15.Scoliozele: generalit�?i, defini?ie, inciden?

�
� Este o boala evolutiva caracterizata prin 1 sau mai multe curburi laterale
ale coalanei vizibila in plan frontal insotita de rotatia vertebrelor.
� O deviatie majora in 3 planuri, caracterizata prin:
- torsiunea corpurilor vertebrale care deviaza de partea convexitatii,
- gibozitate costala de partea convexitatii vertebrale.
- excavarea toracica de partea concavitatii
- asimetria sau inegalitatea centurilor scapulara si pelvina.
A nu se confunda scolioza cu atitudinea scoliotica
� Incidenta:
- la nivel mondial:0.2%,
- Romania este pe primul loc in Europa,3.5% fiind luate in evidenta aproximativ
60.000 cazuri, 20.000 cazuri noi/an ,13.000 de cazuri la copii.In 80% din cazuri
scoliozele sunt idiopatice(fara cauza precizata) sau primitive.
- 72% din cazuri � pacienti de gen fem, (cazuri grave 10 la 1 in favoarea fem fata
de barbati)

16. Scoliozele: etiologie, factori favorizan?i

� La copil are importanta predispozitia
- individuala (sedentarism, hipotonie musc paravertebrala, atitudini defectoase,
sporturi asimetrice)
- familiala,
- anumite afectiuni prezente la nastere (spina bifida)
- factori hormonali
- particularitati de crestere in perioada pubertara respectiv crestere brusca in
inaltime.
- insuficienta musculo-ligamentara
- ,inegalitatea membrelor inferioare,
- anumite afectiuni genetice si congenitale cum sunt:sindromul Marfan.
-distrofii musculare si alte dezechilibre de tip muscular care pot aparea in urma
afectiunilor neurologice de tipul poliomielitei, paraliziei cerebrale infantile
care determina paralizie asimetrica a unor grupe musculare provocand dezechilibru
muscular la nivelul coloanei.
� Factori favorizanti:
-spondilo-listezis:in special la nivel lombar � insuficienta ligamentara cu
deplasarea in plan sagital a corpurilor vertebrale unul in raport cu altul)
- Absenta sau malformatia unor segmente de membre inferioare
- tulburari corelate cu diferentierea si dezvoltarea in perioada de viata
intrauterine
� La adult:
-un proces inflamator:apendicita,pleurezie care impune atitudini antalgice
-un process aderential sau cicatricial:la nivel toracal sau abdominal pe suprafata
intinsa
- AVC cu convexitate de partea paralizata
- hernia de disc lomaara,
- contracturi musculare,
-un fenomen dureros vertebral:lombosciatica
- traumatisme; tumori

17. Scoliozele: clasific�ri

� dupa prezenta sau nu a unui factor etiologic de certitudine
-idiopatica
-secundara.
� dupa modul de raspuns la tratament:
-functionala (nestructurala)
-structurala.
� dupa nr curburilor:
- in �C�: cu o curbura, definite dupa sensul convexitatii
- in �S�: cu 2 curburi, denumita dupa sensul convexitatilor incepand de la cea
superioara ( se mai poate denumi dupa curbura toracala fara a o mai aminti sip e
cea compensatorie)
- cu 3 curburi:una fiind principala ,iar celelalte 2 compensatorii mai mici.In
general se considera principala curbura cea mai intinsa sau cea situata la coloana
dorsala.
� dupa intindere sau dupa amploarea deposturarii:
-partiale: 1-2 regiuni
- total: cuprind toata coloana.
� dupa stadiul evolutiv si mobilitate:
-mobile,initiale sau reversibile.(instalate de putina vreme)
-cu mobilitate redusa, semimobile: grad mic de recuperare prin metode conservatoare
- fixe (stabilizate): vechi, sanse mici de recuperare
� dupa gravitate :
-de gr 1: cu o singura curbura, de curand instalata, cu unghi de derivatie mic.
Raspund bine la kineto
-de gr 2: putina mobilitate, compensate cu aparitia altor curburi, au sanse de
recuperare prin kineto
- de gr 3: cu deviatii ample, disfunctii cardio-resp, sanse mici de corectie prin
metode conservatoare
- de gr 4: deviatii foarte mari cu complicatii functionale
� dupa momentul de aparitie:
-congenital: rigiditate a coloanei nou nascutului
-forma infantile : 1-3 ani
-scolioza juvenila: 3-13 ani
-scolioza adolescentului: dupa 13 ani
- scolioza adultului: de cele mai multe ori secundara
- scolioza batranului sau senile: secundara osteoporozei sau hipotoniei musculare

