile s'au adaos bu-
 116

nivointa teapArlteascl, plin/ de iubire de oameni si de

milostivire, si, dandu be, s'au trimis catre noi Ina ltA Im-
plrIteascl poruncl arltltoare celor mai sus zise si po-
runcitoare de a se da si acum bisericesti sfltuitoare carti
catre toti de obste cei ce se afla supt aceasta pAzitl de
Dumnezeu ImplrAteascl obllduire, cuprinzltoare de aceiasi
Intelegere ce s'au zis, si de obsteasca supunerea si buna as-
cultare ce se cere neaplrat de la voi, Drept aceia si scriind
soborniceste, Impreunl cu cei de llngg, noi sfinti si prea-
cinstiti arhierei, In Duhul Sfint iubiti fratii nostri si d'im-
preunl slujitori, ca cu o trImbitl ropovAduim care voi
toti cuprinderel ulna ltei Imparltesti porunce si in Duhul
Mut v/ sfatuim si va povAtuim pre loti, mari si mid, de
verice oranduial/ si treapta, cA,ti cu obraznicie ati cutezat sl
va Intrarmati Impotriva obstestii noastre hanitoare si Mel-
toarei de bine, prea-puternicei Implratii, sl lepldati Yu-
data armele, sA luati asuprl-va chipul cel vechiu al celei
deslvarsite si credincioase supuneri si bunei ascultarii
voastre catre ItmparAtie, si sl va departati de cugetul cel
desert si satanicesc at razvratirii. Iarl ceilalti toti sl stati
cu statornicie si neclintiti in credinta supunerii. Si, Inteun
euvAnt, toti d'impreunl llcuitorii fiescArui loc iii fieselrui
ostrov, can va Inchipuiti on numirea .pravoslavnicii ores-
tinesti credinte si din dumnezeiasca bunavointa va afiati
supt deasa si bogata umbrire a Implr Itestii puteri, toti de
obste, WA de nicio deosebire, 0, v/ tntoarceti la mantui-
toatea tale a supunerii, adevarandu-va si Incredintlndu-
Oa el prea-puternica Imp Aratie, dupl ce va vedea In fapta
Intoarcerea si cliala voastra si curat si adevArat cugetul
bunei ascultlrii voastre si scumpl paza si urmarea datoriilor
credincioasei supuneri, largsi ca o maica doritoare va va In-
cllzi, revarsand din izvorul cel nedesertat al lndurarilor sale
bogate tmOrltestile mile asupra voastra si dind cu totul ca-
tre adAncul uitarii acele nesocotite si dAnd cu totul catre
adAncul uitarii acele desnadajduite porniri, ce din indemnare
vicleanului diavol s'au cutezat Impotriva Imparatiei. Cu ase-
menea chip, si obsteasca maica pravoslavnioilor crestini,
 117

sfAnta Biserica a Domnului vostru, vazand puss in lucrare

pocain0 voastra, se va milostivi qi va da iertare qi sloboze-
nie color ce an greqit qi dupe greqelile for an adus asupra-li
greutatile Infricoqatelor blastamuri ale ei. laza, de care
cumva (fereasca Dumnezeu) se vor arata pana '.n sfarqit
surzi titre cele de acum iubitoare de oameni glasuri ale
prea-puternicei Imparatii, nemulOmitori facandu-se qi ne-
cunoscatori titre Imparateasca facers de bine cea cu
multi dorire qi titre milostivi harazirea, cea mai presus
de toata nadejdea, nesimt;itori aratandu-se titre mu4imea
cea fare nurnar a neasamanatelor mili Imparateqti ce din
inceput qi pana acum an avut, nebagand in soma nici
bisericeqtile noastre povMuiri qi parinteqti sfatuiri, tintind
iaraqi cu dinadinsul tot la aceste porniri protivnice Dum-
nezeirii qi strains cu totul chipului creqtinesc, nelegiuirea
for pests grumazul lor, qi vor lua 1014 judecata qi osan-
dire. Pentru el nu vor scapa de drept pierzarea for de istov
ce li se pregateqte neaparat, qi nu va fi for Indurare sau
mantuire, nici trupeasca, nici .sutleteasca, ci rail cu in
vor suspina, qi se vor pierde de-odata.