Sunteți pe pagina 1din 13

Spitare roata

Pas 1 :
Se introduc 8 spite prin exteriorul butucului.
Nr de spite depinde de cate gauri aveti pe butuc;
8 este pentru 36. Introuceti (nr de spite total)/4.
Spitele vor fi introduse alternativ o gaura da, una nu.

Pas 2 :
Se fixeaza spitele introduse la pasul 1 pe janta, incepand cu prima gaura de langa gaura pentru valva.
Trebuie sa aveti in vedere ca gaurile pe janta sunt decalate si nu sunt pe mijlocul jantei. Introduce-ti
prima spita in gaura care este mai aproape de laterala butucului in care ati introdus spitele.
Urmatoarele spite se fixeaza dupa aceasta cu cate 3 gauri intre fiecare spita.
Pas 3 :

Se repeta acelasi procedeu pe partea cealalta a butucului.


Prima spita se introduce in cea mai aproapita gaura opusa la oricare din spitele deja puse dar pe partea
celalata.

Pas 4 :

Se roteste butucul in sensul opus gaurii pentru valva, dupa cum se poate observa si in imagine.

Pas 5 :

Se introduc restul de spite, de data aceasta prin interior, apoi trebuie avut in vedere ca fiecare spita
initial trebuie sa aiba 2 sau 3 intersectii in functie de modelul pe care il faceti.
Primele intersectii sunt pe deasupra, iar ultima intersectie trebuie sa introduceti spita pe sub cealalta,
apoi o fixati pe gaura de pe janta astefel incat sa fie o gaura libera intre spita introdusa si cele existente
din laterale.
Repetati procesul pe ambele parti ale butucului pana terminati roata.
ATENTIE ! IN POZA SUNT 2 INTERSECTII
daca faceti roata cu 3 intersectii mutati spita mai la stanga pana se fac 3 intersectii, primele 2 pe
deasupra si a 3-a intersectie pe sub ultima spita.

Calculator marime spite

Calculator marime spite :

Marime spita : mm

a - Hub Flange Offset mm


Diametru janta (E.R.D.) mm
d - diametru cerc gauri butuc - P.C.D. mm
2
S - Diametru gaura spita mm

k - Nr intersectii spite 3

m - Nr spite 36

Va recomand sa rotunjiti valoarea obtinuta daca se poate in jos si nu in sus. De ex daca obtineti 261.75
ar fi bine sa folositi 261 si nu 262. Cu 262 de ex veti infileta spitelele pana la maxim si nu vor fi
tensionate foarte tare.
Acest lucru apare din mici erori de la masurare plus rotunjiri la rezultatul final pentru ca lungimile
spitelor in lumea reala sunt fixe, si depinde si ce marime gasiti in magazine avand in vedere ca
majoritatea producatorilor fac spite din 2 in 2 mm.

Pentru a calcula diametrul jantei (e.r.d. - effective rim diameter) cat


mai exact daca nu il stiti de la producator puteti proceda ca in imagine.
Se iau 2 spite si se taie la 200 mm.
ERD = 2B + A
unde B = 200mm , daca ati taiat spita la 200mm
ERD = 2*200+A = (400 + A) mm
d = P.C.D. (pitch circle diameter) = diametrul cercului trasat prin centrul gaurilor pentru spite din butuc.

WL si WR = Hub Flange Offset

WL = OLD/2-A
WR = OLD/2-B

OLD = Over Locknut dimensions = distanta intre cele 2 piulite laterale ale butucului

Pentru butucul fata cele 2 distante WL si WR sunt egale.


Roatile sunt construite pe centrul dintre cele 2 piulite alea butucului ( cele care tin la un loc
componentele butucului si nu cele de fixare pe cadru ) si NU intre cele 2 flanse pe care se fixeaza
spitele.
Acest lucru asigura ca roata se va alinia cu celelalte componente ale bicicletei ca de ex cadrul, franele,
aparatoari.

Ce cauciuc se potriveste pe ce janta

Ce cauciuc se potriveste pe ce janta ?

