Sunteți pe pagina 1din 446

Acest barbat este doctorul Josef

Mengeie, direct raspunzator de ga-


zarea a aproape jumatate mifion de
oameni, precum §i de uciderea a mil
de copii, majoritatea gemeni, su-
pufi ia chinuitoare experienfe ge­
netics. Urmarit mai bine de treizeci
de ani de catre poli|i§ti, iustitiari,
fofti de{inuti in Konzentrationslager.
Cei mai cautai om din toate timpu-
riie, cel mai de negasit Din INGE-
RUL MORJI2, ia deshumare — in
1985 — s-au recuperat doar: 7 oase
— integre, 201 oase — avansata
stare de descompunere, 6 dinti,
citeva smocuri din par, resturi de
pantaion putrezit. Compiet dispa-
ruta mustata.

f f l

E-DITURA ALBATROS
„C in e u ita nu m e riia " — spunea
N . Iorga. M e m o ria — persistenfa tr e -
c u t u lu i! P e n tru N E U 1TA R .E este n e-
v ois de tin e ri. T in e rii sint m em oria
noastra p relu n gita in v iito r. Deqi
n-a u tra it even im en tele acestea, ei
p o t ro s ti cu indreptatzrs : „ N o i rv-am
u itc t !“ T re cu tu l se -cu vin e a j i
asumat.
M O T IV A flE

Cvadva, in 1973, in v d h iit cu m eram de tacerea u m ti


asf in fit de d ecem brie, la Cracooia-, in P oloa ia , p riv in d
citrgerea m onotona, opacti, a z iie i inspre noapte, m i-a m
udus am inte ca apa V is tu le i fusese ctirau$ul cenu?ii &
m ilioane de oameni.. La data aceea, d o cto ru l M engele
hnplinise 62 de ani f i traia ascuns in A m c ric a de Sud.
i'u stu l K on zen tra tion sla ger A u s ch w itz-B irk en a u se c jla
in am onte, la met cin cizeci de k ilo m e tri, „D espre asta oa-
m e n ii v o r v o rb i o m ie de an i“, rostise — p lln gln d in hoh cte
(cu tre i decenii in u rm a ) — e x G ou verneurul Hans Frank,
tier deutsche K o n ig von Polen (cu m ii placea sd se au to-
m litu leze, atunci cind, in tim p u l rd zb o iu lu i, fsi alesese
ih e p t re$edinfa palatul regal al Rena^terii, de pe coltna
W awel d in Cracovia). Nea$teptata lu i reacpie d in sala de
■judecata a T rib u n a lu lu i N a ftu n ilo r, de ia N lim b e r g, se
dalora p ro tecta rii u n u i f ilm d ocu m enta r realized d in mon~
la rta a 27 000 m etri de peliculd capturata d in a rh iv e h
c■inumatografice ale ce iu i de al 111-lea R e ich (15 ore de
p iv ie cfie ), re ccn s titu in d in jap area „u n iv e rsu lu i con -
v(’n tra tio n a r“ nazist. A lt era dv a, eu insum i aveam sd asist
la vizion area d ocu m sn ta ru lu i antifascist cu p rin zin d
itcena spln zu rarii aceluiasi Hans F ra n k : cu m iin ile legate
la spate■ f i cjlwcjd neagra pe cap, cond am naiul urea tr e i-
sprezece. Lrcpte, unde U ia in pr im ire the U. S. hangman,
de uxvmcnca cu capifon negru, msd in tr-a im pecabila u n i-
furm d de M aster-Seargent, cu manu^i albe. Coiidam natul
la rnoarUi articuleaza d is iin ct : „ S in t recunoscator p e n tru
sent in i a ind ulgcnta care m i s-a dat. R og pe D um nezeu
su mu. primeascu la e l“ ; in urm a cu doar pa iru ani, sus,
pe W awel, h ilr -u n m a g n ific jilt, declarase oaspetclui
suu, C u rzio M alaparte : „ A m a singurd ambipie, sd rid ic
puporul polonez la inalf.imea civ iliz a fie i europene, sd fac
d in accst popor fdrd cu ltu rd “ ... N -a m ai apucat s-o fa ca

5
la m od u l lui. I n im agine, caldul a §i dispdrut d in cadrul
acum fo a rte strins : se vede doar o patd intensa, de cu -
loarea a n tra citu lu i, §i m anu§ile albe incepind u-$i fu n estu l
ritu a l, la fu l coboard spre g itle j, e e x p e rt p o triv it, apoi
se aude trapa, scurta con vulsie a condam natului, cadrul
ra m in e g o l $i, in, o ff, rasuna o bufn itura . D e ce am tresarit,
a§a cu m tresare o rice om la m oartea a ltu i om : in c o rig ib il
r e fle x um an ?
In singura mea seara cracoviand, cu K Z -u l A u sch w itz-
B irkena u la n ic i o ora de m ers cu m arina, m -a m apucat
sd recitesc sutele de „fi$e de le ctu ra “ cu care m a in a r-
m asem d in vrem e. P e una d in ele : „ 0 suta de m o r fi in -
seamna o catastrofa, c in ci m ilioa n e nu rep rezin td decit
o statisticd“ (S.S-O bersturm banfuhrer K a rl A d o lf
Eichmann). In tr -u n tirziu , am a z v lrlit dosarul pe n o p -
tie ra u ltra m o d e rn ei incdperi de hotel. M -a m dus alaturi,
in cam era de baie. Sub je tu l calduf, agreabil, m em oria
n u -m i dd pace : im a gin ar retraiesc scena „du$ului“ as-
fix ia n t d in lagarul de concentare, a e ven it m uzeu. Faianfa
albastra im i readuce in m in te e x p e r ie n c e pe cop ii, in
vederea o b fin e rii de o ch i „ a rie n i“ (cu m visa d o cto ru l
M engele)... R a m in ind elu ng sub au$. Observ ca apa care
m i se prrelinge pe fafa are gust sdrat. S im t c a -m i ra m in
d ator m ie insum i.
R e v en it in camera, bag de seama — pe n op tierd —
o „fi.fd“ cazuta d in dosar. O citesc : „C a u fi fo c u l ? C auta-l
in cenu$d“ .

m.s.

N o t p. a u to ru lu i:
Textele culese cu litere cursive reprezir.ta citate.
D em onii pretind c-au josi in g e ri care,
accidental, au cazut pe Pam int.

M O A R T E P E C R E D IT

Oceanul i?i cere victim ele. A tlan ticu l nu face exceptie.


P e ^armul brazilian, la B ertioga, punct situat intre pa­
ra lei e de 20 ?i 30 de grade sud, nu departe de Trop icu l
Capricornului, o faleza in form a de potcoava, cu nisip
oxtrem de fin, inainteaza lent in apa de culoare albastru.i-
conu§ie, ca §i cerul dealtm interi, pe care se profileaza o
pata verzuie, coasta im padurita. A n otim p u l soarelui inalt.
In em isfera australa e cald (25 de grade). A ici, in tr-o in-
•sorita dupa amiaza de febru arie — anul 1979 — s-a ine-
cat un aproape. septuagenar 1. A ta c de cord ? U ltim a lui
monajera, Ines M ehlich, avea sa declare m ai tirziu ca,
inainte de a porni spre ocean, barbatul i-ar f i spus :
— M a due la plajS fiin dca v ia ja m ea s-a sfir§it. 2
Tnocatul ('sic inhumat intr-un cim itir m odest din lo ­
cal iUitea Kmbu (a proxim ativ 40 km sud de Sao Paulo),
sub nuinelo do W olfgan g Gerhard. Pu^ini oam eni $tiu,
insa, eft W o lfg a n g G erhard a m urit in urma cu un an,
in A u stria sa natnlfi.
I,a inct'pulul anului 19R5, politia vest-germ anS efec-
I mw.ft, la Gilnzburg, o prrehozHie la dom iciliul lu i "Hans
Sedlm oler, pensionnr nl fabrlcii dc? m a?ini agricole §i prese
hldraulicu ..M engele und Sohn“ , care fiin^eaza in loca-
litato din 1907. Sodlm eler pare a fi comis o in d is c re te
majorrt : prin el, fnm llla M ongole i-ar fi trim is bani lui
Josef M ongole — supranumit „In g e ru l M o rtii“ . Descin-

1 Coasta ostc scftldnlft de curcntul cald de suprafata numit


Curentul B raziliei, avind o vitezit de 1— 1,5 m ile m arin e pe orS.
2 In tr-o alta variants p u blicistici se sustine c5 aceasti replies
i-a dat-o Elsei Gulpian, personaj cu care a fost in relatii de arni­
cin e amoroasS.

7
derea are drept rezultat descoperirea de documente a
caror autenticitate este inatacabila, printre acestea §i
adresa lui M en gele din... Sao Pau lo (B razilia).
De aici incolo, dupa 40 de ani de rela tiva „sta gn are“
a cercetarilor (doar citeva „im p u lsu ri“ degraba stinse),
totul va decurge rapid. P o lin a braziliana — inform ata
de catre cea vest-germ ana — apare prin surprindere la
locuinta unui cuplu de origin e austriaca (W olfra m ?i L i-
selotte Bossort, el — lacatu?, ea — lipe^te etichete intr-o
in treprindere germ ana din Sao Pau lo ; num ele lor sint
dezvalu ite de autoritati m ai tirziu). Concluzie dezolanta :
dr. Josef M en g ele este m ort incS din anul 1979. Cauza
d e c e s u lu i: stop cardiac in tim p ce inota in ocean, sub
ochii so$ilor Bossert... Ace^tia s-au ocupat de inhumare.
In m orm intul de la Ernbu, aparfinindu-i de fapt fa m iliei
Gerhard, un fals fiu i§i doarm e somnul de ve c i alaturi
de m am a celuilalt Gerhard, a u ten ticu l3.

3 Nascut in 1925, are — in 1938, la infaptuirea Anschlussului,


cotropirea Austriei de catre Germania nazistii — 13 ani. Peste cinci
ani, in 1943, se inroleaza voluntar in K riegsm arine (a?adar, im po-
sibil de inteles afirm atia unora p otrivit carora s-ar f i numarat
printre capeteniile Hitlerjungendului austriac — intre 13 ?i 18
ani ? !). El, W olfgan g Gerhard, va f i principal)ul protector al doc-
toruiui M engele in perioada clandestinitatii sale. Reintors acasa,
in Austria, la Graz, atirn& in pomul de Craciun o cruce incirligata
(va declara un m artor ocular). Dar fiu l sau, A d olf, avea s5 sus-
tina, in 1935, c& ornamentul din brad nu era decit... un simbol
asiatic al sarbatoririi Craciunului, de?i e lim pede ca reprezenta
o cruce incirligata, numita, deloc intimplator, $i „crucea cu gheare",
intr-adevfir un simbol, inc-& unul care se substituie heraldic ce-
lui al A cvilei, al A c v ile i solare sau al unei pasari saturniene :
„Caracterul saturnian al H akenkreuz-ului, in care se poate de ase-
menea vedea figurarea a patru false in virtitu ri in jurul unui cen-
tru, im plica un sim bolism al secerisului, al recoltei, al «m o r fii»
sim bolice a spicului cosit §i al rein vierii in «n ou a comunitate re-
ligioasS germana*- (R ene A llea u ). Asem enca sim bolism , tip ic pen-
tru jertfa , accentueazd semniyicafia am sninfatoare a H a k c n -
k r e u z-u lu i la adresa „in a m icilo r rasei ariene", a z v irlifi in „te-
nebrele exterioa re“ de mi?carea im placabila a rota fiei sale m a-
gice. P ro b a b il c& acest sens dinaviic agresiv a fost cel ce s-a
impus m ai spontan un ci organizapii p o litice in care H itle r a vazut
intotdeauna, de la in ceputurile N .S .D .A .P .-u lu i (partidul national-
socialist), o „com u n iia te de lupta". $i iata cum a mai socotit A d o lf
Gerhard ca este posibjl sa-si apere, postum, parintele : „T atal

8
EXHUM AREA

In tr-o m iorcuri (7 febru arie 1979) s-a inecat prezum -


tivu l G erhard $i tot in tr-o m iercu ri (5 iunie 1985 4 — e
tuumnft in em isfera sudica) va f i deshumat : m orm intul
de pSmint ro§u, aproape pietrificat, este lo v it cu tirna-
coapcle, straturile fa rim ita te sint atent inlaturate ?i, dupa
aproxim ativ o ora, uneltele ating lem nul decolorat al unui
sieriu. Ce m ai poate f i recuperat ? O gram ajoara de oase
(208 „p ie s e “ , dintre care doar §apte intacte), $ase din^i,
citeva smocuri de par $i o pereche ,de pantaloni putre-
zi(i. Incertitudinea planeaza asupra realei i d e n t i t y a
cadavrului descompus : sa fie vorba de o alta stratagem a
pentru a i se pierde urma, lasindu -1 astfel pe „In g eru l
M or^ii" sa-?i sfir^easca z ile le in libertate ? „C in d i$i amin-
le.'jti cum obi$nuia M en gele sa-si regizeze singur m orale,
af.unci in telegi ca el se afla acolo unde a vru t sa fie. Mi-1
pot inchipui ca pe un lup singuratic, stind in vizu ina ?i
privind lumea pacalita care-1 crede“ ( O t m a r K a t z —
..vinator de nazi?ti“ vssi-germ an). § i al^ii sint sceptici :
..Este 99% sigur ca acesta nu-i scheletul lu i M e n g ele " ;
„ln trea ga chestiune seamana cu un scenariu perfect
::cris“ ; ,,Daca M en gele a trebuit sa se foloseasca de actele
ile identitate ale lu i Gerhard, de ce a ales un om m ai ti-

nostru era un om bun. El s-a In grijit de mama noastra bolnava


Idocedata de cancer — 19721 ?i a platit in grijirea mea m edicala".
Sura lui A d olf, mai mare cu un an decit el, completeaza : „E1 a
lost nazist pentru ca toata lumea din jur spunea c&-i nazist. Tata
a m urit ca un om s5rac“ (atunci cind criza de inimS il rapune,
in 1978, se pare ca n-are pusa de o parte nici macar o suta de do-
liiri intreagS).
4 Ceva asemanator s-a mai in tim p la t: in cim itirul P o lvo ri-
nos — aflat la 30 km nord-vest de Buenos A ires — unde a fost
inhumat un anume Pedro Olmo (in 1986). Dar curind s-a aflat ca,
dc I'apt, mortul nu-i altul decit fostul crim inal de razboi nazist
W alter Kutschmann care, din 1947, traia in Argentina. Urm a sa
Tmplineasca 72 da ani, Jnsi a decedat intr-un spital din capitala
argcntinianS, dupa un infarct. De fapt, Kutschmann se afla sub
supravegherea politiei, chiar in spital, deoarece Simon Wiesenthal
izbutise sa-1 doa de urma iar autoritatile vest-germ ane lansasera
o cerere de extradare. Fost locotenent S.S., el se facuse vinovat
nu numai dc asasinarca a 20 de cadre universitare, impreuna cu
fa m iliile lor, pe teritoriul U.R.S.S.-ului, ci $i de uciderea a 1 500—
2 500 de evrei (in 1942) in Polonia.
nar cu 14 ani decit e l ? “ ( S i m o n W i e s e n t h a l ) 5 ;
,,M en gele traie§te ?i respira. El §i rudele sale au izbutit
sa joace, fiecare, sofisticata farsa, cu scopul de a-i ascunde
identitatea“ ( M e n a c h e m R u s e k — director in P o lin a
israeliana, in clipa im barcarii in avion, cu destina$ia Sao
Paulo, la m ijlocu l lunii iunie 1985).
La declan$area operatiu nilor de cercetare, decanul
„C entru lu i Sim on W iesen thal“ din Los Angeles, M arvin
H ier, spune ca perspectiva mor^ii lu i M en gele provoaca
„u n intristator sim tam int de u?urare“ , deoarece :
— Daca M en gele s-a dus, atunci el nu v a m ai f i d efe-
i'it niciodata justi^iei ; crim ele sale v o r f i ingropate ca §i
victim ele sale.
P rim ele constatari : caracteristicile scrisului din hir-
tiile co n fis ca te 6 in casa Bossert, fo to g ra fiile, precum §i
alte probe (inclusiv un jurnal personal al „In g eru lu i M or-
t ii“ ) conduc la concluzia ca, intr-adevar, este vorba despre
M engele. In cea de a doua decada a lu nii iunie, la C artie-
rul G eneral al P o litie i federate din Sao Paulo, intr-o
spa^ioasa sala de la etaju l al 17-lea, in prezenta report
terilor de radio §i televiziu ne, ca §i a celor de la ziare si

5 ...?i mai inalt cu 6 inci (15,24 cm) ! Dar parerea lui W iesen­
thal este ascultata cu interes, deoarece el are la activ urmSrirea
?i depistarea — dupa incheierea celei de a doua conflagratii mon-
diale — a peste 110 0 de nazi$ti, scapafi pina atunci de rigorile
justitiei. NSscut in Galicia in ultima zi a anului 1908, fost arhitect
pina in 1941, trecut prin douasprezece lagare de concentrare fas-
ciste, eliberat la Mauthausen in mai 1945, $i-a pierdut fam ilia,
doar sotia lui scapind ?i ea de, exterm inare ; in 1947, organizeaza
in Austria, la Linz, un Centru de documentare asupra crim elor
hitleriste $i a -autorilor lor, centru care se muta la Viena in 1961
(dupa prinderea lui Eichmann, datorita, in m are parte, investiga-
tiilor fostului arhitect devenit „vin ator de nazi$ti“). C it prive?te
nedumerirea lui Wiesenthal, referitoare la faptul ca M engele a
folosit actele de identitate ale unui om mai tinar cu 14 ani decit
el, exista p explicable plauzibila : intregul set de fotografii, tardiv
date publicitatii, infati?indu-l pe M engele in ultima etapa a exis-
tenfei sale secrete, arata un barbat intr-o destul de buna conditie
fizica (dovada ca, la 67— 68 de ani, inota in ocean).
6 „A m procedat la o completa analizS ?i am ajuns la convin-
gerea definitiva, neumbrita de nici un dubiu, ca au fost scrise de
M en gele“ ( D a v i d C r o w n — consultant, fost ?ef al Lgborato-
rulul de grafologie de la Central Intelligence Agency).

10
rrvisto, scconda^i de siciitorii fotoreporteri, un barbat
voinic, cu par negru, ondulat, sprincene incruntate, mus-
taia stufoasu cu colturile trase in jos, im bracat civil, ci­
t r i c a declarable in care se a r a ti printre altele :
— Eslc o ?ansa de 90 la suta sa fie M engele. P e te-
m elul docuraentelor $i fo to g ra fiilo r 7, sint convins 1 0 0 la
Hutft cft-i M engele. Dar p refer s& a?tept rezu ltatele m edi-
cilor exam inatori.
A vo rb it Rom eu Tuma, renum it investigator brazi-
Ilan, care adauga :
— Daca-i o m istificare, atunci lucr&tura este a cuiva
cu o m inte de escroc ca din A ga th a Christie.
Itans-Eberhard K le in — procuror al Cur^ii Regionale
do J u stice din F rank fu rt-p e-M ain — crede ca : „ In lu-
m ina fa p telo r prezente, trebu ie apreciat drept o con-
siclcrabila probabilitate ca Josef M en gele a m urit sub
falsul nume de W olfg a n g Gerhard. Inainte am fost foarte
sc<'ptie‘\ Chiar W iesenthal se ved e n evoit sa recunoasca :
..Astuzi sint m ai putin sceptic".
C uvintul decisiv va reveni, insa, speciali?tilor in m e-
dioinft legala. C ercetarile incep in laboratoarele de la
ctajul al treilea, din cladirea care adaposte?te Instituto
M edico L eg a l din Sao Paulo, pazit perm anent de poli^i^ti
m ilitari. ,,V inatorii de nazi$ti“ continua sa fie pesimi^ti

Una (Untie rolografiile.care vor f i date tirziu publicita^ii, il


— In culorl — pe dr. M engele inotind, in mai 1977, in
vulurlle uolfulul, la Bertloga, unde avea sa se inece peste doi ani,
oulorul Inntantanoulul ncflind ullul decit R o lf Mengele, unicul fiu
al ..tntferulul M ortH". ofln l uluncl in vizitfi la tatal sau (pe care -1
cunoiiruia mult mai dpvri'enie, in I9.r>(>, cind baiatul avea doar
12 ani. »l ctnd dr. MeiiHule |R*tri:cu.si> in K lvelia, la schi, doua sap-
tAmtnl, doar rft atunci II r m u a o ... ..unchiul F ritz", (numele de im -
prumut din perloudu iK’cca era Helmut G regor-G regory) ; R o lf
M engele va proda rev Intel llufUrate vest-germ ane „Bunte“ mai
m ull de o nutA do fotografll nlb-negru (?i color, luate dupa razboi,
cu dr. Mengele, g! B 000 du file din arhiva fam iliei care, perm a­
nent, a rdmas in legfllurii cu fugarul (scrisori scrise de mina aces-
tula, im prlmate, precum. » aerie de discuri-epistole, inregis-
trate de tatal lui K o lf pentru al sSi), tn indelungatul interval de
lim p in care s-a lot ascuns (ci^tigurile realizate de „B u nte“ ?i alte
publicatii, dupa liparirca m aterialelor prim ite, sint varsate in-
tr-un fond special, inslituit in favoarea supravietuitorilor de la
Auschwitz).

11
in privin|a unui rezu ltat p o zitiv : ,.E o in$elatorie. Recenta
pu blicitale care s-a facut ?i recom pensa m ateriala oferita
pentru capturarea lui M en gele i-au zorit pe cei din fa -
m ilia lu i sa nascoceasca o capcana m la§tinoasa“ (I s s e r
H a r e 1 8 — fost $ef al „M osadu lu i“ — S erviciu l secret is-
raelian) ; „A ees ta este al patrulea incident care descrie
m oartea lui M engele. P rea m ulte inm orm intari pentru un
singur om " 9 (J o h n L o f t u s — „v in a to r de nazi§ti“
nord-am erican).
Initial, speciali?tii brazilien i refu za sS accepte ajutorul
co n fra iilo r straini (la inceput lucreaza pe osem intele des-
hum ate cinci specialist!, apoi $apte; prim isera de la Centrul
„S im on W iesen th al“ din Los A n geles dosarul ce i se in-
tocm ise acolo lu i Josef M en gele — decanul acestui centru,
M a rvin H ier, spune : „In|eleg ca se a fla in joc m indria
nationals a B raziliei, a$a c& e greu pentru ei sa accepte
ideea ca e x p e rfii am ericani se v o r afla la masa de lucru.
D ar este exact ceea ce se v a in tim p la ". Curind lucreaza
intens 17 cerceia tori brazilieni, vest-germ an i §i americani.
T ra va liu l lor pare serios ingreunat atit de starea de de-
gradare a scheletului, cit ?i de fa p tu l cS alt dosar (in-
tocm it in 1938 la centrul berlinez al SS-ului) confine date
extrem de vech i (neinregistrind, deci, §i m od ifica rile apa-
rute pe parcurs, in m ai bine de patru decenii). Totu?i, nu
exista nici o indoiala ca ei v o r izbuti sa sin tetizeze un
verd ict ?tiintific. P rim a constatare : este vorba de un

8 „H a Mernune", adica Responsabilul (numele real, adresa,


fotografia i-au fost strict secrete o buna bucata de vrem e). A u tor
al volum ului de am intiri „Casa de pe strada G arib ald i", in care
poveste$te cum au esuat citeva incercari de a-I captura pe „tn -
gerul M o rtii" : in 1960, intr-o cladire din Buenos Aires, de pe
strada Vicente Lopez, unde fusese reperat, insa atunci cind „ v i-
n atorii" au aparut la fa {a locului, „vin a tu l“ disparuse ; in 1961,
intr-o ferm a din vecinatatea somnolentului flu viu Paraguay ; in
1962, intr-o alta ferm a de linga Sao Paulo §i apoi, peste doar c i­
teva luni, pe grani^a dintre Paraguay ?i B razilia ; de fiecare data,
e?ec, M engele scapa.
8 In 1948, procurorul-?ef american care se ocupa, la Nurnberg,
de trierea crim inalilor de razboi, T elford Taylor, anunta : „Dr. M en­
gele e mort din octom brie 1948“ . A poi, o altS a$a-zisS inm orm in-
tare a „Ingerului M o rtii", in 1970, sub numele de Flores, la Asun­
cion (Paraguay). Dupa care, in 1973, ziarele braziliene au relatat
ca „v?natorii de nazi$ti“ 1-au impu?cat m ortal pe M engele, intr-o
ascunzatoare aflata la frontiera dintre Brazilia §i Paraguay.

