ICS 93.080.

20

I STANDARD ROMAN
SR667
lanuarie 2001
lndice de clasificare G 71

AGREGATE NATURALE $1 PIATRA PRELUCRATA

PENTRU LUCRARI DE DRUMURI
Conditii tehnice de calitate
'

Natural aggregates and worked stone for roads

Quality tehnical requirements

Agn3gats naturals et pierre ebousinee pour travaux routiers

Conditions techniques de qualite

Aprobat de Pre~edintele ASRO Ia 19 decembrie 2000

APROBARE
I Tnlocuie~te SR 667:1997

CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard nu exista nici un standard

international sau european care sa se refere Ia acela~i subiect

On the date of this standard approval, there is no International or

European Standard dealing with the same subject

A Ia dated'approbation de Ia presente norme il n'existe pas de

Norme lnternationale ou Europeenne traitant du meme sujet

DESCRIPTOR! TIT I.Agregat natural, piatra prelucrata, drum, conditie, calitate

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)

I
I

©ASRO
•
Adresa po§tala: str. Mendeleev 21-25, 70168, Bucure§ti
Direqia generala: Tel.+ 401 211 32 96; Fax+ 40 1 210 08 33
Directia Standardizare: Tel.+ 40 1 310 43 08 sau + 40 1 310 43 09, Fax+ 40 1 315 58 70
Reproducerea sau utilizarea integra Ia sau pa!1iala a prezentului standard in orice publicatii !?i prin orice procedeu
(electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exista acordul scris al ASRO.

Ref.: SR 667: 2001 Editia 1

PREAMBUL
Prezentul standard reprezinta revizuirea SR 667:1997 "Agregate naturale §i piatra prelucrata pentru lucrari
de drumuri. Condi(ii tehnice generale de ca/itate'; pe care il inlocuie~te.

Standardul a fost elaborat initial in anul1949 ~i a fost revizuit in anii 1951, 1961, 1969, 1984,1990 ~i 1997.
Revizuirea SR 667:1997 s-a impus cu prioritate avand in vedere urmatoarele:
a) aparitia ~i adoptarea in perioada scursa de Ia precedenta revizuire a primelor standarde europene
pentru agregate privind incercarile pentru determinarea caracteristicilor generale, a caracteristicilor
geometrice ~i a caracteristicilor mecanice ~i anume:
- SR EN 932, incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor
Partea 1 - Metode de e~antionare
Partea 3 - Procedura ~i terminologie pentru descrierea petrografica simplificata
- SR EN 933, incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor
Partea 2 -Analiza granulometrica. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor
- SR EN 1097, Tncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ~i fizice ale agregatelor
Partea 1 - Determinarea rezistentei ia uzura (micro-Deval)
b) aparitia ~i implementarea Legii nr. 10/95 privind calitatea in constructii, care impune un program
special privind coritrolul calitatii agregatelor utilizate in constructii prin certificarea calitatii agregatelor _...,_
livrate de producator; ~

c) lucrarile de reabilitare a drumurilor nationale care se fac sub consultanta care a impus un control
strict al calitatii lucrarilor executate ~i care au scos in evidenta unele neconcordante privind calitatea
agregatelor.

Revizuirea SR 667:1997 consta in principal din:

a) introducerea unor noi metode de incercare, cu valorile corespunzatoare de admisibilitate cum sunt:
- rezistenta Ia uzura (micro-Deval);
- rezistenta Ia sfaramare prin compresiune;
- rezistenta Ia actiunea repetata a Na2S04 (5 cicluri) care inlocuie~te determinarea rezistentei Ia
inghet-
dezghet;
- gradul de spargere, in cazul utilizarii unor cribluri provenite din roci detritice;
- determinarea rezistentei Ia ~lefuire (CPA).
b) revizuirea valorilor de admisibilitate pentru:
- uzura Los Angeles in cazul criblurilor utilizate Ia autostrazi ~i drumuri cu trafic intens ~i mediu;
- introducerea valorii de admisibilitate pentru continutul in argila a criblurilor - valoarea de albastru "'
(VA). ........,
c) introducerea unor noi agregate- piatra sparta ~i cribluri, realizate prin prelucrarea mecanica a rocilor
detritice;
d) corelarea SR 667:1997 cu standardele in vigoare, inclusiv cu standardele europene adoptate;
e) corectarea unor gre~eli de termen, notatii, etc.
La baza revizuirii SR 667:1997 au stat:
- observatiile ~i sugestiile facute de principalii factori interesati, prezentate in sinteza observatiilor;
- studiile efectuate de catre INCERTRANS in cadrul lucrarilor de certificare a calitatii agregatelor
prod use
de principalele balastiere ~i cariere din tara noastra, producatoare de agregate naturale pentru
lucrarile de drumuri;
- standardele europene adoptate referitoare Ia agregate;
- observatiile ~i incercarile efectuate pe teren in cadrul lucrarilor de reabilitare.
Corespondente cu alte standarde nationale:
- Standardul francez NF P18- 575:1990, Agregate- Masurarea coeficientului de polisaj accelerat al
granulelor, pentru care nu exista standard roman corespunzator, se utilizeaza impreuna cu prezentul
standard.
 SA 667

1 GENERALITATI
'
1.1 Obiect $i domeniu de aplicare
Prezentul standard se refer~ Ia conditiile tehnice de calitate pentru produsele de piatr~ natural~. agregate ~i
piatr~ prelucrat~. obtinute prin extragerea ~i prelucrarea rocilor, utilizate Ia lucrari de drumuri.