[dimeniunile sunt in milimetrii]

Latime cauciuc

Latime janta
18 20 23 25 28 32 35 37 40 44 47 50 54 57
(interior a )
13 X X X X
15 X X X X
17 X X X X X
19 X X X X X X
21 X X X X X X
23 X X X X
25 X X X X X

a = b - 6 mm

Lant biciclete

Lanturile difera in functie de pinioane.

Pentru single speed, fixed gear se folosesc lanturi cu latimea interioara de 1/8''.
Pentru cele cu schimbator de viteaza ce au mai multe pinioane se folosesc cu latimea interioara de
3/32''.

Desi latimea interioara la cele cu schimbator este aceasi difera in functie de numarul de viteze latimea
exterioara a lantului, si mai exact latimea niturilor de fixare alea zalelor.
Acest lucru se intampla pentru ca cu cat este numarul mai mare de viteza pinioanele vor fi mai
apropiate si un lat mai lat se va freca de pinioanele alaturate.

Lanturile pentru schimbator sunt denumite in functie de numarul de viteze pentru care au fost facute.
Cele marcate pana la 8 inclusiv merg la inclusiv la casete cu mai putine pinioane 5,6,7 si 8.

Pentru 9 si 10 viteze se folosesc lanturi separate.

Sursa : http://en.wikibooks.org/wiki/Bicycles/Maintenance_and_Repair/Chains/Chain_sizes
Publicat de sorin la 23:57 0 comentarii

Spitare roata

Pas 1 :
Se introduc 8 spite prin exteriorul butucului.
Nr de spite depinde de cate gauri aveti pe butuc;
8 este pentru 36. Introuceti (nr de spite total)/4.
Spitele vor fi introduse alternativ o gaura da, una nu.

Pas 2 :
Se fixeaza spitele introduse la pasul 1 pe janta, incepand cu prima gaura de langa gaura pentru valva.
Trebuie sa aveti in vedere ca gaurile pe janta sunt decalate si nu sunt pe mijlocul jantei. Introduce-ti
prima spita in gaura care este mai aproape de laterala butucului in care ati introdus spitele.
Urmatoarele spite se fixeaza dupa aceasta cu cate 3 gauri intre fiecare spita.
Pas 3 :

Se repeta acelasi procedeu pe partea cealalta a butucului.


Prima spita se introduce in cea mai aproapita gaura opusa la oricare din spitele deja puse dar pe partea
celalata.

Pas 4 :

Se roteste butucul in sensul opus gaurii pentru valva, dupa cum se poate observa si in imagine.
Pas 5 :

Se introduc restul de spite, de data aceasta prin interior, apoi trebuie avut in vedere ca fiecare spita
initial trebuie sa aiba 2 sau 3 intersectii in functie de modelul pe care il faceti.
Primele intersectii sunt pe deasupra, iar ultima intersectie trebuie sa introduceti spita pe sub cealalta,
apoi o fixati pe gaura de pe janta astefel incat sa fie o gaura libera intre spita introdusa si cele existente
din laterale.
Repetati procesul pe ambele parti ale butucului pana terminati roata.
ATENTIE ! IN POZA SUNT 2 INTERSECTII
daca faceti roata cu 3 intersectii mutati spita mai la stanga pana se fac 3 intersectii, primele 2 pe
deasupra si a 3-a intersectie pe sub ultima spita.
Publicat de sorin la 00:25 0 comentarii

luni, 2 mai 2011

Ajustarea bicicletei

http://bikefitkit.com/
Publicat de sorin la 01:17 0 comentarii

Definitii dex pentru termeni biciclete

Mai jos aveti o lista cu principalele componente ale unei biciclete in limba engleza si romana si ce
inseamna fiecare.

