Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA”

LEGISLATIE COMUNITARA SI CARIERA JUDICIARA

Student:
Negrea (Vâlcu) Monica

Brasov
2010
CUPRINS

1. Legislatia in material dreptului de autor............................................pg. 3

2. Notiunea de “piraterie”......................................................................pg. 4
3. Pirateria in mediu analogic si digital.................................................pg. 5
A. Pirateria analogica..................................................................... pg. 5
B. Pirateria digitala..........................................................................pg. 5
4. Pirateria operei audiovizuale.............................................................pg. 7
A. Pirateria operei audio..................................................................pg. 7
B. Pirateria operei video..................................................................pg. 8
5. Masuri tehnice de combatere a pirateriei in domeniul
audiovizual ..................................................................................................
..........pg. 8
6. Copia privata: exceptie sau drept?.....................................................pg.
11
7. Organizatii profesionale de lupta contra pirateriei............................pg. 13
A. Asociatia Internationala de Proprietate Intelectuala (International
Intellectuale Property Association - IIPA).................................pg. 13
B. International Federation of the Phonographic Industry
(IFPI) ...................................................................................................
.pg. 15
C. Motion Picture Association of America (MPAA)......................pg. 15
8. Pirateria incetineste cresterea economica.........................................pg. 16
9. Jurisprudenta.......................................................................................pg. 17
A. Inchirierea de marfuri pirat. Reproducerea neautorizata pe sisteme de
calcul a programelor pentru calculator. Elemente

2
constitutive ..........................................................................................
..........pg. 17
B. Reproducerea neautorizata pe sisteme de calcul a programelor pentru
calculator. Unitate de infractiune. Modalitati alternative de savarsire.
Inchirierea de marfuri pirat...........................................................pg. 20
Bibliografie..............................................................................................pg. 25
Incalcarea dreptului de autor prin "piratarea"
operelor aflate pe suport electronic

1. Legislatia in material dreptului de autor

Dreptul de autor reprezinta ansamblul prerogativelor de care se bucura


autorii cu referire la operele create; institutia dreptului de autor este instrumentul
de protectie a creatorilor si operelor lor.
Operele literare si artistice sunt protejate de „Conventia de la Berna
pentru protectia Operelor Literare si Artistice”, care dateaza din 1886, fiind
revizuita in 1971.
Dupa Conventia de la Berna nu mai este necesara indicarea faptului ca o
opera este protejata de drepturile de autor atat timp cat „proprietatea intelectuala a
unei opere literare, artistice sau stiintifice corespunde autorului pentru simplul fapt
ca el a creat-o” si „sunt considerate obiecte ale proprietatii intelectuale toate
creatiile originale literare, artistice si stiintifice exprimate prin orice mediu si pe
orice suport, tangibile sau intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa in
viitor”.
In lumea digitala se aplica aceleasi legi ale proprietatii intelectuale si
drepturilor de autor ca si pentru toate celelalte creatii originale.
In martie 2002 a intrat in vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor
(WCT) si in mai Tratatul OMPI pentru Interpretare si Fonograme (WPPT).
Ambele „Tratate ale Internetului” (cum sunt cunoscute) au fost realizate
in 1996 de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Astfel este actualizata
si completata Conventia de la Berna si se introduc elementele societatii digitale.
Intr-o perioada de 6 ani (1996 - 2002), se realizeaza ratificarea acestor noi tratate
de 30 de tari, minimul cerut de Organizatia Natiunilor Unite, pentru punerea sa in
aplicare1.
Prima lege privind dreptul de autor in Romania a intrat in vigoare la 28
iunie 1923 si s-a numit „Legea proprietatii literare si artistice”. Aceasta lege a fost
1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor
3
modificata si completata de mai multe ori. Astfel, la 24 iulie 1946 a aparut o lege
privind contractul de editare si dreptul autorului asupra operelor literare; aceasta
lege a fost abrogata partial la 14 ianuarie 1949 prin Decretul nr. 17 pentru editarea
si difuzarea cartii. Dupa numai doi ani a intrat in vigoare Decretul nr. 19 din 16
februarie 1951 privind drepturile de autor privind dreptul de autor asupra operelor
susceptibile pentru a fi tiparite; acesta a fost modificat prin Decretul nr. 428 din 13
noiembrie 1952.
La 27 iunie 1956 toate aceste acte normative au fost explicit abrogate
prin Decretul nr. 321 privind drepturile de autor.
In prezent dreptul de autor in Romania este protejat prin Legea nr. 8 din
14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si
completata prin Legea nr. 146 din 24 iunie 1997, Legea nr. 285 din 23 iunie 2004
si Ordonanta de urgenta nr. 123 din 1 septembrie 2005.

2. Notiunea de “piraterie”

Dreptul de autor are ca principala caracteristica exclusivitatea conferita


titularului acestuia in a autoriza exploatarea operei, indifferent de suportul
acesteia2. Opera aflata pe support electronic, beneficiaza de un statut aparte, in
sensul ca prin modalitatea de stocare si distribuire are chiar rolul de a circula si de
a fi accesata rapid. Aceasta finalitate prezinta si dezavantajul ca protectia
drepturilor patrimoniale de autor nu mai poate fi realizata astfel cum titularul si-ar
dori. Din acest motiv, s-au cautat mijloace tehnice care sa asigure autorului unei
opera ca aceasta nu va fi utilizata fara acordul lui. In replica, din ratiuni materiale,
au existat personae care au incercat si de multe ori au reusit sa inlature aceste
piedici tehnice, “munca” lor fiind numita piraterie.
Traditional, cuvantul “pirat” a fost legat de actini realizate pe mare in
afara natiunilor suverane. Prin extinderea sensului, un pirate informatic
desemneaza o persona care se dedica deturnarii de fonduri efectuate pe internet,
sau copierii operelor fara respectarea drepturilor de autor sau copyright-ului3.
Astfel, s-a ajuns ca, generic termenul de “piraterie” sa fie utilizat, pentru a descrie
incalcarea deliberata a copyright-ului la scara comerciala4. Efectele pirateriei sunt
diverse, pornind de la prejudicierea celor care muncesc pentru crearea operei si
terminand cu destinatarul operei, care nu va putea avea parte de rezultatul unei
munci de creatie diverse ci de o oferta uniforma, standardizata.
In concluzie, cuvantul “piraterie” acopera, ca sens, in materia operelor
aflate pe suport electronic, toate copiile realizate fara consimntamantul titularilor
2
Viorel Ros, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei – “Dreptul de autor si drepturile conexe”, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2005, pg. 33 si urm.
3
http://fr.wikipedia.org/wiki/Piraterie
4
Site-ul oficial al International Federation of the Phonographic Industry (IFPI), http://www.ifpi.org/site-
content/amtipiracy/what_is_piracy.html
4
de drepturi intelectuale, fiind incalcat astfel dreptul exclusiv al autorului de a
autoriza utilizarea 5 unei opere de catre alte persoane. Pot fi realizate mai multe
clasificari ale pirateriei in functie de mijloacele si mediul de reproducere folosit, de
tipul operei piratate si de scop:
a)din punctul de vedere al mediului de reproducere si distribuire folosite:
analogic si digital, cu distribuire prin intermediul suportului material si cu
distribuire prin reteaua internet.
b)din punctul de vedere al obiectului piratat: opere audio, opere video si
opere multimedia;
c)din punctul de vedere al scopului: obtinerea de profit din
comercializarea operelor contrafacute si folosirea privata (piraterie “domestica”)

3. Pirateria in mediu analogic si digital

A. Pirateria analogica

Pirateria operelor audiovizuale nu este un fenomen nou, nasterea lui fiind


legata de aparitia mijloacelor de reproducere, in general si de accesul publicului
larg la aceste mijloace, in special. Pierderile datorate pirateriei analogice a operelor
americane in intreaga lume se ridica la 25-30 miliarde de USD anual6. Pirateria
videocasetelor reprezinta duplicarea, distribuirea si vanzarea ilegala a
videocasetelor aparate prin drept de autor. MPAA7 a canalizat investigatiile pe
facilitatile ilicite de duplicare si pe laboratoarele perfectionate in crearea si
distribuirea de videocasete pirat. Acestea sunt adesea capabile sa produca anual
sute de mii de casete ilegale ce sunt distribuite prin diverse filiere. Ca metoda de
duplicare se cunosc: camcording8, screeners9, back-to-back copying10.
Identificarea casetelor ilegale se realizeaza prin absenta unor indicatori
ca: lipsa semnelor speciale de marketing de pe cutia casetei, etichetarea de proasta
calitate, lungimea casetei nu corespunde timpului de rulare al filmului, calitatea
inferioara.