1.2 Claslflcare
1.2.1 Clasificarea produselor de piatra naturala

Produsele de piatr~ natural~ utilizate Ia lucr~rile de drumuri se clasifica Tn functie de tehnologia de prelucrare
a rocii astfel:

agregate naturale sf~rAmate artificial;

piatr~ prelucrat~

1.2.1.1 Ag regatele naturale sfarimate artificial:

piatr~ brut~ cu dimensiuni >80 mm;

piat~ spart~ mare cu dimensiuni cuprinse intre (40 ... 80) mm;
piatr~ spart~ (split) cu dimensiuni cuprinse fntre (8 .. .40) mm;

savur~ cu dimensiuni cuprinse intre [0 ... 8 (16)] mm;

criblur~ cu dimensiuni cuprinse Tntre (4 ... 25) mm;
nisip de concasare cu dimensiuni cuprinse intra (0 ... 4) mm.

1.2.1.2 Platra prelucratl:

pavele;
calupuri;
bordur~;
borne.

1.2.2 Claslflcarea rocilor

Rocile utilizate Ia obtinerea produselor de piatr~ naturala se clasifica in cinci clase A, B, C, D ~~ E in funclie
de principalele caracteristici fizico-mecanice intrinseci ale acestora:

porozitatea aparent~ Ia presiune normal~;

rezistenta Ia compresiune in stare uscat~;
uzura cu matina tip Los Angeles;
rezisten1a Ia sfarAmare prin compresiune Tn stare usca~;
rezistenta Ia inghet-dezghet .

1.3 Terminologie, defini~ii, notatii

1.3.1 Conform STAS 403211 tl STAS 5089.

1.3.2 Sortul elementar (dmln. - dmaxJ reprezinta agregatele care Ia cernere raman Tntre doua site sau ciururi
consecutive din seria indicata Tn tabelul 1.

1.3.3 Sortul (dmln. - dmax.) reprezin~ agregatul ob~nut in cadrul opera~ei de sortare, continand unul sau
mai multe sorturi elementare succesive.

1
SA 667

1.3.4 Sortul se noteaza cu dimensiunea sitei sau ciurului pe care agregatul r~mane integral (dm 1n.)
separat~ cu o liniut~ de eel al sitei sau ciurului prin care agregatul trece integral (dmax.). (De exemplu, sort 4-
8;
sort 8 -16).

in cazul cand dm1n. este mai mic de 1 mm sortul se nume~te 0- dmax. (De exemplu, sort 0 -4; sort 0 -16).

1.3.5 Piatra brut~. produs natural obtinut prin sf~ramarea rocilor, cu dimensiuni mai mari de 80 mm.

1.3.6 Piatr~ spart~ mare, agregat natural obtinut prin concasarea simpl~ a rocilor ~i selectionarea in
sorturile
40-63 ~i 63- 80.

1.3.7 Piatra sparta (split) agregat natural obtinut prin concasare simp!~ a rocilor ~i selecti6nat in sorturile
8-16, 16-25 ~i 25-40.

1.3.8 Savura, agregat natural obtinut prin concasare simpl~ a rocilor ~i seleqionat in sorturile 0 - 8 sau
0-16, folosit de regul~ ca material de imp~nare Ia executarea macadamului.

1.3.9 Criblura, agregat natural al~tuit din granure de forma poliedri~. obtinut prin concasarea, granularea
~i
selectionarea in sorturile 4- 8; 8- 16 ~i 16- 25 pentru mixturi bituminoase ~i betoane ~i Tn sorturile 4- 6;
6-10 ~i 10- 14 pentru tratamente bituminoase.

1.3.10 Nisip de concasare, agregat natural sfaramat artificial cu dimensiuni cuprinse intre (0 ... 4) mm.

1.3.11 Bordur~. bloc prismatic de piatra cioplita sau de beton, utilizat Ia Tncadrarea unor anumite tipuri de
imbrac~minti sau a trotuarelor.

1.3.12 ·Pavele, blocuri prismatice obtinute prin cioplirea pietrei brute.

1.3.13 Calupuri, blocuri cubice obtinute prin cioplirea pietrei brute.

1.4 Referinte
STAS 662-89, Lucr~ri de drumuri. Agregate naturale de balastier~

STAS 730-89,
SA EN 932-1:1998,
SA EN 932-3:1998,
Agregate naturale pentru lucrari de ~i ferate ~i drumuri. Metode de incercare
incercari pentru determinarea caracteristicilor generate ale agregatelor. Partes 1: -
Metode de e~antionare
incer~ri pentru determinarea caracteristicilor generate ale agregatelor. Partea 3: -
Procedur~ ~i terminologie pentru descrierea petrografica simplificata

SA EN 933-2:1998, incercari pentru determinarea caracteristlcilor geometrice ale agregatelor. Partea 2:

-Analiza granulometri~. Site de control, dimensiunile nominate ale ochiurilor
SA EN 1097-1:1998, lncerc~ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice 'i fizice ale agregatelor.
Partea 1: - Determinarea rezistentei Ia uzur~ (micro~Deval)
STAS 4032/1-90, Lucr~ri de drumuri. Terminologie
STAS 4606-80, Agregate naturale grele pentru mortare $i betoane cu lianti minerali. Metode de
lncercare
STAS 5089-71, Produse din piatra naturala pentru constructii. Terminologie
STAS 5090-83, Pietre naturale pentru constructii. Clasificare
STAS 6200/4-81, Piatr~ naturaJa pentru constructii. Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor
petrografice, mineralogice 'i a compozitiei chimice
STAS 6200/5-91, Pietre naturale pentru construc;tii. Determinarea rezistentei Ia compresiune ~i
calculul coeficientilor de inmuiere
STAS 6200/9-92, Pietre naturale fasonate. Determinarea rezistentei Ia uzur~ prin frecare pe cale
uscat~

