FIŞĂ DE DOCUMENTARE - Populaţia, resursele naturale şi dezvoltarea lumii

contemporane
Odată cu progresul ştiinţific şi tehnologic, societatea omenească a intervenit brutal în echilibrele
dintre celelalte componente ale mediului. A apărut astfel o structură funcţională formată din om-natură-
economie, a cărei dinamică constituie o problemă fundamentală a lumii contemporane.
Populaţia, ca şi componentă a mediului a intensificat presiunea exercitată asupra elementelor
mediului, ca urmare a exploziei demografice şi exploziei urbane. Arii de concentrare umană deosebite sunt
cele din Asia de S (India) şi SE (Indonezia, Pen.Indochina, Indonezia) şi E (estul Chinei), Africa vestică şi
coasta atlantică a Braziliei, unde se remarcă presiuni imense asupra terenurilor agricole, apei, ecosistemelor
forestiere ş.a..
Resursele naturale au devenit o interfaţă dintre populaţie şi natură odată cu progresele tehnologiilor,
ajungând ca în prezent, prin nivelul atins de exploatarea lor (peste 3 mld de t de petrol, 2 mld t cărbune,
2000 mld mc de gaze naturale), să devină un factor de dezechilibru al geosistemului (încălzirea globală,
degradarea ecosistemelor, poluare). Totodată accesul la resurse a reprezentat cauza majorităţii conflictelor
de-a lungul timpului.
Dezvoltarea economică cu orice preţ a evidenţiat fragilitatea geosistemului prin epuizarea unor resurse,
precum cele de petrol (Pennsilvania, Subcarpaţii Moldovei ş.a.), de cărbuni, minereuri şi subminând însăşi
baza dezvoltării. Totodată resursele considerate inepuizabile, precum solurile, apele şi vegetaţia naturală au
fost degradate prin tehnologii agricole greşite şi activităţi industriale nedocumentate.

