Studiu comparativ privind utilizarea Internetului în rândul

copiilor şi părinţilor

Cercetarea desfăşurată în cadrul programului european Virtual Stages Against Violence este una comparativă
și a fost realizată în cele patru ţări europene implicate în proiect: Austria, Germania, Italia și România.
Principalul obiectiv al acestui studiu a vizat identificarea activităţilor şi comportamentelor adoptate de către
adolescenţi pe Internet, atât în termeni de riscuri cât și oportunităţi. În același timp, atenţia a fost îndreptată și
către părinţi şi profesori și a rolului pe care aceștia îl au în determinarea activităţilor online ale copiilor.

La studiu au participat 377 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani, 528 de părinţi şi 178 de
profesori ai adolescenţilor participanţi la studiu.

Profilul tânărului cybernaut

Cercetarea demonstrează că 87,3% dintre adolescenţii chestionaţi folosesc zilnic Internetul, 7,3% dintre
aceştia o dată sau de două ori pe săptămână şi doar 2,7 o dată, de două ori pe lună sau mai rar.

În medie, timpul petrecut de adolescenţi pe Internet zilnic este de 2 – 3 ore. Această valoare crește până la 3 –
4 ore pentru zilele de vacanţă. Timpul petrecut online poate ajunge până la 7 ore pentru copiii români, ei
petrecând aproape dublu faţă de copiii din Italia, Austria sau Germania.

Activitatea cea mai des întreprinsă online de către adolescenţii intervievaţi este ”vizitarea unei reţele de
socializare”: 73,7% din întregul eşantion face acest lucru zilnic sau aproape zilnic. Acest procent crește la
80,3% pentru germani și la 84,0% pentru italieni, scăzând la 67,0% pentru austrieci și la 65,0% pentru români.
Dacă ar fi să facem o listă a celor trei cele mai des întrepinse activităţi (zilnic sau aproape zilnic) în fiecare ţară
(vezi Tabelul 1), observăm că, în ciuda diferenţelor minore de la o ţară la alta, pe lângă vizitarea unei reţele de
socializare, o altă activitate frecventă este ”vizionarea de clipuri video”, împreună cu ”utilizarea mesageriei
instante” și ”citirea/vizionarea de știri”.

Tabelul 1 – Cele mai frecvente activităţi online

Austria Germania Italia România

Vizitarea unei reţele de Vizitarea unei reţele de Vizitarea unei reţele de Vizionarea de clipuri
socializare (67,0%) socializare (80,3%) socializare (84,0%) video (82,0%)
Vizionarea de clipuri Utilizarea mesageriei Vizionarea de clipuri Utilizarea mesageriei
video (62,0%) instante (47,4%) video (61,0%) instante (72,0%)
Citirea,/vizionarea de Vizionarea de clipuri Utilizarea mesageriei Vizitarea unei reţele de
știri (41,0%) video (46,8%) instante (59,0%) socializare (65,0%)

Organizaţia Salvaţi Copiii
Intr. Ştefan Furtună 3, Sector 1
010899, Bucureşti, România
Înregistrată la Jud. sect. 1
Dosar nr. 1334/ PJ/ 1990
Tel.: +4021 316 61 76
Mobil: +40744 36 09 15
Fax: +4021 312 44 86
rosc@salvaticopiii.ro
www.salvaticopiii.ro
Asociaţie de utilitate publică prin H.G. 2262/ 2004
Operator de date cu caracter personal nr. 16481
Membru al Save the Children International
www.savethechildren.net
În ceea ce privește informaţiile personale, 80,0% dintre respondenţi își dau date ca vârsta, școala la care
învaţă, numele de familie, poze, în timp ce un procent mai mic își face publică adresa sau numărul de
telefon. În schimb, 22,7% dintre adolescenţii români intervievaţi își fac publică adresa, comparativ cu
14,7% dintre italieni, 6,0% dintre austrieci și 4,8% dintre germani. Același lucru se întâmplă și cu numărul de
telefon, 15,9% dintre românii intervievaţi făcându-l public în comparaţie cu 11,6% dintre italieni, 4,8%
dintre austrieci și germani.

Ca o confirmare suplimentară a lipsei de precauţie a românilor stau procentele privind contactele pe care cei
mici le au pe Internet: 26,7% dintre copii spun că intră în contact cu persoane necunoscute și 47,7% au
contact cu persoane pe care nu le cunosc personal dar care sunt cunoştinţe ale unor persoane pe care le ştiu
personal. Dimpotrivă, majoritatea respondenţilor din celelalte ţări declară că preferă să aibă contact cu persoane
pe care le-au întâlnit mai întâi în viaţa reală (46,0% dintre respondenţii germani, 57,6% dintre cei austrieci și
60,2% dintre cei italieni).