B. Pirateria digitala

5
Art. 12 din Legea nr. 8/1996 modificata prin Legea 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 si O.U.G. nr. 190/2005
6
Site-ul oficial al International Intellectuale Property Association (IIPA), http://www.iipa.com/
7
Site-ul oficial al Motion Picture Association of America (MPAA), http://www.mpaa.org/anti-piracy/
8
In acest caz piratii utilizeaza o camera video pentru a inregistra opera in salile de cinema, teatru sau in timpul
concertului, dupa care inregistreaza aceste opere pe videocasete vide sau chiar pe discuri optice in scopul distribuirii
ilegale
9
In cazul screeners-ului, copiile ilegale sunt realizate dupa copii legitime utilizate pentru testarea pieptii sau in
scopuri comerciale
10
O copie back-to-back este o videocaseta pirat realizata prin conectarea a 2 VCR si copierea casetei originale pe
una vida
5
Daca in universul analogic pirateria s-a dezvoltat intr-o maniera
importanta, in era digitala, prin numerizarea operelor, fenomenul pirateriei este de
mare amploare. La ora actuala, este posibila reproducerea unei opere audiovizuale,
la costuri foarte mici, fara pierderea calitatii prin realizarea clonelor identice cu
originalul. Numerizarea operelor, indiferent de natura acesteia – fotografie, text,
sunet, imagine sau reprezentare grafica – faciliteaza reproducerea si reprezentarea
lor.
Doua evolutii tehnice au incidenta majora asupra difuzarii operei
audiovizuale: utilizarea pe scara larga a CD-ROM-urilor ce permit citirea operelor
muzicale din sistemele de calcul in aceeasi maniera ca cititoarele de CD-uri audio
si dezvoltarea internetului si crearea www-ului cu legaturi hipertext ce permit
navigarea de la un site la altul printr-un simplu clic al mouse-ului.
Pirateria discurilor optice este principalul factor in sectorul audiovizual.
Acestea includ Laser Discurile (LD), Video Compact Disc (VCD) si Digital
Versatile Disc (DVD) care au tehnologie de fabricatie ieftina si sunt usor de
distribuit. In tarile in care se respecta prea putin drepturile de proprietate
intelectuala, uzinele de replicare in masa se dezvolta si inunda lumea intreaga a
DVD-urilor contrafacute.
Dezvoltarea recenta a internetului, spatiu de cunoastere si informatie, a
accentuat, din pacate, difuzarea masiva a operelor piratate. Pirateria online este un
fenomen relativ nou dar cu dezvoltare rapida si reprezinta utilizarea neautorizata
online a operelor audiovizuale, fiind ilegale vanzarea, comertul, distribuirea,
concesionarea in scopul transmiterii ori publicarii acestor opere pe internet. Se
poate spune ca aceasta noua libertate de acces la cunostinta si la informatie, de
descoperiri, curiozitati si schimburi trebuie sa fie insotita de responsabilitati noi si
de consecintele acestor responsabilitati.
Formele de piraterie online includ11 : Downloadable Media12, Hard
Goods Piracy13, Streaming Media14, Circumvention Devices15.
O delimitare stricta intre mijloacele de reproducere si mediile de
transmitere nu poate fi insa realizata deoarece aceste doua fenomene sunt legate.
Exista din ce in ce mai multe DVD-uri piratate al caror continut este descarcat de
pe internet. La ora actuala nu se mai vorbeste numai despre fapta utilizatorului
inconstient sau izolat, pirateria fiind un delict organizat, veritabile filiere incarcand
si introducand in resursa primele copii pirate ale unui film.
11
Site-ul oficial al Motion Picture Association of America (MPAA), http://mpaa.org/anti-piracy/
12
Downloadable Media se refera la fisiere digitale care permit ca operele audiovizuale sa fie compresate si incarcate
intr-un calculator
13
Pirateria Hard Goods se refera la vanzarea, distribuirea si/sau comertul ilegal al copiilor filmelor in orice format
incluzand videocasetele si toate mediile optice. Acestea sunt vandute prin intermediul site-urilor sau oferite in urma
email-urilor de solicitare
14
Streaming Media se refera la transmisia sau transferul datelor care sunt furnizate utilizatorilor online in timp real
15
Circumvention Device este un mediu fizic sau un fisier digital care permite distrugerea sau anihilarea continutului
de protectie atasat unui film, video, disc in scopul securizarii continutului
6
4. Pirateria operei audiovizuale

Pirateria operei audio

In relatia cu industria muzicala pirateria se refera la copierea neautorizata


si pot fi indicate 3 categorii16:
• pirateria simpla – reprezinta duplicarea neautorizata a inregistrarilor
originale in scop comercial fara consimtamantul proprietarului drepturilor.
Pachetul pirat este diferit de cel original, fiind adesea compilatii, fiind “the greatest
hits” al unui artist specific, fie colectii specifice unui gen ca “dance tracks”
• falsificari – operele sunt copiate si impachetate pentru a semana cu
originalul cat mai mult posibil. Marcile si logo-urile originale sunt reproduse astfel
incat consumatorul sa considere ca achizitioneaza un produs original
• bootlegs-urile – inregistrari neautorizate ale emisiunilor sau
recitalurilor “live” ce sunt duplicate si vandute fara acordul artistului,
compozitorului sau companiei de inregistrari.
Un fenomen deja banal, intrat in totalitate in “cotidian” il reprezinta
descarcarea fisierelor muzicale de pe internet. In cadrul muzicii, unitatea piratata
este, in general, un titlu si nu un album intre, piratii mergand pe ideea descarcarii
unui MP3 in locul cumpararii unui album complet din care numai o melodie este
indragita. Descarcarea unei copii a unei melodii este mai mult decat satisfacatoare
in ceea ce priveste calitatea redarii si timpul de descarcare. In plus, piesele
muzicale piratate au o utilizare flexibila, nefiind dependente de calculator. O
melodie in format MP3 poate fi ascultata pe diverse suporturi in contexte diferite.
Totodata, consumul muzical este, in general permanent, piratul
conservand fisierele muzicale pentru utilizare multipla, in special datorita
dimensiunilor relativ mici
ocupate. Acelasi avantaj al dimensiunii reduse permite schimbul rapid al
melodiilor existand la ora actuala numeroase suporturi ce faciliteaza acest schimb.
Statisticile arata ca nivelul pirateriei muzicale este, la ora actuala, foarte
ridicat:
- 3,6 milioane de cantece sunt descarcate ilegal in fiecare luna numai in
Statele Unite17
16
Site-ul oficial al International Federation of the Phonographic Industry (IFPI), http://www.ifpi.org/site-
content/antipiracy/what_is_piracy.html
17
Tia Hall – “Music piracy and the audio home recording act”, http://www.law.duke.edu
7
- industria muzicala estimeaza ca din 2001 sunt inregistrate mai multe
CD-uri cu muzica piratata decat CD-urile vandute18
- industria muzicii a pierdut in Franta 30% din cifrele sale de afaceri in
2004
B) Pirateria operei video

Pirateriei in domeniul video presupune, in primul rand, realizarea unui


"master", fie prin inregistrarea pirata a filmului cu o camera video in sala de
cinema ("screener"), fie prin procurarea unei casete sau DVD si realizarea unei
copii a acesteia, evitand sau anihiland eventualele metode tehnice de protectie a
acestora. Filmul este apoi codat intr-un format specific (DivX sau Rip). Din acest
moment, piratul poate pastra copia pentru sine, stocand-o pe discul dur sau
inscriptionand-o pe un CD sau DVD). De asemenea, fisierul informatic memorat
intr-un disc dur intr-un sistem poate fi apoi pus la dispozitie pe internet prin
intermediul sistemelor de tip P2P. Copia inscriptionata pe CD sau DVD poate fi, la
randul ei, distribuita prin mijloace clasice.
Spre deosebire de pirateria muzicala, pirateria video digitala este mai
recenta, mai putin raspandita si necesita un minim de cunostinte tehnice. Din
punctul de vedere al operei, descarcarea filmelor este de durata si complexa. In
acest caz se ridica problema dimensiunii foarte mari a fisierului (peste 700 MB),
vizionarea in numar redus de ori (chiar unica), dependenta vizionarii de suportul
tehnic computerizat.
Cu toate acestea, exista un milion de filme piratate care se schimba in
fiecare zi pe internet numai in Franta.