2
 SA 667

STAS 6200/13-80, Pietre naturale pentru constructii. Determinarea compactit~tii, porozit~tii !?i a
coeficientului de saturatie

STAS 6200/15-83, Piatr~ natural~ pentru constructii. Determinarea compo~rii Ia Tnghet-dezghet

STAS 9110-87, Pietre naturale prelucrate pentru constructii. Reguli !ii metode de verificarea caiMtii

NF P18- 575 Decembre 1990 ,Granulats .- Mesure du coefficient de polissage accelere des
gravillons

2 CONDITII
, TEHNICE DE CALITATE
2.1 Generalititi,
2.1.1 Conditiile tehnice de calitate ale agregatetor naturale utilizate Ia lucr~rile de drumuri sau str~zi sunt
functie de clasa tehni~ a drumului sau categoria strazii §i de pozi~a stratului Tn componenta c~ruia intr~
agregatul, Tn structura rutier~.

2.1.2 Sitele !ii ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozi~tii agregatelor naturale au
ochiuri p~trate, conform SA EN 933-2.

2.1.3 Setul de site §i ciururi cu ochiuri p~trate, conform SA EN 933-1, trebuie s~ includ~. Tn functie de
dimensiunile produsului, urm~toarele dimensiuni nominale: 0,063 mm, 0,125 mm, 0,250 mm, 0,500 mm,
1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 31,5 mm, 63 mm !ii 125 mm.

2.1.4 Pentru incerc~ri specifice, care necesit~ alte dimenaiuni ale ochiurilor, acestea trebui.e s~ fie cele
prezentate in tabelul 1.

Tabelul1
Dimensiunea laturilor ochiul'ifor ...... mm
0063 - -
0080 1 00 12 50
0100 1,25 14,00 *
0125 1,60 16,00
0160 200 18 00 *
0200 3,15 20,00
0,250 400 2500
0 315 500 31 50
0,400 630 4000
0500 8,00 5000
0630 10 00 6300
0800 - 8000
- - 125,00
* Dimensiuni suplimentare Tn raport cu seria normal~ R2o

2.1.5 in cazul utiliz~rii ciururilor cu ochiuri rotunde, trecerea de Ia ciururi cu ochiuri p~trate se face cu
relatia:
d, =d, · 1,25 sau d,.d, · 0,80

2.1.6 Sorturile care fac referire Ia dimensiunea ochiului rotund, vor avea un caracter tranzitoriu cu un
termen de gratie de 2 ani de Ia intrarea Tn vigoare a prezentului standard, urmand ca dup~ aceast~ perioad~
s~ se treac~ Ia sitele cu dimensiunea ochiurilor p~trate.

3
SR 667

2.2 Natura ti caracteristici petrografice-mineralogice

2.2.1 Natura ~i caracteristicile petrograflce-mineralogice trebuie sA fie conform SR EN 932-3 ~i
STAS 6200/4-81.

2.2.2 Produsele de piatra naturala folosite Ia lucrarile de drumuri trebuie sa provina din:

roci magmatice (granite, granodiorite, riolite, dacite, trahite, diorite, andezite, gabbrouri, bazalte,
diabaze, dolerite, melafire);
roci metamorfice (gnaise, amfibolite, cuartite, calcare Ji dolomite cristaline);
roci sedimentare (calcare, dolomite Ji roci detritice ca: gresii, conglomerate, brecii, etc.).

2.2.3 Rocile trebuie sa fie:

omogene in ceea ce prive,te structura Ji compozitia petrograflcA-mineralogica;

tara urme vizibile de degradare flzica sau chimica;
lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile;
fara silice microcristalina sau amorfA, care sa reactioneze cu alcaliile din cimenturi (in cazul in
care sunt utilizate Tn prezenta cimenturilor).

2.2.4 Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un continut de granule constituite din roci alterate, moi,
friabile, poroase 'i vacuolare mai mare de:

10% in cazul pietrei sparte;

5% in cazul criblurilor.

2.2.5 Determinarea continutului de granule alterate, moi, friabile;··poroase Ji vacuolare se face vizual de
catre un specialist prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocA alterate, moi, friabile, poroase
~i vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie sa
depA§easca procentele mai sus mentionate din
masa agregatului, fermata din minimum 150 granule pentru fiecare sort gral'lular fn parte.

2.3 Caracteristlci fizlco-mecanice ale rocii de provenie~

2.3.1 Rocile utilizate pentru obtinerea produselor din piatra natur~la clasificate in functie de caracteristicile
intrinseci ale acestora, folosite Ia lucrari de drumuri, trebuie sa se Tncadreze ln erase, conform tabelului 2.

Tabe!ul2
Clasa rocii Metode de
Caracteristica A 8 c D E determinare
Conditii de admlltbilitate
Porozitate aparenta Ia presiune normala, % 1 3 5 8 10 STAS 6200113
max.
Rezistenta Ia compresiune, in stare uscatii, 160 140 120 100 80 STAS 6200/5
N/mm2 min.
Uzura cu masina tip Los Anaeles % max. 16 18 22 25 '30 STAS730
Rezistenta Ia sfiiramare prin compresiune in
stare uscatii, %, min. 70 67 65 60 50 STAS 730
Rezistenta Ia inghet-dezghet:
- coeficient de gelivitate (J.1,2s), %, max. 3 STAS 730
- sensibilitate Ia inghet (TJcJ25 ), %, max. 25

2.3.2 Uzura cu maJina tip Los Angeles Ji rezistenta Ia sfar~mare prin compresiune in stare uscata se
determina pe piatra sparta sort 40 - 63.

2.3.3 in cazul rocilor care nu respecta toate conditiile din tabel, class rocii este determinata de porozitatea
aparenta sau de uzura cu maJina tip Los Angeles, hotaratoare filnd cea care indicA clasa inferioara.