12
bfirbal (dupa confowna^ia pelvisulu i) de rasa caucaziana
E:cpc*rtul Anl.or.io de M ello, asistentul directorului
Poli^ici judiciarc; din Sao Paulo, cerceteaza craniul, insa
i.-ii rxp rim a ncincredorea in posibilitatea de a se stabili,
cu maximft procizie, daca restul osem intelor i-au apar-
t-inut, roulmehle, lu i M e n g e le u . Dificulta^i exista §i la
ctabiiirea virstei : v o r trebui facute exam ene m icrosco-
pice deosebit de minu^iose — ale ^esutului osos — pentru
dclcrm inarea subtilelor m odifieari degenerative, deoarece,
altm interi, po^i preciza ca ram a^ifele pam inte?ti sint ale
unui copil sau ale unui tinar adult, insa, pe la 45 de ani.
aproape toate schim barile osoase s-au savir?it ; ia r M en ­
g ele avea 6 8 de ani...

10 DacS naturalistul suedez Carl von Lin n e (1707— 1773) a con-


siderat umanitatea ca apartinind u.nei specii anice, stabilind patru
subspecii (Homo sapiens Europaeus, Homo sapiens Asiaticus, Homo
sapiens A fer, Homo sapiens Americanus), contemporanul sSu F rie-
derich Blumenbach (1752— 1840), medic §i naturalist german, unui
dintre creatorii antropologiei, imparte — in 1775 — umanitatea in
cinci rase (caucaziana — alba, mongoliana — galbenS, etiopiana —
neagra, americanS — ro§ie, m alaieziana.— bruna). Apoi, in Europa,
din legendele sanscrite despre cuceritorii biorizi ai populafiilor cu
pielea de culoare mai inchisS (din India $i Persia), s-a nascut
un cult arian, europenii de provenienta indo-europeana sau „nor-
dicS“ socotindu-se descendenfi ai acelor cuceritori de altSc’ ata ;
contele Joseph Arthur da Gobineau (1810— 1882), diplom at si scrii-
tor francez (dar om de §tiinta diietant) a publicat, in 1853— 1855,
patru volume intituiate „Essai sur I’inegalite des races hurrraines",
in care sustine ca arisnii cuprind rasele biolcgice superioare, prin­
tre care cea a germ anilor diocoeefali cu pielea deschisa ar fi cea
mai pura. Mai m ult decit a t i t : Gobineau pretinde ca m arile ci-
vilizatii ale Antichita(.ii au pierit tocir.ai pentru cS rasele supe­
rioare s-au amestecat cu rasele inferioare. Inspirindu-se de aici,
nazistii au tras conciuzia ca ,,:aseie in ferioare" trebuie sa fie de­
cimate, izolate ?i dominate, pentru a se im piedica degenerarea
prin metisaj (cflsatorii intecrasiale). In virtutea superioritatii ra-
siale, a apararii purita'vii ariene, ca unic popor european alcatuit
din arieni puri, a?adar in calitate de H erren volk (popor de sta-
pini), germ anii vor avea indatoriri ?i drepturi speciale. „Ingerul
M o rfii" s-a conformat, integral, doctrinei.
11 In itial, un specialist in chirurgia plastiea, dr. Roberto Fa­
rina, a stabilit existenla a douasprezece diferente intre fotogra-
fiile lui M engele din timpul razboiului $i cele ale lui Gerhard-
Mengele.

13
C it p r iv a t e dantura, tem eri serioase planeaza asupra
$anselor de id en tificare fu rn izate de compara^ia stoma­
tologies ; fi§a dentara a „ln g e ru lu i M or|ii“ , de u r g e n t
procurata din R.F.G., a fost intocm ita atunci cind M en gele
avea 27 de ani, in 1938 : „F o a rte m ulte se pot intim pla
cu dantura unui om in 40 de ani, iar noi nu avem alt
mijlQC sigur de iden tificare a scheletu lu i“ ( H a n s -E b e r-
h a r d K l e i n — procuror din Frankfu rt-pe-M ain). D intii
sint fo a rte im portan fi ca m ijloc de compara^ie, puncte de
rep er : alinierea lor, fo rm ele radacinilor, gradul de uzura
?i lu crarile dentare (plombe, punfi, coroane etc.), toate
atit de deosebite, de individuale, pot f i §i m ai valoroase
decit am prentele digitale. Exper^ii nu-$i pierd optim is-
m ul : „[C h ia r §i in cele m ai d ific ile cazuri] este uim itor
ce poate sa faca o m arunta piesa [osoas&]... Este posibil ca
un singur dinte ramas in treg sa spuna toata povestea“
( C l y d e C o l l i n s S n o w — antropolog specializat in
m edicina legala, de la Norm an, Oklahoma, S.U.A.). Sim i-
litudini : doua plom be figu rind in fi?a v e c h e 12) exista in
doi din^i recupera^i la Embu. $i conforma^ia m axilarului
corespunde. Restul scheletului, de asemenea, poate fu r-
niza in form a tii pre^ioase : fractu ri produse in tim pul vietii,
urm e de gloanje, de infec^ii, ca de' pilda osteom ielita
care figureaz& in dosarul intocm it la S.S., in 1938 (este
gasitS o inflam a^ie in m aduva osoasa). Se potrive?te ?i
lungim ea scheletului deshumat (in tre 5 picioare-5 picioare,
10 inci, lungim e apropiatS de cea consemnata in dosar : 5
picioare-5 picioare §i 8 V2 inci) 13- „O asele raspund la tot

12 In itial sra susfinut ca stomatologul brazilian care 1-a in-


g riijt pe Gerhard-M engele i-ar fi distrus „Ingerului M o rtii" —
dupa deces, in 1979 — fi$a dentara recenta. A p o i insa, la inceputul
anului 1986, politia brazilian^ a fost in stare s3 prezinte ziari§tilor
fi?ele odontologice §i radiografiile (opt la num&r) dentitiei dr-ulul
Mengele, -f&cute in m artie 1976, la Sao Paulo, de cStre stomato-
logii Kasumassa Tutyia ?i Darcy Gonzaga Gama Angelo, care 1-au
tratat sub falsa identitate de Pedro Hochibichler.
13 „E1 era [spunindu-i-se „P e d ro “ la data aceea] inalt [mSsura
de fapt 1,74 m ]. In pofida virstei, era puternic, cu par negru §i
fir e albe. Ochii lui aveau culoarea cenu$iu-deschis. Purta mus-
tata deasa tnici urma de mustata n-a mai ramas in sicriu] ?i avea
infa{i?are frumoasa. A? fi vrut sa ma m arit cu el. N icio d a ti n-a
pus. mina pe mine. A fost un gentlem an" ( E l s a G u l p i a n d e
0 1 i V i e r a).

14
ccon ce dorim n o i“ ( S t e p h a n i e D a m a d i o — an-
tropolog d(' la.Sm ithsonian Institution).
A lt expert, dr. D aniel R om ero Munoz, a ?i descoperit,
In tie timp, „ o m ica neregularitate la n ivelu l bazinului“ ,
coon co eorespunde, iara§i, unui detaliu b io gra fic al ,,In-
yerului M o rtii“ : in 1944 (in 1943 dupa al^ii), a avut un
accident de m otocicleta, atunci fiin d o p e r a t14. D in pacate,
In di tfiiirul lui M en gele nu se pastreaza d e fe l rad iografii
f i n ld nu sint am prentele d igitale com plete 15. Dr. Joachim
Helm or, expert vest-gdrm an de la Institutul de medicinS
loyalft din K iel, folosindu-se de un procedeu com plicat
electronic:, pus la punct chiar de el, obtine o suprapunere,
o eom binare a craniului cu o fo to g ra fie a fe^ei lui M en-
gH o (gr.a^io unei cam ere vid eo §i a unui m ix er vid eo) :
enffl M e n g e le ! Totu^i, Dr. M arcos S egre de la U n iversi-
tuti’H din Sao Paulo atrage aten^ia : „ N o i am aplicat legea
probabiliUUtlor. Sintem oam eni de $tiint;a, nicidecum m agi-
Clonl". lar un alt „v in a to r de nazi$ti“ , francez, spune :
„Vr(>au sa cred c-a murit... Si, daca intr-ad evar a murit,
cu ntilu m ai bine. Dumnezeu 1-a tras in apa de p icior“
(S e r g (> K 1 a r s f e 1 d). Dar pina la Dumnezeu, dintot-
deuunu, c i(i sfin|i, Doam ne !...

D E C L A R A flE
Subaemnnl ul dr. N y is z li M iklos, fost de^inut in la-
(jflrul de concentrare de la Auschw itz, tatuat cu nu-
mftrul A 04(50, am .seris — fa ta patima, farS nici o
exfijjom re, evltln d m ice e fe c le do stil $i respectind
tntocmat adevflrul — nccasta carte despre cele m ai
IntunecfttB paglnl din Istoria om enirii, intrucit m i-a
fost dat all flu m artor ocular sa traiesc sub am e-

14 Dr, Muno* »-a grfiblt aft ntrfttfft atontin eft „nu se poate sta-
blll eft onto Uimn unel fradu i'l, tnnlnto ilo a so face un examen
radiologic" ; radlografln a conflrm al „anom ulia“ de la nivelul
cenlurll pelvlene, la gold.
1R Exlstfl, totusl, o „Cnrl.plrn professional" braziliana, cu „nu-
mero 20 295 siirie 40a“ , cu foloui'al'ia lui M ongele (pe care se ci-
teyte, in supraimprcsluno : 11)1109 — data eliberarii ? !), emisa
de M isisterio do Trabalko e P revid 6ncia Social, Departa-
mento Nacional de M ao-de-Obra, D ivisiio de Identificagao e Re-
gistro professional, purlind §i „P olega r d ire ito “, amprenta poli-
carului.

15
n in ta rea crem a toriilor §i a rugu rilor de la Auschw itz,
ale caror fla ca ri au m istuit m ilioane de barba^i, fem ei
§i copii. In calitatea m ea de m edic specialist 'pe linga
crem atoriile de la A uschw itz, am intocm it §i sem-
nat, cu num arul meu d e tatuaj, nenum arate procese-
verbale de autopsie $i de m edicina legala, care, dupa
ce au fost contrasem nate de $eful meu, doctorul M en ­
gele, au fost expediate la adresa : In s titu t f ii r Rassen-
biologische und A ntropologissch e Forschungen, B e r-
lin -D a h le m , unui din tre cele m ai renum ite fo ru ri de
$tiinte m cdicale din lum e ie. Este fo a rte probabil ca
aceste docum ente sa se a fle §i astazi [in 1946] in ar-
h iva acestui m are institut de cercetari. Lu crarea m ea
nu urm areste succesul literal’. DupS cum atunci cind
am tra it cele m ai neinchipuite orori am fost medic,
nu scriitor, acum, cind a sosit m om entul sa le as­
tern pe hirtie, le scriu cu condeiul m edicului, fara
preten|.ii literare. Oradea, m artie 1946. Dr. N y i s z l i
M i k 1 o s 17.

111 Detinutul A 8 450 arata ca, datorita unei discutii, aparent


banale, cu dr. M engele, a tras o concluzie deosebit de importanta •
„I-a m spus ca, pentru a-i putea prezenta procese verbale frumoase
§i clare, m i-ar trebui o ma$ina de scris ; asa lucram ?i acasa.
— P e ce masina ai lucrat ? ma intreaba.
— O lym pia Elite, ii raspund.
— S-a facut. O sll prim csti o masina. Xi'O trim it miine. A m
nevoie de lucrari bine prezentate, pentru ca toate m aterialele se
trim it la Institutul pentru cercetari de biologie rasiala 51 antro-
pologie de la Beiiin-D ahlem .
Cu acest p rilcj am a lla t ca ceiteta rile de aici se fac sub con-
trolul si indrumarea foru rilor superioare ale unuia dintre cele
mai renumite institute de cercetari medicale. In ziua urmatoare,
un soldat SS im i preda o ma?ina de scris marca O lym pia". Dar
dr. N yiszli nu $tia (?i nici atunci cind §i-a scris cartea) ca, la
insisten^ele profesorului Verschuer, cu care Josef M engele colabo-
rase la Frankfurt-pe-M ain, dupa obtinerea titlului de doctor in
medicina, studiile acestuia la Auschw itz erau subventionate de
Societatea Germana de cercetari.
17 Insemnari aparute la Oradea, in 1946, in volum ul cu titlul
„A m fost medicul autopsier al doctorului M engele in crematoriul
de la Auschw itz".

16
S E L E C flQ N E R U L

Exact la un an dupa ce dr. Josef M en gele ?i-a preluat


func^ia de L agerartz la A u sch w itz (O sviecim )-Birkenau,
tot in luna mai, o prelunga garnitura de tren (40 vagoane
de m arfa ticsite de oam eni) aduce prim a tra n ? j de depor-
ta|i din U ngaria (inclusiv din nordul Transilvaniei,
ocupat de horthy?ti in 1940, dupa D ictatul de la Viena),
avangarda celor aproxim ativ un m ilion de fem ei, copii si
barba^i sortiti p ieirii in virtu tea „solu^iei fin a le " concepute
de nazisti, aplicata de ei si de adeptii lor.
Peron. A ic i este un K . Z. (a b reviere de la K o n ze n tra -
tionslager).
O rdin rastit :
— G eam antanclc ram in pe loc, toata 'lum ea coboara
cu bagajul de m ina !
U n m etru ?i jum atate — gol — separa podeaua va go-
nului de rampa. SSrituri. EzifcSri. Strigate. Caderi. V aiete.
F orfota se tem pereaza, oam enii se aliniaza cu spatele la
tren. P rin tre ei se afla si dr. N y is zli care, curios, prive?te
spre „c o n fra te le “ sau in uniform a : In fa}a noastra sta
u n th ia r o fife r S.S. )s cu cizm e dc lac si rozetd de aur.
Pare sd dea in& trucfiuni sold atilor c a re -i asteaptd o rd i-
nele. In ca nu cvnosc gradele S.S., insa, dupa banderola
cu insem n ul lu i Esculap, de pe brafu l lui, banuicsc cd
este m edic. M a i llr z iu am aflat cu o fite ru l era S.S.
H au ptstu rm fiih rcrv.l d octor M engele, m ed ic §ef al laga-
r u lu i de con cen tra rc de la Auschw itz. Este prevent la
ram pa la sosirea fie c a ru i tren , deoarece el face selecpia
m a te ria lu lu i uman.
• Suna incurajator : „selectia m aterialului um an“ . 5e-
lectionerul arc* 33 dc ani. E dulcea luna mai. E xpeditiv, in
purine minute, dr. M en gele trece prin „s ita “ 4 000 de nou-
veni^i. N orm e pe cit de precise, pe atit de sim ple : m ai intii
separarea pe sexe (copiii sub 14 ani, insa, in d iferen t de sex,
r amin linga m am ele lor) ; apoi, printr-o singura miscare
a m iin ii lu i M en gele (el se uita destul de concentrat, de§i,
dupa exerci^.ul dobindit de-a lungul unui an intreg, pe
ram pa s-ar zice ca afiseaza o anumita nepasare, dublata
de prea m are siguran^a de sine), unii tree in stinga, a lp i

16 Nascut in 1919.
ls Grad S.S. echivalent cu cel de capitan in V/ehnnacht.

17
tree in d re a p ta 20. Doctorul decide soarta tuturor. „ N o i
topi : barbafi, fe m e i, copit, d efila m in m on o m p rin fafa
com isiei de selectie. La un semn al m ed icu lu i selecfio-
n er de asta data ii zic pe num e, d o cto r M en gele — , ne
asezam in rin d u l din dreapta sau in cel din stinga. lata-ne
im p a rfifi in doua gru p u ri. D upa cu m observ, in stinga se
aduna m ai cu seama bd trin ii, in firm ii, bdrbafii d ebili, fe -
m eile co p iii sub 14 ani. L a dreapta e g ru p u l c e lo r capa-
b ili de m unca. P r in tr e ace$tia im i zaresc sofia §i fe tifa de
cincisprezece ani... N e facem doar sem ne.“

20 Dr. Olga L en gyel a fost deportata din Cluj, in 1944, la


Auschwitz, de catre horthy§ti, impreuna cu soful — dr. M ik l 6s
Lengyel (renumit chirurg), doi copii, mama ei. In cartea intitulata
„A m in tiri de dincolo'1, ap3ruta — in 1945 — la Budapesta, se re-
lateaz& scena selectiei la rampa :
— M edicii sa iasa din rinduri.
— L a stinga !
— La dreapta !
— L a stinga, batrinii ?i copiii.
— Tu la dreapta...
Cel care select.iona a sovfiit in fata baiatului OlgSi...
— Baiatul trebuie sa aiba mai m ult de" 12 ani.
O lga nu voia ca bSiatul ei sa intre in coloana adult-ilor... Era
prea mic... §i munca... a urlat :
— Nu, n-are 12 ani.
— L a stinga !
— Olga, taci din gura ! Nu, trebuie s-o salvezi si pe mama...
— Mam a e batrina, ar fi vrut s& ramina cu copiii.
— De acord, o sa va regasiti in acela?i lagar. L a stinga !
Cei trecufi la stinga s-au Iridreptat deindata spre du?uri...
O lga Len gyel a fost citeva zile ca nebuna, apoi prietenele ei
au smu!s-o durerii.
— Trebuie sa salvezi pe cit mai multe dintre noi. A vem ne-
voie de tine.
$i tot a?a :
— Trebuie sS traie?ti ca s& depui mSrturie.
A v e a sS se salveze §i sa depuna marturie. Peste decenii, in
dedica{ia pe care o scrie la N ew Y ork in 27 iulie 1982, dr. Olga
Len gyel spune : ..Educa^ia $i cultura pe care le-am luat din Cluj
in bagajul meu spiritual mi-au deschis numeroase porfci in lumea
intreaga. Dedic, a$adar, cu recunojtinta ?i afec^iune versiunea
romaneasca a carfii m ele C uptoarele lu i H itle r oam enilor din
Rom ania $i fo?tilor, prezenfilor $i viito rilo r locuitori ai Clujului —
ora$ul pe care il voi iubi intotdeauna ?i pe care il consider ora?ul
MEU, indiferent unde trfiiesc".

18
Ce anume sa insem ne stinga, ce anurae — dreapta ?
Deductibil. M ai ales ca, intre tim p, dr. N y is z li a zarit un
co$ de „fa b r ic a “ de o form a stranie, apoi altul ?i altul...
P e nea§teptate, dr. M en gele ordonS ca m edicii veni^i cu
acest transport sa se grupeze separat... Dr. N y is z li sim te
cum vin tu l ii aduce in nari un m iros binestiut : acroleina I
M irosul te in valu ie de parca, undeva pe aproape, ar arde
dintr-o data m ilioane de lum inari turnate din seu de hoit.
A?adar, cadavre arse. - M ed icii s-au adunat de-o parte.
To$i cunosc m irosul de acroleina.
C ei din partea stinga — batrinii ?i bolnavii — sint
inghesui^i in pripa in autocamioane cu insem nele „C ru cii
R o$ii“ . M a§in ile pornesc spre punctele in care se inal^a
straniile co?uri. A u $i disparut. Ceilal^i, din partea dreapta
— in rinduri com pacte de cite cinci — inainteaza pe o alee
strajuita de arbori. V reo 50 de medici, rama^i pe loc,
a?teapta sa a fle care li-e soarta. A lta porunea de-a lui
M en gele : sa pa?eascS in fa|a $irului de m edici aceia care
au absolvit u niversitati gerrn&ne, cunosc desavir$it ana-
tom ia patologica, au no^iuni tem einice de m edicina legaia.
Dupa ce-a enum erat preten^iile sale, ridica bra^ul drept
in aer, in semn de avertism ent rostit fara sa ridice glasul :
— Lua^i bine aminte, sa face£i fa^a cerin^elor, altm in-
teri...
Fara sa-?i incheie fraza, ii cerceteaza global, nim eni
nu indrazne^te sa iasa din rind. D oar dr. N y is z li inain­
teaza $i se opre?te chiar in dreptul selec|ionerului-$ef.
Roste$te dem n :
— D octor N y is z li Miklos.
P e cit de elegant, pe atit de suspicios, dr. M en gele
vrea sa ?tie neaparat : unde ?i-a facut celalalt studiile,
cind a dobindit notiuni de m edicina legaia, cita vrem e a
lucrat in specialitate, pune ?i alte intrebari de aceea§i na-
tura... Raspunsurile suna precis, e l le asculta tacut §i rece.
P a re satisfacut. Dr. N y is z li este retinut. Ceilatyi m edici
ingroa§a grupul celor din dreapta care, deocamdata, inain­
teaza spre lagar.
— A c u m — va scrie dr. N y is z li in 1946 — p ot spune
ceea ce a tu nci nu $tiam inca : g ru p u l d in stinga, la citeva
m in u te de la plecare, a in tra t pe poarta unuia d in tre cre -
m a to rii. Ia r de acolo nu se m a i intoarce nim eni.
N im eni. Stinga = moarte. Dreapta = via^a (momentan).
Totu l scaidat in acroleina. A§a m iroase destinul deporta-
|ilor : A u sosit m a ri tra n sp o rtu ri de e v re i u n gu ri. N ic i-
odata nu m ai fusese o aglom erafie a tit de mare. L a ram pa

19
■vcnea tre n dupa tren. D in vagoane sc re v arson v a lu ri de
cam en i : barbafi, fem ei, bd trin i, lin e ri f i copii. A d u c m u
cu ei to t ce aveau. C a n titd li uriase de b u n u ri erau dcscar-
cate d in vagoane $i a$ezate in g r a m e z i; ele ascundc.au
coloanele de oam eni care treceau in ce t p rin fafa gru p u lu i
de S .S .-isti. A id , unde avea loc sclectia, via'fa o m u lu i de-
pindea de raina S .S .-istu lu i, care fdcea un sem n spre
stinga sau spre dreapta. D oar o in fim d m in orita te a fost
dusii in lagar : fe m e i $i bdrbafi tin e ri care ardtau sanatoyi.
Ceilalpi, dupa ce zsi luau bagajul de m ind, plecau in doua
coloane : u n ii de-a lu n g u l ra m p e i in d irectia cre m a to riilo r
II I I I , accunse in paduirice ; c e ila lfi u vip lea u strada
diam etrala, pe unde, dupa ce treceau de lagdrul burbafilor
si de cel al iig a n ilo r, ajungeau in pdtdure, unde erau cele-
Ians' doua cre m a to rii : I V V . A c o lo era capdtul caldto-
ri.ei lor. Fum xil dulceag al c o rp u rilo r arse acoperea ca o
ceafd, im p ra ju rim ile [...] A u tre cu t zilo ?i sdptdmini. Oare
c :c‘, i u n g u ri fusesera gaza{i ? . . . 21 100, 200, 400, 500 de m il ?
C el pu\in ! 22

A N T IC A M E R A iN F E E N U L U I

La 10 ani, Josef M en gele isi incepe studiile universitare


la Munchen (a p roxim a tiv 200 km de G iinzburgul natal).
Este anul declan^arii crizei econom ice m ondiale : 1929.
U nneaza cursurile in capitala B avariei, pina obtine titlul
tie doctor in filo zo fie. Dupa instalarea la putere a lui A d o lf
H itle r (1933, ianuarie 30), iata-1 inscris la U niversitatea
din Franlsffurt-pe-Main, absolvita cu titlu l de doctor in
m ed icin a 23 (am bele titlu ri ii v o r f i retrase dupa razboi,
ca urm are a hotSririlor exprese luate de cele doua institute
de invatam int superior). Dupa razboi, pe seama lui se vor
21 R o lf Hochhuth indica cifra de 330 000 evrei unguri (in care,
desigur, sint inclusi $i cei din partea Transilvaniei ocupata de
horthyfjti), deporta|i la A uschw itz in intervalul 15 mai--30 iunie
ISM.
22 W ieslaw K ie la r este autorul ca r(ii „Anusul. lu m ii“ , aparv.ta
dupa razboi la Cracovia. A stat cinci ani in K S -u l A u seh w itz-3 ir-
kenau, ca H a ftlin g u l A 290.
23 A lte surse pretind c-ar fi obtinut diplom a de bacalaureat
abia in 1930, dupa care a facut studii de ijtiinfe naturale $i m cdi-
cina, in 1935 obtinind doctoratul in antropologie, pentru ca in
1933 sa predoa la universitate fi sa lucrezo in institutul profesoru-
lui Verschuer.