5. Masuri tehnice de combatere a pirateriei in domeniul audiovizual

In modificarile aduse Legii dreptului de autor si a drepturilor conexe19 au


fost introduse norme privind masurile tehnice de protectie privind regimul
drepturilor. Astfel, autorul unei opere, artistul interpret sau executant, producatorul
de fonograme ori de inregistrari audiovizuale, organismul de radiodifuziune sau de
televiziune si fabricantul de baza de date pot sa instituie masuri tehnice de protectie
a drepturilor recunoscute prin lege. Prin masuri tehnice, in sensul legii, se intelege
utilizarea oricarei tehnologii, a unui dispozitiv sau a unei componente care, in
cadrul functionarii sale normale, este destinata sa impiedice sau sa limiteze actele
care nu sunt autorizate de titularii drepturilor recunoscute prin prezenta lege20.
Modificarile sunt in acord cu Directiva Parlamentului European si a
Consiliului 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale
18
Tia Hall – “Music piracy and the audio home recording act”, http://www.law.duke.edu
19
Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si completata prin Legea
nr. 146 din 24 iunie 1997, Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 si Ordonanta de urgenta nr. 123 din 1 septembrie 2005
20
Art. 1355 alin. 1 si 2 din Lege
8
dreptului de autor si drepturilor conexe in societatea informationala care in art. 6
defineste masurile tehnice ca fiind toate tehnologiile, dispozitivele sau
componentele care, in cadrul functionarii normale, sunt destinate impiedicarii sau
limitarii, in ceea ce priveste operele sau alte obiecte protejate, acte neautorizate de
titularul unui drept de autor sau drept conex dreptului de autor conform legii sau de
titularul unui drept sui generis prevazut in capitolul III al Directivei 96/9/CE.
Exista de multi ani mari firme producatoare ce experimenteaza tehnologii
antipiraterie destinate combaterii partajarii produselor lor prin retelele peer-to-peer.
Astfel, Sony21 si BMG22 au deja implementate sisteme de protectie la copiere, iar
Vivendi Universal implementeaza tehnologii de utilizare restrictionata a produselor
sale.
In general, se distinge intre masuri tehnice ce vizeaza controlul accesului
la opera si masuri tehnice ce controleaza utilizarea operei. Masurile tehnice de
control al accesului impiedica o persoana neautorizata sa aiba acces la opera
protejata prin drept de autor. Printre acestea se pot enumera: procedura identificarii
(utilizarea numelor de utilizator si a parolelor), utilizarea mijloacelor de criptare.
Masurile tehnice ce controleaza utilizarea operei au scopul de a impiedica copierea
ilicita a operei ce aduce atingere directa dreptului de reproducere, dar si dreptului
de comunicare si de distribuire.
Exista, de asemenea, sisteme care combina cele doua tehnici si sisteme
care furnizeaza informatii despre regimul de drepturi asupra operei si asigurand,
totodata, trasabilitatea ceea ce permite actionarea impotriva celor care nu respecta
aceste drepturi.
Dintre numeroasele masuri tehnici ce pot fi folosite pentru a juca rolul de
identificare si marcare a operelor, amintim: watermarking, identificarea numerica,
anvelopa digitala, criptarea.
Watermarking -ul permite inserarea unor informatii in codul digital al
operei. Acest marcaj este in general invizibil si inauzibil. Inscriptionarea este
realizata prin tehnica steganografierii care poate fi definita ca "arta si stiinta
comunicarii in asa maniera incat mascheaza insasi existenta comunicarii".
Utilizarea cernelii invizibile constituie un exemplu al acestei stiinte milenare. In
mediul numeric, watermarking-ul se bazeaza pe faptul ca imaginile si sunetele in
format digital contin un numar mare de biti a caror suprimare sau modificare nu
este perceptibila utilizatorului uman, fiind astfel posibila schimbarea acestor biti
considerati inutili. Acest lucru explica, de asemenea faptul ca tehnica
watermarking nu poate fi utilizata operelor literare sau programelor pentru
calculator pentru care simpla schimbare a unui bit conduce la modificari majore ale
originalului.
21
Sony a dezvoltat propriile tehnologii antipiraterie numite key2audio si key2audioXS inca din 2002,
http://www.sonydadc.com/products.copy.key2audio.go
22
BMG foloseste din anul 2001 programul antipiraterie dezvoltat de Macrovision, Cactus data Shield care previne
transformarea cantecelor in format MP3. http://www.macrovision.com/
9
In cazul unei opere sonore, linia de cod numeric permite ca marcajul sa
insereze biti pentru frecvente imperceptibile urechii umane. Cu ajutorul unui
program auxiliar, codul numeric poate fi extras si descifrat.
Acest marcaj poate consta, de asemenea, in adaugarea unui numar de
serie. Ca
urmare, fiecare imagine este stampilata si datata de autor intr-o maniera care sa-i
permita sa descopere sursa copiei neautorizate a imaginii cu ajutorul unui fisier ce
permite refacerea numarului de serie si identificarea utilizatorului licentiat caruia ii
apartinea imaginea.
Sistemele de identificare numerica23 sub forma codurilor inserate in opere
sau care acompaniaza circulatia operei au ca scop identificarea creatiilor (coduri
diferite sunt aplicate diferitelor stadii ale creatiei), partilor interesate (care sunt
titularii de drepturi, autorii, producatorii, editorii, titularii drepturilor conexe) asa
cum prevad contractele incheiate relative la opere.
Anvelopa digitala, presupune un proces prin care opera este inserata intr-
un invelis sau container numeric care contine informatii relative la opera si la
conditiile de utilizare a acesteia. Numai raspunzand acestor conditii (plata unei
remuneratii, utilizarea unei parole de acces) anvelopa este inlaturata si utilizatorul
poate accesa opera.
Criptarea este un procedeu folosit in cazul in care opera este transmisa
utilizatorilor determinati, caz in care se poate folosi o tehnica de criptografie, in asa
fel ca numai destinatarii autorizati, care poseda cheia de decriptare, pot decripta
opera si, ca urmare, o pot accesa (tehnica accesului conditionat sau a controlului
accesului). Aceste tehnici sunt combinate in Electronic Copyright Management
System (ECMS) si sunt experimentate in cadrul proiectelor Talisman24, Octalis25.
Se poate mentiona de asemenea ca Interdeposit26 a elaborat un mecanism
de gestiune a drepturilor de autor care raspunde unui sistem de identificare
internationale de opere numerice: Inter Deposit Digital Number (IDDN). Acest
sistem permite pe de o parte autorului sa-si perceapa drepturile prin intermediul
unei referinte a operei prin internet (catalog) si, pe de alta parte, utilizatorului sa
identifice opera incat sa analizeze clauzele contractuale relative la document. Acest
sistem intelege o cheie electronica a unei opere destinata a identifica continutul
sau, revendicarile dreptului de autor, conditiile de utilizare si exploatare formata
dintr-un numar international de identificare IDDN (format din codul anului, al tarii,
al producatorului, al operei si un cod de control) care constituie cartea de identitate
a operei.
23
Sisteme de identificare numerica au fost realpizate la Confederatia Internationala a Societatilor Autorilor
Compozitori, http://www.cisac.org si de Asociatia Internationala a Editorilor, htttp://www.doi.org
24
http://www.tele.ucl.ac.be/talisman
25
http://www.tele.ucl.ac.be/octalis
26
http://iddn.ch; Interdeposit cuprinde ca retea de organizatii de autori inclusiv Agentia pentru protectia programelor
pentru calculator
10
6. Copia privata: exceptie sau drept?