 Angrenaj = Sistem de roţi dinţate care se îmbucă una într-alta (cu scopul de a-şi transmite
mişcarea)
 Chainring (eng.) --> FOÁIE, foi, s. f. Bucată de material de grosime foarte mică. ~ de
tinichea. [G.-D. foii; Sil. foa-ie] /<lat. folia
 Cranks ( eng.) -->MANIVÉLĂ, manivele, s.f. Pârghie (cotită sau curbă) care servește la
acționarea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie (și
invers) etc. – Din fr. manivelle.
 Derailleur (eng.) --> SCHIMBĂTOR DE VITEZĂ = dispozitiv montat între un motor de
antrenare și organele care transmit mișcarea unui alt sistem tehnic, permițând să se modifice
viteza de lucru sau de deplasare a sistemului antrenat
 Handlebar (eng.) --> GHIDÓN ~oáne n. (la biciclete, motociclete sau scutere) Bară de metal,
îndoită și prevăzută la capete cu mânere, care servește la menținerea sau la schimbarea direcției
de mișcare. /<fr. guidon
 Hub (eng.) --> BUTÚC, butuci, s. m. Partea centrală a unui corp rotativ, care se montează pe
un arbore și în care sunt înfipte spițe (la roți), pale (la elice) etc. Butucul roții.
 Rims (eng.) --> JÁNTĂ, jante, s. f. Partea exterioară periferică a unei roți de autovehicul, de
bicicletă etc., construită astfel încât să permită montarea pe roată a unui pneu.
 Saddle (eng.) --> ȘA, șei, s. f. Parte a bicicletei, a motocicletei etc. formată dintr-un mic suport
(triunghiular) din piele, din cauciuc sau din material plastic, pe care se stă în timpul deplasării
vehiculului.
 Sproket ( eng.) --> PINIÓN, pinioane, s.n. Roată dințată cu un număr mic de dinți, care intră
în componența unui angrenaj, servind la punerea în mișcare a altor roți din angrenajul respectiv.
[Pr.: -ni-on] – Din fr. pignon.

Publicat de sorin la 00:06 0 comentarii

duminică, 1 mai 2011

Lungime brate angrenaj

Exista mai multe lungimi prentru bratele de la angrenaj de la 110 pana la 220 desi 165 , 170, 175 mm
ar fi cele mai comune.

Cu cat este mai mare bratul pedalei cu atat vei putea pedala mai usor, dar va duce la o flexare mai mare
a articulatiei genunchiului ce poate duce la dureri de genunchi.

Brate mai scurte permit cadente mai mari mult mai usor si nu forteaza genunchii.

Pentru un fixie 165mm este mai recomandat pentru ca este mai usor sa pedalezi la cadente mari si
reduce riscul sa lovesti cu pedala pamantul in curbe

Mai jos aveti un articol ce explica relatia dintre puterea maxima si lungimea bratelor angrenajului :

Eur J Appl Physiol. 2001 May;84(5):413-8.


Determinants of maximal cycling power: crank length, pedaling
rate and pedal speed.
Martin JC, Spirduso WW.

Source

University of Utah, Department of Exercise and Sport Science, 250S. 1850E. Rm. 200, Salt Lake City,
UT 84112-0920, USA. jim.martin@health.utah.edu

Abstract

The purpose of this investigation was to determine the effects of cycle crank length on maximum
cycling power, optimal pedaling rate, and optimal pedal speed, and to determine the optimal crank
length to leg length ratio for maximal power production. Trained cyclists (n = 16) performed maximal
inertial load cycle ergometry using crank lengths of 120, 145, 170, 195, and 220 mm. Maximum power
ranged from a low of 1149 (20) W for the 220-mm cranks to a high of 1194 (21) W for the 145-mm
cranks. Power produced with the 145- and 170-mm cranks was significantly (P < 0.05) greater than
that produced with the 120- and 220-mm cranks. The optimal pedaling rate decreased significantly
with increasing crank length, from 136 rpm for the 120-mm cranks to 110 rpm for the 220-mm cranks.
Conversely, optimal pedal speed increased significantly with increasing crank length, from 1.71 m/s
for the 120-mm cranks to 2.53 m/s for the 220-mm cranks. The crank length to leg length and crank
length to tibia length ratios accounted for 20.5% and 21.1% of the variability in maximum power,
respectively. The optimal crank length was 20% of leg length or 41% of tibia length. These data
suggest that pedal speed (which constrains muscle shortening velocity) and pedaling rate (which
affects muscle excitation state) exert distinct effects that influence muscular power during cycling.
Even though maximum cycling power was significantly affected by crank length, use of the standard
170-mm length cranks should not substantially compromise maximum power in most adults.
Publicat de sorin la 13:17 0 comentarii

Scule necesare pentru spitare roata

Mai jos aveti detalii despre ce unelte aveti nevoie si cum le puteti face. Pentru fiecare din ele gasiti in
comert variante gata facute, probabil mult mai bune si cu functii suplimentare si mai profesionale, dar
daca faceti o roata doua pe an nu prea merita banii avand in vedere ca cele de mai jos nu va costa mai
nimic.