20
spune m ulte, ca de pilda.cS, la v re o douazeci de ani, ar
f i inceput sa fre cve n teze m ed iile naziste, devenind, inca
de pe atunci, m ilitan t hitlerist inreglm en tat in S .A . 24 ;
mai m ult chiar : ca i-ar f i cunoscut personal, inainte de
193-3, pe filo zo fu l partidului, A lfr e d Rosenberg, ca ?i pe
A d o lf H itler insu^i... Legen dcle generate de existenta
unui persona,j d e talia „In g eru lu i Iilo rtii“ nu pot f i decit
direct proportionate cu gravitatoa fa p telo r sale. Intocm ai
unui bulgare de zapada se rostogoleste adevarul pe panta
timnului, acumulind intruna, peste miczv.l ^riginar, alte
si alte relatari, presupuneri, am in liri, coincidence... In-
tr-uh sens anume, „m itu l M e n g e le " este totodata produ-
sul prop riei existen te tulburatoare, macabi’e, dar ?i rezul-
latu l p roiectiei operate de m em oria colectiva, acest con-
glom erat de victim e, de tipu ri umane, de fractu ri a fective
■'.'•i traume. A tu n ci cind Josef M e n g ele im plinea 20 de ani,
student fii.nd la Munchcn, A d o lf H itle r avea 41— 42 de ani,
iar A lfr e d Rosenberg 37— 38 de ani. Este posibil sa-i fi
cunoscut direct pe amindoi, sa -1 f i cunoscut pe unui sin-
gur, lo t a:va cum e posibil s5 nu se f i in tiln it niciodata
cu ei ; insa, ca student in filo zo fie, nu-i de m irare sa -1 f i
atras teoriile m ai vechi $i m ai noi, prin tre care ?i cele
cuprinse in „M itu l secolului X X “ , cartea in care Rosen-,
berg propaga ;;i argum enteaza ideca „m ar?ului catre Est“
(din care s-a inspirat substantial H itler, atunci cind a
scris „M c in K arn pf" / Lupta m e a 2r'). La procesul de la
Nurnborg, fo;:.lul m inistru al terito riilo r din Est §i ideologul
celui de-al IXI-lca R:-ich, A lfr e d Rosenberg, pledeaza ca
„n e v in o v a t“ , dcclarund :
— M -am luptat intotdeauna pentru a face sS triu m fe
ideile m ele, n-am s& mu apuc astazi sa le reneg.
M a i devrem e, cind dem nitarii nazisti au fost captura#,
G oring nu s-a sxiit sa-i spuna lui Rosenberg de la obraz :
Sturm abieHung — balalion de asalt, a?adar cu misiune ofen-
sivfi, adtvarata foimnl.iuno a m orfii, constituit, in primul rind, in
vedarea inlatui’arii b riilale a adversarilor p o lit ic !; recrutindu-se
din stralurile socialo „de jo s “ , S.A-ul este numeros, are un caracter
..proletarian" ; dupa preluarea puterii, H itler va dizolva, in mare
pari:', tntpols S.A. (Sturm inseamna furtuna). Apartenenfa bur-
ghczului Mttngcle la S.A. pare nefireasca !
^ Rcspre „M itu l secolului X X “ H itler spunea : „Este opera
cea inai puternica a g.;nului“ . Iar despre autor : ..Ideologia lui
Rosenberg este o parte integranta a national-socialismului. Rosen­
berg este un precursor si un profet. T eo riile sale sint expresia su-
fletului germ an" (citat de Otto Strasser in ..Hitler $i eu“ ).

21
— Eu te socotesc, dom nule Rosenberg, drept cel mai
m are crim inal din tre noi... P rin lu crarile dum itale preten-
tioase §i stupide, prin in flacaratele discursuri adresate
tineretu lui germ an, ai in tiparit in m intea regim ulu i nos-
tru otrava rasista care a sfir?it prin a -1 dobori la pamhii...
Istoria va socoti mai' tirziu influenza exercitata asupra
Fiihreru lui ca fiin d cea m ai nefastS, cea m ai dezastruoasS,
cea care a atras dupa sine ruinarea Germ aniei. [C ei de
fa|a incearcS sa tem pereze zelu l vorb itoru lu i — Schacht,
Speer, R ibbentrop — f&ra ca G orin g sa cedeze]. Dumneata,
Rosenberg, e?ti sursa n enorocirilor noastre, dumneata, ca
§i acest josnic porn ograf Streicher, care a stricat sufletul
germ an cu cu pletele lui antisem ite, scabroase §i dezgusta-
toare... U ra dum itale fa^a de e v re i §i slavi a im pins gu-
vern u l sa instituie Auschw itzu l, Treblinka, Dachau... N e-a i
im pins la ratacirile cele m ai monstruoase pe care un popor
le-a cunoscut vreodatS... A uschw itz, T reblin k a : dumneata
e?ti, Rosenberg, nim eni altul... Fuhrerul a fost victim a
dumitale... Istoria te va judeca... Dac-a? f i avut puterea
s-o fac, te-a? f i impu^cat inca din 1933 !“
D ar A lfr e d Rosenberg — in sala de dezbateri — trece
intreaga raspundere, pentru crim ele comise, asupra lui
M artin Borm ann (disparut, singurul judecat, condamnat
la moarte, in con tu m acie26) §i a lu i H einrich H im m ler

26 Ca ?i M engele, Bormann nu avea s5 mai fie niciodatS


capturat (diferenta dintre ei fiin d aceea ca „Ingeru l M o rtii" nici
n-a fost vreodata judecat, macar in contumacie); Dup5 ce Rudolf
Hess a fu git cu avionul in A n glia, Bormann a preluat conducerea
partidului national-socialist. A ramas in buncarul de sub Cance-
laria Reichului $i dupS sinuciderea lui H itler ?i Gobbels, fiind
printre ultim ii care 1-au parasit, incercind sS str^punga, furi§ln-
du-se impreuna cu altii, incercuirea ru?ilor. Kem pka, ?oferul
Fiihrerului ?i viito r autor al c&rtii „Eu 1-am ars pe H itler a pre­
tins c 8 Bormann a fost ucis chiar sub ochii sai, in tentativa de
fuga amintita. Hans Braun, pilotul Fiihrerului, a sustinut ca pe
Bormann 1-a om orit o fuzee antitanc (dar se poate pune pref pe
marturia lui Hans Braun, in masura in care, dupa cum arata do-
cumente conservate la O ficiu l A rh ivelo r din Londra, dezvSluite
de „Sunday T im es" abia in anul 1907, acesta ar f i tratat cu British
Royal A ir Force rapirea lui H itler, inca din 1941 ; de aceea, un
aerodrom de pe coasta sudica a insulei britanice a stat trei luni
in stare de alarms, gata in orice clipa sa accepte aterizarea avio-
nului deturnat, insa rapirea nu s-a produs, fiindca, in cele din
urma, Hans Braun n-a mai putut fi convins sa participe la actiu-

22
Nlnucis la 23 m ai 1945), apoi il acuzS §i pe A d o lf H itler
(.sinucis la 30 a prilie 1945) :
— L a fnceput, H itle r parea inclinat sa in^eleaga con-
cop^ia mea, care urm area stapinirea Europei orien tale in
p r o p o s e de tre i patrim i prin psihologie $i doar un sfert
prin intrebuin^area fo rfei, dupa care s-a abandonat ideilor
fiira lim ite...
A§adar, studentul in filo z o fie Josef M en gele v a f i citit
,,M itul secolului X X “ §i „M e in K a m p f“ , il v a f i ascultat
pe Rosenberg vorbind tineretu lui ?i expunindu-?i, sures-
citat, tezele. In schimb, M en gele n-are nici m acar ,,cir-
cumstan|a atenuanta" ca, din fragedS. tinere^e, ar f i fost
indoctrinat intensiv de catre nazi§ti, a?a cum avea sa se
intim ple cu al^ii, im ediat dupa preluarea pu terii : in fie -
care 20 aprilie — ziua de na§tere a Fiihrerului, devenita
sarbatoare na^ionala — erau primi^i in Ju n gv o lk (daca
im plinisera zece ani) copiii germ ani anum e selec^iona'fi ;
aici urcau an de an cite o „tre a p ta “ ierarhica, fiin d astfel
pregatiti pentru „ca riera “ de hitlerist ; pragul m ajor era
adm iterea in H itle rju n g e n d / Tin eretu l hitlerist (initial
doar o anexa a S.A.-ului, pe urmS devenind o organiza^ie
independents ?i, prin lege, din 1936, ob ligatorie pentru
orice tinar. A tu n ci cind ju nele M en gele ajunge sa fie
nea secreta). Revenind la Bormann, se pare c-ar fi fost recunoscut,
mai tirziu, la Bolzano. Una din ipoteze admite c-ar fi sters-o din
Europa prin Italia, ca ?i dr. M engele, mai ales ca, drept argument,
se mai dau citeva amanunte sem nificative : sofia lui, G erga — na-
zista infocata — si copiii s-au evacuat in T irolu l italian, unde,
dealtfel, ea a ?i m urit de cancer in m artie 1946, insa nu inainte de
a se converti la catolicism, de§i combStuse intotdeauna religia...
(altii pretind c-ar f i dccedat in... spitalul inchisorii ? !). Se pune
intrebarea : oare Bormann sa-$i f i gasit, astfel, un refugiu
tem porar intr-o minastire italiana, de unde, la momentul po-
trivit, sa fi plecat la Genova, imbarcindu-se, ca $i „Ingeru l M ortii",
pentru A m erica de Sud ? Posibil. Plauzibil. Nedovedit. Un fost
deputat al Reichstagulul, Paul Hesslein, refugiat in Chile din pri-
cina persecu{iei la care-1 supusese H itler, va marturisi ca — in
1948 — a intilnit intr-o padure chiliana trei calSreti, dintre care
unui era... Bormann ! Procurorul general dr. F ritz Bauer va de­
clare, in 1975, la Frankfurt-pe-M ain, ca „este convins de supra-
.viefuirea lui B o rm a n n "; la fe l si Wiesenthal, inca din 1967, a
aratat ca Bormann „circuia liber prin Paraguay si B razilia". P rin ­
tre dosarele pe care Organizatia Natiunilor Unite le-a scos din
fondul secret — in vara anului 1987 — ?i le-a predat Israelului, se
afla ?i dosarul voluminos al lui M artin Bormann.

23
m em bru al N .S.D .A .P.-u lu i (P a rtid u l national-socialist
m uncitoresc germ an) 27, el are 26 de ani §i, dupa practica
inctapinita in cel de-al III-le a Reich, a solicitat prim irea
in N .S.D .A .P. A vin d u -se in ved ere pozi^ia sociala, antece-
dentele, e greu de crezut ca s-a supus, doar, atm osferei
generale, rig o rilo r adm in istrativ-p olitice ale m om entului
(ce-i drept, pentru a ocupa posturi m ai im portante in ad-
m in istraiia de stat, in industria particulars, pentru a fi
acceptat in §coli superioare ori in universitati, se cerea,
neaparat, sa ai calitatea de m em bru al S .S .-u lu i2S), ceea
ce, natural, se intim pla si cu Josef M en gele abia in 1933,
anul absolvirii — cu succes — a F acu ltapi de M edicina,
dupa care fa ce $ase luni de arm ata intr-un regim ent din
Tirol, de in fan terie u$ora, la vin atorii de munte.
A u ramas m artu rii care-1 descriu, la tinereje, in stu-
den£ie, ca pe un tinar com unicativ, popular, prietenos,
entuziast, studios §i inteligent, m anifestind „ o am bifie
fo a rte v iz ib ila “ ; fire?te, incredintat fiin d de unicitatea
rasei nordice, a „a rie n ilo r“ , drum ul sau de om de $tiin|a
nazist se traseaza singur (viseaza sa-?i faureasca o cariera
universitara) : purificarea rasei „su perioare“ ?i inlatu-
rarea rasei „in fe rio a re “ ... U n prieten de atunci (stai'uind
sa ram ina anonim ) declara ca dr. M en gele era un anti-

27 Numarul carnetului de membru : 5 574 974/anul 1937.


23 Schutzstaffeln — echipe mai pu{in numeroase, la inceput
cu misiuni defensive, de protectie, recrutindu-se mai cu seama
din straturile sociale „d e sus“ , avind un caracter „vom eh m (nobil)
und feu d al" (Schutz inseamna aparare, pocrotire). „Xnainte de a
a intra in S.S., tinarul german selecyionat trebuia s& faca un sta-
giu obligatoriu in Reiehcarbeits&ienst, adica in Serviciu l muncii.
Trupele S.S. se im parjeau in trei categorii : «A llgem ein e-S .S .», In
care serviciul nu era permanent, «S.S. Verfiigungstruppen», regi-
mente incazarmate, ?i «S.S.-Totenkopf Verbande*-, sau regim en­
tals «C a p de m ort», insarcinate cu paza lagarelor de concentrare.
«Allgem eine-S.S.»- constituia trunchiul organizatiei, in care erau
admi?i la inceput tincrii «a sp ira n ti» dornici s& facfi parte din
acest c'orp de elita. A ic i li se dadeau prim ele invat&minte, treceau
prin perioada de incercare, depuneau juram intul ?i primeau pum-
nalul da onoare. Cei din «A l!gem ein e-S .S .» trebuiau sa ramina
membri activi in S.S. pina la 50 de ani. Erau nevoiti sa treca un
examen anual pentru verificarea form ei lor fizice, a antrenamen-
tului m ilitar $i a ortodoxismului p olitic" ( J a c q u e s D e l a r u e ) .
Doctorul M engele poseda carnetu! de membru al S.S.-ului cu nu-
manul 317 835/anul 1938.

24
sem it notoriu, inversunat. „p e deplin convins ca lichidarea
cv reilo r este o masura necesara pentru msanSto?irea lu m ii
$i a G erm aniei“ 29. M en gele ram ine un singur an rezervist
al corpului medical. A ctivea za intr-un laborator — al carui
$ef d evin e — de la Institutul pentru ereditate biologica'
si igiena rasiala din Frankfu rt-pe-M ain, devenind col­
laborator apropiat al profesorului F reih eer O tto von
Verschuer. D e asemenea lucreaza la universitatea din
acela$i ora?. Publica tre i lu crari ?tiintifice, absolut res-
pectabile pina la un punct, insa viciate de conclu ziile prin
care autorul se straduieste, fara reale $anse de reu.jitS, sa
pun& de acord adevSrul §tiin tific cu teo riile rasiale na-
ziste. In pofida unor asemenea concesii de ordin §tiintific,
profesorul Verschuer — cu autoritatea pe care o repre-
zinta — il v a lauda pe M engele, intr-o scrisoare de reco-
mandare, pentru soliditatea cunostintelor $i capacitatea de
a prezenta, cu m axim a claritate, d ific ile problem e intelec-
tuale (ceea ce ii deschide §i m ai la rg por^ile ca rierei uni-
ve rs ’tare la care aspira).
L a izbucnirea cel ei de-a doua con flagratii mondiale,
pleaca voluntar pe front, in W a fje n S.S., in tii in Apus,
in Franta, apoi in Est, inclusiv in U.R.S.S. (ofiter-m ed ic
in D ivizia „V ik in g “ ). La A u sch w itz a ven it aproape de-a

29 Josef M engele nici macar nu se poate lSuda c-ar f i fost ori­


ginal : „N o i am repetat intruna ca evreul este inamicul de moarte !
Incepind de astazi, vom acfiona ! A m intenfia sa angajez Thule
[organizatie secreta pangermanista] in aceasta batalie, atita vrema
cit v o i tine in mina ciocanul de fier... Fac juram intul pe aceastfi
cruce incirligata, pe acest semn care pentru noi este sacru, in
scopul ca tu s5 auzi, o ! Soare Trium fator, §i im i v o i pastra fid e-
litatea fata de tine, sa ai incredere in tine !... Dumnezeul nostru
este Tatai luptei ?i alfabetul sau este cel al Acvilei... care este
simbolul arienilor...“ ( v o n S e b o t t e n d o r f — 1918, noiem-
brie 9, intr-o simbSta). Dealtm interi nici H itler nu-i un autor cu
idei absolut inedite, existind texte de-ale lui care seamana sufi-
cient cu altele publicate anterior : „E vreii sint atit de indepSrtati
de noi, ca speciile animale de specia umana adevarata. Asta nu
inseamna ca-1 numesc pe evreu un animal. El este m ult mai in-
departat de animal decit noi. In ordinea naturaia este o fiin fa
stranie" ( A d o l f H i t l e r i$i destainuie opiniile in fa {a lui
H e r m a n n R a u s c h n i n g , fost pre?edinte al Senatului din
Danzig ?i unui din prim ii sai companioni,- inainte de a deveni unui
din cei mai furibunzi adversari ai lui H itler — citat din cartea
„H itler m i-a spus“).

25
dreptul de p e fron t, posedind cinci decorat.ii (p rin tre care
„C rucea de F ie r “ clasa I $i a Il-a ), dupa tre i ani efectua^i
intr-o unitate a W a ffe n S .S .-u lu i (conform documentelor,
pe fron tu l de est a fost ranit ?i declarat inapt pentru
serviciul combatant, subliniindu-se ca „s-a com portat in
m od stralucit in fa ta inam icului“ ). Dr. M en gele insu?i a
cerut sa fie repartizat la Auschw itz, vrin d sa-?i continue
aici cercetarile $i p&strind, in continuare, colaborarea cu
profesorul Verschuer : el urm are?te sa obtinS, pe cale arti-
ficiala, copii cu ochi albastri ?i tr&s&turi ariene (pe care
nici M en gele nu le avea), iar prin descifrarea „m isteru lu i“
gem enilor, sa se ajunga la o m asiva p rolifera re a ger-
m anilor...

C E L M A I C A U T A T O M D IN L U M E

In fata concluziei expertilor, toti trebu ie sa se piece :


politi?tii, ziari^tii, autoritatile, opinia publica, justitiarii.
M a i ram ine de clarificat m isterul indelungatei ?i izbutitei
fu g i a „In g eru lu i M o rtii“ . L ovitu ra de teatru o da R o lf
M engele. R o tofeiu l dar perseverentul procuror din Frank-
fu rt-p e-M ain — Hains-Eberhard K le in — renuntase de
m ult sa m ai spere in tr-o posibila colaborare cu prea tacuta
fa m ilie M engele, astfel incit even im en tele par sa-1 ia prin
surprindere cind afla ca R o lf M en gele a facut o mSrtu-
risire publica p riv ito a re la soarta tatSlui sau. Procedeul
dezvaluie, din tr-o data, incS una din cSile deturnate prin
care a putut actiona, de-a lungul deceniilor, clanul M engele.
A stfel, la Miinchen, dinaintea biroului arhitectului Jens
H a ch e n jo s 30 s-au strins reporterii, pentru a culege noi
date ; sotia acestuia, Sabina, insotita de un jurnalist
(H erbert B auerm eister) declara presei ca sotul ei a §i
inm inat a gen tiilor de presa vest-germ an e declaratia lui
R o lf M e n g e le 31. Cind num ele sotilor Bossert incepe sa

30 Tinarul frate v itreg al lui R o lf Mengele, ceea ce Iasa sa se


in{eleag& c& Irene Mengele, dupa ce a divortat in 1954 de Josef
Mengele, s-a recSsatorit.
31 lata declaratia: „N -a m nici o indoialS ca scheletul exhumat
la cim itirul din Embu reprezinta ram asitele paminte?ti ale tatSlui
meu. Sint sigur c& probele de m edicina legaia o vor confirm a re-
pede... A m rSmas tacut pina acum din con siderate pentru poporul
care a fost in legSturS cu tatal meu in ultim ii 30 de a n i“ . M arto-

26
c im ilc , iata-i declarind rep orterilor care-i asalteaza ca se
socotesc prieteni ai celui disparut. W olfram adauga :
— N -am nici un dubiu c-a fost Josef M engele.
$ i nici m acar nu minte. Asadar, la inceputul artului
1985, poli^ia vest-germ ana ac^ioneazS cu imensa in tir-
z i e r e 32 din m otive neelucidate, un profesor universitar
neiden tificat a comunicat anum ite i n f o r m a l (fapt ce
ar putea sa aiba o legatura cu im preju rari anterioare, cu
visu l lu i M engele, de la inceputul a ctivita filo r sale m e-
dicale, de a urma o cariera universitarS) ; descindere la
locuinta lui Hans Sedlm eier care m arturise§te ca, la in­
terva le mari, a asigurat legatura din tre M en gele §i fa m ilia
sa, atunci cind fu garu l se ascundea in Paraguay, la Asun­
cion. C ele citeva scrisori par a f i fost expediate, insa, din
B razilia, de catre M engele, in intervalu l 1972— 1978 ; alte
doua scrisori m ai recente sint expediate de W o lfra m $i
L iselotte Bossert (em igrati in 1952 in B razilia), intr-insele
pom enindu-se de m oartea lui M engele. -
A ic i intra in actiune b ra zilien ii : acela$i Rum eo Tume,
?eful Poli^iei fed era le din Sao Paulo, alertat de consulatul
•vest-german, i?i lanseaza oam enii ; ace§tia supravegheaza
casa fa m iliei Bossert, din suburbia B rooklin N ovo, trei
z ile §i trei nop^i in §ir. A poi, descindere ! W olfra m (59 ani)
este tehnician in industria hirtiei, dar ?omeaz5, Liselotte
(57 ani) este casnica. A m in d oi nu se feresc sa recunoascS,
orgolio§i, c-au ?tiut — inca din 1972 — cu cine au de-a
face. In 1977 s-au m utat in cartierul Eldorado Paulista,
intr-un bungalou destul de prapadit. cu doua camere.
M en gele — subliniaza W olfram Bossert — a dus o exis­
t e n t de om retras, sus^inut d e fa m ilia lu i din R.F.G.,
„tra ia cu team a de a nu f i descoperit“ ... (cam era „In g e -
rului M or^ii" are g ra tii la fereastra, desigur nu numai
fiin dca e la parter). P o l i ^ t i i confisca : fo to g r a fii care

rii scenei consumate la Miinchen arata ca Jens Hackenjos, aflat


Jnauntru, In apartament, s-a mult.umit sS intredeschida doar u?a,
u$or, a verificat actele de identitate ale ziari$tilor care i-au tre-
cut pragul, n-a ingaduit sa se faca fotografii, le-a cerut ju rn alifti-
lor s5-i dea, fiecare in parte, cite o dovadsi scrisS c-a prim it o
copie a declaratiei lui Rolf.
■32 M ult anterior, in 1964, Simon W iesenthal le-a furnizat in-
vestigatorilor germ ani inform atia ca Hans Sedlm eier este omul de
legatura al fam iliei cu dr. Josef Mengele, insa, pina in 1983,
ace§tia nu s-au folosit, defel. de inform atia primita.