2.3.4 Rocile care nu respecta conditiile de admisibilitate pentru rezistenta Ia Tnghet-dezghet nu trebuie
utilizate Ia lucrari de drumuri.

4
 SR 667

2.3.5 Clasa minim~ a rocii din care se obtin produsele de piatr~ natural~ in functie de domeniul de aplicare
§i clasa tehni~ a drumului sau categoria tehni~ a strlzii este conform tabelului ·3.

Tabelul3
c• tehnica a drumului
I II Ill IV v
foarte intens mediu red us foarte
Oenumirea materialului ~i destinatia lui intens drum drum drum red us
autostrAzi 4 benzi 2 benzi 2 benzi drum
2 benzi
Categoria strAzil
I II Ill IV
Piatri brutA pentru:
- ~euri anrocamente· E
- strat de fundatie din blocaje· . E
- Qavaj pentru drumurl, stnlzi $i anrocamente . 0
PiatrA spartA mare (sort 63-80) pentru:
• strat de fundatie. 0
Piatri spartA mare (sort 40-63) pentru:
• strat de bazA din macadam c 0 E
• strat de bazi din macadam penetrat drum . c 0 -
stradA c 0 -
- strat de bazA din macadam semipenetrat - c
c
- -
-
- imbrAcAminte din macadam penetrat - B c -
- B c
- imbriicAminte din macadam semipenetrat - c
..... - c
PiatrA spartA (split) sort 8-16, 16-25 (31), 25-40
pentru:
- strat de fundatie 0 E
- strat de bazA din macadam TmpAnat cu split
bltumat, macadam penetrat, macadam c 0 E
semlpenetrat, agregate naturale stabilizate cu lianti
hidraullci sau puzzotanlci
- piatrl spartA adaoa, sort 25-40 pentru
TmbricAminte din beton de cirnent strat de c
rezistentA
,1
SavurA (sort 0-8 0-16) pentru:
- strat de fundatie 0 E
- strat de bazi c 0
- imbricAminte din macadam penetrat §i - c
semipenetrat
CriblurA pentru:
- strat de bazi din mixturi bituminoase B c
- strat de bazi din macadam penetrat §I
semir:>enetrat B c
- imbrAciminte din beton de ciment A B c
• imbri~minfe din macadam penetrat fi . B c
semjpp~etrat
- Tmb'rl0ltn1trte bituminoael A B c
- tratamenfelbitUmlnMse A B c
- strat>bitumii:lo& fOarte subtire Ia rece - B c
Nlsl~:de'co · B c 0 E
Pavele §I caltipuri pentru:
• Pavaje de ayeJe normale abnorme $i calupuri B
Borduri pentru:
- trotu.are A 8
- incadrarea Tmbrlclmintilor B c
NOTE:
1·- Criblura proven itA din calcare cristaline poate fi utilizatA Ia execu~a Tmbriclmintilor din beton de ciment pentru drumuri locale sau de
exploatare l}i straturi de rezistentA Ia celelalte categorii de cfrumuri, conform reglementArilor tehnice Tn vigoare.
2 • Criblura provenitA din calcare cristaline nu se folosette Ia tratamente bituminoase 1}1 TmbrAcAminti bituminoase pentru drumuri
publica.

5
SR 667

2.4 Caracteristici geometrice 'i ftzico-mecanice ale produselor naturale

2.4.1 Piatri bruti

2.4.1.1 Piatra brutA pentru incadrarea imbrAcamintilor, pereuri ~i straturi de fundatie din blocaje trebuie sA
fie conform tabelului 4.

Tabelul4
Caracteristica Condi~i de admisibilitate
Forma neregulatA, apropiata de un trunchi de
piramidA sau de o panA
,•
TnAitimea mm 140... 180
Dimensiunile bazei, mm
-lungimea egaiA sau mai mare ca inAitimea
-IAtimea 80 ... 150
PiatrA cu dimensiunile necorespunzAtoare % max. 15

2.4.1.2 Piatra brutA pentru anrocamente trebuie sa aiM masa unui bloc de minimum 50 kg.
2.4.1.3 Piatra brutA pentru pavaje pentru drumuri, strAzi ~i anrocamente trebuie sA fie conform tabelului 5.

Tabelul5
·-
Piatrl pentru pavaje Platri pentru chenare Ia pavaje
Caracterlstica tip mare tip mic tiP mare tiP mlc
Condttil de admi8ibllltate
Forma nereautata cu fata DOHaonall
Dimensiunile fetei (lungime fli 100 ... 200 80 ... 160 150 •.. 250 150... 200
IAtime). mm
Tnattimea mm 160 ... 200 120... 160 200 ... 250 160... 200
PiatrA cu dimensiunile
necorespunzAtoare, %, max. 15

2.4.2 Savuri ti piatrl spartl.

2.4.2.1 Savura, piatra sparta(split) ~i piatra spartA mare trebuie sA aibA dimensiuni cuprinse Tntre
(0 ... 80) mm, conform tabelului 6.

6
 SR 667

Tabelul6

~
Savura Piatra sparta( split) Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate
a 0-8(16) 8-16 I16-25(31) I 25-40 40-63 63-80
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior
(dmax),%, max. 5 5 5 5
-tree prin ciurul inferior (dm;n),%,
max. - 10 10 10
Continut de granule alterate,
moi, friabile, poroase ~i - 10 10 -
vacuolare, %, max.
Forma granulelor:
- coeficient de forma, %, max. - 35 35 35
Continut de impuritati:
- corpuri straine, %max. 1 1 1 1
- fractiuni sub 0,1 mm, %, max
- 3 nu este cazul
Uzura cu ma~ina tip Los corespunzator clasei rocii
Angeles, %, max. - 30 conform tabelelor 1 ~i 2
Rezistenta Ia actiunea repetataa
sulfatului de sodiu (Na2S04) 5
cicluri, %, max .. - 6 3 nu este
cazul

NOTE:

1 - Cu acordul pArlilor se pot livra ~i amestecuri de sorturi

2- PiatrA spartA sort 16-31 poate fi utilizatA numai cu acordul pAflilor interesate.