18.Scoliozele: tablou clinic

� Din incidenta de profil
-urmarim pozitia capului,
-inclinarea gatului de partea umarului ascensionat prin hipertonia muschilor
laterali si posteriori ai gatului.
-pozitia umerilor care sunt proiectati anterior
-aspectul general al corpului
� Din incidenta posterioara
- asimetria umerilor si a liniei urmarind fasciculul superior al trapezului
-asimetria reperelor omoplatilor (unghiuri, spina,margine mediala si eventual a
raporturilor diferite ale fiecarui omoplat cu toracele, maginile mediale pot sa fie
diferit pozitionate fata de coloana),
- la flexia trunchiului cu membrele superioare flectate la 90 gr se observa
gibozitatea.
- inegalitatea si asimetria pliurilor taliei
- asimetria bazinului.
� Din incidenta anterioara
- asimetria umerilor si claviculelor,
- asimetria mameloanelor ,
-excavarea toracelui anterior sau deformari costale,
-asimetria oaselor coxale avand ca repere spinele iliace antero-superioare si
punctele ilio-cretale
� Prin examinarea cadrului antropometric de simetrie
-oblicitatea diametrelor biacromiali,bicretal,bispinos,bitrohanterian.

19.Scoliozele: metode de evaluare a devia?iei vertebrale

� Aprecierea deviatiei vertebrale se poate face subiectiv prin somatoscopie,dar
diagnosticul exact se realizeaza prin masurarea unghiurilor curburilor laterale si
sagitale a echilibrului occipito-sacrat in plan frontal ,a inaltimii gibozitatii si
a denivelarii umerilor si a varfurilor omoplatilor.Se poate aprecia astfel
echilibrul bazinului,echilibrul umerilor si se realizeaza examenul coloanei din
profil.
� Evaluarea deviatiei scoliotice se realizeaza prin masurarea unghiului Cobb,
prin imagina radiografica din incidenta posterioara, initial urmarindu-se coloana
vertebrala pt a determina curbura principal. Se determina vertebrele care sunt
situate la extremitatile deviatiei si se traseaza pe radiografie tangente la
platourile acestora in maxim inclinate fata de convexitate. Unde se intalnesc
tangentele se masoara unghiul.Evolutia unghiului Cobb nu are valoare
predictiva,acesta trebuie urmarit in coleratie cu evolutia deviatiilor in celelalte
planuri.
� Pt masurarea gibozitatii se foloseste scoliometrul,poate fi folosit direct pe
corpul pacientului cat si pe radiografie.
� Pentru masurarea amplitudinii rotatiei vertebrelor se utilizeaza Metoda Nash
&Mol, care foloseste radiografia de trunchi din incidenta anterioara. Amplitudinea
rotatiei se apreciaza in functie de deplasarea pediculului vertebral, respective a
procesului spinos fata de linia mediana. Sunt 4 grade de rotatie: de la �0�-
coloana normala la al patrulea indicand o rotatie de 90 grade

20.Scoliozele: evolu?ie ?i prognostic

� Intre 25-30 gr ,deformarile structurale, vertebrale,ligamentare si musculare
sunt moderate si curburile pot regresa sub tratament kinetic (foarte rar spontan)
� Unghiul de 30 gr al curburii scoliozei reprezinta un prag mecanic si peste
aceasta valoare potentialul de agravare creste progresiv.Scolioza este progresiva
pana la atingerea maturitatii osoase dupa care se stabilizeaza.
� Daca unghiul de curbura depaseste 30-40 gr la sfarsitul cresterii poate fi
posibila o agravare de 1 gr pe an la adult.S-au descris 2 posibilitati de agravare
a scoliozei:
1. Daca scolioza apare inainte de varsta de 10 ani ea poate ramane stabila sau
lent evolutiva timp de cativa ani pt ca ulterior sa se agraveze brusc.
2. Daca scolioza apare dupa varsta de 10 ani,ea se agraveaza in mod regulat
astfel incat se poate stabili un prognostic dupa 2-3 examene radiologice
succesive.Daca agravarea este lenta dupa mai multe radiografii prognosticul este
favorabil,prognosticul rezervat apare daca agravarea este rapida.
� Pentru curburi cu unghi peste 10 gr, un element bun de prognostic este testul
Risser:
-daca testul este 0 ( nu se observa semne de maturatie osoasa),riscul de agravare
este de 68%,
- daca testul are rezultatul 3-4 riscul este mai mic de 18%.
- daca testul este 4-5: procesul de osificare s-a incheiat.Testul se noteaza cu T
si da posibilitatea de a evalua procesul de maturatie osoasa urmarind evolutia
radiologica a centrilor de osificare ai crestelor iliace.Odata cu incheierea
procesului de osificarea se realizeaza fuziunea tuturor punctelor de osificare ale
crestelor iliace.