27
par p.-l infati?a pe M engele, mtr-unn apare si fiu l sau
R o lf, poza dateaza — dupa spusele cuplului Bossert —
din m ai 1977, cind tinarul a ve n it anume in B raziiia,
pentru a-si vedea tatal) ; o carte cu titlu l „E volu tia orga-
nism ului“ (intr-insa, scrise de mina, 15 pagini de insem nari
de lectura) ; doua gloanye ; o trusa m edicala. T o a te sa-i
f i apart,inut celui m ai cautat om din lum e ? 33
Ideea de a m erge impreur.a, in tr-o scurta vacant#, in
sta^iunea de coasta B ertioga (110 km est de Sao Paulo)
le-a ven it gazdelor. C riza de inim a s-a declan?at in valuri.
N ic i n-au apucat sS intervina. L-au ingropat la Ernbu,
alaturi d e 'm a m a autenticului G erhard (inhumata, la rin-
du-i, in 1961, de catre fiu l ei). A poi, com pleteaza W olfram
Bossert declaratia data la sediul p o litiei (?i L iselotte
Bossert da o declaratie aici), „ R o lf M en gele a ven it sa-mi
vorbeasca, iar eu i-am inmir.at insemnari, documente ?i
bunuri personale care i-au apartinut [tatalui sau]“ . Putin
m ai tirziu, revenind la locuinf.a fa m ilie i Bossert ?i repe-
tind perchezijia, politi?tii m ai descopera o bands de m ag-
netofon cu un mar? razboinic ?i un discurs £inut de A d o lf
H itle r la o intrunire.
D e c la r a b le sint plauzibile, corelindu-se cu alte fapte
aparent disparate ?i care, acum, se im bina : cercetindu-se
arhiva, poli^ia braziliana constata ca, intr-adevar, la 7 fe -
bruarie 1979 a fost inregistrat un inec la B ertioga ; la
citeva luni dupa aceea, guvernu l Paraguayan, intr-un mod
cu totul inexplicabil, i-a retras lui M en gele cetatenia
(acordatS in 1959) ; in luna m ai 1985, un batrin fe rm ie r
din rSsaritul Paragu ayu lu i le-a declarat rep orterilor re-
te le i am ericane de televiziu n e CBS (em isiunea „ S ix ty
M in u tes") c-a auzit ca M en gele s-a inecat in B razilia
in urma cu cit'iva ani...
Dcshumarea a ramas singura solutie a descifrarii enig-
mei. Dar pistele sint lungi §i in c ilc ite 34. In m om entul

35 Raspunzator direct de selectionarea pentru exterm inare a


400 000 de oameni, ca ?i de e x p e r ie n c e pe care le-a ini^iat ?i
efectuat. Totaiul prem iilor puse pe capul lui : 3 400 000 dolari.
3'’ lata una din suficientele inadvertence : cuplul Bossert vor-
befte despre plecarea din B razilia a autenticului Gerhard in 1975,
insa „C A R T :S IR A N A C IO N A L DE K A B IL IT A C A O “ data lui
M engele (pe care acesta a inlocuit fotografia) a fost emisS abia
la... 13 ianuarie 1976.
<I *ix>parii lui G erhard-M engele, scheletul nu are — a?a
cum core tradi^ia — bratele incruci§ate la pjept, acestea
fiin d intinse de-o parte si de alta a fostului trup ; ceea
ce corespunde clorintei exprim ate de M e n g ele intr-una din
scrisorile refin u te la Sedlm eier in casa, M en gele vo ia pro-
babil sa m archeze, astfel, fa p tu l ca nu e credincios 35.

Culisele memoriei (1)

Cu p rileju l v iz ite i facu te la Bonn, doi reprezentanti ai


„G em en ilor lu i M en gele“ (su pravietu itorii exp erien telor
efectu ate d e „!n g e r u l M or$ii“ la Auschw itz-B irkenau),
V era K r ie g e l ?i E fraim Re'chenberg, au afirm at ca ram a-
.sivPie pam inte?ti dcshumate in anul 1985, la Embu, n-ar
f i ale lu i Josef M engele. R cexam inarea osem intelor a pus

35 Suspiciunea uianifestata de „vlnStorii de nazi§ti“ pare a fi,


macar partial, intemciata. A stfel, S e r g e K l a r s f e l d (so!,;i
Beate ?i Serge K larsfeld s-au remarcat, de-a lungul anilor, prin
descoperirea unor im portant! n azifti care se ascundeau) se in ­
i’,reaba — referindv.-se la documentele gasite in casa cuplului
Bossert, cit $i in cca a lui Sedlm eier : „Pentru ce ar tine cineva
asemenea scrisori f i acte de identitate compromitStoare ? De co
fam ilia M engele n-a anunjat m oartea lui Josef acum ?ase ani,
ceea ce ar fi sciipat-o de intreaga publicitate negativa facut5
acestui caz si m ultiplelor aspects legate de anii petrecufi de M en ­
gele in Paraguay, asta nu mai tirziu .decit in vara trecuta ? $i, in
prim al rind, de ce s-a In grijit fam ilia Bossert de un infam crim i­
nal in masa ?“ . Rea!monte este de neinteles cum de nu i-au pre-
dat sot-ii Bossert, lui R o lf Mengele, cind acesta a ven it in Bra­
zilia dupii moartea tatalui s&u, toate documentele privitoare la
..Tngsrul M o r jii" ; poate le-au t,inut in speranta unui ci?tig m a­
terial in perspectiva timpului, sau doar din considerente de ordin
afectiv (vezi mar$ul razboinic si discursul lui H itler pastrate pe
banda de magnetofon). $i iarl;?i este neclar de ce acela?i R olf
Mengele, capabil sa calStoreasea pinS in Brazilia, nu s-a putut de-
plasa — vrem e de ?ase ani — pinli la Giinzburg, pentru a prelua
de ia Sedlm eier ceea ce i se cuvenea, cu toate ca, tard iv vorbind
dospre „procuristul“ firm ei M engele und Sohn, arat.a : „Este vorba
despre un cm de talie m ijtocie, cu un excelent caracter, care avea
intotdeauna tendinta sa ia in deridere problem ele existentei. Ei nu
se com prom isese, niciodata, cu nazijtii, insa era un prieten al tatei.
A r fi putut ei sa-mi fagSdv.iasca o suta de milioane, eu nu l-a§ fi
tr&dat*.

29
in evidenta o serie de neconcordan^e in tre ele ?i urm elc
accidentelor $i b o lilor doctorului M engele. 36 A stfel, trupul
este al unui barbat a carui virsta a fost estim ata la 53 de
ani, p e cind dr. M en gele ar f i im plinit, dupa o luna $i ceva
de la deces, virsta de 6 8 de ani. T ocm ai de aceea, de asta
data v a f i cercetata ipoteza p o trivit careia osem intele
am intite i-ar apar^ine fra te lu i m ai m ic al celui urmSrit,
A lois, m ort in urma cu un deceniu. Totodata, cei doi fo?ti
detinu^i ai K Z -u lu i au am intit celor prezen^i la un m iting,
ca — ?i dupa 1979 — dr. M en g ele ar f i fost vazut calSto-
rind prin Europa, m otiv pentru care unele au torita(i poli-
$iene?ti nu sint absolut convinse de sfir^itul sau la B er-
tioga (1985, noiem brie).

36 Aceea?i V era K rieg el trim ite, in 1986, procuraturii din


Frankfurt-pe-M ein, un set de doeumente (fise medicale, felu rite
fotografii, taieturi din publica^ii etc.), pretinzind ca opinia exp ri-
mata anterior, de catre exper(.ii care au facut — in 1985 — iden-
tificarea (de$i pe temeiul unor probe ?tiin {ifice : film e radiogra-
fice, nrulaje ale lucrarilor dentare pastrate in R.F.G. etc.), n-ar
fi intemeiatS. Prin tre contraargumente figureaza ?i faptul c5
dr. M engele a suferit de osteomielita (inflam afia maduvei oaselor,
propagata prin singe sau provenind de la un proces inflam ator al
articulatiilor), dar minutioasele analize efectuate asupra osernin-
telor deshumate la Embu nu pun deloc in evidenta sechelele unei
asemenea maladii. De asemenea, contestatara sus{ine ca, in foto-
gra fiile din tim pul rSzboiului, se observa ca „In geru l M or^ii" avea
anumite dificultati la mers. Mai exista ?i o serie de instantanee
luate in Paraguay (unde dr. M engele a trait), !nfati.?ind un ba-
trin care acuzS o boa'Ji vertobrala ?i... seam.SnS leit cu cel decla-
rat mort la Bertioga, im aginile fiin d surprinse dupa confirm atul ?i
contestatul deces. Pe de alta parte, doua persoane — un supra-
vietuitor de la Auschw itz .?i un membru al rezistenfei olandeze —
declarS, categoric, cS 1-ar f i vazut pe dr. Josef M engele dupa
7 februarie 1979, data la care s-a inecat la Bertioga. A stfel, Sieg­
fried Halbreich arata ca 1-a recunoscut pe dr. Mengele, in 1980,
la... Los Angeles (?tiindu-l destul de bine, dar din urma cu aproape
patru decenii, caci, in timpul razboiului, a avut p rileju l sa-1 in-
tilneasca de $ase ori). Ton y van Renterghem, fost fotograf in re-
zistenfa olandeza, susjine ca — in aprilie 1984 — pe insula portu-
gheza Porto Santo, a vazut un om care... parea a fi Mengele.
AmindouS m arturiile au fost f&cute in public, la un congres tinut
in T erre Haute (S,U.A.) de Asociafia c o p iilo r supraviefuitori ai
exp erien felor naziste de la Auschw itz.

30
A U T O P S IE R U L

O tinara poloneza internata la Auschw itz, K rystyn a


Z y w u ls k a 37 cu num arul de tatuaj A 55 908, 1-a cunoscut
de asemenea pe dr. M engele, insa in lagar, in 1944, ca ?i
dr. N y is zli : Usa se dadu v io le n t de perete ?i in baraca
in tra u n SS fo a rte jru m os , u n adevarat ju n e -p rim , cu
trasaturi p erfecte, ch ip agreabil. h ia lt, suplu, el zim bi
c u rte n ito r si striga :
— R u h e !
— C in e -i asta ? in treb a i o fem eie care lucra in baraca
aceasta.
— M e n g e le 3S. T u n u -l cunofjti pe calaul asta de la
B lo cu l coba ilor ?
A$adar, el era ! N u puteam sa stabilesc v re o legatura
in tre fiin fa sa §i o ro rile pe care le faptuise. Aparen\a
poate, deci, in$ela in tr-u n asemenea grad ! Parea un om
c u ltiv a t, cumsecade, fafa lu i inspira incredere, iar el
era acela care facea m onstruoasele experience ? O re v e -
dearn in m in te pe A lm a Rose, una din num eroasele v ic tim e
ale acestui calau. Dupa citeva zile p etrecu te in B lo cu l lui,
se prabufise, la capatul p u te rilo r. c ito r altora nu le
grefase glande, nu le extrasese m aduva spinarii, nu le
injectase m ic ro b ii u n o r b o li infectioase. l l p r iv ii pe acest
m on stru cu infapi§are jrum oasa, care nu vedea in noi
decit ni$te cobai, il observai, u rm arind atent fieca re din
gesturile sale, pen tru a ma patrunde de ideea ca un astfel
de om poate f i u n m on stru !
— iS p u n efi-m i, va ro g — vorbea cu un glas dulce $i
p oliticos, ca un profesor adresindu-se stud enftlor sai — ,
exista p rin tre dum neavoastra o persoana care se nume$te
Z e n ira ?
M a i in tii, n im en i nu raspunse. A p o i, dr. M en gele ajla,
cu surprind ere (excla m a ch ia r „Schade !“), ca Lid ia Z en ira
a fost luata cu autocam ionul, cu alte cuvinte... crem atoriu.
Cind ramasera d in nou singure, ■de\inutele com entara
scena :
— Ce voia ?
— Face experience pe gem eni. In co n v o iu l de astazi
trebu ia so. vina sora geamana a uneia d in tre v ic tim e le lui.

37 Autoarea cSr^ii „A m supravietuit la A u sch w itz", ap&rut&


in 1956 la Var§ovia.
38 In intreaga carte, numele doctorului M engele apare g re $ it:
Mengerle.

31
S-a anunpat sosirea con v oiu lu i ?i, acum, cautd p re tu tin -
deni aceasta fcm eie...
— B ic tu l M en gele I svspina cu iron ie Wala. E atit
de greu sd Jaci rost de gem en i !...
Scopul exp erien lelor pe gem en i intreprinse de dr. M en­
gele reiese din e x p lic a b le date do autopsierul — de-
semnat de el d in tre de^inuti — Ila filin g 8450 : Labora-
to ru l de anatom ic patologicd [de la A uschw itz] a fost
creat d in in itia tiv a §efulni m eu, d o cto ru l M engele, si
avea d rept scop satisfacerea cu rio z ita tii $ tiin tifice a
a cestu ia 39... I n K Z exista n e lim ita te posib ilitd fi p en tru
s tu d ii m edicale asupra num eroaselor cazuri de sinucidere,
p e n tru studii de biologie a g e m en ilo r ?i p en tru cerceta ri
anatom opatologice ale a n om a liilor de crestere, c.dica a g i-
ga n tism u lu i $i a nanism ului. A i d exista un n e m a iin tiln it
betyug de cadavre de disecat... La sosirea fiecclrui transport,
un soldat S.S. trece in revista oam enii a lin ia fi in fata v a -
goan elor p e n tru a -i depista pe g e m en ii si pe p itic ii aflafi
p rin tre ei. M am ele, plin e de optim ism , igi predau fara so-
v a ire c o p iii gem eni. F ra fii gem en i adulfi, $tiind ca sint
interesa nfi d in pu n ct de ved ere s iiird ijic , sin t con vin si
ca nu p o t avea decit foloase de pe urm a acestei situ afii
si se prezin ta cu senindtale... A$adar, gem en ii ?i p itic ii
sint selecpionati .ji form cazd u n g ru p aparte in coloana
d in dreapta. A p o i santinelel.?. S.S. ii conduc in o^a-num ita
„baraca cu re g im s p e c i a l in t r - a d i n s organizatd pen tru
ei... Aceasta este baroca nr. 14 din sectoral F al laga-
ru lu i. D e a id , esccrtat.i de supra vegh etoru l lor, sint dusi
in b locu l ex p erim en ta l d in landrul piganilor... ziln ic li 'se
fa c exam enele ce nu se pet efectua decit pe oam eni v ii :
analize de singe, p u n c tii lom bare, tran sfu zii de la un
fra te gcam dn la a ltu l si invers si m u lte allele, toate du-
reroase .fi istovitoare. Dina, p ic io rifd crigin a ra din Praga,
executd sch ifele com para tive cl? cra n iu lu i, lo b ilo r u re -
ch ii, ale g u rii, m iin ilo r si p icioa relor. P e n tru fiecare pe-
reclie de gem en i se intcc?rieyte un dosar special, cu p rin -

30 pentru a-§i putea continua, si In universul concentrationar,


studiile sale p rivitoare la gemeni, mai ales, dr. M engele a pus pe
picioare, la Auschwitz, o carifatura a unui institut academic de
cercetari. Detinuti doctori, m ajoritatea evrei (ca §i dr. N yiszli), cu
indelungate specializSri in d iferite laboratoare ?i clinici, sint
obligati s3 lucreze la stabilirea diagnos'ticelor, sa prescrie trata-
mente, sa efectueze probe radiologice, iar celor decedati s& le
laca examene anatomo-patologice.

32
zlnd d aicle personals, plan§ele com para tive $i rezu ltatele
cxa m e n elo r si .analizelor... Asem enea in vestiga tii, in te r -
■rncni m ed ica li d enum ite in vivo, adica efectuate pe
organ ism ul v iu ,tsint departe de a epuiza toate p o sib ilitd -
file de cercetare s tiin fifica asupra gem en ilor. E le sin t
p lin e de lacune si dau in fe r ma^ii re la tiv insuficiente. De
aceea, dupd asemenea exam ene, urm eaza u ltim a $i cea
m ai im p orta n id etapd in studiul g e m e n ilo r : studiul ana-
tom opa tologic, com paratia d in tre organele lo r norm ale sau
anorm ale cele cu aspect patologic. A ceste exam ene nu
se pot face, insd, d ecit pe cadavre. In tru c it, p en tru justa
apreciere a e v en tu a le lo r an om a lii, autopsia treb u ie sa se
efectueze paralel, g e m en ii tre b u ie sa m oara sim ultan. In
consecinfa, ei m o r im preuna, in tr-u n a d in bardcile ex p e ­
r im e n t a l ale K Z -u lu i, in secio ru l B - I I I al lagdrului. D o c-
to ru l M en gele in psrsoana le curm d zilele. A i d se prezintd
o situatie unicd in analele m ondiale ale m e d icin ii : doi
f r a fi gem en i m o r in aceeasi clipa, ia r cadavrele lo r p ot f i
autopsiate n e in iirz ia t. tn c o n d ifiile un ei existence norm ale,
ar f i de d om en iu l m ira co lu lu i ca doi ge m en i sa m oara in
acela§i loc in acelasi tim p ! Aceasta p en tru ca, adeseori,
im p re ju ra rile ii separd, o b lig in d u -i sd trdiasca la departari
fo a rte m a ri u n u l de altul. § i apoi ei nu rhor deodata. Este
p osibil ca u n u l sd m oara la virs ta de zece ani, pe cind '
celdlalt m oare la cin cize ci de ani. A$adar, in m od firesc,
nu apare posibilitatea a u top sierii paralele si com parative.
In lagarul de la A u sch w itz exista insd sute $i sute de ge­
m eni, si exterm in a rea lo r o f era sute §i sute de p o s ib ilita ti
de ccrceta re. la ta m o tiv u l p e n tru care d o cto ru l M engele
ii separd pe ge m en i si pe p itic i, inca de la sosire. la ta de
ce acestia sint tre c u ti in g ru p u l din dreapta si sint apoi
du$i in bardci cu „ re g im special“ . E i se bucura de o in -
g r ijir e m a i'b u n a , li se asigurd c o n d iiii de viatd igien ice,
p en tru ca nu curnva, im boln a vin d u -se, un fra te sd m oara
inaintea celu ila lt I E i trebuie sd fie sanaton, ca sd m oara
p e re ch i-p ere ch i, sim ultan !

CuliseJe memoriei (2)


In anul 1984, la o conferin ta international^ convocata
de supravief.uitorii din la ga rele de concer.trare naziste,
p rin tre participanti se a fla §i M iria m Z e ig e r (de^inuta In
copilarie, im preuna cu sora ei geam ana, Eva, in K o n ze n -
tra tion sla geru l A uschw itz-B irken au ). C ele doua surori,
M iria m $i Eva, s-au num arat ‘ prin tre cobaii doctorului

33
Josef M engele, incercindu-se § iv asupra lor d ife rite m ij-
loace chimice, cu aju toru l carora sa li se schimbe culoarea
parului (in blond) §i a ochilor (In albastru). Dr. M en gele
.dorea sa descopere nu nurnai secretul na?terii gem enilor,
c'i sa descifreze si taina ob^inerii copiilor blonzi ?i cu ochi
exclu siv alba^tri, tip ici rasei nordice, ariene. In cadrul
discu^iei cu ziaristii, M iriam Z eig er a explicat cum, copil
fiind, i se adm inistrau ziln ic o serie d e injec^ii, i se recolta
singe §i era expusa razelor X , facin du -i-se radiografii,
fa ra insa ca ea sa-?i f i dat seama in ce scop indura toate
acestea... A b ia in anul anterior (1983), asistind la o con­
fe r in (a despre Holocaust, |inuta la W ashington, ?i luind
cunostin^a de e x p e r ie n c e efectu ate d e dr. M en gele asu-
pra gem enilor, §i-a dat seama ca, im preuna cu sora ei
Eva, a alcatuit una din „p e rech ile“ de cobai ale doctorului
supranum it ,,Ingerul M or^ii".

B IG N A Z IS : 199 P L U S U N U L

Dupa razboi, cel m ai cautat om din lum e n-a apelat


la serviciile ch iru rgiei plastice, m ultum indu-se sa se fo -
loseasca de cea m ai sim ple solutie : necontenita schim bare
a identitatii. la ta doar citeva d in tre num ele sale de im -
prumut, mul^umita carora a scapat intruna de urm aritori,
pina cind m oartea, survenita prin inec. -la B ertioga, I-a
salvat d e fin itiv de pedeapsa :
® H elm u t G reg or-G reg ory
• Fausto Rindon
® Jose A sp ia zi
® Ernst Sebastian A iv e z
® F rederic Edler von Breitenbach
® W a lter Hasek
® H einz Stobert
* K a r l Geusze
® F ritz Fischer
® Lars Baastroem /,n
Si desigur, ultim ul num e fo losit de M en gele : W o lf­
gang Gerhard. Dar acum, nim ic nu m ai poate schimba
nimic. Autorit&yile brasiliene socotesc necesar sa declare
c-ar f i de dorit ca ramasi^ele pam inte?ti deshumate la
',u Dupa S. W iesenthal (din lista caruia mai lipsesc citeva
nume).