2.4.2.2 Piatr~ spart~ sort 25-40 pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere trebuie s~ fie conform
tabelului 7.

Tabelul7
Sort Conditii de admisibilitate
Caracteristica 25-40
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax). %, max. 5
- tree prin ciurul inferior (dm;n), %, max. 10
Coeficient de forma, %, max. 25
Continut de impuritati:
- corpuri straine nu se admit
- continut de fractiuni sub 0 1 mm %,max. 0 30
Uzura cu m'!§ina tip Los An_g_eles %, max. 20
Rezistenta Ia actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2S04)
5 cicluri, %, max. 3

2.4.3 Criblura

2.4.3.1 Criblura pentru mixturi bituminoase ~i betoane de ciment trebuie s~ fie conform tabelului 8.

7
 SR 667

Tabelul8
Sort Gonditii de admisibilitate
Garacteristica 4-8 J 8-16 i 16-25
Gontinut de granule care:
- raman pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 .. ...
- tree ~rin ciurul inferior (dm;nl. %, max. 10
Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase ~i
vacuolare, %, max. 5
Goeficient de forma,%, max. 25
Gontinut de impuritati:
- corpuri straine nu se admit
- continutul de arQila(VA) 2
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 1,50 L 1,00 I 0,50
Uzura cu ma~ina tip Los Angeles, %, max. Glasa A 18
Glasa B 20
Glasa G 24
--
Rezistenta Ia uzura(micro-Deval), max. .. 20
Rezistenta Ia sfaramare prin compresiune In stare uscata, %,
min. 65
-
Grad de sparQere, %, min. 90
Rezistenta Ia actiunea repetata a sulfatului de sodiu {NazS04)
5 cicluri, %, max. 3
NOTE:
1 Se pot utiliza ~i alte sorturi de criblurll, cu respectarea prescrip\iilor in vigoare;
2 Gradul de spargere se determinil nufY\a: in C'87'··~ criblu; i!or proveni!e din roci detritice:
3 Criblura provenitil din roci sedimentare detri!IC" Doate fi utilizatil numai Ia drufYiuri din clasa tehnica IV :?i V ~i strazi categoria Ill
$i IV;
'1 Determinarea rezisten(ei Ia uzuri\ (mic·o·Deval). are cnrilcler informativ pentru stranqere de elate.

2.4.3.2 Criblura pentru tratarnente bitU!Y;inoase f?i lucrari speciale trebuie sa fie conform tabelului 9

Tabelu! 9
--- Sort Gonditii de admisibilitate
Garacteristica 4-6 J 6-10 I 10-14
Gontinut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax), %, max. 5
- tree prin ciurul inferior (drnJD.h %, max. ·-·
10
Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase ~i vacuolare,
%, max. 5
--------··---- ···------------------
Coeficient de forma, %, max. 25
Continut de impuritati:
- corpuri straine nu se admit
- continutul de argila{VA) -
nu se admit
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 1,50 I 1,00 I 0,50
Uzura cu ma~ina tip Los Angeles, %, max. Glasa A 18
·-----
Glasa B 20
r-- ---
Glasa G 24
------------------------
~Rezistenta Ia uzura (mic~o-Deval), m~---- 20
Coeficientul de pol1saj accelerat (CPA) 2 0 50
Rezisten~a Ia sfaramare prin compresiune In stare uscata, %,
min. 65
---
Rezistenta Ia lnghet-dezghet:
- coeficient de gelivitate (JJ 25 ), %, max. - 3 -
- sensibilitate Ia lnghet (11d 25 ), %, max. 25

NOTA- Determinarea coeficientulu1 de polisaj accelerat (CPA), ~re caracter informativ pentru strangere de date.

8
 SR 667

2.4.4 Nisipul de concasare trebuie sa fie conform tabelului 10.

Tabelul10
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Sort 0-4
Granulozitate continua
Continut de granule care:
- ram~n pe ciurul superior(d_max), %, max. 5
Continut de impuritati:
- corpuri straine, %, max. nu se admit
Coeficient de activitate, max.:
- nisip de concasare cu max. 8% fractiuni (0 ... 0,1) mm; 1,5
- nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (0 ... 0 1) mm· 2,0

2.4.5 Piatra prelucrata

2.4.5.1 Caracteristici fizice - conform tabelului 11.

9
 (f)
:0
(j)
Tabelul11 (j)
-._J

I ! Dimensiuni, in mm Aspect
Denu- I Tipul Cali- j lungime, Ia time, inaltime, fat a baza fetele laterale
mire tate I a I b c
•