Una din principalele dificultati juridice ridicate de masurile tehnice de


protectie a operelor rezida din antagonismul ce poate exista intre aceste masuri
destinate luptei impotriva contrafacerii si pirateriei dar care pot impiedica
utilizatorul sa profite de exceptiile dreptului de autor. Aceasta deoarece legile
nationale, inclusiv legea romana prevad ca exceptie posibilitatea reproducerii unei
opere, cu exceptia partiturilor muzicale, fara consimtamantul autorului, pentru uz
personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost
adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii
normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de
exploatare27.
Care sunt insa limitele acestei notiuni? Este "copia privata" o exceptie
sau un drept? in favoarea exceptiei s-a pronuntat Tribunalul din Paris printr-o
decizie din 30 aprilie 2004. O persoana, cumparand un film pe un suport DVD, si-a
dat seama ca acesta continea un dispozitiv tehnic de protectie care l-a impiedicat sa
efectueze o copie a DVDului. Ori, nici o mentiune relativa a acestui dispozitiv nu
era inscriptionata pe cutia DVDului. Persoana a estimat ca acest fapt era o atingere
a dreptului consumatorului de a fi informat asupra caracteristicilor esentiale ale
produsului si a dreptului la copia privata data prin legea dreptului de autor.
Consumatorul a facut apel la asociatia de aparare a drepturilor consumatorilor
"UFC-Que chosir" pentru a intenta o actiune impotriva societatii Universal Picture
Video, Film Alain Sarde et Studio Canal Images. Instanta pariziana a respins
recursul asociatiei.35 Aceasta a sustinut ca unul din rolurile copiei private este de a
avea o varianta de rezerva in cazul deteriorarii suportului original al operei. Dar, in
cazul tehnicii actuale exista sanse mici ca suportul original al operei protejate sa fie
usor deteriorat. Tribunalul a estimat ca o copie a unei opere filmografice editat pe
un suport numeric nu poate aduce atingere exploatarii normale a operei si a
prezumat caracterul infailibil al noii tehnologii. Exceptia copiei private nu poate fi
acceptata decat in cazul suporturilor nefiabile.
Instanta a considerat ca textele referitoare la copia privata din legile
dreptului de autor si a drepturilor conexe, indica o exceptie si nu un "drept la copia
privata", si, ca toate exceptiile, trebuie sa fie interpretata strict. Decizia
judecatorilor este univoca: "este vorba de o exceptie precis circumscrisa si

27
Art. 34 al Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe modificata prin Legea nr. 285/2005 si
OUG 123/2005
11
rezervata strict la o folosinta particulara, a drepturilor exclusive de care se bucura
autorul si titularul drepturilor conexe."28
Adeptii francezi ai "dreptului la copia privata" se bazeaza pe o sentinta a
Curtii de Apel din Paris din 22 aprilie 2005 care a concluzionat ilegalitatea unui
dispozitiv anti-copie prezent pe un DVD ce continea filmul "Mulholland Drive" de
David Lynch. Acestia acorda insa o importanta prea mare solutiei si uita ca aportul
veritabil la aceasta decizie rezida din definitia limitei exceptiei de copie privata.
Principiul este acela ca o copie a filmului nu poate aduce atingere exploatarii
normale a operei si copia privata nu este un drept recunoscut consumatorilor.
Faptul ca dispozitivul anticopie inserat pe DVD a fost anulat se datoreaza faptului
ca exceptia la copia privata nu poate fi incadrata decat de texte si nu de dispozitive
tehnice. Unul dintre textele majore ce guverneaza aceasta exceptie este Convetia
de la Berna care in redactarea sa actuala prevede conditiile de validitate specifice
exceptiilor. Trei conditii trebuie sa fie reunite: exceptia la copia privata trebuie sa
raspunda unui caz special, nu trebuie sa aduca atingere unei exploatari normale a
operei si nu poate cauza prejudicii nejustificate interesului legitim al autorului.
Curtea a estimat in acest caz, pe de o parte ca au fost indeplinite conditiile pentru
validarea copiei private si, pe de alta parte, a invalidat dispozitivul anticopie.29
Situatia copiei private ("pentru uz personal") este reglementata de art. 34
al Legii nr. 8/1996 si necesita cateva explicatii avand in vedere impactul pe care il
poate avea. in primul rand pentru a nu fi nevoie de autorizare trebuie indeplinite
cumulativ cateva conditii: opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica,
reproducerea sa fie pentru uz personal sau pentru cercul normal de prieteni,
reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze
pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
Prima conditie, opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, se
impune
pentru ca altfel s-ar incalca dreptul moral de divulgare al autorului, acesta fiind
singurul
indreptatit sa o comunice sau nu. A doua conditie, reproducerea pentru uz personal
sau pentru cercul normal al unei familii, are in vedere modul in care copia se
efectueaza si care este utilizarea ei. in primul rand este o copie privata, care se
realizeaza intr-un mod de cele mai multe ori neprofesionist (fotocopiere,
inregistrare audio-video etc...), iar in al doilea rand mediul in care ea va fi utilizata
este unul restrans familial si cercul normal al acesteia. Sintagma din urma, utilizata
de lege, este neclara si lasa la aprecierea celor care aplica legea, ce se intelege prin
"cerc normal al unei familii", putandu-se aprecia ca e vorba de rudele indepartate

28
http://www.caprioli-avocats.com
29
http://www.caprioli-avocats.com
12
ale mebrilor acesteia30 , de prietenii cu care se intalnesc mebrii familiei, sau de
toate cunostintele acestora.
In delimitarea cercului normal al unei familii trebuie avute in vedere si
celelalte conditii, printre care neprejudicierea autorului sau a titularului drepturilor
de exploatare. In acest context credem ca e mai aproape de spiritul legii ideea ca
prin cercul normal al unei familii s-a dorit indicarea grupului de prieteni carora li s-
ar putea inmana copia operei. Daca numarul acestora ar fi foarte mare (de exemplu
toate cunostintele) conditia mentionata arfi flagrant incalcata.
Ultima conditie, neprejudicierea autorului prin realizarea copiei, nu are in
vedere inlaturarea oricarei daune materiale ci doar valoarea la care se ridica
acestea, deoarece simpla reproducere creaza intotdeauna un mic prejudiciu. Legea
romana nu mentioneaza expres un numar de reproduceri care poate fi realizat fara
autorizarea autorului, dar acesta trebuie apreciat avand in vedere exact conditia
neprejudicierii. S-ar putea realiza o copie pentru fiecare membru al cercului normal
al familiei, iar daca prin absurd acesta ar fi format din toate cunostintele,
prejudicierea autorului ar fi certa.