Tabelul 2 – Contact cu alte persoane pe o rețea de socializare

Persoane
necunoscute care
Persoane pe care sunt rude sau Persoane străine Total
le-au cunoscut în prieteni ai unor întâlnite online
persoană prieteni
Austria
57,6% 34,1% 8,2% 100,0%
Germania
46,0% 40,0% 14,0% 100,0%
Italia
60,2% 34,4% 5,4% 100,0%
România
25,6% 47,7% 26,7% 100,0%
Total
47,8% 38,9% 13,4% 100,0%

În ceea ce privește reţelele de socializare, 88,1% dintre toţi copiii chestionaţi au un profil pe o reţea de
socializare, acest procent crescând pentru copiii români la 90,0%. Dacă privim particularităţile care ţin de
profilurile adolescenţilor pe reţele de socializare putem observa că:
 În România 40,9% au un profil privat şi 38,6% unul public.
 În Germania 14,3% au un profil privat și 52,4% public.
 În Italia 63,4% au un profil privat și 11,8% unul public.
 În Austria 73,5% au un profil privat și 8,4% unul public.

Organizaţia Salvaţi Copiii
Intr. Ştefan Furtună 3, Sector 1
010899, Bucureşti, România
Înregistrată la Jud. sect. 1
Dosar nr. 1334/ PJ/ 1990
Tel.: +4021 316 61 76
Mobil: +40744 36 09 15
Fax: +4021 312 44 86
rosc@salvaticopiii.ro
www.salvaticopiii.ro
Asociaţie de utilitate publică prin H.G. 2262/ 2004
Operator de date cu caracter personal nr. 16481
Membru al Save the Children International
www.savethechildren.net
 Riscuri întâlnite pe Internet

Chestionarul aplicat respondenţilor a încercat să arunce o privire și asupra riscurilor la care se expun
adolescenţii online. Cyberbullying-ul nu este foarte des întâlnit de tinerii respondenţi din celelalte trei ţări
europene:
 Mai puţin de 12% dintre austrieci și germani îl menţionează
 Italienii se găsesc mai des în situaţia de a primi sau trimite mesaje ofensatoare (respectiv, 24,7% și
16,5%)
 Românii au cele mai ridicate procente ale hărţuirii online, peste 38% dintre copiii
chestionaţi au trăit situaţii neplăcute pe Internet

În ceea ce privește primirea sau trimiterea de mesaje sexuale, aproape jumătate dintre adolescenţii austrieci
au fost implicaţi în astfel de activităţi, acest procent scade la 35,6% în cazul italienilor, dar crește îngrijorător
în rândul respondenţilor români până la 71,0%
Vizitarea websiturilor nesigure este o activitate rară pentru austrieci (procente cuprinse între 5% și 12%), în
timp ce în alte ţări aceasta este mult mai frecventă:
 20,2% dintre adolescenţii italieni intervievaţi au vizitat websituri unde se discuta despre anorexie și
bulimie
 21,9% dintre adolescenţii germani intervievaţi au vizitat websituri unde oamenii povesteau despre
experienţele lor legate de droguri
 28,7% dintre românii intervievaţi și 31,6% dintre italieni au vizitat websituri cu conţinut rasist
Tabelul 3 – Riscuri pe internet (% din răspunsuri Da)

Austria Germania Italia România

Am primit mesaje ofensatoare 11,0% 11,8% 24,7% 38,0%
Cyberbullying

Mesaje sau poze urâte și dureroase cu mine sau despre mine au

12,0% 10,5% 16,5% 18,0%
fost circulate pe Internet
Am fost exclus dintr-un grup sau o activitate pe Internet 11,0% 2,7% 12,4% 14,0%
Am fost ameninţat pe Internet 9,0% 4,0% 8,3% 20,0%
Mi s-au întâmplat alte lucruri urâte sau dureroase pe Internet 11,0% 9,3% 9,4% 28,0%
Am primit mesaje sau imagini sexuale 52,0% 50,0% 35,6% 71,0%
Mi-am căutat noi prieteni pe Internet 35,0% 68,6% 68,7% 73,5%
Comportamen

Am dat informaţii personale străinilor pe Internet 30,0% 25,4% 22,2% 18,4%

t riscant

Am adăugat persoane străine la lista mea de prieteni 49,0% 66,7% 46,5% 70,4%
M-am dat drept altcineva pe Internet 16,0% 12,5% 18,4% 16,3%

Am trimis o poza sau un clip cu mine unuei persoane necunoscute 14,0% 30,1% 12,0% 32,0%
Am vizitat websituri unde oamenii discută despre moduri de a-și
7,0% 13,5% 8,5% 13,6%
Vizitarea de websituri

provoca rău fizic

Am vizitat websituri unde oamenii discută despre moduri de a
5,0% 6,8% 6,4% 13,8%
comite suicid
nesigure