Pavele
Dobrogean
I 180 ± 10
I
I 120 ± 10 130 ± 10
plana, cu muchii
regulate ~i denivelari de
plana, paralela cu fata !?i
egala cu min. 3/4 din
Plane ~i simetrice fata de
planele axiale verticale !?i in
normale j max. 7 mm suprafata fetei a!?a fel prelucrate, incat Ia
plana, cu muchii plana, paralela cu fa\a ~i doua pavele a~ezate una i
i II 180 ± 10 I 120 ± 10 130 ± 10 regulate !?i denivelari de egala cu min. 2/3 din langa alta cu fetele in jrJs pe
max.12 mm suprafata fetei o suprafata plana, cu rostul
Transilvanean plana, cu muchii plana, paralela cu fata ~i dintre muchiile fetelor astfel
I 170 ± 10 170 ± 10 130 ± 10 regulate ~i denivelari de egala cu min. 3/4 din rasturnate sa fie de max.
max. 7 mm suprafata fetei 10 mm Ia pavele de calitatea
1----·
plana. cu muchii plana, paralela cu fa\a ~i I §i max. 15 mm Ia pavele de
II 170:: 10 170 ± 10 130 ± 10 regulate ~i denivelari de egala cu min. 2/3 din calitatea II §i abnorma
-- f----· I max. 12 mm suprafata fetei
Pavale plana, cu muchii plana, paralela cu fata !?i
abnorme - 120 ... 160 80 ... 110 110 ... 130 regulate !}i denivelari de egala cu min. 2/3 din
max. 7 mm suprafata fetei I
plana, paralela cu fata !?i Plane ~i simetrice fata de
1 egala cu min. 2/3 din
l
0 Calupuri 90 ± 10 90 ± 10 90 ± 10 planele verticale !}i in a~a fel
plana, cu muchii suprafata fetei prelucrate, incat Ia doua
I I regulate ~i denivelari de plana, paralela cu fata §i calupuri a!?ezate unullanga
2 I 70 ... 80 70 ... 80 90 ± 10 max. 5 mm egala cu min. 2/3 din altul cu fetele in jos pe o
SlJf>fafata fetei suprafata plana, cu rostul
plana, paralela cu fata ~i dintre muchiile fetelor astfel
rasturnate sa fie de max.
1 90 ± 10
I 90 ± 10 90 ± 10 plana, cu muchii
regulate §i denivelari de
egala cu min. 2/3 din
SlJf>fafata fetei 5 mm Ia calupuri de calitatea
II max. 8 mm plana, paralela cu fata !?i I !?i max. 8 mm Ia calupuri de
70 ... 80 70 ... 80 egala cu min. 2/3 din calitatea II
2 90 ± 10
suprafata fetei
poate fi cioplita brut; fata laterala spre partea
Borduri 1 - min. 500 300 ± 10 250 ± 10 plana, cu muchii !?i denivelari de max. 50 mm carosabila trebuie sa fie
de colturi vii (net~ite); adancime pe 200 mm cioplita pe 2/3 din inaltime Ia
trotuare denivelari de max. lungime fel cu fata de sus; celelalte
2 - min. 400 300 ± 10 250 ± 10 10 mm fete pot avea denivelari de
max. 20 mm adfmcime pe
max. 80 mm lungime
3 - min. 300 150 ± 10 250 ± 10
I ---·--
 SR 667

2.4.5.2 Caracteristici mecanice

Pentru pavele $i calupuri uzura prin frecare uscata (B<>hme) cu nisip monogranular trebuie sa fie de
maximum:

0,29 g/cm 2 pentru drumurile cu trafic foarte intens $i intens;

0,30 g/cm 2 pentru drumurile cu trafic mediu, redus $i foarte redus.

3 REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITAT, II

3.1 Calitatea agregatelor naturale prelucrate artificial $i a pietrei prelucrate se verifica prin:

verificM periodice;
verificari pe lot.

3.2 Caracteristicile care se verifica sunt indicate in tabelul 12 atat pentru roca de provenien~a cat $i
pentru produsele de piatra naturala.

Tabelul12 ( ' !
y:
Aoreoate naturale sfaramate artificial
Piatra Piatra
Nr. sparta 1ii Nisip
Caracteristica Roca Piatra de pre- Metode de incercare
crt. piatra Criblura
brut a sparta conca- lucrata
sare
mare
Natura 1ii STAS 6200/4
caracteristici
1 da da da da da da STAS 9110
petrografice-
mineraloqice SR EN 932-3
Continutul de granule
2 alterate, moi, friabile, - - da da - - Conform 2.2.5.
_Q_oroase 1ii vacuolare
Porozitate aparenta Ia
3
presiune normala
da da da da - da ST AS 6200/13

Rezistenta Ia
compresiune In stare
uscata, dupa saturare
4 cu apa Ia presiunea da - - - - da STAS 6200/5
normala 1ii dupa 25
de cicluri de inghet-
dezghet
Uzura prin frecare
(Bohme) In stare
.5 uscata cu nisip da - - - - da STAS 6200/9
normal monogranular
STAS 3-87
Rezistenta Ia
sfaramare prin STAS 730
6
compresiune in stare
da - da da - - STAS 4606
uscata

11
SR 667

Tabelul12 (continuare)
Agregate naturale sf~ramate artificial
Piatra Piatra
Nr. Nisip Metode de
Caracteristica Roca Piatra sparta :?i pre-
crt. de incercare
piatra Criblura
bruta conca- lucrata
sparta
sare
mare
Rezistenta Ia uzura
7 da SR EN 1097-1
(micro-D~val)
Uzura cu ma~ina tip
8 da da STAS 730
Los Angeles
Rezisten'a Ia ~lefuire
9 prin frecare (CPA) da
NF P18- 575: 1990
Rezisten\a Ia inghe\- ST AS 6200/15
10 da da da
dezghe\ STAS 730
Rezisten\a Ia
ac,iunea repetata a
11 sulfatului de sodiu da da STAS 4606
(Na2S04) 5 cicluri,
0
/o, max.
12 Forma pietrei brute da
Aspectul pietrei
13 da
prelucrate

~--~-:--~-~-~:_~-~-~-~-~-~-te-------+·-----~t-~-a
Forma granulelor
I __dd,_-_aa---+---d-~--~~-d-~---+--d_:__-r~S~T~A~S~7~3~0~-~-----1
SR EN 933-2

16 - coeficient de forma da _ _ ST AS 730

sau coeficient de
aplatizare
Continut de impuritati i
da da da STAS 4606
- corpuri straine
17 - continut de fractiuni
da STAS 730
sub 0 1 mm
- argila_(VA) da Conform anexei
Coeficient de
18 da STAS 730
activitate
*) Pe piatrl! spartl! sort 40-63
**) Numai in cazul utilizl!rii pietrei sparte Ia prepararea betoanelor de ciment rutiere, pe sort 25-40.