34
Embu sa parSseasca solul ^arii, deoareoe, a§a cum preci-
zeaza o persoana oficia la :
— Daca am fi §tiut ca printre noi se gase$te un om
care- a facut atita rau om enirii, el n-ar m ai f i ramas
aici.
A ram as in B razilia 18 ani !
Dupa indelungata tacere a fa m iliei M engele, R o lf con-
tinua sa fie a ctiv-: printr-un avocat din M iinchen se
adreseaza opiniei publice m ondiale, afirm in d — spre sur-
prinderea generala — ca tatal sau ar f i fost prizonier al.
am ericanilor in anul 1945 (unii v o r sus^ine ca, in 1947,
1-ar f i arestat la V ien a ni$te agenti am ericani de contra-
spionaj, rnsS i-a r f i dat drum ul ; m ai exista §i altii care
arata c-a fost re^inut de italien i, in 1949, la Genova, pe
cind se pregatea sa parSseasca Europa, dar a scapat... ca
§i in 1945).
Dr. Josef M en gele m ai era pe fron tu l de Est, atunci
cind, la 7 octom brie 1842, s-_a in fiin ta t la Londra, cu par-
ticiparea a ?aptesprezece na^iuni, U n ited N a tio n W ar
C rim es C om m ission — U N W C C (Com isia interaliata peri-
tru cercetarea crim elor de razboi), la care au m ai aderat,
apoi, §i alte state, organism bine pus la punct, dispunind
de o docum entare am pla (la data in fiin ta rii U N W C C ).
G igantica munca de depistare a crim elor de razboi na-
ziste a condus, firesc, la semnarea unui acord — tot la
Lon d ra — in 8 august 1945, in tre cele patru m ari puteri.
p rivin d instituirea $i func^ionarea Tiib u n alu lu i M ilita r
International (lu crarile acestuia se v o r desfa?ura in incinta
Justizpalast-u lu i din N iirn berg, incepind cu data de 20
noiem brie 1945, cind s-a deschis prim u l proces dintr-o
suita de treisprezece : 199 acuza|i, 161 condamnari, 33
achitari — to|i inscri?i, initial, pe listele de B ig Nazis).
In terva lu l scurt, m inim , din tre m om entul sem narii acestui
acord §i m om entul declan§arii proceselor demonstreaza,
indiscutabil, ca acumularea vastului m aterial acuzator s-a
facu t din vrem e, tem einic (altm in teri nu s-ar fi reusit ca
dosarele acuzarii, instrucfcia fiecaru i caz in parte, sa fie
puse la punct in nici patru luni, inclusiv lansarea m an-
datelor de arestare). Cum de-a fost om is 41 tocm ai num ele

41 U lterior se va dovedi ca n-a fost oniis ! De altm interi, inca


de la procesul m arilor crim inali de razboi, desfa$urat la Niirnberg,
s-a deciarat in instanfa : .,In ciusul inaint&rii annatei americane
pe teritoriul german, pe linga fiecare armata .?i form atiune m ili-

35
aceluia care urma sa devin a cel m ai cautat om din lume,
pe capul caruia se v o r pune p rem ii in va loa re de 3 400 000
dolari ? M a i ales c&, pe listele intocm ite s-au strins, in
cele din urma, un m ilion de num e ! Sa f i gasit ecou, pina
departe, „fa r m e c u l“ personal al aratosului m edic care,
initial, i-a pacalit pina ?i p e detin u fii de la Auschw itz,
ceea ce 1-a lipsit atunci de titlu l de B ig Nazi, cu venit lui
pe deplin ?

tara subordonata a fost ata?at un personal m ilitar specializat,


avind funcfcia de a descoperi §i pune in siguranta documente,
arhive, rapoarte $i alte piese cuprinzind i n f o r m a l asupra inam i-
cului. G erm anii conservau dosare voluminoase continind date pre­
cise. Ele au fost gasite la Cartierele generale ale armatelor, in cla-
diri oficiale, cit §i intr-alte locuri. M ai ales spre sfir?itul razboiu-
lui, unele documente au fost ingropate in pamint, mine de sare
sau ascunse indaratul unor pereti fal$i, precum ?i in alte nume-
roase locuri pe care nazistii le credeau sigure. De exemplu, co-
respondenta personal^ a acuzatului Rosenberg, inclusiv corespon-
denta sa cu partidul nazist, a fost descoperitS in spatele unui zid
fals dintr-un vechi castel din B avaria orientala ; arhivele O.K.L.,
adica ale Comandamentului Suprem a) A v ia fie i, condus de Goring,
au fost gasite prin diverse localitar.i din A lp ii bavarezi. Irnediat
ce armata noastra a intrat in posesia acestor documente si arhive,
toate piesele au fost puse in siguranta §i adunate in centre de do-
cumentare provizorii. A rh iv e le erau de obicei atit de voluminoase,
incit trebuiau sa fie transportate la centrul de documentare de
catre convoaie de camioane militare... U lterior s-a procedat la
trierea documentelor capturate, precum ?i la analizarea si ale-
gerea acelora dintre ele care urmau sa ne serveasca drept probe.
Documentele ?i arh ivele inamice triate $i exam inate au form at
o masa cintarind mai multe sute de tone. Piesele selectionate au
au fost transportate la N iirn b erg" (colonel R o b e r t G. S t o r e y ,
acuzator am erican). „...Dupa inmatriculare, documentul era remis
unui analist cunoscator al lim bii germ ane §i care intocmea un re-
zumat referitor. la persoanele im plicate, subiectele tratate, origi-
nea ?i importan^a documentului pentru anumite faze ale procesu-
lui. A p o i originalul era inapoiat salii de documentare. Fotocopiat,
el era dupa aceea bagst intr-un plic i?i incuiat intr-un seif plasat
in fundul salii de documentare. Una dintre fotocopiile documen­
tului era remis& traducatorilor. Dar piesa originala ram inea intot-
deau.na in seif. Un ofiter raspundea de documentele aflate in res-
pectivul seif ; cind lipsea acest ofiter, saifurile i:aminsau inchise
?i pazite de o santinelS" (comandant W i l l i a m H. Coogan).

30
In cart'ea „C u p toareIe lu i H itle r ", O lga L e n g y e l schi--
teaza portretu l fiz ic si psihic al doctorului Josef M en­
g e le ^ D in tre c ifi am vazut „a c tiv in d “ in lagarul de con -
centrare, [A u s c h w itz -B irk e n a u ], el a fost, in m od special,
p rin cip a lu l ju rn iz o r de „ co m b u s lib ii“ p e n tru cam era de
gazare §i crem a to rii. M en gele era lungan de staturd ; i
s-ar f i p u tu t chiar spune fru m o s atra ctiv, daca n -a r
f i avu t in tip a rita pe ch ip acea expresie de profund a bes-
tia lita te. La proces ar f i tre b u it pus alatu ri de Irm a
Grese, fosta lu i ibovn ica, careia n o i i i ziceam ,J n g e ru l
blond“ . Dar, la evacuarea lagdrului, M en gele avea tifos
si, in tim p ce era in convalescenfa, a reu§it sa fu ga 42. Se
specializase in „se le ction d ri“ si iio b lig a pe d o c to rii-d e jin u ti
sa-l insofeased d in baraca in baraca. A parea pe nea§teptate,
dupd cu m avea chef, la orice ora d in z i si din noapte. Obi$-
nuia sd apard atu nci cind te astsptai m ai p utin, flu ie rin d
to t tim p u l a rii de opera. M en gele era un infla ca rat adm ira-
to r al lu i W agner.

„O A M E N II ! U N D E S lN T O A M E N H ?“

Dr. Josef M en gele descinde la A u sch w itz dupd con-


stituirea Com isiei interaliate pentru cercetarea crim elor
42 Inform atia furnizata de O lga Len gyel pare a f i ' unica pri-
vitoare la im bolnavirea de tifos exantem atic a „Ingerului M or^ii".
Trecuse §i el, partial, prin supliciile m aladiei la care fusesera su-
pu?i atitia ?i attyia definuji ai K Z -u rilo r ? Boala incepe brusc cu
febra ridicaia, cefalee cu tu lb u ra ri psihice, m ergind pina la o
stare de stupoare profunda ( s t a t u s t i f o s u s ) aparifia unui
exantem sub form a de m id pete hem oragice cu aspect de p ifca -
tu ri de purece. Aceste sim ptom e se datoresc leziu n ilor produse de
m icro b i la n ivelu l p e refilor vaselor sanguine, m ai ales a a rtere-
lo r m id , si capilarelor, care p rin hem oragiile m u ltip le cerebrale
explica, f i tu lb u ra rile nervoase ?i psihice, putind duce la moarte.
Aceste tu lb u ra ri pot deveni perm anente, daca bolnavul supravie-
tu ie fte (sechele). Dr. M engele a supraviejuit mai bine de trei de-
cenii. Cu sechele ? Fara ? M ister. Unde a fost tratat, unde s-a in-
sanato$it ($i in ce grad anume), unde §i-a pregatit, cu scrupulozi-
tatea care-1 caracteriza, indelungata-i „disp aritie“ , tot m ister ! El
n-a avut parte de un fin a l sinistru, ca al victim elor „selectionate“
din pricina im bolnavirn de tifos, destinate cam erelor de gazare
?i infernalelor cuptoare... A stfel, profitind de aspectul sau fizic
precar, sa se fi strecurat dr. M engele prin „filtr e le “ instituite,
pretutindeni, de catre arm atele invingStorilor ?

37
de rSzboi dwpd rep etateie avertisrnente privH<>;ir<- la
raspunderile ce le incumba celor viza ti. A ramas la A u ­
schw itz din 1943, m ai 24, pina in 1945, ianuarie 18 (tiupa
cum reiese din docum entul dat publicita^ii de catri' I!i-
roul procurorului public al Cur^ii regional e de ju stU if
din F rank fu rt-p e-M ain, in ianuarie 1985) ; in insem niirilo
a tu n ci scrise de dr. N y is z li apare alta data : Z ile le tree
d in n ou calm e, fa ra n ic i un even im ent. A m aflat ca (7oc/.o-
r u l M e n g ele a plscat de la A uschw itz. A fost n u m it un nou
m ed ic In K Z , m ai bine zis in „la garu l de m u n ca ", deoa­
rece, in cepin d de la 1 ianuarie (1945), nu m ai exista „la -
gd r de c o n c e n tra te ". E l a fost tran sform at in A rb e its la g c r.
D iferen ta d in tre cele doua date e m inim a, de doar 17— If!
zile, im portant ram ine faptu l ca — in noaptea de 17 spre
18 ianuarie 1945, tavalu gul se apropia, vertiginos, do A u ­
schw itz, ca urm are a declan?arii ofen sivei sovielico, m o-
t iv pentru care S S-i?tii de toate gradele s-au grabii. sa
dispara rapid de la fa ta locului. Dar §i detinul.ii capabili sa
se m iste n-au ramas pe loc, de team a combal.ant.ilor F;im-
eisti in retra g ere care, dind peste lagar, putoau sa-i deci-
m eze (asadar, au pornit n ein tirziat spre Birkenau, un
fe l de „sucursala“ a Auschw itzului, la doi kilnmoIrL de-
partare). Oricum, ar f i de crezut ca dr. M en gele a ramas
pe undeva, pe parcurs, in tre elastica Unit* a lYontiiliri yi
l'rontiera germ ana, a ltm in teri de unde vcikm - - in vetra-
g ere spre V est — intr~o coloana mi l i l ai a sanil.arf:, locm ai
in 8 — 9 m ai 1945 ?
K ry sty n a Zym ulska pastreaza si ea <• am intire despre
ultim a „in tre v e d e re “ cu ,,Ingerul JVlorlii" (insem narea da-
teaza din toam na lui 1944, cind Josef M en gele actiona in
scopul ex term in arii m asivelor Iraasportu ri de deportati,
inclusiv a celor adusj din ghetoul <le la Lod z) : O m arina
p uternicd se o p ri dinaintea Saunci... F ru m osu l d octor
M e n g ele si K ra m e r coborird... ('a r c era scopul acestei
v iz ite neobi$nuite ? „tn ca o selccp.c, ce oroare !“ . A m re­
sit. I n spatele Saunei, fe m a ilc se dezbrdcau. D o cto ru l
M engele, asistat de K ra m e r ft dc E a u p ts ch a rfiih re r con-
duceau selectionarea. U n g ru p de fe m e i, restrins, m ai
slabe, nu se aflau in situafia dc. a -i sly,ji M a re lu i R eich.
E le inainta u in §ir indian, doar pe jum atate con$tiente,
rusina ie de nuditatea lor. O tin&ra si scheleticd fata trrc u
pe linga noi, o vedeam prea bine. Ea p r iv i de ju r Im pra-
ju r, ca u n anim al h a itu it, fa ra sd inregistreze pe nim en i,
apoi strigd : „O a m e n ii ! Unde sint oam enii ?“ . N im e n i nu-i

38
raspunse ; ea con tin ud sa fipe : „ H e i ! A in n e b u n it toata
lum ea !“ N e -a v i ascuns in d a ra tu l bardcii. D in tr-o data,
tinara incepu sa alerge, d in ce in ce m ai repede. A p le c in -
du-m d, vd zu i ca-si croise d ru m p rin tre fe m e ile goale
patrunsese in cam era de gazare...
Cind unui d in tre fo stii comandan'vi ai lagarului de la
Auschw itz, O b e rs tu rra b a n n ju h re ru l /;3 R u dolf Franz F er­
dinand’ Hoss (care a de^inut aceasta fu n ctie In tre 1 m ai
1940 ?i 1 d e cn n b rie 1843, deci dr. M en gele 1-a m ai apucat
acolo), a com parut inaintea in slan jei de la Nurnbevg,
dcocamdatS ca m artor intr-unul din cele treisprezece pro-
cese der.fastira'ce in incinta Jiislizpalastiduz, acuzatorul pu­
blic am erican John Harlan A m e n citeste in public decla-
ra^ia pe care el a dat-o in tim pul instru irii cazurilor,
cerindu -i sa o confirm© : A m d e fin u t comanda lagarului
de la A u sch w itz pina la 1 deeem brie 1943 si apreciez cd
an fost executa te si lichid atc acolo p rin gazare f i in c i­
nerate ce l p u iin 2 500 000 de v ic tim s ; cel p u fm inca o
■jumdtate de m ilio n au m u rit de inan ifie sau ca urm are a
b o lilor, ceea ce insear,md un n u m u r to ta l'd e a p ro x im a tiv
3 000 000 de m o rfi. C ijra reprezintci cam 70 sau 80nfq din
n u m a ru l to ta l al persoanelor in lern a te la A u sch w itz ca
p r iz o n ie r iv>. O parte a d e fin u tilo v a fost sclectionatd si in -
t rebuinf.ata in u n ita file de m uncd din lagdre, in c o n d itii
de sclavie. R estu l, pind la n u m a ru l tota l al v ic tim e lo r, em u
circa 100 000 de e v re i germ ani si u n m are nu m d r de lo ­
c u tio n d in Olanda, Franca, B elgia, Polon ia , Ungaria, C e-
hoslovacia, G re cia si din alte tari. A p ro x im a tiv 400 GOO <lc
c v ra i u n g u fi au fost ucisi de n o i la A u schw itz nu m a i in
vara anului 1944 (an in care doctorul M en g ele a lucrat din
plin, ca „select'ioner“ , la ram pa X Z -u lu i A u sch w itz-B ir-
kenau, d e aceea i se §i acorda responsabilitatea acestui
num d r de viefci omene?ti, desi totalul transporturilor la
care se r e f era si dr. N y is z li M iklos — adus cu p rim al
din tre ele — pare sa fi depasit num arul indicat de Hoss)..
C om andantul laga rului T re b lin k a m -a in fo rm a t ca, doar in
decursul un ei ju m d td ii de an, e i ar f i lichid at SO 000. h i
p rin cipa l, sarcina sa consta in lichidarea tu tu ro r e v re ilo r
d in gh eto u l .de la Varqovia. E l folosea in cam erele de ga-
_______ i
43 Grad S.S. echivalent cu cel de locotenent-colonel in W ehr-
macht.
44 C ifrele ?i procentele furnizate de Hoss nu trebuie luate in
con siderate ca fiin d absolut reale, deoarece el mic$oreazS, desi-
yur, numarul victim elor care i-au trecut prin rninS.

39
zare gaz m on o xid , dar m ie nu m i s-au pd rut destul de e fi-
cien te m etod ele lui. A$a ca a tu n ci chid am con stru it
ed ificiu l de e x te rm in a re de la A uschw itz, am recu rs la
Z y k lo n B, un acid cia n h id ric cristalizat, pe care i l in tro -
duceam in cam era m o r fii p v in tr-u n m ic o rific iu . In fu n c fic
de co n d itiile atm osferice, oam enii m ureau in 3 pina la
15 m in ute. $ tia m ca sint m or\i de indata ce nu m ai auzcara
^ipete. D e regu la m a i Idsam sd treaca v re o jum dtate de
ora pina sd deschidem u$ile si sd in d ep a rl& n cadavrele.
L esu rile odatd scoase ajara, com an d ou rile noastre specials
le luau in elele de pe degete ni aurul dentar d in gura. O
alta p e rfectio n a re fata de T re b lin k a consta in fa p tu l ca.
n o i am con s tru it cam ere de gazare care puteau cuprind s,
deodata, 2 000 de persoanc, in tim p ce, in cele zece cam ere
de gazare d e 'la T re b lin k a in tra u doar cite 200 de oam eni.
T ehn ica s electa rii v ic tim e lo r era urm atoarea : L a A usch­
w itz aveam doi m ed ici SS, insd rcina fi cu exam inarea g ru -
p u rilo r de d efin u ft adu§i in lagar. Del/mufti treceau pe
rin d p rin fafa u n u i m edic („D octoru l M engele, m edicul-
sef al lagarului de la A uschw itz, este neobosit. Dupa ce sta
ore inuregi in baraca de cercetari din lagarul tiganilor, nu
pregeta sa r§m ina cite o ju m atate de zi pe ram pa la care,
in ultim a vrem e, sosesc cite patru-cinci garn itu ri de tren
cu deporta^i din U n garia “ — dr. N y is zli), care isi dadeau
pe loc v e rd ic tu l p rin sim pla m i$care a m iin ii, stinga sau
dreapta, m oartea sau, deocamdata ’ viafa. C ei apti de
m unca erau trim is i in lagar. C eila lti, d ire ct la instalafiile
de e xterm in a re. C o p iii foa rte m id era.u intotdeauna uci?i
(nici un cu vint despre gem eni, pitici si schilozi, anume
„selectiona^i“ de dr. M en gele pentru cercetarile sale),
virsta lo r fragedd fd cin d u -i in a p fi p en tru m unca. De
m u lte o ri, fe m e ile incercau sd-si ascunda c o p iii sub haine,
dar fire s te c a -i gdseam §i i i ucideam deindata. E x e cu tiile
trebuiau sd fie , de fapt, s trict secrete, insa ne trada m i-
rosul greu, pestilen tia l, ingrefo$ator, proven in d de la n e -
in tre ru p ta ardere a cadavrelor, care plutea peste inireaga
zona...
A crolein a !
John H arlan A m e n : Toate. aeestea corespund intocm ai ade-
varu lu i ?
R u d o lf Fra nz Ferdinand Hoss : Da.
D ar acelasi SS O b ersturraba nn fiihrer are g rija sa
atraga atentia onoratei instance ca : In tim p ce la T r e ­
blinka d ep orta tfi §tiau cd -i a$teaptd m oartea, la A uschw itz
ne-am strdduit sa-i facem a crede cd este vorb a de o de-

40
varazitare. Fire$te, adeseori ei descopsreau in te n fiile
noastrs si u n ii opuneau rezistentd, p rod u cin d u -n e n ep la-
ceri. In realitate, tertipu l cu dezinfec^ia — nascocit la
A u sch w itz — are o explicatie practica : M o b ilu l ce de-
te rm in a com andam entul S.S. (din A u schw itz) sd indued in
eroare convoaiele care pornesc la m oa rte nu este u$urarea
suferin$ei lor, ci, p u r si sim vlu , g rija ca gloata numeroasd
sd poata f i encortata cu un num dr re la tiv m ic de santi-
n cle S.S., evitin d u -se dezordinea §i tim p ii m o rfi in sdlile
de gazare- (dr. N y is zli M ild os). § i tot el consemneaza :
La rarapd se sueced, n econtenit, tra n sp ortu rile ce sooesc
d in Ungaria. De m u lte o ri chiar doua g a rn itu ri deodata,
varsind in lagar m li si m ii de oam eni. A c tiv ita te a d o cto ru -
lu i M engele la ram pa nu m ai poate f i d enum ita selecpe.
B ra tu l lu i aratd doar in tr -o parte : stinga. A s tfe l, incarcd-
tura umana adusa de tre n u ri pleaca in in tre g im e la cam e-
re le de gazare sau la ru g u ri.
Totu l in num ele rasei anene, de supraoameni.