7. Organizatii profesionale de lupta contra pirateriei

A. Asociatia Internationala de Proprietate Intelectuala (International


Intellectuale Property Association - IIPA)

Aceasta asociatie, creata in 1984 din initiativa a 6 organizatii


profesionale americane ale industriei de copyright31, furnizeaza rapoartele cele mai
complete asupra pirateriei clasice ( "physical piracy"), publica pe site-ul sau 32
rapoarte nationale si transmite periodic autoritatilor americane recomandari pentru
eventuale sanctiuni comerciale.
Raportul publicat pe 4 iunie 2005 prezinta situatia pirateriei in 52 de tari
din care 18 europene si indica prioritatile propuse in materie comerciala pentru
anul 2005:
- primul nivel de prioritate (priority foreign country) este ridicat de
Ucraina cu
pierderi totale de 223 milioane de dolari in 2004 din care 45 milioane in domeniul
video si 115 milioane in domeniul audio si cu o rata a pirateriei de peste 90%
- nivelul al doilea al prioritatilor (priority watch list) cuprinde 14 tari din
care una europeana (Federatia Rusa)

30
Interpretare cu care nu suntem de acord pentru ca legiuitorului nu i-ar fi fost greu sa utilizeze cuvantul “ruda”
31
American Film marketing association-AFMA, Association of American Publishers-AAP, Business Software
Alliance-BSA, Entertainmnet Software Association-ESA, Motion Picture Association of America-MPAA,
Recording Industry Association of America-RIAA
32
www.iipa.com
13
- in urmatoarea categorie (watch list) se gasesc 36 de tari din care 16
europene.
Din aceasta categorie face parte si Romania cu pierderi totale de 60
milioane de dolari din care 8 milioane in domeniul video (rata pirateriei de 55%) si
18 milioane in domeniul audio (rata pirateriei de 78%) restul pierderilor fiind
inregistrate in domeniul piratarii software.
Acelasi raport cifreaza pierderile in domeniul video la 1635.5 milioane
de dolari, iar cele in domeniul audio la 2437.8 milioane de dolari pe anul 2004.
Intr-un alt raport sunt prezentate initiative si prioritati ale industriei de
33
copyright .
Astfel, prioritatea majora este in aria pirateriei pe internet si impactul
asupra comertului electronic. Aceasta deoarece rata acestei piraterii este in crestere
alarmanta in conditiile in care tot mai multa populatie are acces la retea. Prima
cerere pentru combaterea acestei probleme este stabilirea unei infrastructuri legale
efective care include ratificarea si implementarea tratatelor WIPO pentru internet34,
trebuind a fi depuse eforturi pentru implementarea obligatiilor acestora. Cresterea
sanatoasa a comertului electronic, depinzand de securitatea in mediul electronic a
transmisiilor de date, multe din ele protejate de legile copyright-ului, raman in
balanta.
O alta prioritate o reprezinta pirateria discurilor optice si reglementarea
efectiva a productiei de discuri optice in tarile care sunt incapabile sa contracareze
aceasta problema. Deoarece capacitatea globala de productie a discurilor depaseste
cererea generala, utilizarea acestui exces pentru productia pirata a condus la
inundarea pietii cu discuri pirate ce contin materiale protejate prin lege.
In ceea ce priveste tara noastra, in raportul special35 pentru Romania se
arata ca in 2004 guvernul a publicat o strategie nationala a proprietatii intelectuale
prin care se urmareste armonizarea legilor locale cu cele ale Uniunii Europene si
cu standardele internationale. Industria de inregistrari se gaseste in fata problemei
constante a marii cantitati de materiale ilegale (CD, DVD, casete) care intra in tara,
investigatiile aratand ca retele organizate transporta produse piratate, in general, in
cantitati mici, sub 1000 de
bucati, pe rute diferite pentru a reduce riscul pierderilor.
Industria de inregistrari se confrunta, de asemena, cu problema cauzata
de inregistrarile locale de CD-uri muzicale. Acestea sunt inregistrate in forma
originala sau
transformate in MP3 in apartamente private; cataloagele pirate sunt apoi anuntate
pe Internet si distribuite, la cerere, prin serviciul postal clasic sau prin retele de

33
Eric H.Smith – “Piracy of Intelectual Property”, 25 mai 2005, www.iipa.com
34
WIPO Copyright Treaty si WIPO Performances and Phonograms Treaty
35
International Intelectual Property Alliance, 2005 Special 301 Report: Romania, p.415-429, www.iipa.com
14
tineri in zone controlate de grupuri ilegale. Pretul acestor CD-uri este intre 10% si
90% din pretul originalului.
Potrivit aceluiasi raport, o problema urgenta este incarcarea si
descarcarea fisierelor de pe internet prin intermediul calculatoarelor din internet
cafe-uri. in 2004, industria de inregistrari a identificat 315 site-uri ce contineau
fisiere si oferea CD-uri ilegale spre vanzare. Din acestea, 160 erau bazate pe
server-e ale provider-ilor din Romania. Industria de muzica (UFPR) a contactat sau
a trimis note de incetare a activitatii catre aceste site-uri si acestea si-au sters
continutul sau si-au incheiat activitatea.

B. International Federation of the Phonographic Industry (IFPI)36

In ceea ce priveste industria de discuri, sursa cea mai completa este IFPI.
Ultimul raport publicat in 23 iunie 2005 arata ca unul din 3 discuri vandute in lume
sunt copii ilegale creand o piata pirata a muzicii in valoare de 4,6 miliarde de
dolari. Dar cresterile in pirateria discurilor au fost incetinite la cel mai mic nivel in
ultimii 5 ani, partial datorita eforturilor facute in tari ca Mexic, Brazilia, Hong
Kong, Paraguay si Spania. Astfel, rata de crestere a numarului discurilor piratate de
muzica a fost in 2004 de 2%, cel mai mic nivel de crestere inregistrat din ultimii 5
ani, dar numarul de 1,2 miliarde discuri piratate este aproape dublu fata de anul
2000. Pirateria CD-r este predominanta in America Latina, Sudul Europei si India
cu o rata de 6% in 2004. Valoarea pietii de muzica pirata a fost de 4.6 miliarde de
dolari.
IFPI publica o lista prioritara a primelor 10 tari in care rata pirateriei
depaseste
50%: Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Pakistan, Paraguay, Rusia, Spania
si Ucraina.

C. Motion Picture Association of America (MPAA)37

In cazul industriei cinematografice, sursa cea mai importanta este MPAA


care se sprijina pe o retea de asociatii nationale de lupta contra pirateriei. Pentru
regiunea Europa, Asia de mijloc si Africa (EMEA) exista 31 de programe majore
antipiraterie. Pirateria video a ramas una dintre problemele majore in regiune in
ciuda cresterii numarului de discuri optice piratate si raspandirii rapide a
activitatilor pirate pe internet. Turcia este considerata problema principala in
Europa in domeniul pirateriei discurilor optice, productia interna de VCD-uri
piratate luand locul importului masiv de astfel de produse. Conform MPAA si
asociatiilor germane de lupta contra pirateriei, Germania a devenit, prin avantul
36
Site-ul oficial al International Federation of the Phonographic Industry (IFPI), http://www.ifpi.org
37
Site-ul oficial al Motion Picture Association of America (MPAA), http://www.mpaa.org
15
tehnologiei numerice, o piata atractiva pentru pirati, majoritatea discurilor
provenind din Rusia. Se arata ca 62% din discuri sunt distribuite via Internet, dar
paralel se desvolta comertul stradal (25%), in timp ce distributia in grupuri inchise
practicata de adolescenti reprezinta 10%.

8. Pirateria incetineste cresterea economica

Acesta este un fapt real, si anume ca pirateria incetineste cresterea


economica. De ce? Fiindca acele drepturi de autor ce ar trebui respectate, sunt
incalcate si prin urmare nu se mai platesc drepturi de autor nicaieri. Pe langa
incalcarea drepturilor de autor si a legislatiei in domeniu, pirateria informationala
va duce la o scadere mare a numarului locurilor de munca si a veniturilor din acest
domeniu.
Totusi fata de rata pirateriei cu multi ani in urma, este acum mult mai
scazuta. Daca in trecut aceasta ajungea pana la 80%, iar pierderile firmelor erau
imense si dezastruoase, in prezent aceasta rata este doar de 30 – 35%. China de
exemplu detine cea mai mare piata a calculatoarelor personale, fiind multi, in
schimb nu se afla intr-un top mondial al primelor piete software din cauza faptului
ca majoritatea programelor informatice sunt copiate in mod ilegal. Fiindca acolo li
se permite firmelor sa utilizeze programe piratate fara nici un fel de problema.
In Romania, in schimb, sa utilizezi intr-o firma un program piratat este o
infractiune si prin urmare va fi pedepsita ca atare. Patronii ajung sa plateasca niste
amenzi extraordinar de mari, asa ca, in momentul de fata firmele folosesc
programe cu licenta.
In ultimii cinci ani, rata pirateriei software a scazut cu opt procente in
Romania, de la 74% in 2000 la 66% in 2008, ca urmare a eforturilor atat din partea
industriei de software pentru afaceri, cat si din partea autoritatilor nationale.
Numeroase campanii, indreptate spre cresterea nivelului de cunoastere si
respectare a proprietatii intelectuale, pe de o parte, dar si spre aplicarea legii si
asigurarea respectarii drepturilor, pe de alta parte, si-au dovedit eficienta in timp.
Romania a inregistrat in aceasta perioada primele condamnari la pedeapsa
inchisorii cu executare, pentru fapte de distribuire de software pirat, precum si
actiuni eficace ale autoritatilor in cazuri de utilizare de software fara licenta in
cadrul companiilor si a institutiilor.
In concluzie este foarte greu sa scapi definitiv de piraterie. Aceasta nu va
fi stopata definitiv niciodata. Tot ce putem face este sa nu o incurajam si daca
avem posibilitatea sa ne cumparam programe cu licenta, sa o facem.