3.3 Verificari periodice

3.3.1 Verificarile periodice se efectueaza pentru stabilirea clasei rocii, a calitatii agregatelor, pietrei brute ~i
a pietrei prelucrate.

3.3.2 Verificarea calita~ii rocii, agregatelor ~i pietrei, precum ~i stabilirea clasei acesteia, se face Ia
deschiderea exploatarii ~i periodic:

o data Ia un interval de maximum 2 ani, pentru exploatarile cu o productie anuala egala sau mai
mica de 400.000 m3 ;
o data Ia un interval de maximum 1 an, pentru explaatarile cu o praductie anuala mai mare de
400.000 m 3 .

3.3.3 Verificarile periodice se fac ori de cate ori calitatea racii se modifica.

3.3.4 Verificarile periodice se fac de catre un laborator de specialitate ~i constau din verificarea tuturor
caracteristicilar prevazute In tabelul 12. Daca Ia verificare, roca se incadreaza Intr-a clasa diferita celei
stabilite anterior, verificarea se repeta. Daca ~i in acest caz roca se incadreaza intr-a clasa diferita se
modifica in consecinta clasa racii ~i domeniile de utilizare a produselar de piatra naturala.

12
 SR 667

3.4 Verificari pe lot

3.4.1 Verificarile pe lot se fac pe loturi de maximum:

2000 t pentru piatra bruta;

2000 t pentru fiecare sort de piatra sparta ~i piatra sparta mare;
1000 t pentru fiecare sort de criblura;
1000 t pentru fiecare sortiment de piatra prelucrata;
500 t pentru nisipuri de concasare,

dar nu mai mari decat productia medie zilnica a carierei respective In fiecare sort.

3.4.2 Verificarile pe lot constau In determinarea caracteristicilor prevazute In tabelul 12, nr. crt. 12 ... 18.

3.4.3 Beneficiarul produselor trebuie sa efectueze verificarile de calitate conform planului sau de calitate
pentru realizarea conditiilor de calitate prevazute de reglementarile tehnice In vigoare ~i ori de cate ori
c6nsidera necesar pentru a realiza lucrari de calitate.

3.4.5 Beneficiarul nu trebuie sa utilizeze produse fara certificate de conformitate a calitatii.

3.5 Certificarea de conformitate a calitatii produselor

La contractarea produselor furnizorul trebuie sa prezinte certificarea de conformitate a calit<Wi produselor

livrate.

Declaratia de conformitate a calitatii produselor se prezinta de catre furnizor Ia livrarea acestora prin
rapoartele de lncercare a produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat sa le verifice prin propriile
incercari.

4 PRELEVAREA ~I PREGATIREA PROBELOR

4.1 Prelevarea probelor pentru verificarile periodice se face conform STAS 6200/3 ~i SR EN 932-1.

4.2 Prelevarea probelor de piatra bruta ~i piatra prelucrata se face din cinci locuri diferite ale lotului,
luandu-se:

50 bucati calupuri;
50 bucati pavele;
30 bucati borduri;
50 bucati piatra bruta

Probele etalon se constituie din cate doua piese din fiecare sortiment de piatra prelucrata care se ambaleaza
etan~,se sigileaza ~i se eticheteaza cu datele necesare pentru identificarea probelor.

La recoltarea probelor se intocme~te un proces verbal In care se specifica datele necesare identificarii
probe lor.

5 DEPOZITARE, TRANSPORT ~I LIVRARE

5.1 Depozitarea se face separat, pe fel de produs, tip, sort, respectiv dimensiuni, pe platforme sau
silozuri, in conditii care sa previna impurificarea ~i amestecarea acestora.

5.2 Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calita,ii ~i de rapoartele de
lncercari, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

13
SR 667

ANEXAA
(Normativa)

METODA PENTRU DETERMINAREA VALORII DE ALBASTRU

A.1 PRINCIPIUL METODEI

Se mascara prin dozare capacitatea de absorbtie a albastrului de metilen de catre pulberea aflata in
suspensie apoasa, in vederea evidentierii mineralelor argiloase din fractiunile sub 0,09 mm aderate pe
suprafata granulelor de criblura.

A.2 APARATURA

Biureta cu capacitatea de 50 ml sau 100 ml, cu gradatii Ia 0,1 ml sau 0,2 ml;
H~rtie de filtru cantitativa tip 81 - Ill STAS 10803-76 (cenu!jia< 0,01 %, viteza de filtrare 75 s, masa
2
(77 ... 87) g/m ;
Bagheta de sticla cu lungimea de circa 300 mm !jii diametrul de (8 ... 10) mm;
- Agitator cu palete cu viteza de rotatie de (400 ... 7000) rot/min;
3
- Recipient de sticla cu capacitatea de circa 500 cm !;ii diametru de (80 ... 1OO)mm;
Balanta tehnica cu sarcina de maximum 200 g, clasa de precizie II;
1
Capsule de pof\elan de 500 cm: ;
- Cronometru;
- Vase de tabla emailata, cu volum de 10 I

A.3 REACTIVI
3 3
Solutie apoasa de albastru de metilen de calitate medicinala cu concentratia de (1 0 ± 0,1) g/dm ; 1 cm
solutie contine 0,01 g albastru de metilen;
Apa distilata

A.4 PREGATIREA PROBEI

Din materialul de analizat se ia, in functie de sort, o proM de:

5000 g pentru criblura sort 4 - 8 !jii 8 - 16;

10000 g pentru criblura sort 16-25,

care se spala conform metodei din STAS 730, pentru determinarea continutului de fractiuni sub 0,09 mm.