Am vizitat websituri unde oamenii discută despre moduri de a fi

6,0% 17,6% 20,2% 13,6%
foarte slab (cum ar fi anorexia sau bulimia )
Am vizitat websituri unde oamenii schimbă mesaje pline de
12,0% 17,6% 31,6% 28,7%
urăcare atacă anumite grupuri sau tipuri de persoane
Am vizitat websituri unde oamenii discută despre experienţe legate
4,0% 21,9% 16,8% 16,1%
de droguri

Organizaţia Salvaţi Copiii Tel.: +4021 316 61 76 Asociaţie de utilitate publică prin H.G. 2262/ 2004
Intr. Ştefan Furtună 3, Sector 1 Mobil: +40744 36 09 15 Operator de date cu caracter personal nr. 16481
010899, Bucureşti, România Fax: +4021 312 44 86 Membru al Save the Children International
Înregistrată la Jud. sect. 1 rosc@salvaticopiii.ro www.savethechildren.net
Dosar nr. 1334/ PJ/ 1990 www.salvaticopiii.ro
Nu în ultimul rând, chestionarul a inclus o serie de întrebări privind riscurile din punct de vedere psihologic,
observând comportamentele care au potenţial de a deveni ”patologice”. Rezultatele arată că:
 Un număr mic de respondenţi au sărit peste mese sau somn pentru a naviga online (de la 22,1% la 30%)
 Mai mult de 60% dintre respondenţi au declarat că sunt enervaţi de posibilitatea de a nu avea acces la
Internet.
 Mulţi dintre respondenţi au declarat că se surprind uneori navigând pe Internet fără un scop precis:
80,8% dintre respondenţii români, 65,3% pentru germani, 61,0% pentru italieni și 47,0% pentru
austrieci
 Destul de des întâlnită este obișnuinţa de a devota timp Internetului în defavoarea altor activităţi, cum
ar fi temele pentru școală și timpul petrecut cu prietenii sau familia.
 Un număr de respondenţi spun că au încercat fără succes să petreacă mai puţin timp online.

Tabelul 4 – Comportamente cu potenţial patologic (% din răspunsuri Da)

Austria Germania Italia România

Nu am mâncat sau dormit destul din cauza Internetului 25,0% 22,1% 22,7% 30,0%
M-am simţit deranjat de faptul că nu am acces la Internet 66,0% 60,5% 67,7% 65,0%
M-am surprins că navigam deși nu eram cu adevărat
47,0% 65,3% 61,0% 80,8%
interesat
Mi-am petrecut timp mai puţin cu familia, prietenii sau
46,0% 60,8% 45,0% 52,0%
făcând teme pentru a sta pe Internet
Am încercat fără a avea success să petrec mai puţin timp pe
37,0% 36,0% 36,0% 45,9%
Internet

Strategiile părinţilor români cu privire la educaţia în domeniul tehnologic

O altă dimensiune relevantă a studiului a fost intervievarea părinţilor cu privire la utilizarea Internetului și rolul
pe care aceștia îl joacă în cadrul familiei.

S-a observat că discuţiile cu privire la activităţile întreprinse de copiii pe Internet este o practică des întâlnită în
familiile austriecilor, italienilor și a germanilor, dar mai puţin prezentă în familiile din România. Părinţii
români folosesc mai rar Internetul și sunt mai puţin pregătiţi în a-şi ajuta copiii atunci când aceștia nu
se descurcă pe Internet. Totodată, ei sunt mai reticenţi în a-și ajuta sau în a vorbi cu copiii lor atunci când
aceștia se confruntă cu o situaţie supărătoare pe internet. Doar 44,2% dintre părinţii români intervievaţi
acordă sprijin copiilor comparativ cu 82,4% dintre părinţii austrieci, 50,6% dintre cei germani și 57,4% dintre
cei italieni.

În plus, se observă o tendinţă a părinţilor români de a folosi cenzura și limitarea accesului copiilor la Internet ca
o formă de control parental. Atragem atenţia aici asupra faptului că blocarea accesului la Internet în scopuri de
protecţie a copilului poate duce și la limitarea oportunităţilor oferite, dovedindu-se deseori o metodă
ineficientă.
Organizaţia Salvaţi Copiii Tel.: +4021 316 61 76 Asociaţie de utilitate publică prin H.G. 2262/ 2004
Intr. Ştefan Furtună 3, Sector 1 Mobil: +40744 36 09 15 Operator de date cu caracter personal nr. 16481
010899, Bucureşti, România Fax: +4021 312 44 86 Membru al Save the Children International
Înregistrată la Jud. sect. 1 rosc@salvaticopiii.ro www.savethechildren.net
Dosar nr. 1334/ PJ/ 1990 www.salvaticopiii.ro