16
9. Jurisprudenta

A. Inchirierea de marfuri pirat. Reproducerea neautorizata pe


sisteme de calcul a programelor pentru calculator. Elemente constitutive

Legea nr. 8/1996, art. 1396 alin. (4), art. 1399


Instalarea pe calculatoare si punerea la dispozitie spre utilizare, pe o
perioada de timp, ale unor copii pirat ale jocurilor pentru calculatoare, in
schimbul unor sume de bani, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii
prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, constand in inchirierea de
marfuri pirat - intrucat, in sensul art. 143 din aceasta lege, prin
Prin “inchiriere” se intelege punerea la dispozitie spre utilizare, pentru
un timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a
unei opere - cat si elementele constitutive ale infractiunii prevazute in art. 1399 din
Legea nr. 8/1996, constand in reproducerea neautorizata pe sisteme de calcul a
programelor pentru calculator in oricare dintre urmatoarele modalitati: instalare,
stocare, rulare sau executare, afisare ori transmitere in retea interna.

I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 4782, din 16 octombrie 2007

Prin sentinta penala nr. 5/P, din 11 ianuarie 2007, pronuntata de


Tribunalul Neamt, inculpatul I.F. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de
inchiriere sau oferire spre inchiriere de marfuri pirat, prevazuta in art. 1396 alin. (4)
din Legea nr. 8/1996.
Acelasi inculpat a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de
reproducere neautorizata, pe sisteme de calcul, a programelor pentru calculator,
prevazuta in art. 1399 din Legea nr. 8/1996.
Prima instanta a retinut ca, la 24 decembrie 2005, inculpatul a infiintat o
societate comerciala avand ca obiect principal activitati legate de bazele de date si,
ca activitate secundara, editarea de programe si prelucrarea informatica a datelor.
Inculpatul a deschis un punct de lucru al societatii, de tip „Internet cafe”,
cu 9 calculatoare si un server, in care clientii, in schimbul sumei de 1,5 RON/ora,
accesau siteuri pe internet sau jocuri pe calculator.

17
Inculpatul poseda licenta de exploatare numai pentru 3 calculatoare, insa
a instalat programe de operare Windows XP, al caror proprietar era Microsoft
Corporation, precum si jocuri apartinand Electronic Arts, si pe celelalte
calculatoare.
Impotriva sentintei inculpatul a declarat apel, criticand-o pentru
netemeinicie, vizand aplicarea unui cuantum redus al pedepsei.
Instanta de apel, analizand hotararea atacata, a constatat ca, in ceea ce
priveste infractiunea prevazuta in art. 1399 din Legea nr. 8/1996, aceasta a fost
corect retinuta de prima instanta, insa a apreciat ca, in ceea ce priveste infractiunea
de inchiriere sau oferire spre inchiriere de marfuri pirat, prevazuta in art. 1396 alin.
(4) din Legea nr. 8/1996, inculpatul nu a inchiriat marfurile pirat, acceptiunea de
inchiriere avand o alta semnificatie juridica.
Fata de dispozitiile incriminatoare, instanta de apel a retinut ca din
materialul probator administrat nu rezulta ca inculpatul a inchiriat marfurile pirat,
respectiv, programele pe calculator, astfel ca a pus in discutie schimbarea
incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului, in infractiunea prevazuta
in art. 1398 din Legea nr. 8/1996, modificata, textul de lege facand referire la
oferirea de programe prin internet sau prin retele de calculatoare, programe care nu
sunt marfuri pirat, fara consimtamantul titularilor de drept.
Legea nr. 8/1996 a fost modificata, aceasta modificare a intrat in vigoare
la 3 august 2006, iar anterior acestei date, legea mai fusese modificata prin Legea
nr. 285/2004, ambele fapte ale inculpatului fiind comise sub imperiul acestei
ultime modificari.
Dat fiind ca inculpatul nu a inchiriat programele, ci le-a oferit si le-a
distribuit clientilor la sediul societatii sale sau prin Internet, si ca fapta a fost
comisa sub imperiul Legii nr. 285/2004, instanta de apel a retinut ca fapta
inculpatului constituie contraventie, aceasta fiind infractiune numai daca anterior s-
au aplicat doua sanctiuni contraventionale pentru aceleasi fapte. Or, in cauza s-a
constatat ca inculpatul nu a fost sanctionat contraventional, motiv pentru care, prin
decizia penala nr. 77, din 3 aprilie 2007, Curtea de Apel Bacau a admis apelul
declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr. 5/P, din 11 ianuarie 2007, pe
care a desfiintat-o in totalitate si, in rejudecare, in temeiul art. 1399 din Legea nr.
8/1996, a condamnat pe inculpat.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b), Cod
procedura penala, a achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prevazute in
art. 1396 alin. (4), din Legea nr. 8/1996.
Impotriva deciziei procurorul a formulat recurs, invocand motive de
nelegalitate ale hotararii atacate, vizand, intre altele, gresita achitare a inculpatului
pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996,
modificata. Se apreciaza ca, in temeiul dispozitiilor art. 143 din Legea nr.
285/2004, prin inchiriere se intelege punerea la dispozitie spre utilizare, pentru un
18
timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei
opere, fapta inculpatului intrunind, deci, elementele constitutive ale infractiunii
prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata.
Examinand hotararea in raport cu criticile formulate, care se circumscriu
cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 16 Cod procedura penala, ca si
din oficiu, pentru cazurile enuntate in art. 3859 alin. (3) Cod procedura penala,
Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul este fondat pentru
urmatoarele considerente:
Potrivit art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata, constituie
infractiune inchirierea sau oferirea spre inchiriere de marfuri pirat, fapta care se
sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. (3) al aceluiasi articol, respectiv,
inchisoarea de la 3 ani la 12 ani.
Art. 143 din Legea nr. 285/2004, de modificare a Legii nr. 8/1996,
defineste inchirierea ca fiind punerea la dispozitie, spre utilizare, a unei opere,
pentru un timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial direct ori
indirect.
In cauza, se constata ca inculpatul a deschis un punct de lucru de tip
„Internet cafe”, cu 9 calculatoare si un server, in interiorul caruia clientii accesau
site-uri prin internet sau jocuri pe calculator contra sumei de 1,5 RON/ora.
Inculpatul avea licenta de exploatare numai pentru 3 calculatoare, insa a
instalat programe de operare Windows XP, al caror proprietar este Microsoft
Corporation, precum si jocuri de tipul Need For Speed, Need For Speed Porsche si
Fifa 2005, proprietatea companiei Electronic Arts, si pe celelalte calculatoare.
Procedand astfel, inculpatul a executat acte materiale caracteristice atat
infractiunii prevazute in art. 1399 din Legea nr. 8/1996, cat si acte specifice
infractiunii prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996.
Punerea la dispozitie, spre utilizare pe o perioada de timp, a unor copii
pirat ale jocurilor pe calculatoare si obtinerea de avantaje economice in urma
acestor operatii realizeaza in fapt regimul juridic al unei operatiuni de inchiriere de
marfuri pirat, incriminata in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. In mod gresit,
instanta de apel a apreciat ca distribuirea marfurilor pirat si oferirea acestora
clientilor ce frecventau punctul de lucru nu reprezinta o operatiune de inchiriere
incriminata, atat timp cat, in schimbul ofertei, inculpatul incasa un pret caracterizat
de lege ca fiind un avantaj economic sau comercial direct ori indirect.
Pentru considerentele ce preced, in baza art. 38515 pct. 2 lit. d) Cod
procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul procurorului,
a casat in parte decizia penala nr. 77, din 3 aprilie 2007, si sentinta penala nr. 5/P,
din 11 ianuarie 2007, si, intre altele, in baza dispozitiilor art. 1396 alin. (4) din
Legea nr. 8/1996, a condamnat pe inculpat.
Nota:

19
In acest sens este si sentinta penala nr. 295/F/19.12.2007, a Tribunalului
Bistrita-Nasaud, definitiva prin neapelare, prin care s-a dispus, in baza art. 11 pct.
2 lit. B, raportat la art. 10 lit. i1 Cod procedura penala, si la art. 1431 alin. 3 din
Legea nr. 8/1996, modificata, incetarea procesului penal fata de inculpatii B.C. si
B.A., pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 1399 din Legea nr. 8/1996,
modificata, respectiv, art. 26 Cod penal, raportat la art. 1399 din Legea 8/1996,
modificata. Totodata, in baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b1 din Cod
procedura penala, inculpatii au fost achitati sub aspectul infractiunilor prevazute de
art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal,
respectiv, a art. 26 Cod penal, raportat la art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, si obligati la plata unei amenzi administrative in
suma de 500 RON fiecare, instanta apreciind ca fapta inculpatilor nu prezinta
gradul de pericol social al unei infractiuni.
In fapt s-a retinut ca incepand cu 15 februarie 2005 inculpatii, in calitate
de administrator si, respectiv, angajat al unei societati comerciale, au instalat,
stocat si inchiriat catre clienti, in cadrul unei sali de jocuri a societatii, mai multe
sisteme de operare si jocuri fara licenta, prejudiciind persoanele juridice titulare ale
drepturilor de autor.
In mod corect instanta de judecata a retinut prevederile art. 1399 in
concurs cu cele ale art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, modificata, constatand
ca, prin reproducerea fara licenta pe sisteme de calcul a programelor pentru
calculator, inculpatii au realizat o marfa pirat pe care, ulterior, au inchiriat-o contra
cost, imprejurare care justifica aceasta incadrare juridica.
Activitatea de inchiriere a marfurilor pirat nu se circumscrie notiunii de
distribuire, ci este incriminata separat in art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 si
presupune o transmitere, contra cost, a dreptului de folosinta temporara a acestora.
S-a constatat ca exista o practica neunitara a instantelor de judecata in
aceasta problema, fiind identificate hotarari care, pentru fapte similare, au retinut
ca incadrare juridica prevederile art. 1396 alin. 2 si 3, in concurs cu art. 1399 din
Legea nr. 8/1996. Art. 1396 alin. 2 si 3 incrimineaza oferirea, distribuirea, detinerea
ori depozitarea sau transportul, in scopul distribuirii, de marfuri pirat, precum si
detinerea acestora in scopul utilizarii prin comunicare publica, la punctele de lucru
ale persoanelor juridice. Deci detinerea marfurilor pirat trebuie sa urmareasca acest
scop al distribuirii, astfel cum este definit in art. 141 din Legea nr. 8/1996, si care
presupune o remitere, o transmitere efectiva si definitiva, cu titlu oneros sau
gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere in materialitatea sa.

B. Reproducerea neautorizata pe sisteme de calcul a programelor


pentru calculator. Unitate de infractiune. Modalitati alternative de savarsire.
Inchirierea de marfuri pirat.
20
Infractiunile prev. de art. 1396 alin. 4 si art. 1399 din Legea nr.
8/1996 sunt infractiuni unice, ceea ce inseamna ca daca o parte din actele
materiale invocate initial ca intrand in continutul lor nu vor mai fi retinute,
pentru acestea nu se putea dispune separat achitarea, pentru ca unitatea
infractiunii nu poate primi doua solutii, una de condamnare pentru actele
dovedite si una de achitare pentru cele care nu au fost dovedite. Instalarea,
stocarea, rularea sau executarea, afisarea ori transmiterea in retea interna
reprezinta modalitati alternative de comitere a infractiunii prevazute de art.
1399 din Legea nr.8/1996, iar nu infractiuni distincte.

Curtea de Apel Alba, sectia penala, Decizia nr. 4/A/2009 din 10.02.
2009
Prin sentinta penala nr.238 din 15.09.2008 a Tribunalului Alba,
inculpatul C.N. a fost condamnat la o pedeapsa de 5 luni inchisoare pentru
comiterea infractiunii de inchiriere a unor marfuri pirat prevazuta de 1396 alin. 4
din Legea nr. 8/1996 (cu privire la programele Windows XP Professional) cu
aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal si la 200 lei amenda penala
pentru savarsirea infractiunii de reproducere neautorizata pe sisteme de calcul a
programelor pentru calculator prevazuta de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 (pentru
programele Windows XP Professional) cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 alin. 1 lit.
c Cod penal. S-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante
de 5 luni inchisoare pe un termen de incercare de 2 ani si 5 luni.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedura
penala inculpatul a fost achitat pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. art.
1396 alin. 4 si art. 1399 din aceeasi lege (pentru 3 programe Microsoft Office, 1
program Adobe Acrobate Distiler, 1 program Adobe Acrobate, 1 program Adobe
Designer 7.0 si 1 program Adobe PhotoShop CS2). Inculpatul a fost obligat la
plata sumei de 1.388 euro despagubiri civile catre partea civila Microsoft
Corporation si au fost respinse celelalte pretentii formulate de aceasta parte civila
si au fost respinse integral pretentiile partii civile Adobe Systems Incorporated.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca la data de
13.02.2007, cu ocazia controlului efectuat de organele de politie la sediul societatii
administrate de inculpat (sala de internet) s-a constatat ca pe cele 5 calculatoare
erau instalate programe fara licenta. Astfel, pe fiecare calculator era instalat
programul Windows XP Professional, angajatii societatii prezentand licenta doar in
ceea ce priveste un singur calculator, iar pe celelalte 4 calculatoare erau instalate 3
programe Microsoft Office, 1 program Adobe Acrobate Distiler, 1 program Adobe
Acrobate, 1 program Adobe Designer 7.0 si 1 program Adobe PhotoShop CS2,
pentru care nu au fost prezentate licente. Existenta acestor programe s-a constatat
pe baza accesarilor realizate de martorul S.C. care a procedat la efectuarea de