Culisele m em oriei (3)

F rica este, dupa opinia speciali?tilor, o senza^ie foJo-


sitoare, necesara su praviefu irii oam enilor, cu conditia s-o
poti domina ?i, totodata, sa ai cum scapa — in cazul
K Z -u rilo r — de prim ejd ia m ortala care-i pinde§te pe de-
portafi. De regulS, frica provoaca o rapida descarcare de
adrenalin^ (ca $i furia), cel infrico?at fiin d inhibat, m a-
rindu-i-se pupilele, accelerindu-i-se ritm u l cardiac si
crescindu-i presiunea arteriala, o data cu m odificarea rit-
m ului respirator, incordarea mu§chilor, scaderea tem pera-
tu rii palm elor. ( 5?i frica poate fi ierarhizata : fricS nedes-
lu?ita, teama, spaima, inspaimintare, groaza, teroare...
Chiar inainte de a lua la cuno?tinta prim ejdia, sem nalul de
alarm a se da in interioru l propriului creier, acesta trans-
m itind ordine totalitS tii sistem elor nervoase ?i musculare.
O rice evenim ent d e c la r a t o r al fricii, catastrofic pentru
individ, are tre i etape succesive : a) faza de ?oc — spaima,
tipete, zgomote, dezordine, conduitele devin im pulsive,
neadaptate, adeseori agresive, fieca re incearcS sa se sal-
v e ze p e sine ?i, totodata, m ultiplica astfel de zece sau de
o suta de ori riscul propriei mor^i, in terval de tim p destul
de scurt ; b) faza numita „d e reactie“ , putind sa dureze
citeva ore sau citeva zile, su pravietu itorii sint inhiba^i,
ace§tia ram in nemi$cat,i ?i abatuft, ei neputind sa fie
absolut con§tienti de ccea ce traiesc, astfel, adeseori un

41
asemenea in terva l poate sa provoace reac^ii sinuciga§e,
in d ividu ale sau co lective ; c) a treia faza este ?i cea m ai
em otionanta : adeseori, persoanele traum atizate par a se
trezi, vorbesc, se organizeaza, i?i cauta lid e ri sau purtatori
de cuvint ceea ce im plica riscul altor violence, in clipa
clarificarii.
Spaim a e o dram a cu d e te rm in a ri pred om inan t in te -
rioa re, avind p u fin e corelate cu lum ea din afctrd. P e plan
corpora l, spaima este o v ic ie re de adincim e a r itm u r ilo r
v ita le ; pe plan sufletesc e o prabu$ire in p ro p riile stra-
fu n d u ri p rin suspensia d uratei in terioa re. Spaim a e de-
op o triv a cunoastere de adincim e §i durata interioara,
revela re de n o i ta rim u ri $i tensiune Iduntricd p rin p ie r-
derea ca la u z irilo r intale. Spaim a se refuzd d e fin itiilo r.
E xp licd rile o p o t circu m scrie .?i preciza, fara a -i putea
reda e ch iva len tu l trd irii im ediate. In tre spaima §i frie d nu
e n ic i o legatura. F rica este com und o m u lu i r,i a n im a lu lu i;
fric a este con d ifion atd de fapte ex te rio a re sau de am en in -.
fd ri precise, con crete, in tim p ce spaima e dam natiune in -
te x io a rd ; fric a provoaca re fle x u l eficace al fu g ii, in tim p
ce spaima paralizeazd $i condamnd, c a d spaima, ca si
m oartea, e im anentd fiin te i noastre, d in care nu poate f i
smulsd. Sub im presia fr ic ii, in d iv id u l pdstreaza intacta
fiin }a lu i biologicd, pe care cautd s-o salveze p rin fuga ;
trdind spaima, in d iv id u l pierde s im fu l in d iv id u a litd tii si
e ch ilib ru l fu n c fiilo r vita le. D ife re n fa m a n ife sta rilor d in tre
cele doud stdri a fost notata de d ife r ip n a tu ra lb }ti; n ed i-
fe ren fie re a §i inglobarea lo r sub aceeasi ru b rica nu a
p u tu t aduce o solu tie a p roblem ei. D a rw in noteazd d i-
feren fa d in tre re fle x u l fu g ii in fried §i im o b ilita tea spai- '
m ei, dar nu adince§te analiza m ecanism ului, a ca ru i e x ­
p lica te o Iasa in suspensie [...] D ife re n fa d in tre cele doud
stdri este esenfiala : in tim p ce fric a e biologicd, spaima e
m etafizica. D e a id profund a deosebire : fiin d biologicd,
deci in fu n cfie de d e term in ism u l §i de succesiunea fa c to -
r ilo r e x te rio ri;"frica este tem porala. Ea determ ina sau poate
consta in tr -o succesiune de m iscdri si de re fle x e orga-
nice. T o tu l se petrece in lum ea cauzala, concreta, a forp elor
ce se inlanfuiesc §i se succed. Spaim a e sustrasd tim p u lu i
in scurgere §i e ro d u l clip e i in crem e n ite, a tim p u lu i co n -
cen tra t in m om ent. C orelatul f r ic ii este fa p tu l e x te rn al
a m e n in fd rii secu ritd fii p e rs o n a te ; core la tu l spaim ei e
drama tim p u lu i suspendat. A t it frica , c it si spaima sint
m anifestd ri de tota litate ale organism ului, rea cftu n i fu n c -
ftonale, in care personalitatea noastrd biologicd se raa-

42
•ilfesta integral. S e m n ifica fia c o lo r doud sentim ents esta
in-sa p rofu n d decsebitd : fric a arc o cauzd inlaturabila, in
lim p ce spaima este p rile ju ita de apropierea in exora b ila a
m o rfii. P rim a are deci o cauzd p e rif erica, a doua o cauza
cinestezica (Io n B iberi).

H O M O S A P IE N S

A n tro p o lo g ii contem porani (care nu se abat de la rigo-


r ile stiin tifice) neaga existenfa pretinsei „rase ariene“ ,
aratind ca arienii fiin^eaza doar ca grup lin gvistic cu in-
stitu^ii asemanatoare, produs al unui amestec dintr-o
m inoritate ariana ?i o m ajoritate de eleme'nte neariene (in
locul no^iunii de popoare „in d o-eu ropen e“ s-ar putea
vorbi, m ai degraba 5 de popoare „ind o-eu ropen izate“ , de-
oarece germ an ii nu erau, in im em orabile tim puri, arieni,
ci un popor nearian de prin par|ile M a rii N ordului, pro-
babil dem ografizat de ceilalti cu care a ven it in contact).
In fapt, trasaturi rasiale pure pot f i rar detectate,
m o tiv pentru care gen eticien ii si antropologii actuali
atrag atentia ca nu sint deloc m ai m u lte d iferen te intre
rase decit in tre oam enii aceleiasi rase : C on cepfia m o­
derate despre rasa, bazata pe fa p tele recunoscute si pe
te o riile e red ita fii, priveazd de o rice ju s tific a re vechea con -
cepfie dupa care ar exista deosebiri fix e $i absolute in tre
rasele um ane si, p rin urm are, o iera rh ie de rase supe-
rioa re si inferioare. P e n tru oam enii de §tiintd d in zilele
noastre m sele sint s u b d iviziu n i biologice ale u n ei specii
unice, aceea de H om o sapiens, la care tra sa tu rile ereditare
com une In tre g ii specii prevaleaza m u lt asupi'a deosebirilor
re la tiv e si m in im e ce separa subd iviziun ile (h . C. Dunn —
m em bru al A ca d em iei Na^ionale de $ tiin te din W ash­
ington).
D escoperiri genetice rela tiv recente dem onstreaza ca
aspectul fiz ic poate f i com parat cu o „m asca“ ; deosebirile
in pigm entatia pielii, d e pilda, depind in tr-o anum ita m a-
sura de m ai m ulte g en e care regleaza producerea, in
cantitate m ai m are sau m ai mica, a unui pigm ent inchis
din epiderm a, m elanina. D ar chiar pSr&sind teritoriu l
„v iz ib ilu lu i“ , pentru a investiga patrim cniul genetic, com-
para^is. in tre gru p arile de in d ivizi continua dupa m ultiple
criterii (a proxim ativ 70 la num ar) de ordin genetic, cum
•ar f i grupa sanguinft, factoru l Rhesus, protein ele consti­
tu tive ale serului sanguin etc. ; si se constata, intocm in-
du-se o „h a rta “ a popula^iilor (dupa norm e genetice), ca
fro n tie re le d in tre populatii dispar ! Totu$i, incercind sa
le diferen^ieze, oam enii de §tlinta au folosit alt critej~iu
in alcatuirea ,,har^ii“ popu latiilor : stabilind „dista n tele‘‘
gen e tic e d in tre gru p arile de ind'ivizi (dupa frecven ta
m edie a d ife rite lo r g e n e -„tip “ in aceste grupari) si, luind
drept unitate de masura „in d icele 1 0 0 “ , indice arbitrar,
au constatat ca distanta din tre doua rase traditional
clasificate este insignifianta in tr-o specie unica §i unitara :
cea umana.
In chiar anul in care, ajutat de O rganisation der S S —
A n geh d rigen (a b reviere O D E S S A )45, M en gele paraseste
continentul european pehtru a se ascunde dincolo de A t ­
lantic, U N E S C O da publicita^ii — iu lie 1950 — la Paris
o „D ecla ra tie asupra rasei“ , in 15 puncte : „1. Savantii
sint, in general, de acord in a recunoaste ca um anitatea
este una ?i ca to^i oam enii apar^in aceleiasi specii, H om o
sapiens. Se adm ite, de asemenea, ca tot-i oam enii au, dupa
toate probabilitatile, aceea?i origin e ; d iferen tele ce exista
intre d iversele grupuri umane se datoresc ac^iunii unor
fa ctori e v o lu tiv i d e d iferen tiere, cum sint : m odificarea
in situa^ia respectiva a particulelor m ateriale care de­
term in e ereditatea (genele), schim barea structurii acestor
particule, hibridarea §i selectia naturala. G rupuri m ai
m ult sau m ai pu^in stabile ?i m ai m ult sau m ai pu^in di-
fe re n p a te s-au constituit astfel incit au fost clasate in
d iverse felu ri, cu inten^ii d iferite. 2. Din punct de vedere
biologic, specia H om o sapiens se compune dintr-un anu-
m it num ar d e grupuri, care d ifera in tre ele prin frecven ta
uneia sau m ai m ultor gen e particulare. A ceste gene, carora
trebu ie sa li se atribuie d iferen te le ereditare existente
in tre oameni, sint insa ele insele intotdeauna- in numar m ic
daca luam in considerare ansamblul constituted genetice
a om ului §i m area cantitate de gen e comune tuturor fiin -
telor umane, oricare ar f i grupul din care fac parte. P e

45 O rganizatie clandestine nazista, intemeiata in 1947, avind


drept scop punerea la adapost a fostilor mernbri'S.S. M ai tirziu
insa, dupa moartea doctorului M engele, o serie intreaga de date
considerate pina atunci a fi fost absolut sigure, au trebuit sa fie
corijate, in conform itate cu cele realm ente petrecute : de exemplu,
organizat.ia clandestine care 1-a ajutat sa ajunga in Italia grupa
fo?ti o fiferi nazi?ti ?i purta numele de cod ..Edelweiss" (Floarea
de colt).

44
scurt, asem anarile d in tre cam eni sint m ult m ai m ari
decit deosebirile d in tre ei. 3. Din punct de ve d e re biologic,
o rasa se poate d efin i deci ca un grup prin tre acelea care
form eaza specia H om o Sapiens [...] 14. Treb u ie sa se
faca o distinc^ie in tre „rasa“ , ca fa p t biologic, $i „m itu l
rasei". In realitate, „ra s a “ este m ai putin un fenom en
biologic cit un m it social. A cest m it a adus un rau imens
pe plan social §i m oral ; chiar recent, el a costat nume-
roase vie£i §i a cauzat su ferinte in calcu lable. E l este- un
obstacol in dezvoltarea norm ala a m ilioane de fiin^e
um ane si priveaza civiliza^ia de colaborarea efec tiv a a
spiritelor crsatoare. Nu am putea sa ne prevalam de
diferen^ele b iologice din tre gru p u rile etnice pentru a
practica ostracismul sau pentru a lua masuri colective.
E senjialul este unitatea umanitatii, atit din punct de v e ­
dere biologic, cit ?i din punct de ved ere social. A recu-
noaste acest fa p t inseamna a ne regia corespunzator com -
portarea, aceasta este prim a in d atorire a om ului m o­
dern [...] In sfirsit, cercetarile biologice vin in sprijinul
eticii fra te rn iia tii universale, deoarece om ul este, prin
tendinta innascuta, inclinat spre cooperare, §i daca acest
instinct nu-?i gSse?te satisfactie, in d ivizii si natiunile v o r
su feri in aceea^i masura din aceasta cauza. O m ul este,
prin natura sa, o fiin|:a socials, care nu ajunge la deplina
d ezvoltare a personalitafii sale decit prin schim buri cu
sem enii sai. O rice refu z de a recunoaste aceasta legatura
sociala intre oam eni este o cauza de dezintegrare. Tocm ai
in acest sens patcm spune ca orice om este pazitorul fra -
telu i sau. F iecare fiin ta umana nu reprezin ta decit o par­
cels a umanitatii, de care este indisolubll legat&“ .
Este putin probabil ca J csef M engele, in em otia fu g ii
§i a instalSrii in prim a re^edinta secrets, la Buenos A ires,
sa f i citit ,,Declaratia asupra rasei“ si prea frum oasele cu-
v in te d e incheiere : „o r ic e om este pazitorul fra te lu i s&u“ .
Probabil, dac-ar f i apucat s-o citeasca, un zim bet larg,
strecurat pe sub musta^a stufoasa, i-a r f i d ezgolit strun-
gareafa triunghiulara, caci 400 000 de „ fr a t i“ selec^ionase
el la ram pa A uschw itzului, ?i p e c£$i al^ii ii „p a zise“ , $i
pe citi altii i§i facuse e x p e r ie n c e ...
— A ic i se in tra pe poarta $i se iese pe co$ ! — obisnuia
sa le spuna celor xnca in via^a.
A ceia care, m ai tirziu , i-au fo st prin preajm a in cele
aproape tre i decenii de e::istent& secreta, marturisesc ca
M en gele — in d iferen t de num ele sub care se ascundea
sau de locul in care se afla. — nu suferea de insomnii, nici

45
nu -1 torturau aduceri am inte insurm ontabile, consecvent
fiin d, pinS la capat, atit cu sine insusi, cit §i cu idolul
sau, A d o lf H itler, care altcindva ii explicase unui adept :
„T re b u ie sa cream o tehnica a depopularii. Daca ma in-
trebati ce in^eleg prin depopulare, am sa v a spun ca am
in ve d e re nim icirea unor unita^i rasiale intregi, §i am sa
fa c acest lucru ; o consider, ca sa spun a?a, m isiunea mea.
N atu ra este crudS, a?adar putem f i §i noi cruzi. Daca
am trim is eu flo a rea poporului germ an in in fern u l raz-
boiului, fa ra nici un reg ret la gindu l pretiosului singe
germ an varsat, fire §te ca am dreptul sa stirpesc §i m ili­
oane de al$i oameni, aparfcinind unor rase inferioare, care
se inm uljesc ca insectele" (interlocu tor : H erm ann Kaus-
c lin in g 46).
Intocm ai ca atunci bind, la F rank fu rt-p e-M ain, lucrind
la Institutul pentru ereditate biologica si igiena rasialS, a
elaborat tre i lu crari §tiintifice, ratate doar datorita con-
clu ziilor formate, false, atestind te o riile rasiale, §i aici, la
Auschw itz, fin alitatea experien^elor sale pe gem en i §i pi-
tic i era aceea§i : sa dovedeasca, in d iferen t de pre^ul platit,
prin pretinse „p ro b e in c o n testa b le", ca exista intr-adev&r
„rase in fe rio a re “ , degenerate : Judecind dupa personalul
din ju r u l m esei de autopsie, im bra ca t in halate albe, cu
s o rfu ri galbene de cauciuc, cu manual de cauciuc in m iim .
c it §i dupa ech ipa m en tu l salii de autopsie $i al laborato-
ru lu i, o rice specialist care nu cunoa§te indeaproape m unca
executata a ici ar crede ca se afla in tr-u n adevarat in s titu t
de cerce ta ri ftiin fific e . D a r eu sint specialist ! § i lucrez de
tre i lu n i a ici (a$adar, in august 1944). Acesta nu este un
in s titu t de cerce ta ri § tiin fifice , c i u n in s titu t pseudo$tiin-
fific , u n fals in s titu t de cercetari, bazat pe te o r ii false !
A$a dupa cu m cerce ta rile de b iologie rasiala $i insa$i n o -
fiunea de rasa superioara sin t fundate pe te o r ii false,

w Rauschning sust.ine ca nazismul „este mai m ult decit o re-


ligic ; el este voir4a de a crea supraomul“ ; „A cest «a r ia n » vigu -
ros ar f i urmat sa fie in parte taran, in parte razboinic ?i in parte
zeu... R ezler arata insa in mod convingator cS, in spatele m ajori-
ta fii acestor im agini ale «om ului n ou » se ascunde o veche cu-
no?tin{a, Bunul Salbatic, o faptura m itica inzestrata cu tot felu l
de virut.i pe care civiliza tia le-ar f i corupt sau distrus. R ezler se
rafuieste pe drept cuvint cu aceasta idealizare romantica a pri-
m itivului..." ( A l v i n T o f f 1 e r).

46
pseudoftiinfAfice, si cerceta rile d o cto ru lu i M en g ele asupra
g e m e n ilo r sint pseudo$tiinl;ifice bazate pe te o rii eronate.
D e asemenea este gre§ita $i te o ria degenerescentei, pe
baza cdreia sint m d celd rifi a id p itic ii si in fir m ii p e n tru a
dem onstra in fe rio rila te a a n u m itor rase. Toate aceste c e r- '
ceta ri se fa c n u p e n tru a con vin gs g en era tiile de astazi ale
G e rm a n ie i — acestea o ricu m nu le -a r da crezare — •, c i
pe cele v iito a re , dupa sfir^itu l v icto rie s al razboiu lu i. D o c -
to ru l M en gele si cam arazii sai viseaza ca scheletele p iti-
c ilo r si in fir m ilo r m a celd rifi a id v o r f i expuse in sdlile
intense ale u n o r m uzee ; de aceea le conserva cu m u ltd
g rija , le m onteaza pe s o clu ri ind icind numejte §i virsta
exactd. E i m ai viseaza cd, dupa incheierea ra zb oiu lu i dus
de ce l d e-al tre ilea R e ich 47 p e n tru v ic to ria rasism ului ?i a
to t ce este germ an, la aniversarea v ic to rie i, tin e re tu l d in
scolile c e liii d e-al tre ilea R e ich m ile n a r /lS va f i adus de
dascalii sai sa vizite ze aceste m uzee. A s tfe l v o r cin sti cu
to tii ziua cea m are, ziua v ic to rie i. P r in ojeeastd b iru in fd
binem eritata de rasa lo r superioara, g e rm a n ii v o r izb u ti
nu nu m a i sd reducd la p ro p o rfiile cu v e n ite pe fra n cezii,
b elg ien ii, ru$ii si p olon ezii d in fa rile in v e d n a te , as a cu m se
cu v in e ainnd in vedere in fe rio rita te a rasei lor, dar v o r
s tirp i cu desavirsire d in E uropa u n p opor, p o p o ru l evreu,
care, desi num drd sase m ii de ani de existenfa, nu m ai are
d re p tu l la via^d, p e n tru cd in cursul exis te n fe i sale m u lti-
m ilen a re a degenerat $i a dat cu precddere p itic i $i in -
fir m i. C ei care, p rin casatorii m ix te , au p rofana t unica
rasa purd, rasa ariand, au adus asuprd-i p rim e jd ia degene-

47 A d o lf H itler ?i ai sai au denumit astfel statul german fas­


cist, considerind ca, o d^tii cu ei, o noua paging a istoriei Germ a­
niei a inceput. Prim u l Reich irisemna vechiul Im periu romano-
german ; al doilea — Im periul german dintre anii 1870— 1918,
stapinit de Prusia. Cindva, H itler le-a im pra?tiat citorva intim i in-
ten {h ie sale : • „R evolu tia noastra este o etapa noua sau mai de-
grabS. etapa d efin itive a evoiutiei care duce la suprimarea isto­
riei. V o i nu §titi nim ic despre mine, cam arazii mei de partid n-au
nici o idee asupra gindurilor care ma chinuie $i a edificiului
grandios ale cSrui tem elii v o r f i macar stabilite atunci cind voi
muri... Este o cotitura decisiva a lum ii, iata-ne la rascrucea timpu-
lui... V a f i o rava$ire a planetei pe care voi, neinitia£i, n-o putefci
intelege... Ceea ce se petrece este m ai m ult decit venirea la putere
a unei noi re lig ii".
48 „V rem sa form am o clasa superioara care s5 dom ine Europa
de-a lungul secolelor" (S .S .-R eich sfiih rer H e i n r i c h I - I i m m l e r ) .

47
r a r i i ! A ceste in c ru c ifd ri au fost n u nu m a i ddundUmrc, ci
f i periculoase p e n tru rasa pv.ru.; c v re ii care le-a u inchm at
au vTUt sd puna astfel stdpinire pe Europa. D e aceea
treb u ie sd fie e x te rm in a fi. In f e lu l acesta nu m ele p rim u lu i
Fuhrer al celu i d e-al tre ilea R e ich va cleveni n e m u rilo r f i
el va f i d obin d it recu nostin fa f i p re tu irea in tre g ii lu m i
civiliza te... Acestea sint visels lo r !
P a g in ile scrise de dr. N y is z li sint un strigat de revolta
reprim at. Situa^ia lu i nu este d e’ oe de invidiat, in ciuda
citorva m arunte (insS. im portante pentru m ediul concen-
tra^ionar) inlesniri de care se bucura : are v o ie sa poarte
ceas (necesar la munca pe care o efectueaza), sa nu im brace
uniform a yargat-3, maninca m ultu m itor si doarm e in con­
dign a cc e p ta b le ; dar, ata?at fiin d S o n d e rk om m a n d o u lu i/,<J
(comando alcatuit din detinu^i §i insareinati sa mun-
ceascS la crematoria)', term enul- de su pravietu ire devine
bine ?tiut, caci, la aproxim a tiv patru luni, toti m em brii
Sonderkom m ando-urilor imparta^esc soarta celorla ty i.de-
tinuti (gazare §i incinerare). $ i totusi, cel m ai chinuitor
aspect al existen$ei autopsicrului doctorului M e n g ele este
chiar activitatea sa profesionala (singura in stare sa-1 tin i,
deocamdata, in viata), deoarece il pune intr-un perm a­
nent contact cu e x p e r ie n c e „ln g e ru lu i M or^ii", cu tot
ceea ce m intea acestuia a nascocit si nascoce?te pentru
a-si ilustra cu oam enii v ii, deveni^i cadavre, id eile ^liinti-
fice, filo zo fice, p olitice : Odata, la sosirea u n u i transport,
cu ocazia selectiei, d o cto ru l M en g ele dddu cu o c h ii de un
barbat coco fat, de v re o cin cize ci de ani. In fir m u l nu era
singur. U n baiat inalt, cu chip fru m os, de v re o cin cisp re-
zece-faisprezece ani, stdtea lingd el. E rau tatal cu f iu l sdu.
C op ilu l, de asemenea, in fir m de p ic io ru l drept, p urta o
proteza m etalicd f i o gheata ortoped ica cu talpd groasd.
D o c to ru l M en gele credea ca, in d eficien ta fizicd a tatalui
cocofat. f i a fiu lu i schiop, a gdsit u n argum en t clo c v e n t in
s p rijin u l te o rie i sale p'rivitoare la degcnerescenfa rasei
e v re ie fti. N u m a id e cit ii scoase d in rind. F d c u ' sem n u n u i
s u b o fife r S S sd se apropie. Rupse doua file d in carnetul
sdu, notd ceva pe ele f i - i ordond S S -is tu lu i sa-i aduca pe
am ind oi n e fe ric ifii la cre m a to riu l I. E aproape amiaza. In
cre m a to riu l I cuptoarele nu funcj.ioneazd. N ea vind n im ic
de lucru, stau in cam era mea. Deodatd apare S S -is tu l de
s e rviciu f i m a cheama la poarta. A c o lo afteptau tatal f i

49 Autopsierul doctorului M engele face parte din cel de-al


doisprezecelea Sonderkommando.