Evoluţii geodemografice contemporane, diferenţieri regionale

Populaţia lumii a cunoscut o creştere lentă până în secolul XIX şi rapidă după, astfel dacă pentru
primul miliard de locuitori (1802)au fost necesari 2 milioane de ani, pentru al II-lea 125 de ani (1927),
pentru al III-lea
34 de ani (1961), pentru al IV-lea 13 ani (1974), pentru al V-lea 13 (1987), pentru al VI-lea 12 (1999) şi 12
pentru al VII-lea (2011). Această creştere rapidă a fost denumită explozie demografică, iar sociologul
american Warren Thompson , analizând cauzele evoluţiei populaţiei a elaborat modelul „tranziţiei
demografice” în funcţie de dezvoltarea economică, care cuprinde următoarele stadii pentru statele
dezvoltate:
1. Stadiul echilibrului relativ(creştere lentă), specific societăţii agricole ( 10.000 î. H.- sec XVII), în care
datorită condiţiilor grele de trai impuse de insecuritatea alimentară, războaiele, bolile, determinau o
mortalitate ridicată chiar dacă natalitatea era de asemenea mare pentru acoperirea necesarului de forţă de
muncă în agricultură. Rezulta astfel o creştere lentă, chiar cu perioade de regres.
2. Stadiul exploziei demografice (creşterea agresivă), specific societăţii industriale, caracterizat prin
creşterea accelerată a natalităţii ca urmare a creşterii nivelului de trai şi cererii de forţă de muncă impusă de
apariţia şi dezvoltarea industriei, dar de scăderea mortalităţii ca urmare a progreselor medicinii prin apariţia
antibioticelor şi vaccinelor.
3. Tranziţia demografică (creşterea moderată), specifică societăţii post-industriale, în care mortalitatea se
stabilizează, însă natalitatea scade ca urmare a urbanizării. Multiplicarea populaţiei lumii a fost
de 7 ori din 1802 în prezent (de la 1 la 7 mld),însă populaţia urbană, în aceeaşi perioadă s-a multiplicat de
64 de ori şi odată cu modul de viaţă urban a scăzut şi numărul de copii din familie prin dispariţia motivului
unui număr mare de „braţe de lucru pentru câmp”, dar şi prin implicarea femeii în activităţi economice.
4. Echilibrul relativ (creştere lentă sau stagnare) specifică statelor dezvoltate, în care natalitatea scade
ajungând aproape de valorile mortalităţii.
5. Declinul demogarfic, specific statelor industrializate, sau societăţii informaţionale, unde sporul natural a
devenit negativ pe fondul îmbătrânirii populaţiei.
În prezent se remarcă o asimetrie demografică a lumii, astfel „Lumea Sudică” reprezentată de
America Latină, Africa, Asia de Sud se află în stadiul exploziei demografice specific societăţii agro-
industriale cu populaţie tânără. Ţările „Lumii Nordice”, adică ţările industrializate se află în stadiile 4-5 cu o
populaţie îmbătrânită cu un uşor echilibru datorat comportamentului demografic al emigranţilor.
Consecinţele acestei asimetrii sunt: fluxurile migratorii dinspre”Lumea Sudică” (colonii) spre „Lumea
„Nordică”;
asimetria forţei de muncă (emigranţii tineri în angajaţi în domenii indezirabile îar populaţia autohtonă
îmbătrânită
în domenii de vârf); asimetria pieţei(în ţările nordice serviciile destinate copiilor sunt scumpe iar pentru cei
vârstnici ieftine). China se confruntă cu o politică antinatalistă (copilul unic), iar aceasta adus la reducerea
ritmului de creştere demografică.
 FIŞĂ DE LUCRU
POPULAŢIA, RESURSELE NATURALE ŞI DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
I. Structura funcţională om-natură-economie a devenit o problemă fundamentală a omenirii, datorită rolului:
Populaţiei prin marile concentrări din……………………………………………………………………
…………………………., care exercită presiuni
asupra………………………………………………………
Resursele naturale prin cantităţile extrem de mari exploatate, ex……………………………………………
cu
efecte ……………………………………………………………………………………………
Dezvoltarea economică cu orice preţ care adesea a dus la
subminarea……………………………………………
, iar consecinţa a fost ……………………………………………………
II. Evoluţii geodemografice contemporane, diferenţieri regionale
Definiţi explozia demografică a populaţiei lumii şi aduceţi un argument…………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………….
III. Analizaţi graficul de mai jos care prezintă tranziţiile demografice ale populaţiei Terrei şi precizaţi:
Stadiul IV
‰ Stadiul I Stadiul II Stadiul III Echilibru relativ Stadiul V
Echilibru relativ Explozia Tranziţia demografică (Creştere lentă/ Declin demografic
demografică Creştere moderată Stagnare)

40

35

30

25

20

15

10
Societatea agricolă Societatea Societatea serviciilor/ postindustrială
industrială Societatea informaţională

Natalitate Mortalitate

1. Pentru stadiul I denumirea……………………………………., activitatea de bază…………………..

Valoarea natalităţii cu aproximaţie…… ‰ şi a mortalităţii…….‰. Cauzele mortalităţii mari………
2. Pentru stadiul II denumirea……………………………………………, activitatea de bază………….
Valoarea la sfârşitul stadiului a natalităţii……..‰ şi a mortalităţii………‰, şi valoarea sporului
natural ‰……………… Cauzele mortalităţii reduse…………………………………
3. Pentru stadiul III denumirea……………………………………………, activitatea de bază…………
Valoarea la sfârşitul stadiului a natalităţii……..‰ şi a mortalităţii………‰, şi valoarea sporului
natural ‰……………… Cauzele natalităţii reduse……………………………………………………
4. Pentru stadiul IV denumirea……………………………………………, activitatea de bază…………
Valoarea maximă a natalităţii în acest stadiu………‰
5. Pentru stadiul V denumirea……………………………………………, activitatea de bază………….
……………………………. Tipul de spor natural evidenţiat de grafic……………………. şi cauza..
………………………………………………………………….
II. Şi din punctul de vedere al tranziţiei demografice, omenirea în prezent este dipolară:
Statele dezvoltate din emisfera nordică se află în stadiul………………………………………………..,
în timp ce statele în dezvoltare din „lumea sudică” în stadiul……………………………………..
Consecinţele acestei asimetrii sunt:………………………………………………………………………