21.Caracterele scoliozelor simple ?i duble

� Scolioza in C se caracterizeaza prin
-prezenta unei singure curburi dezvoltata la nivel toracal sau dorso-lombar
-convergenta axelor transversal ale centurilor
-asimetria umerilor si soldurilor,
-concavitate lateral
Denumirea acestui tip de scolioza se realizeaza dupa orientarea convexitatii.
� Scolioza in S se caracterizeaza prin
-devierea extremitatii cefalice catre umarul coborat
-dezechilibrarea coloanei si toracelui,
-asimetria liniei umerilor in special cranio-caudal, dar si antero-posterior,
-omoplati asimetrici in plan frontal si/sau pozitionati diferit pe torace sau
raportati la grilajul costal
-asimetria si inegalitatea hemitoracelor cu accentuarea unghiurilor costale de
partea convexitatii.In deviatii mari se observa proeminenta anterioara a unui
hemitorace,
-asimetria pliurilor taliei,
-pozitionarea asimetrica a crestelor iliace si spinelor iliace,
-inegalitatea, asimetria reperelor anatomice ale membrelor inferioare si a axelor
lor articulare.

22.Scoliozele: tratament igieno-dietetic

� trebuie combatute anumite posturi care ar favoriza sau accentua o deviatie
vertebrala existenta cum este sprijinul unipodal sau atitudinea �soldie�
� ghiozdanul cu carti nu ar trebui in mod ideal sa depasesca 2kg si va fi
purtat pe spate simetric pt ca greutatea sa fie distribuita egal pe ambii
umeri,daca va fi purtat in mana trebuie sa se alterneze membrele superioare.
� este necesara modificarea pozitiilor vicioase adoptate de copii in timpul
somnului si anume decubit lateral de regula mereu pe aceasi parte sau pozitia mult
flectata a corpului.
� se recomanda ca pacientii sa nu mentina timp indelungat pozitia asezat la
birou pt ca oboseala de intensitati diferite a grupelor musculare sa nu determine
adoptarea unor posturi vicioase.
� sunt recomandate pauze de aproximativ 10 min la fiecare ora in care sa
execute cateva exercitii fizice sau chiar sa ia pozitia decubit in pat.
� o dieta adecvata astfel incat greutatea lor sa nu depaseasca valorile optime
raportate la varsta si inaltime.Acest lucru va fi urmarit in special la pacientii
supraponderali deoarece greutatea suplimentara poate accentua deviatiile de
coloana.
� in cazul copiilor se recomanda o dieta bogata in proteine care sa permita
hipertrofia musculaturii paravertebrale.

23.Scoliozele: ortezare
� Ortezarea in scolioza presupune aplicarea si purtarea unui corset care sa
sustina coloana in intregime.
� Corsetul nu corecteaza curburile scoliotice ci doar previne progresia lor.
� Corsetele trebuie aplicate precoce dupa atingerea angulatiei de 30 gr
� Va fi mentinut 22 ore/zi, restul de 2 ore va fi folosit pt toaleta personala
si kineto
� Dupa 3 luni de utilizare este necesar un control in care se urmaresc
eventuale semne de presiune sau alte disconfort si se ajusteaza orteza in functie
de solicitarile fiecarui utilizator. Apoi controale semestriale pt aprecierea
evolutiei
� La baza executiei si functionarii corsetelor stau cateva principii:
1. reducerea lordozei lombare care influenteaza pozitiv curbura scoliotica
toraco-lombara,prin reducerea lordozei,apofizele transverse lombare sunt impinse
posterior, crescand stabilitatea coloanei si eficienta corsetului
2. corsetul contribuie la realizarea elongatiei si la dezvoltarea fortelor
transversale care vor limita agravarea curburii.Elongatia actioneaza in special
asupra curburilor ample cu unghiuri de peste 50 gr in timp ce fortele transversale
sunt mai eficiente in cazul curburilor de 30-45 gr.
3. sunt confectionate din material usoare, cu buna rezistenta, care sa fie usor
de modelat pe corp. Se utilizeaza tije metalice de Al sau otel, iar valvele sunt
executate din material plastic termo-formabil, cu duritate mare dupa racier.
Variantele de contentie (inconjoara tot trupul) sunt din piele sau material textil
rezistent si intarite cu balene metalice