48
fiu l, ia r in spatele lo r escorta. S S -is tu l im i intin d e b ile lu l
adresat m is de d o cto ru l M engele. T e x tu l este u r m a t o r u l:
„Sala de autopsie. C re m a to riu l nr. 1. V o r f i exam in ati
am indoi. Se v o r face m dsurdtori precise a tit ia td lu i c it gi
fiu lu i. Se v o r in to cm i fise m edicale cu date clin ice am d-
n u n tite si com plete, cu r e je rire speciald la cauzele d e fi-
c ie n fe lo r ob s erv a te ". Celdlalt b ilet era adresat Oberschar-
fu hreru lui M ussfeld 50. Fara sd-l f i c itit, ii cu n o fte a m con -
tin u tu l. I - l dau u n u i Som?eri.si care i - l re m ite . Tatal gi
fiu l, aceste fiin fe strdvezii dupa a n ii de m izerie p e tre -
c u fi in gh etou l de la L itzm a n n s ta d t51, ma privesc cu b u -
zele im p ie trite , cu o ch i in treb d tori, p lin i de spaima p re -
s im ftlo r rele. Traversdm im preun a curtea insorita a cre -
m a to riu lu i. I i conduc in sala de autopsie, spunindu-le
cite v a vo rb e lin istitoare. D in fe ric ire n'-am pe masa n ic i
un cadavru. A r f i fost p en tru ei u n spectacol in g ro z ito r !
V rin d sa-i cru f, n u -i exam inez aici, in aceasta incapere
sum bra, cu m iasm e atit de patrunzdtoare, ci in lab oratorul
lum inos si cald. A f lu cd tatal a fost m are negustor de
te x tile la Litzm annstadt cd in anii de pace apelase, in
m ai m u lie rin d u ri, la re n u m ifi p ro fes o ri de la V iena, pen­
tru a-$i trata fiu l. I l exam inez fo a rte tem ein ic, m ai in tii,
pe tata. D eform a rea coloan ei vertebra te este urm area un ui
rahitism . O ric it m-a§ cdzni, nu gdsesc n ic i un sim p tom al
v re u n e i alte boli. I i dau asigurari ca, de aici, va f i n e-
gre^.it dus in tr-u n lagar de m unca. In a in te de a -l consulta,
stau de vorba cu baiatul pld cut la infafi$are, cu p riv ire
in teligen ta , dar avind m ora lu l zd robit. Cu glas $ters, tre -
m u rin d de frica , im i istoriseste nenum arate in tim p ld ri dou­
r e r oase, in g r o z it o a r e t r a it e in cei c in ci ani de viafd pe-
tre c u fi in ghetou. A v e a zece ani cind, im preun a cu parinpa
sdi, a fost inchis in tre ga rd u rile de sirm d ghim pata ale
gh etou lu i. M a m a lui, fe m e ie sensibila, fira vu , nu a r e -
zistat m u lta v re m e la g re le le in cerca ri ce se abatusera
asupra l o r ; f u cuprinsd de o stare de m elan colie d epre-
sivd. P e n tru ca s ofu lu i f i c o p ilu lu i e i sd le ram ina m ai
m u lta Tirana, adeseori necom estibild gi intotdeauna, n e in -
destulatoare, saptam ini in $ir abia daca gusta cite ceva.
A s tfe l, devotata sotis gi m am a care gi-a iu b it c o p ilu l m ai
presus de o rice pe lum e, m u ri ca o m a rtird in p rim u l an

50 Grad S.S. corespunzind celui de plutonier-m ajor in W ehr-


macht.
51 Denumire germana pentru L od z (Polonia).

49
de in tern a re in ghetou, iar sof.ul vacluv ?i c op ilu l orfan up
d.usera singuri, m ai departe, z ile lc oropsite. Ia ta -i acum in
cre m a to riu l I. Ce dram a cu m p litd h n i rezerva destinul,
ca tocrnai eu sa f iu obliga t a le face exam en ul c lin ic am a-
riu n fit, inainte de a f i asasinafi, p e n tru ca apoi to t eu sa
procectez la autopsierea tru p u rilo r calde, nepatrunse inca
de rdceala mo'r^ii. P a rtic ip cu a tita patim a la tragedia aces-
to r fra fi ai m ei, in c it, vdzind u-m a incapabil de a -i ajuta,
n e rv ii m ei in cord a fi md due aproape de pragul nebuniei.
Im i adun p u te rile sleite. E xa m inez si buiatul. Laba p i-
c io ru lu i d rept prezin ta o d eform are congenitala, p rin ab-
senta a n u m ito r m uschi. D en u m irea $ tiin fificd a acestei
d e fo rm a fii este hipom elia. M iin ile u n o r c h iru rg i geniali
au in te rv e n it de m a i m u lte ori, d in care cauzd m em b ru l
s-a scurtat, insa cu proteza si cu gheata ortopedicd, cop ilu l
m erg e aproape n orm al. A lte m o d ific d ri fiz ic e n -a m ob-
servat. l i in tre b dacd v o r sa m anince ceva. Im i rdspund
cd le este foam e. R og pe un Sonderist so, aducd ceva de
m incare. Sose$t,e im ediat o p o rfie m are de ca m e cu sos
?i cu ga rn itu ra de macaroane. Asem enea bucate nu apar
in K Z d ecit pe masa Sonderistilor. A m in d o i in cep sa in -
gh ita cu p o fta m incarea bund $i gustoasd, cu m de m u lt
nu m ai avusesera. E i nu $tiu ceea ce $tiu eu : cd se afid
in casa m o r fii $i iau „cin a cea de taina“ . N u trace o ju -
m dtate de ora cd apare O bcrscharfiihrerul M ussfeld, in -
s ofit de p a tru oam eni din Sonderkom mando. l i conduc pe
cei doi in sala cazanchrr. ii d crbracii. A.rma O berscharfiih-
rerului trage doud fo c u ri ■•-. Tatd l si f iu l zac m o rti, in -

52 S.S.-i§tii au urmat cursuri special?, de un n ivel elementar,


pentru a se instrui asupra modului in care „detinutii puteau fi
rapid lichidati printr-o Impu?catur& in cea fa “ . De altm interi, Inca
de la sosirea la Auschwitz, dr. N yiszli avusesa p rileju l sa desco-
pere ca, pa linga gazare ?i incinerare, gazare $i ardere pe rug,
se m ai foloseau ?i alte doua procedee de exterm inare : cioroform
injectat direct in inim a $i un glonp in ceala. „In fata m ea zac ca- '
davrele insingerate a sapcezeci de fem ei tinere. Trupuri goale zac
pe jos, unui peste altul, inundate de singe. M a apropii. Xngrozit,
constat ca nu sint toate monrte. C iteva dintre ele m ai sint In
viaffi ; i?i misca incet bratele, picioarele, incearca sa-$i ridice
capul insingerat, tinlnd ochii larg deschi?i. R idic unui din capete.
care pare sa mai aiba viata, apoi altul, inca unui, $i Imi dau seama
ca aici, in afara de moartea prin asfixiere cu ciclon gazos $i in-
jectii cu cioroform , exista §i un alt treilea sistem de exterm inare :
Ir -u n lac de singe, pe cim ent. M ussfeld executase m d in u l
<lo c lo ru lu i M engele. D in nou e rln d u l m en. C ei d oi mortal
r,lnt adufi in sala de autopsie. M i.s e intoarce s tom a cu l'p e
( I ds d e uroare fafa de cele p etrecu te ; in ered in fez c o le g ilo r
m c i autopsia, rd m inind ca eu sa scriu p rocesul verbal.
A utopsia c e lo r doud cadavre nu da inform a pii n o i in a ja r a
i'd o r constatate pe viu . S in t cazuri obisnuite, insa ofera
u n m a teria l de propaganda u til p en tru a sustine teoria
dagenerescenfei rasei e v re ie fti. P e inserate, dupd ce in
cu rsu l zile i trim isese la m oa rte cel p u tin zece m il de oa-
nieni, sosefte d o cto ru l M en g ele. XJrmarefte cu m are aten-
i-ia ra p o rtu l m eu asupra d atelor culese pe v iu . f i pe cada-
v re le c e lo r doud v ic tim e in firm e .
— A c e fti m o r fi nu v o r f i ar$i, im i spune, scheletele
lo r v o r f i prreparate p en tru conservare f i v o r f i trim ise
la M u ze u l de a n trop ologie d in B erlin .
A p o i md intreabd :
— Ce m etoda c u n o fti p en tru curaftrea p e rfecta a sche-
le te lo r ?
Cunosc doud m etode. P rim a constd in introd u cerea ca-
d a v ru lu i in tr -o baie de apd de v a r clorata, in care, dupd
doud saptdm ini, toate pd rtile m o i se topesc de- p c oase.
D upa care acestea se pu n in tr -o baie de benzind care
dizolva toate gra sim ile. A s tfe l se usuca oasele, d.evin in o -
dore f i albe ca zapada. Cealalta m etoda este m ai rapidd :
se fie rb e cadavrul in apd, pina cind pd rtile cdrnoase se
desprind u fo r f i s im p lu de pe oase. $ i in acest caz se

un glont tras in ceafa. O rificiu l ramas in urraa glontului arata c3.


a fost tras dintr-o arrna de calibru mic, de $ase m ilim etri. Nu
exista rana, adica orificiu de ie$ire. Deci s-a tras, probabil, un
glont m oale de plumb, care adera la oasele craniului $i ramine
pe loc. Din pacate sint specialist §i pricep, in citeva minute, im -
prejurarea ingrozitoare. N u -i de m irare ca gloanfele de calibru
m ic n-au provocat m oartea irfctantanee a tuturor victim elor, cu
toate ca — dupa cum arata arsurile de la suprafata p ielii — fo -
curile au fost trase de la distanfa de trei-patru- centim etri, in
dreptul bul’o ului rahidian. Probabil ca tcava s-a deplasat cu unul
sau doi m ilim etri si de aceea moartea n-a intervenit imediat.
Iau nota si de acest fapt. De teama sa nu innebunesc, nu vreau
sa ma mai gindesc. Ies in curte §i intreb pe un om din Sonder-
kom m ando de unde au fost aduse cele saptezeci de nefericite. Im i
spune ca sint selecfionate din sectoru! C al lagarului. In fiecare
seara, la ora sapte, un camion aduce aici saptezeci de femei. si
toate sint impu?cate in ceafS“ .

51
folose$te, dupa aceea, o baie de benzina necesara d cq rc-
sdrii si a lb irii oaselor. D o cto ru l M en g ele ordona sd sc
aplice m etoda m ai rapida : fierberea . I n K .Z . ord inele sint
laconice. A ic i nu se spune cu ce $i cu m sa-$i p rocu re
d e fin u tu l cele lrebuincioa.se in vederea e x e cu ta rii ord in ului.
Q rd in u l nu se discuta ! Ia td -m d in tr -o situafie in g rijo ru -
toare. T re b u ie sa pu n la fie r t doud cadavre. In ce vas si
unde ? M a adresez Oherscharfiihrerului M ussfeld. E l rad
va ajuta. I i spun cd c e i doi m o rti treb u ie pusi la fie r t, insa
n -a m vase corespunzdtoare. P in a si el se in fioa ra ascul-
tind u-m a. Se gindeste p u tin , apoi isi aditce am inte cd,
in tr -o magazie, doua. butoaie de tabid zac nefolositc. Im i
pune la d ispozifie butoaiele r,i im i recom andd sd cer sd
m i se construiascd in cu rte cite o vatrd de cdrdmidd sub
fie ca re b uloi. I i ascult sfatul. V c ir c le sint con stru ite, bu­
toaiele de f ie r cu in fio ru io ru l lo r co n tin u t sint arezate
deasupra, incepe fierberea. Peste c in c i ore, dupa m ai m u lte
probe, ra-am- con vin s cd porpiunile m o i se desprind usor
de pe oase. S tin g fo cu l, Idsind insa butoaiele pe loc, pinu
la. com pleta ra cire a c o n tin u tu lu i lor. In abscnta un ei
c cu p a liu n i m ai bune st.au in tr-u n raic u m b ra r d in a p ro-
pierea b u toa ielor si citcsc. In ju r u l m eu e liniste. A sid zi
cre m a to riu l nu .lucreaza. P a tru d e fin u fi zidari, adusi din
lagdrul A u schw itz I, repara cosul cel m are. Se inssreazd.
B u toa iele se rdcesc. E ram tocm a i pe pv.nctul de a pHrdsi
um bra ru l, p en tru a m a apuca de go lire a lor, cin d un ui
d in tre oam enii care pdzeau r,i se in g rije a u de butoaie se
apropie in pas alergdtor, s trigin d scos d in fir e :
— D o cto re ! P o lo n e z ii s-au apucat sd m anince carnca
din butoaie ! ,
M d rid ic in p rip a .ji gonesc in tr-a co lo . P a tru dciinupi
in haine varg.ate stau m cre rfie n ifi in ju r u l buiocriclor :
zid a rii polonezi. f.H isprdvisera treabp. :fi isi a§teptau es-
corta care sa-i duca inapoi in lagdrul A u sch w itz I. L ih -
ni\i de foam e, iscodiserd p rin cu rte dupa ceva de-ale g u rii.
Asa ajunsesera lin ga butoaiele ramase citeva m in u te furd
pazd. Credeau cd in aceste re cip ie n te m a ri se fierbc.
earnea p en tru Sonderkom raando. D upa ce m irosira , scoa-
serd citeva bucd fi m a i m a ri de ca m e, fara p ielc, i$i tdiard
cu c u fitu l cite o halca incepu ra sd m anince cu pofh'i.
D a r pldcerea le f u de scurtd duratd, cdci apdrurd doi
d in tre foch isti. Sd rm a nii fla m in z i in lem n ird de groazii
a flin d ce au m in ca t. D upa baia de benzina, laborantul

52
nostru re co n s titu i cu m are clibdcie scheletele. Zdceau ps
rnasa din labcrator, acolo unde cu o zi in urrad i i ex a m i-
nasem inca v ii. D o cto ru l M en g ele a fost fo a rte m ulyiim it.
In s o tit cle m a i m u lti colegi d e-ai sai, m ed ici S S cu grad
superior, v e n i sd le arate scheletele. D in d u -s i aere de
specia'listi, a ccftia pipdiau piesd cu piesd. T e rm e n ii f t iin -
tif ic i prau fo lo s iti cu nem ilu ita . Stdteau dinaintea sche-
le te lo r ca si cu m d e ficien fele c e lo r doud v ic tim e re p re ze n -
tau o epocala descoperire medicaid. Pseudow issenschaft !
Pseudostiinfd ! D e fapt, nu era vorb a despre n ic i u n fe l
de anornalie ! Ceea ce prezentau scheletele se poate ob -
sarva la sute f i sute de m ii de oam eni, de pe to t globul.
O rice m edic pra cticia n cu pu{in a experienta a in tiln it
asemenea cazuri. D ar p e n tru propaganda lo r poate f i p e r­
fe ct exploatat f i acest fleac, deoarece propaganda na-
zistd — p rin natura ei intrinsecd — nu se da in la tu ri n ic i
de la m in ciu n ile cele m a i strigdtoare la cer, daca p ot f i
in v e lite in tr -o poleiald ftiin fific d . Ia r ce i care i f i aruncd
p riv ire a asupra u n u i asemenea m a teria l p rop a ga n d ists
f i - i citesc te x tu l, de ob icei n -a u s p irit c ritic , c i accepta
to tu l afa cu m li se servefte. Cele doud schelete sint in -
troduse in sad lu n g i de h irtie groasd f i exp ed ia te, la
B erlin , cu toate datcle aferente. P e acesl colet, de ase­
menea, se aplica f t a m p ila : ' „ U rg e n t. M a te ria l de
ra zb o i“ 53. Dupd ce scheletele preparate dispdrurd d in fafa
o ch ilo r m ei, m a cuprinsese o oboseala cum plita. A cest tata
f i f iu l sau m i-a u produs, a tit in 'v ia td , c it f i dupd m oarte,
m u lte ore am arnice...
D oi H om o sapiens.

63 „C onform ordinului prim it, dupS autopsie cadavrele sint


predate echipei de incinerare, care le transforrr.fi irnediat in ce-
nusa. Piesele care prezintfi intsres ?tiintific le pastrez pentru a
putea f i exam inte de doctorul M engele. P e cele ce pot interesa
Institutul antropologic de la Berlin-D ahlem trebuie sfi le conserv.
A p o i le pun in am balaje speciale si se expediaza prin posta, iar,
pentru a ajunge cit mai repede la destinatie, pe colet se aplica
Stampila : ..Urgent. M aterial de razboi". In tim pul cit am lucrat
in crematoriu am expediat la Berlin-D ahlem nenumarate colete ?i
deseori am prim it raspuns cu observafii ?tiintifice amanunfite sau
cu instructiuni suplimentare. Aceastfi corespondents am pastrat-o
intr-un dosar special. In toate raspunsurile prim ite, institutul ii
exprim a doctorului M engele alese m ultum iri pentru materialul
exceptional pe care 1-a trim is."

53
C islisele m e m o rici (•?}

„ Im i atrase atentia 0 tinara fem eie, pe cind, cu exo-::


de zel, ii ajuta pe copiii de virsta m ica §.i pe fe m eile eHo
m ai virstn ice sa se dezbrace, alergind de colo, colo... N -avc;i
deloc aerul de a f i o evreica. Ea se agita pina la sfir?it in
ju ru l fe m e ilo r cu m ai m ulti copii care nu term inaseni
inca sa se dezbrace. L e vorb ea cu bunatate §i calm copiilor.
Ea intra in „bu n car“ o data cu cei din urma. O prindu-sc
in cadrul u?ii, ea spuse : « A m stiut de la inceput ca noi
ven im la A u sch w itz pentru a f i gazati. A m evita t sa fiu
recunoscuta ca apta pentru munca, in m om entul selec^iei,
lu indu -m i copiii cu mine. V oiam sa traiesc in m od con-
stient §i cu p recizie tot ccea ce se petrecea. Sa speram ca
asta trece repede. A d io ! » “ (din ca m etg le autobiografice
a le S .S -O b e rs tu rm b a n n iiih re ru lu i R u d o lf Fra nz F e rd i­
nand Hoss — fost comandant al K Z -u lu i A u sch w itz-
Birkenau).

S lN G E L E

A fla t la apogeul puterii, cum sa f i stiut A d o lf H itler


ca exista pe lum e un oarecare doctor cu num ele Josef
M engele, deosebit de activ in calitatea lu i d e H a u p tstu rm -
fuhrer.. — m edic S.S. in K .Z . A uschw itz-B irken au ? Dar
e x p e r ie n c e efectu ate de oam enii de stiinta germ ani,
anum e pregati^i — ideologic — pentru asemenea travaliu.
ii erau cunoscute, raportate cu regu laritate, ca semn al
succeselor dobindite de stiinta celui de-al treilea Reich,
in scopul sp rijin irii terib ilu lu i efo rt de razboi dus de
aproape in tregu l popor, vizin d si aplicarea „so lu tiei f i ­
nale"...
P e buna dreptate, dr. M en gele putea sa se socoteasca
p rin tre cei norocosi — cum, de altm interi, avea sa fi<-
pina la sfir§itu l v ie tii ! — de v re m e ce scapase da front,
dar nu prin aranjam ente sau din 1agitate, ci, tocm ai fiindcft
fusese plin de curaj ?i acumulase su ficiente rani care sa
dovedeasca, lim pede, ca nu -i un simulant. A$a a ajuns el,
viito ru l „tn g e r al M o rtii“ , sa fie selec^ioner pe rampti
de descarcare a convoaielor macabre, si, totodata, in vesti­
gator .stiintific intr-un dom eniu im portant pentru destinul
G evm aniei naziste : sporirea p ro lificita tii J e m eii germ ani’ .
asl.foj incxt aceasta sa nu m ai nasc^- decit... genttnl 1

!>4
A?adar, cele m ai productive m am e din lurne §i, in plus,
nascind exclu siv copii blonzi $i cu ochi alba?tri...
In calitatea dobindita, de doctor in F ilozofie, diplom a
ob^inuta inaintea diplom ei de doctor in M edicina, Josef
M en gele trebu ie sa f i parcurs, cu a plicafie ?i pasiune, in
repetate rinduri, cele douii cai'ti de baza ale nazism ului :
„M itu l secolului X X “ de dr. A lfr e d Rosenberg ?i .,M ein
K a m p f‘ (Lu pta m ea) de A d o lf H itler. A stfel, in plin
secol X X , prinde contur un m it care i§i are sursa in con-
fu zele m itu ri germ anice. T e o r iile lui Rosenberg v o r deven i
curind dogm e de stat, la tem elia acestora stind „M itu l
S ingelu i care, sub semnul cru cii in ch iigate, declan§eaza
revolu^ia m ondiala", m it care constituie for^a propulsoare
a ideologiei naziste. Cartea lu i Rosenberg apare in oc-
tom brie 1930, a$adar inainte de preluarea pu terii d e catre
H itler, data la care dr. M e n g ele tocm ai ?i-a luat bacalau-
reatul §i este de presupus ca sim te nevoia sa-§i largeasca
orizontu l cultural, ca orice tinar bine dotat intelectual.
In viziu n ea lu i A lfr e d Rosenberg, singele ar f i carau?ul
istoriei popoarelor lu m ii : S in gele este aceasta regiu n e a
v ie f ii in con ftie n te f i spontane c a re -i da fiin fe i um ane de-
term ina rea rasiald. P e cind via fa con ftien ta , rafionald,
Unde sd ne despartd de acest fon d existentia l obscur, in d e-
pdrtindu~ne la in cepu t pe u n ii de a lfii, apoi de com unitatea
nafionald. D a r un popor, o c o le c liv ita te umana ra m in e un
organism v iu p rin care circu ld un singe determ inat. T r e ­
buie bine vdzut, spune Rosenberg, «c u r e n tu l de singe ro fu ,
de viafa reald, care trece fre m u tin d de-a lu n g u l sistem ului
circ u la to r al o ricd re i rase si al o rica re i c u ltu ri a u te n tic e ».
Aceasta «a titu d in e to ta la » (Gesslung) este ele m e n tu l o r i­
ginal al v iz iu n ii in telectu a le, al p ra c tic ii m orale, al p o litic ii
f i c u ltu rii ad evd ratilor arieni, Cu o astfel de optica, R o ­
senberg rcs crie istoria universald, in torcin d u -se in tim p
pina la A tla n tid a , p e n tru a «d e m o n s tra » ca toate m a rile
civ iliz a tti au fo st produsul rasei nord ice — aceasta A tla n ­
tida fiin d ce n tru l n o rd ic al creapiei. D e a id , p ovestefte
Rosenberg, ca f i cu m ar f i vorba de un fa p t is to ric abstolut
evid ent, «a u p o rn it cetele de rd zboinici, p rim ii m a rto ri ai
acestor indepdrtate popula^ii d in N ord , care se re in n oia u
necon ten it p e n tru a cu ce ri si organiza. Aceste f lu v ii de
oam eni ai A tla n tid e i pluteau cu bdrcile lo r In fo rm a de
lebddd sau de dragon pina in M editerana, spre A fric a ;
pe uscat, ei m ergeau parcurgin d Asia cen trald , probabil
p in d -n C hina, strabdteau A m erica de N ord spre undid
acestui c o n tin e n ts P rim a more: civ ilte a fic ariand este cca

55
a In d ici, se na$te o conceptie asupra lu m ii «d in care nu
S2 poate, inca pina in zilele noastre, sa p re ie i v re o f ilo -
zofie, in ir-a tita este de vasta ,ji profund a» . Dar curhid
a rien ii sint subjugapi de n ca rie n i d in masa populara
cu ltu l s u fle tu lu i lu m ii inlocuieste c u liu l rasei : India a
degenerat ingrozitor... Dupa secalul al V I-le a i.d .E .; in
schim b, se d ezvolta in Ira n civilizap.a arienilor-parsani.
A tu n ci Zaratu slra, «u n a d in cele m ai im p o rla n te perso-
na lita fi ale is to rie i in d o -e u ro p s n e », raspinde$le invdpdtura
sa, intem eiata pe ideea p ro te jd rii rasci. E l cere un irea
fiin fe lo r de acela$i singe... D in aceasta m are conceppie
religioasa $i-au extras f o r pa, odinioara, persanii. §i atunci
cind a fo st im p osib il sa se im p ie d ice amestecarea singelui
arian cu singele asiatic, im p e riu l p ersilor se prabusi. Dar
prezicerea lu i Zaratustra nu inceteaza, totuqi, rs d-si e x e r-
cite in flu en fa . A ?a cum tot el pretinde, in volum inoasa-i
lucrare (700 pagini) „M itu l secolului X X “ : Astazi, in
ce n tru l si in n o rd u l E uropei, acest acelasi su flet al rasei
care altadata traia in Zaratustra se trezeste cu o fo r fa
m istica si capata o m ai inalta con$tiinfd de sine. S e n ti­
m en t nord ic, d isciplin a nordicd a rasei, asa este inca, ac-
tualm ente, c u v in tu l de ordine in fafa O rie n lu lu i sirian care,
sub infati$area iud aism ului f i a u n u i universalism care
nesocoteste rasa, s-a introdus in Europa.
Indiscutabil, dr. M en gele v a f i studiat — cu creionul
in m ina — cartea lu i A lfr e d Rosenberg, repovestirea isto­
r ie i din tr-o perspective strict rasista, in care criteriu l-prim
nu consta in interpretarea. obiectiva a fa p telo r cindva
petrecute, ci in aplicarea ideii-§ablon : suprem afia sin­
g e lu i ! L a fe l procedeaza autorul atunci cind reface istoria
G reciei a n tic e M, in viziu nea lu i degradarea acesteia pro-
venind din faptu l ca, la un m om ent dat, „dem ocratia ra-
siala a A te n e i“ a pierdut terenu l in favoarea unei ,,dez-
ordin i cotropind ostila rasa ?i su fletu l elenism ului“ : ,,Dis-
cipolul sau> A n tisten e [discipolul lu i Socrate], fiu l unei

• 54 Referindu-se la cea mai frumoasa cpoca a Greciei, dr. R o­


senberg citeaza epoca arhaica a m icenienilor $i a dorienilor care
infrinsesera Creta semitica, a m acedonienilor care protejau „sin-
gele blond creator" : m arii zei sint A p olo „cu parul de aur“ si
Pallas A ten a „fa ta cu ochii albastri ai zeului tunator“ .... Iar cer-
cetSrile de m ai tirziu, intreprinse de dr. Josef M engele in K Z - ul
de la Auschwitz-Birkenau, nu tindeau — in Snehipuirea experi-
mentatorului — s& o b fin i „m ici zei arien i", amintind de „parul de
aur“ al lui A polo si d^ ,.ochii alba?tri“ ai zei^ei Pallas Atena ?