Se ia o surubelnita normala ( sa nu aiba varful din otel, preferabil din aluminiu) si se pileste dupa
specificatiile din poza. Rezultatul final puteti sa-l vedeti in imaginea cu unelte.
Aceasta va fi utila in stragerea initiala cat mai uniforma a niplurilor.

Unealta din carton pentru verificarea centrarii rotii. Cel mai simplu se masoara distanta dintre varful
axului de la butuc si marginele jentii.
Unelte de care aveti nevoie pentru spitare si centrare roata

Cheile sunt UNIOR pentru ca alte modele nu prea se gasesc pe la noi decat niste chinezarii.
Le gasiti aici : http://www.badi.ro/index.htm
Una este de 3.30 si una de 3.45 si sunt de calitate buna.
Daca vreti sa stiti mai multe detalii va recomand cartea Wheel Building de Roger Musson.
Publicat de sorin la 04:44 0 comentarii

joi, 28 aprilie 2011

Conversie single speed

Tot ce aveti nevoie pentru o roata cu freehub si caseta sunt cateva distantiere. Desfaceti caseta (daca nu
aveti una lipita - caz in care va trebuie un pinion) si alegeti ce pinion vreti apoi potriviti cu distantatiere
pozitia pinionului pentru a fi aliniat cat mai perfect cu foaia de la pedale.

O problema importanta aici este ceea ce se cheama "magic ratio", adica trebuie sa aveti o combinatie
de foaie si un pinion care sa permita un lant fix. Problema vine din cauza ca nu poti sa scoti decat 2
zale din lant si poti sa nimeresti o combinatie de pinion/foaie care necesita sa scoti o singura za ca sa
fie lantul fix caz in care nu prea ai ce face decat sa incerci alt pinion/foaie.
Daca alegeti sa puneti si un intinzator de lant nu mai aveti aceasta problema si puteti folosii orice
combinatie vreti.

Pentru single speed ideala ar fi o prindere orizontala a rotii pe cadru pentru a putea regla tensiunea din
lant.
Daca aveti cu prindere verticala fie cautati un "magic ratio" ( vezi mai sus) fie puneti un intinzator de
cablu.
Intinzator cablu Prindere verticala Prindere orizontala

O alta solutie in caz de prindere verticala este un butuc cu prindere excentrica ( axul de prindere difera
de axul real al butucului ) sau un butuc pedalier excentric - ideea e sa ai de unde intinde lantul ori de
la foaie ori de la pinioane.

butuc cu prindere excentrica

Calcul aliniere foaie pinion :

 Distanta fata linie-lant : se masoara cu rigla distanta dintre mijlocul tubului seii pana la
mijlocul foii.
 Distanta spate linie-lant : asta e un pic mai complicata.

Masurati distanta dintre piulitele laterale alea butucului sau spatiul dintre bratele cadrului. In general
este de 130, 135mm dar poate fi si altceva.
Acum masurati distanta dintre pinion si interiorul cadrului / sau piulita exterioara a butucului.
Se imparte la 2 latimea butucului si se scade distanta pinion-cadru.
Ex. : aveti un butuc cu latimea de 130mm si distanta pinion cadru de 14mm.
Distanta spate linie-lant = 130/2-14= 65-14 = 51mm

Daca faceti conversie de pe un butuc cu caseta cel mai simplu reglati aliniamentul din distantiere.
Daca aveti butuc de single speed atunci fie schimbati butucul pedalier cu unul ce are un ax de o
dimensiune diferita, fie incercati niste distantiere pe axul butucului.

Sursa : http://www.sheldonbrown.com/chainline.html