24.Scoliozele: tratament kinetic � obiective, metode (enumerare)

� Obiective generale
-stoparea evolutiei deposturarii
-corectarea deviatiilor si mentinearea acestor corectii
-corectarea asimetriei toracice
-reechilibrare axelor centurilor
-reducerea tulburarilor functionale si a asimetriilor secundare
-crearea unui reflex postural correct
� Obiective specifice:
-asuplizarea prin alungire a musculaturii contracturate, de partea concavitatii
-tonifierea musculaturii de partea convexitatilor in conditii de scurtare
concentrice
-derotarea corpurilor vertebrale si reducerea gibozitatii costale
-cresterea amplitudinii miscarilor toracice si reeducare respiratorie
� Metoda Shroth
� Metoda translatiei lui Roederer si Ledent
� Metoda Vojta
� Metoda Klapp
� Metoda Niederhoffer-Egidy
� Metoda FED
� Metoda David

25.Metoda Shroth
� Metoda Shroth urmareste obtinerea de corectii in scolioza prin invatarea
controlului miscarii respiratorii si prin executarea de contractii musculare din
pozitii facilitatorii.Metoda consta in asezarea pacientului intr-o postura
corectiva si efectuarea de miscari respiratorii cat mai corecte eventual impotriva
unor rezistente externe aplicate de kinetoterapeut in zona de maxima
convexitate.Aceste rezistente urmaresc declansarea unor reflexe corectoare pornite
de la nivelul curburilor patologice.
� Influxurile nervoase sunt transmise la scoarta prin cai sensitive spino-
talamice si talamo-corticale. Scoarta sensibilizata, va transmite musculaturii
posturale paravertebrale impulsuri corrective.
� Programul poate fi invatat la orice varsta
� Sunt recomandate 10 sedinte initiale in sala de kinetoterapie,dupa invatarea
programului,pacientul poate efectua exercitiile la domiciliu cu ajutorul unui
membru de familie
� Programul contine:
-posturari corective active si pasive,
-elongatii pasive si active,
-rotatii ale trunchiului de partea convexitatii,
-mobilizari analitice pasive si active ale extremitatilor urmarind echilibrarea
axelor centurilor,
-exercitii de respiratie

26.Metoda transla?iei a lui Roederer ?i Ledent ?i metoda Klapp

� Metoda translatiei lui Roederer si Ledent este indicata in special in
scoliozele simple cu o singura curbura, in cele duble trebuie stabilizata coloana
lombara (in pozitie sedenstatica) prin plasarea unei perne de partea coborata a
bazinului. Ulterior se poate lucra si corectia curburii lombare.Translatia
trunchiului se realizeaza in sens corectiv deplasand portiunea superioara catre
convexitate si portiunea mijlocie-inferioara catre concavitate.Miscarea se
realizeaza cu membrele superioare abduse,iar kinetoterapeutul se plaseaza posterior
de pacient pt a controla executia.
� Metoda Klapp se bazeaza pe observatia potrivit careia la patrupede nu apar
devieri scoliotice,de asemenea s-a observant tot la patrupede mobilizarea latero-
laterala a coloanei in timpul mersului.Pornind de la aceste observatii,Klapp a
intocmit un program de exercitii realizate din patrupedie,prin adoptarea si
mentinerea posturii patrupede coloana vertebrala devine orizontala si nu mai
sustine greutatea trunchiului,a centurii scapulare si a capului,astfel va fi mai
usor de mobilizat in lateral in special la nivel lombar. In patrupedie actiunea
corectiva se poate localiza cu mai mare precizie la diferite nivele ale coloanei.
� Klapp a descris 5 posturi de pornire:
-2 redresate deasupra orizontalei cu actiune lordozanta
-una orizontala
- 2 coborate sub orizontala care sunt cifozante pentru coloana lombara.
Exercitiile executate din aceste posturi au urmatoarele obiective: asuplizarea
musculaturii contractate,alungirea musculaturii scurtate,tonifiere
musculara,corectarea curburilor.