21
capturi de ecran, asa cum rezulta din procesul verbal incheiat de organele de
politie.
Instanta a retinut ca fapta inculpatului C.M. de a stoca in mod neautorizat
programul Windows XP Professional pe un numar de 4 calculatoare, pe care le-a
inchiriat clientilor contra sumei de 1,5 RON/ora intruneste elementele constitutive
ale infractiunii prevazute de art. 1399 si art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 cu
aplicarea art. 33 Cod penal, faptele fiind in concurs real.
Cu privire la celelalte programe, instanta a constatat ca din probele
administrate nu rezulta indubitabil ca acestea erau stocate la momentul controlului.
Astfel, au fost avute in vedere dispozitiile art. 7 lit. a din Legea nr. 8/1996, potrivit
carora programul de calculator constituie obiect al dreptului de autor, iar art. 72 din
aceeasi lege stabileste ca protectia programului pentru calculator include orice
expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare exprimate
in orice limbaj. Rezulta asadar ca beneficiaza de protectie programul prin
continutul sau efectiv care este apt de a fi lansat in executie, situatie care nu se
regaseste in speta.
Totodata, a respins cererea procurorului de schimbare a incadrarii
juridice in ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 1399 din Legea nr. 8/1996
sub aspectul modalitatii de comitere: din instalare (asa cum s-a retinut in
rechizitoriu) in stocare. Tribunalul a retinut stocarea ca modalitate de comitere a
infractiunii de reproducere neautorizata pe sisteme de calcul a programelor de
calculator, fiind confirmata de starea de fapt. In mod corect a motivat insa ca in
cauza existand o modalitate alternativa de savarsire a infractiunii, cuprinsa in
acelasi text de incriminare, nu se impune schimbarea incadrarii juridice, ci doar
retinerea corecta din punct de vedere al laturii obiective a modalitatii de comitere.
Instanta a respins de asemenea si cererea inculpatului de schimbare a
incadrarii juridice din infractiunile prevazute de art. 1399 si art. 1396 alin. 4 din
Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 33 Cod penal in infractiunea prevazuta de art.
1399, in sensul de a i se retine doar aceasta din urma infractiune intrucat, raportat la
faptele sale, nu se poate retine un concurs de infractiuni. S-a sustinut in motivarea
cererii, pe de o parte, ca art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 se refera la produse
pirat, nu la programe de calculator, iar pe de alta parte, ca in mod gresit prin
rechizitoriu s-a retinut inchirierea catre clienti a programelor de calculator, ceea ce
s-a inchiriat de fapt fiind accesul la internet. Tribunalul a respins ca nefondata
cererea cu motivarea ca potrivit art. 143 din Legea nr. 8/1996 prin inchiriere se
intelege punerea la dispozitie spre utilizare, pentru un timp limitat si pentru un
avantaj economic sau comercial, direct sau indirect, a unei opere. Inculpatul a pus
la dispozitia clientilor acele calculatoare cu cele 4 programe Windows XP
Professional (care reprezinta sistemul de operare), programe care au fost folosite
pentru orice operatie pe calculator, inclusiv accesul la internet, acces care nu era

22
posibil fara ele. In consecinta, exista fapte de inchiriere a unor marfuri pirat
distincte de fapta de stocare neautorizata pe calculator a respectivelor programe.
De asemenea, instanta a mai retinut ca programele de calculator piratate
reprezinta indiscutabil marfuri pirat in sensul art. 1396 din Legea nr. 8/1996, care
defineste notiunea de marfa pirat ca reprezentand orice copie, indiferent de suport,
realizata fara consimtamantul titularilor de drepturi si care sunt executate dupa un
produs purtator de drepturi de autor sau de drepturi conexe. Ori, programele de
calculator sunt produse purtatoare de drepturi de autor, in acest sens pronuntandu-
se si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin deciziile nr. 6047 din 14.12.2007 si
4782 din 16.10.2007 in spete similare.
Prin decizia penala nr. 4/A/2009 din 10.02.2009, definitiva prin
nerecurare, Curtea de Apel Alba a admis apelul parchetului, a desfiintat sentinta cu
privire la incadrarea juridica si rejudecand, a inlaturat dispozitia de achitare a
inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de
procedura penala. Au fost mentinute celelalte dispozitii.
La adoptarea solutiei s-a avut in vedere urmatoara motivare: „In mod
judicios prima instanta a retinut ca nu s-a dovedit ca programele Microsoft Office,
Adobe Acrobate Distiler, Adobe Designer 7.0 si Adobe PhotoShop CS2 erau
stocate in momentul controlului, asa incat cu privire la aceste programe, actele
materiale de stocare nu intra in continutul infractiunilor prev. de art. 1396 alin. 4 si
art. 1399 din Legea nr. 8/1996. Aceste infractiuni fiind infractiuni unice, daca o
parte din actele materiale invocate initial ca intrand in continutul lor nu vor mai fi
retinute, pentru acestea nu se putea dispune separat achitarea, pentru ca unitatea
infractiunii nu poate primi doua solutii, una de condamnare pentru actele dovedite
si una de achitare pentru cele care nu au fost dovedite. In speta, va ramane
dispozitia de condamnare pentru actele dovedite, iar pentru celelalte, in contextul
motivarii trebuiau inlaturate fara a necesita si o solutie de achitare”.
Nota:
Constatam ca prin decizia Curtii de Apel a fost remediata o situatie
inacceptabila din punct de vedere teoretic si care poate crea o serie de neajunsuri in
practica. Pluralitatea obiectului material al infractiunii este de esenta faptei de
reproducere de programe pentru calculator si nu determina o pluralitate de
infractiuni aflate in concurs, nici o infractiune continuata, ci o singura infractiune
de baza, a carei unitate infractionala nu poate fi scindata
de instanta, astfel incat nu se pot pronunta solutii diferite pentru fiecare
dintre programele care constituie obiect material al infractiunii.
Pe de alta parte, apreciem utile cateva precizari in legatura cu probele ce
trebuie administrate pentru dovedirea savarsirii infractiunii prevazuta de art. 1399
din Legea nr. 8/1996, avand in vedere situatia din speta prezentata. Pe de o parte,
capturile de ecran care atesta existenta programelor pirat, este necesar sa fie

23
efectuate cu ajutorul unor specialisti IT, pentru a fi corespunzatoare din punct de
vedere tehnic si pentru a fi utile in procesul de
probatiune. Pe de alta parte, captura de ecran, singura nu reprezinta o
proba suficienta pentru dovedirea infractiunii de reproducere neautorizata pe
sisteme de calcul a programelor pentru calculator, fiind necesar ca aceasta sa se
coroboreze si cu alte mijloace de proba (declaratii de martori, constatari tehnico-
stiintifice, etc.).
Tot in ceea ce priveste infractiunile savarsite prin intermediul sistemelor
informatice si a probarii acestora mentionam si decizia nr. 3681 din 13.11.2008 a
Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, constatand ca nu sunt cert dovedite
elementele constitutive ale infractiunilor retinute in sarcina inculpatului si avand in
vedere principiul „in dubio pro reo”, a dispus achitarea inculpatului pentru
savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa de catre instanta de apel. Instanta
suprema a retinut totodata ca, in virtutea principiilor rolului activ, aflarii adevarului
si prezumtiei de nevinovatie, organele judiciare aveau obligatia sa stranga probele
necesare aflarii adevarului, atat in favoarea, cat si in defavoarea inculpatului.

24
BIBLIOGRAFIE

1. Viorel Ros, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei - "Dreptul de


autor si drepturile conexe", Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
2. Eric H.Smith - "Piracy of Intelectual Property", 25 mai 2005
3. Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile
conexe, modificata si completata prin Legea nr. 146 din 24 iunie 1997,
Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 si Ordonanta de urgenta nr. 123 din 1
septembrie 2005
4. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
modificata prin Legea 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 si O.U.G. nr.
190/2005
5. Tia Hall - "Music piracy and the audio home recording act",
http://www.law.duke.edu
6. http://fr.wikipedia.org/wiki/Piraterie
7. http://iddn.ch; Interdeposit cuprinde ca retea de organizatii de autori
inclusiv Agentia pentru protectia programelor pentru calculator
8. http://mpaa.org/anti-piracy/ - Site-ul oficial al Motion Picture
Association of America (MPAA)
9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor
10. http://www.caprioli-avocats.com
11. http://www.cisac.org - Sisteme de identificare numerica au fost
realpizate la Confederatia Internationala a Societatilor Autorilor
Compozitori
12. http://www.ifpi.org - Site-ul oficial al International Federation of the
Phonographic Industry (IFPI)

25
13. http://www.ifpi.org/site-content/amtipiracy/what_is_piracy.html - Site-
ul oficial al International Federation of the Phonographic Industry
(IFPI)
14. http://www.iipa.com - International Intelectual Property Alliance, 2005
Special 301 Report: Romania, p.415-429
15. http://www.macrovision.com/
16. http://www.sonydadc.com/products.copy.key2audio.go
17. http://www.tele.ucl.ac.be/octalis
18. http://www.tele.ucl.ac.be/talisman
19. http://www.doi.org - Asociatia Internationala a Editorilor

26