Apele de spalare se lasa in repaus minimum 24 h intr-un vas de tabla emailata, dupa care se scurge apa fie
prin sifonare, fie prin inclinarea vasului, in a!jia fel inc~H sa nu se antreneze !;ii particulele fine de pulbere
minerala. Suspensia apoasa de pulbere minerala cu dimensiunea maxima a particulelor de 0.09 mm se
introduce intr-a capsula sau in mai multe capsule de poftelan. Se evapora surplusul de apa prin incalzirea
suspensiei apoase de pulbere minerala intf:ti pe baia de nisip, a poi in etuva, Ia temperaturi de (1 05 ... 11 0) °C,
p~na Ia masa constanta a pulberii minerale.

14
 SR667

A.S MOD DE LUCRU

A.5.1 Se ia o proba de pulbere minerala uscata de (5 ... 15) g care se introduce in recipientul de sticla
impreuna cu 100 ml apa distilata. Suspensia se agita cu agitatorul timp de 1 min. cu frecventa de rotatie
de 700 rot/min, apoi in continuare pe toata durata incercarii, cu frecventa de rotatie de 400 rot/min, pozitia
paletelor agitatorului fiind de circa 10 mm deasupra fundului recipientului.

A.5.2 Cu ajutorul biuretei se adauga in recipient solutia de albastru de metilen, in doze de c~te 5 mi. Dupa
fiecare doza se efectueaza testul petei, procedandu-se astfel:

- cu ajutorul baghetei de sticla se preleveaza o picatura din continutul recipientului ~i se a~eaza pe h~rtie de
filtru. Se obtine in acest fel o pata pe care se distinge un depozit central de culoare albastru inchis
persistenta, continand pulbere ~i o zona umeda incolora, care inconjoara depozitul central. Picatura
prelevata trebuie sa asigure un diametru al depozitului de (8 ... 12) mm. C~nd in zona umeda din jurul
depozitului central apare o aureola de culoare albastru deschis, incercarea este pozitiva.

A.5.3 Tn momentul in care incercarea devine pozitiva se lasa sa se produca absorbtia albastrului de
metilen pe suprafata particulelor argiloase, fara a se mai adauga alta doza de so1utie de albastru de metilen,
~ dar repetand incercarea petei din minut in minut. Daca dupa 5 min. se mentine pozitiva, dozarea se
considera terminata. Daca nu se mentine pozitiva, adica aureola de culoare albastru deschis dispare, se
continua dozarea solutiei cu albastru de metilen in doze de:

5 ml, daca volumul cumulat al solutiei de albastru de metilen introdusa in recipient este de eel
putin 30 ml;
2 ml, daca volumul cumulat al solutiei de albastru de metilen este mai mic de 30 mi.

Fiecare nou adaos este urmat de incercarea petei, care se efectueaza din minut in minut.

Dozarea solutiei de albastru de metilen se considera terminata daca incercarea petei se mentine pozitiva
timp de 5 min. consecutive.

A.6 EXPRIMAREA REZULTATELOR

A.6.1 Valoarea de albastru al pulberii minerale (VA), exprimata in grame albastru de metilen pentru 100 g
pulbere minerala, se calculeaza cu relatia:

0 01
VA = • . V ·100
m

in care:
..
V - volumul total al solutiei de albastru de metilen introdusa in suspensie de pulbere, in centimetri cubi;
m - masa probei, in grame;
3
0,01 - cantitatea de albastru de metilen, Ia 1 cm de solutie de albastru de metilen, in grame;

A.6.2 Rezultatul este media a doua determinari, care nu difera intre ele cu mai mult de ± 0,2.

15
Membri Comitetului Tehnic CT 187 "Drum uri', care au participat Ia elaborarea prezentului
standard:

Pre~edinte: dl Laurentiu Stelea

Secretar: dl Florin Dascalu AND - Serviciul Tehnic

Reprezentant ASRO: dna Mihaela Udran

Membri: dna Olga Achimescu INCERTRANS

dl $tefan Casapu SC CARB SA - Bra~ov
dl $tefan Cios SEARCH CORPORATION
dl Petre Dumitru AND - Directia Calitate
dna Maria Lascu AND - Siguranta Circulatiei
dl Viorel Pau SOROCAM
dna Nadia Popescu VIACONS
dl Adrian Raicu AND - Directia Calitate
dl Constantin Romanescu UTCB- Facultatea Cai Ferate
Drumuri ~i Poduri
dl Constantin Stelea IPTANA
dl Manole $erbulea INCERTRANS
dna Marina Vasilescu CESTRIN - Laboratoare AND
dna Rada Varga AND - Serviciul Tehnic

Anteproiectul standardului a fast elaborat de dl. Manole $erbulea, dl. Corneliu Rusu ~i dl. Constatin
Angheluta de Ia INCERTRANS.

Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii
standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia.
Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt in posesia ultimei editii §i a tuturor
modificarilor. lnformatiile referitoare Ia standardele romane §i Ia modificarile acestora sunt publicate in
Catalogul standardelor romane §i in Buletinul Standardizarii. -..,

Modificari dupa publicare

-

lndicativul modificarii Buletinul Standardizarii Punctele modificate

nr. /an
'

·""
~'(:."'"''~~
.·n~~J>.. ~o"'l.~ :>•
.t"' ,,..... ~