27.Metoda Vojta
� Metoda Vojta este utilizata pt tratamentul tulburarilor de postura si a celor
de miscare,indiferent de varsta subiectului.Eficienta tratamentului este cu atat
mai mare cu cat el este aplicat mai precoce.Durata tratamentului este de luni sau
ani mai ales in tulburarile posturale insotite de disfunctii cerebrale.Metoda se
bazeaza pe initierea unor stimuli care sa determine la nivelul creierului activarea
unor modele de miscare preformate,metoda este utilizata in tratamentul de font ,in
tulburari de coordonare,paralizii spastice cerebrale,leziuni cerebrale de tipul
hemiparezelor,paraparezelor,tri sau tetraparezelor,leziuni de neuron motor
periferic,afectiuni musculare,deposturari vertebrale,afectiuni ale articulatiilor
coxofemurale,tulburari de deglutitie si/sau masticatie,tulburari ale functiei
respiratorie.
� Vojta a observat la copiii cu paralizie cerebrala, absenta anumitor scheme de
miscare. Prin aplicari reflexe, repetate, actele motorii s-au imbunatatit treptat,
iar copilul a inceput sau si-a perfectionat mersul si vorbirea
� In scolioza, in mod similar, prin actionarea unor puncte trigger s-au
declansat reflexe posturale care au ameliorat pozitia coloanei vertebrale si
atitudinea generala a corpului.

28.Metodele Niederhoffer � Egidy ?i David

� Metoda Niederhoffer-Egidy are la baza teoria potrivit careia musculatura
transversa a trunchiului este esentiala pt mentinerea posturii ortostatice si
respectiv a rectitudinii vertebrale,din acest grup muscular fac parte:muschi
heterogeni din punct de vedere al pozitiei pe trunchi,dar si din acela al actiunii
principale:muschiul trapez,marele dorsal,romboizii,patratul lombar,ilio-
psoas,transvers abdominal.
� Teoria se bazeaza pe faptul ca in scolioza se inregistreaza atrofia acestor
muschi de partea concavitatii si hipotrofia de partea convexitatii.Erectorii
spinali ar avea prin muschii multifizi, efect de agravare a rotatiei vertebrale.
� Metoda urmareste tonifierea musculaturii transversala prin exercitii de tip
izometric,executate din posturi corective prin aplicarea de contrarezistente de
catre kinetoterapeut.Sunt utilizate posturi initiale foarte precise,iar
contractiile izometrice ale muschilor mentionati urmaresc tractionarea coloanei de
partea concava pt obtinerea corectiei curburii.
� Pe parcursul desfasurarii exercitiului se urmareste realizarea pe durate
egale:
� a unei contractii progresiv crescande,
� a unei contractii statice de mentinere,
� a relaxarii progresive de final.
� Metoda David este o metoda de tonifiere analitica a musculaturii
paravertebrale profunde indiferent de nivel,sub control informatizat si cu feed-
back concomitent.Aparatele David sunt 6 permitand antrenarea musculaturii regionale
pe fiecare directie de miscare din pozitie asezat care fixeaza dupa necesitati
centura pelvina si articulatia coxofemurala si respectiv centura scapulara si
articulatiile scapulohumerale.Aparatele se utilizeaza dupa o evaluare initiala,iar
pe parcursul tratamentului se mai recomanda 1-2 evaluari intermediare.Se apreciaza
astfel evolutia in precizia miscarilor,forta si mobilitate.

29.Metoda FED
� Metoda FED este relativ noua in comparativ cu metodele prezentate,dar are
aceleasi principii de actiune,metoda utilizeaza un aparat care realizeaza
obiectivele enuntate in denumirea sa:fixare,elongatie,derotare.Ea consta in fixarea
tridimensionala a coloanei vertebrale prin intermediul aparatului care realizeaza
elongatie continua,pasiva,mai produce fixarea coloanei in pozitie corectiva si
aplicarea de presiuni in punctele de intoarcere ale curburilor.Tratamentul cu
ajutorul aparatului ortospinal va fi completat cu kinetoterapie de asuplizare-
tonifiere din pozitii hipercorective,durata tratamentului este variabila in functie
de varsta,marimea curburilor si raspunsul fiecarui pacient.Metoda are ca obiectiv
final corectia posturala in scopul integrarii socio-profesionala a persoanelor
scoliotice.S-au citat rezultate bune la pacienti cu deviatii de 100 gr la care
curburile s-au redus pana la 20 gr.Corectiile mai importante s-au observant la
copii,la adulti ele fiind de aproximativ 30 gr.

30.Con?inutul programelor de kinetoterapie �n scolioze

� Scopul exercitiilor este de
- a mobiliza coloana
- a reechilibra centurile
- a creste capacitatea de efort si eficienta respiratorie
- a exersa simtul de simetrie corporala
� Exercitiile statice constau in posturarea asimetrica de tip corectiv sau
hipercorectiv si din presiuni sau tractiuni aplicate de kinetoterapeut in punctul
de maxima convexitate.
� Exercitiile dinamice:
-Mobilizari asimetrice care solicita diferit zonele simetrice ale corpului
-Mobilizari simetrice in scopul exersarii simtului de simetrie corporala si a
reflexului postural corect
� Tipuri de mobilizari:
-inclinari laterale ale corpului catre convexitate
-rotatii ale trunchiului catre concavitate pentru corectarea torsiunii vertebrelor
si gibozitatii
-extensii de trunchi pentru corectarea/prevenirea cifozei
� Mobilizari ale membrelor:
-Ascensionarea membrului superior de partea concavitatii deasupra orizontalei
- Coborarea celui de partea convexitatii pentru echilibrarea centurii scapulare si
corectarea deviatiei scoliotice
-Ridicarea membrului inferior de partea convexitatii
-Coborarea celui de partea cancavitatii pentru echilibrarea centurii pelvine
� Pozitiile initiale preferate: patrupedie, toate variantele de decubit si
atarnat.
� Stabilizarea curburilor este necesara in scoliozele duble unde pt a putea
lucra asupra unei curburi trebuie sa o fixam pe cea de-a doua, in caz contrar cea
de-a doua se agraveaza.

31.Forme particulare de scolioz�

� Scoliozele functionale sunt scolioze nestructurate sau atitudini scoliotice
care se caracterizeaza prin faptul ca deviatia laterala a coloanei este complet
reductibila atat clinic cat si radiologic in pozitia decubit dorsal.Acest tip de
scolioze nu se insotesc de rotatie vertebrala,de modificari de structura a
corpurilor vertebrale sau de gibozitate,ele se reduc spontan sau prin interventie
terapeutica minima.
� Scoliozele secundare: scolioza profesionala, scolioza din tulburarile de auz
si vedere, scolioza antalgica.
� Scoliozele congenitale se datoreaza unor defecte de formare a oaselor sau
unor defecte segmentare: vertebrale cuneiforme, hemivertebre.
� Scoliozele neuro-musculare:
1. neuropatice:
� prin leziune de neuron motor central(AVC)
� paralizie cerebrala
2. miopatice:
� distrofii musculare
 � hipotonia musculara congenitala
� Neurofibromatoza, afectiune genetica care perturba cresterea neuronala si
evolueaza cu aparitia de tumori cerebrale in general benigne ,dar cu potential de
malignizare.Se manifesta prin tulburari secundare de auz,dificultati de
invatare,tulburari cardiovasculare.
� Scoliozele din afectiuni mezenchimale: sindrom Marfan,sindrom Elen Danlouse.
� Scolioze posttraumatice: prin fracturi vertebrale fara interesare medulara.
� Scolioze prin contracturi musculare de cauze extravertebrale.
� Scolioze din osteo si controdistrofii
� Tumori
� Boli reumatologice
� Tulburari metabolice:osteogenesis imperfect,rahitism,osteoporoza
� Scolioze prin afectiuni lombosacrate:spina
bifida,spondilolistezis,spondiloliza
� Infectii vertebrale