56
sclnve din Asia, a fost ccl care predica inlaturarea tuturor
Ij.-irierelor din tre rase $i popoare, ca fiin d un progres pen^
M u um anitatc-'.
f?i caderea Im periu lu i rom an se datoreaza — dupa
Ro:;enberg — „o tr a v ir ii“ singelui rom an de catre etrusci,
„aeest m istcrios popor strain ie?it din A s ia p rim itiv a " ;
„ Istoria lu m ii ar f i luat probabil un alt curs dacS, in
aeolasi tim p cu Cartagina, s-ar f i reu^it nim icirea celor-
laltc centre iu deo-sem itice ale S iriei §i Asiei. Fapta v i-
l.i'jeasca a lui Titus a ven it prea tirziu...“ B ineinteles
— arata P h ilip p e A z iz — istoria tuturor tarilor europene
este explicate dupa aceleasi criterii, de exem plu Franca,
in care expansiunea germ anism ului a fost contracarata de
,.sumbra rasa alpina, distrugatoare a oricarei grandori/'.
Pentru ideologia nazismiQui, elita nordica a Frantei o
alcatuisera nobilii protestan^i ai secolului al X V I- le a :
„F or|a partidului hughenot i§i avea izvoru l in abila ener-
g ie a ?efilor sai, in eroism ul .inspirat de o noua conceptie
asupra vie^ii, in trezirea vechiu lu i singe. [...] Infringerea
hughenotilor a a trofiat vigoa rea rasei'1... In conform itate
cu te o riile lui A lfr e d Rosenberg, G erm ania ar f i tara
adevaratei liberta^i : „In sens germ anic, libertatea este
in d e p e n d e n t intim a, posibilitatea de a cSuta, construirea
unei im agini a lum ii, un sentim ent curat religios“ . In
schimb, m ultlaudata lib erta te exterioara nu-i decit „a b a n -
donarea in haosul popoarelor“ . D e aceea, societatea paneu-
ropeana — ceruta d e e v re i §i de internationalist! — nu
poate f i a ltceva decit reunirea tuturor de§eurilor. Exista
— dupa opinia „p ro fetu lu i nazist" — o dubla p rim ejd ie
pentru om enire : dem ocratia si comunismul, concretizate,
in cazul Germ aniei, pe de-o pai’te de Franta la vest, dcci
dem ocratia, ?i Rusia la est, deci comunismul ; Franta, sus-
tine Rosenberg, se afla in plina degenerare, iar comunismul
este a stfel d e fin it : „B ol§evism u l reprezin ta revolta a tot.
ceea ce este m ongol contra fo rm elor c iv iliza tie i nordice,
aspiratia stepei, ura nutrita de nomad... El sem nifica in-
deosebi efortu l de a se debarasa d e Europa".
Com entind critic, cu absoluta indreptatire, textu l ?i
teo riile lu i Rosenberg, acela^i autor arata — in cartea
aparuta dupa razboi, in 1978, ,1a G en eva — ca ideologul
nazist considera, la vrem ea lui, ca im p otriva comunismului
se rid ica o noua credinfd, },credinfa in tr-o " aparare a
o m u lu i p rin singele de esenta divina, cred infa incarnata in

57
con vin gerea cea m a i lim pede cd singele nord ic rep rezin ta
acest m ister care a in lo c u it si in vin s v e ch ile taine“ [...]
A stazi exista o datorie im perioasa : genera ftile secolu lu i
al X X -le a tre b u ie sd fie trezite, exaltind u -se aceste v ir t u fi
ale sin gelu i care, o data recunoscute d in n ou , p ot sa-i dea
n o ii g e n e ra tii o noua d irectie. I n lum in a glorioaselor lupte
p u rta te altaxLaia de fa m ilia ind o-germ anicd im p o triv a f o r -
fe lo r strdine, este v o rb a de a face „a cord u l com p let al ra -
fiu n ii §i v o in fe i cu curgerea s u fle tu lu i g e rm a n ic“ . T re b u ie
sd te gru p ezi in con tra re p re ze n ta n tilo r haosului ra selor;
in ju r u l ero is m u lu i si al onoarei germ anice. Se cu vin e a f i
regasitd tra d ifia nordica de v o in fa f i de viata ( P h i l i p p e
Aziz).
Desigur, „M itu l secolului X X “ este m ult m ai vast si
m ai incarcat de idei, referinfce, pronosticuri etc., toate
subsumate n evo ii na£ional-socialismului de a redacta o a
cincea Evanghelie, deoarece, conchide dr. A lfr e d Rosen­
berg : „T re b u ie ca germ anul sa revin a la m istica-i su-
veran a“ . M a i exact : la M itu l S in g e lu i! D in aceasta lu-
crare s-a inspirat, substantial, A d o lf H itler, atunci cind
?i-a dictat, in inchisoare (1923) cartea „M e in K a m p f“
neom itind sa-1 laude pe autorul decretat de el „u n p re­
cursor §i un p ro fe t“ . P recu rsoru l-p rofet 15i v a incheia
existen^a in tr-o noapte de toam na a anului 1946, in lat,
la N iirn berg, apoi, incinerat, v a l'i aruncat, im preuna cu
atyi cam arazi de-ai sai, in apele Iserului, cenusa fiind.
H itle r ?i-a daruit singur viata, m ortii. Dr. Josef M engele,
scaldindu-se in apele oceanului, subit sau voit, s-a inecat
(stop cardiac ?). D estinele n-au n evoie de nim ic altceva
decit $a-?i urm eze cursul firesc. Cine seafriana vin t, culege
furtunS.
Dr. A lfr e d Rosenberg 1-a cunoscut pe H itle r la M tin-
chen : ,,Dupa o vrem e, am auzit vorbindu-se de un numit
A d o lf H itle r care s-a raliat D .A .P .-u lu i 50 §i pronun^a,

55 ,.Exista un singur drept uman suprem, o singura datorie


suprema : sa asiguram puritatea singelui. Sa fe r im . casatoria de
profanarea rasei, pentru ca ea sa creeze exem plare dupa chipul
lui Dumnezeu §i nu mon?tri interm ediari intre om ?i m aim uta"
(A d olf Hitler)/
r’0 Deutsche A rb eiter Partei — Partidul Muncitoresc German
— viitcml pari id national-socialist.

58
In '-ut.Iri.il acest.uia, diseursun dem ne de atenfcie. El il
vi/ila adeseori pe Eckart 57 51 in cursul unei asemenea
viv.ite i-am facut cunostinta. A ceasta r e la t e v a determ ina
propriul meu destin, dindu-i locul cu venit in destinul
ml.regii natiuni germ an e".
A tu n ci cind presedintele R epu blicii de la W eim ar,
liindenburg, il numeijte pe A d o lf H itle r cancelar al
Cerm aniei, la 30 ianuarie 1933, dr. Josef M en gele nici
macar nu poseda titlu l d e doctor in medicina, domeniu
in care s-a facut rem arcat prin crim ele im potriva umani-
la);ii comise la A uschw itz-B irkenau . El avea doar 22 de ani,
Ijo cind noul cancelar urma sa im plineasca 44, exact
ilublul virs te i viitoru lu i „ !n g e r al M o r tii“ . $i pe atunci
;ieela?i A d o lf H itle r vorb ea in public — dupa cum
istoriseste Herm ann Rauschning — ca un ve rita b il vizio -
II ar : „E1 i§i alcatuise o m istica biologica sau, daca vreti.
0 biologie mistica, constituind baza inspiratiilor sale. l§i
fabricate o term in ologie personala. «F a lsa cale a spiritu-
!u i» era abandonarea, de catre om, a voca^iei divine. Lu i
1 se parea ca telul evolu tiei uraane este dobindirea
■xviziunii m agice». Credea. ca se afla pe pragul acestei
57 Bavarezul D ietrich Eckart (1868— 1923) a intrat in sccieta-
tea secreta Thule in 1917. El este traducatorul in germana a lui
..Peer G y n t“ de Ibsen, dar ?i autor de drame si comedii, critic
dram atic colaborind la ziarele berlineze. In decem brie 1918 publica
un saptarr.inal intitulat „C a bun germ an", anume pentru a-?i
mar.ifesta public credinta ca, desi invinsa, Germ ania va supravie{ui
(distribuie 2 o 000 de exem plare, din prim ul numar, pe banii sai) :
in fapt, este vorba de un m anifest in care publicistu! ia pozitie con­
tra inrobirii capitaliste, a revolu tiei de la 1789 si a id eilor lui K arl
Marx. In prim avara anului 1819,.in taverna ,,Brennessel“ , dupa o
serie de halbe de bare baute, Eckart ii explicS, aprins, ziaristului
Konrad Heic’.en : „T reb u ie sa avem in fruntea noastra un om ener-
gic, capabil sa asculte zgomotul m itralierelor. Este bine ca norodul
sa trem ure in pantaloni. Nu putem apela la un ofifer, oam enii nu
mai respecta ofiterii ! Un muncitor tare-n fleanca, asta ne tre­
buie. Nu-i nevoie sa fie inteligent, politica este cea mai prosteasc3
treaba din lume $i fiecare cumatra, la noi in Miinchen, §tie mai
mult decit cei din W eim ar. P refer un vanitos, capabil sS le dea
ro?ilor o replica bine simtita ?i care nu fuge de prim ul ciomag
agitat, decit 'o duzina de savanti profesori care ramin a?ezati, tre-
murind, cu fundul lipit de izmene ca de realitate. N e trebuie sa
fie un celibatar. Atunci fem eile vor fi de partea n o a s t r a S o r f i i
cac{ asupra lui A d o lf H itler, care ?tie sa spuna convingator : „Eu
am fost m uncitor".
m agice cunoa?teri, sursa a succeselor prezente §i v ii-
toars [...] A s tfe l de idei il fascinau pe H itle r [...] N u-?i
putea explica m inunea propriulu i destin altm interi. decit
prin ac^iunea for^elor ascunse. A oestor fo rte le atribuia
p rop ria-i voca tie supraumana de a vesti om en irii o noua
evanghelie. [...] H itle r nu-§i im parta?ea p reviziu n ile unui
prea redus num ar de ascultatori, de regula auditoriul sau
fiin d alcatuit din fem ei. Intr-adevar, du rii lu i com panioni
nu lasasera sa li se vada decit rin jetele, apropo de rev e-
latia unei asemenea intelepciuni [...] Desigur, fa ta de
faptu l ca H itle r se considera un p rofet cu ro l care-1
intrece cu o suta de coti [distanta de la cot la incheietura
palm ei] pe cel al unui om de stat. N eindoielnic, el se
crede, cit ce poate de serios, vestito ru l noii u m anitati“ .
„N o u a um anitate“ la care a aderat, trup §i suflet,
dr. Josef M engele. U m anitatea singelui preschim bat in
cenu§a §i fum . M u lti au inteles din tim p pericolu l :
,,Nazi?tii dau o insem natate prim ordiala factoru lui «r a s a ».
Rasism ul a ti§nit, cindva, din im aginatia in fierbin tata a
unui diplom at francez, im p roviza t sociolog §i filo z o f — e
vo rb a de contele de Gobineau, autor al unei incercari
asupra in ega litatii raselor — rasism ul a ramas fa ra ecou
in Franta liberala ?i nationalists, dar a fost, im ediat,
adoptat de m ilitarism u l prusac, fiin dca prin apologia
rasei pure, prin ex altarea ne?tiintifica §i dem enta a om u-
lu i de tip superior, arian §i germ anic, fa vo riza tendintele
agresive ale tinarului §i pofticiosului im periu germ an.
T eza lu i Gobineau a fost reluata §i am plificatS, sprijinita
de cirja unei erudit-ii nedigerate ?i adaptate cauzei, de
un am ic intim al im paratului W ilh elm al Il-lea , englezul
H ariston S tew art Cham berlain, care a scris, in nemte§te,
o carte despre B azele secolului al X lX -le a . A la tu ri de
acesti doi p ro ta go n ijti ai rasism ului arian §i antisemit,
e picant sa adaUgam alte doua izvoa re rasiste — lordul
B eaconsfield, pe adevaratu l sau nume D is r a e li58, §i...
B iblia. A ceasta in tiln ire in tim p a rasismului antisem it cu
rasismul sem it ac putea f i amuzanta daca, prin prabu§i-
rea c iv iliza tie i §i culturii germ ane in hitlerism , n-ar
constitui o tra ged ie pentru m inoritatea evreiasca activa §i
inteligen ta din G erm ania $i m ai ales pentru poporul

58 Bsnjamin. Disraeli, conte de Beaconsfield, rom ancier $i om


politic englez, nascut la Londra (1804— 1881), prim -m inistru in 1S68
§i 1874— 1880, ?eful partidului tory (conservator). El a incarnat
expansionismul britanic al epocii victoriene.

60
Korman, depozitar al unor nepretuite virtu ti intelectuale
tii artistice, creator al unei superbe civiliza tii, amenintate,
azi, in inse?i radacinile ei, de plaga fascists [...] Rem arcam
dintru-nceput ca pentru vrem u rile dupa cSderea Im periu -
lui roman, chestiunea aceasta e un enorm nonsens. Toate
popoarele europene sint rezultatul unui amestec de popoare
do rase d iferite, amestec atestat de p rop riile lcr tra d itii
nation ale. In com pozitia fiecaru i popor intra elem ente
disparate. A s tfe l, poporul germ an, in special latura pru-
sacS, contine o puternica in jectie de singe slav, poporul
^;rec are, de asemenea, un im portant procent de in flu en ts
.slava. In singele poporului italian curge m ult singe
;;otic ; poporul fran cez e rezultatu l unui am algam celto-
germ ano-rom an [...] P oporu l g rec era alcatuit din indo-
('uropeni ?i pelasgi, cu puternica in flu en ts sem ita (chiar
( Jobineau). N u exista nici o' rasa indo-europeana, cum
spun germ an ii in m egalom ania lor, «in d o -g erm a n a » uni-
tara. Sub denum irea de «in d o -eu ro p ea n » se in telega in
:.;liinta un ansamblu de popoare posedind o lim ba si
instructiuni asemSnStoare, produs al unui amestec .din-
1r-o m inoritate ariana §i o m ajoritate de elem ente r.eariene.
Se poate vo rb i deci m ai curind de popoare indo-europe-
nixate, a$a de pildS g e r m a n i i nu erau arieni, ci un
popor nearian de prin p artile M a rii N ordului, dem ografi-
zal, probabil, de ceilalti cu care au ven it in contact.
1 Jet.-i germ an ii nu sint arieni. Aceasta dupa studiile celor
mill nutoi-i/.n(.i savanti gorm ani, m aestri ai filo z o fie i compa-
rute fji t'trlogra|iei. (Jcrm anii celui de-al treilea Reich,
a n tliem lt ijl nrlan, nu sint arieni. M inciuna rasismului
hitlerist npare In toutft Inda ('i goliciune. Ea naruie esa-
foclajul ridlent pe tem elia de nisip a rasei superioare
arietie ?i neinti'yt.i...17 (A t h a n a s e .1 o j a — 1936, febru a-
rie 16 — „B lo c u l“ — nub titlul ,,M inciuna rasei p n re“ ).
In acelaiji an, P etre A n d r e i r’9 va scrie prin tre a ltele :
,,R asele nu sint ceva fix ?1 perm anent, ei se pot m od ifies
necontenit dupa im preju rfirl [...1 Rasa este o unitate
fiziologic-b iologiea, care euprlnde in sine id cea comuni-
tatii de singe §i do origine, dar cart' nu e.ite suficienta

59 In „Sociologia genornla". IV.sI.o patru ani, Tn plin regim


m ilitaro-fascist, atunci cind Poli(i.'i a ven it in locuinja sa
pentru a -1 ridica, fostul pinl'twor univt-Tsilar $i iostul niinistru al
Invatam intului se va sinucidc in buie.

61
pentru a exp lica societatea“ . Si m ai devrem e, la nici o
luna de la ve n irea h itlcri^tilor la putere in Germ ania,
M ih a il R alea publica : „...Intrebu intarea cuvintului «r a s a » •
e sim ptom atica totdeauna pentru atitudinea sociala a unui
individ. Ia r succosul conceptiilor antropologice populare
seyve§te in tr-o socictatc dropt term om etru politic. Rareori,
un popor in acccs do rcac|iunc nu v a fa ce apel la aceasta
no^iune ca sa-si ju stifies tcndinfele. Si, daca vre ti, nici-
odata o societate in care circula notiunea de rasa nu e o
societate dem ocratica [...] Daca foYnilia e m ediocra, cel
pu^in neam ul sa fie m aret. A lta data, conflictu l de org o lii
se infaptu ia in societate pe diferen^a do casta, de blazoane,
de arbore genealogic. D e cind a cazut boierim ea, bu rghezi-
m ea a in ven tat «ra s a », o m ediocra dem ocratizare negusto-
reasca a id e ii de noblete. M in d ria descendentii a trecut de
la in d ivid la masa populara, care se vre a toata coborita
din aurora istoriei contem porana cu cine ?tie ce fa za eroica
a civiliza^iei. $ i dup& cum alta data m ezaliantele stricau
puritatea numelui, astazi «r a s a » trebuie sa ne fereasca
de orice contact impur. I n f l u e n c e straine nu ne convin,
caci «g e n iu l na^ional» nu le sufera. El trebu ie sa ram ina
intact, specific §i etern... (1933, fe b ru arie 26 — „S tin g a “ ).

Culisele memoriei (5)

In insorita C alifornie, chiar la Los Angeles, fiin teaza


un „In stitu t pentru revizu irea istoriei". D irectoru l aces-
tuia, T om M arcellus, a publicat in va ra anului 1935li0,
intr-un ziar american, un anunt prin care oferea prem iul
de 50 000 dolari oricui va fu rn iza proba m aterials a faptu -
lu i ca nazistii au gazat oam eni in lagarele lo r.d e concen-

u0 Dar acela?i Tom M arcellus este $i directorul unei edituri,


Noontide Press, ale carei birouri $i d e p o z ifa u sarit in aer — vara
lui 1984 — in urma unui atentat cu bombe incendi$ti'e. Cu acest
prilej, Tom Marcellus — estimind pagubele la suma de 300 000
dolari — a afirm at ca organiza^ia sa „nat.ionalista, patriotica", dor-
nica sa stabileasca adevaratul bilanf al celui dintii si al celui de-al
doilea razboi mondial, se va muta intr^-alt Joe. Din d e c la ra b le po-
litiei reiese ca nu exista suspeefci in incidental cu bom bele in-
cendiare, ceea ce nu i-a im piedicat pe unii susjinatori ai „Institu-
tului pentru revizuirea istoriei" sa proierex.e amenin^ari la adresa
unor persoane §i insiitutii locale.

62
t r a r e 0I. In gen iosu l producator de scandal a cazut, insa.
in cursa pe care singur ?i-a intins-o : justi|ia 1-a ob ligat sa
plateasca numaidecit, integral, prem iul anuntat, dupa ce
un supravietuitor al K Z -u rilo r, prin m artu rii proprii, dar
si prin imensul m aterial documentar prezentat instantei
care judeca actiunea sa legala, a dobindit ci§tig de cauza
§i recompensa fagaduita de „In stitu tu l pentru revizu irea
is to rie i“ , ceea ce nu 1-a im piedicat pe Tom M arcellus sa
declare, ritos, dupa toata patania :
— N u renun^am la nici una din p o zitiile noastre. Nu
ne-am convins deloc ca la A u sch w itz ar f i fost gazat
cin eva c-\

N IC I M IL A , N IC I IE E T A R E

A d o lf H itle r — a carui funesta umbra se a§terne §i


peste silueta doctorului Josef M en gele — si-a convocat
la Obersalzburg, in ziua de 22 august 1939 (cu doar noua
zile Inainte de declan§area operatiu nilor m ilita re im po-
triv a P olon iei, ceea ce a constituit factoru l decisiv al
izbu cnirii celui de-al doi.lea razboi m ondial), com andantii
su periori ai arm atelor sale, pentru a le spune prin tre
altele :

01 Cind Sim on W iesenthal se a lia intr-un K Z , in tim pul raz­


boiului, a purtat o discutie cu S .S .-R otten fiih reru l [grad echiva-
lent cu cel de caporal in W ehrm acht] M srz, acesta intrebindu-1
daca i.si poate imagina, ca-n poveste, in conditia lui de de<,inut,
ca un vultur cu aripi urin?e 1 -ar inhata $i 1 -ar transporta direc'
in... Am erica.
— Ce-ati poveati daca afci ajunge acolo ?
— Cred... cred ca a? spune ad eviru l, H err Rottenfuhrer.
— Da, ra-ara gindit foarte des la asta. A m vazut ce s-a in-
tlm plat. Sint S.S.-ist, dar uneori raa trezesc noaptea ?i nu m ai
§tiu daca totul nu-i cumva un vis ori e cruda realitate... In A m e­
rica le-ati spune oam enilor adevarul. E limpede. Dar ?titi ce s-ar
intim pla, domnule W iesenthal ? Nu v -a r crede. $ i-ar inchipui ca
sinteti nebun. A r putea chiar sS va inchida la balamuc. Cine ar fi
In stare sa eroada ca pot exista asemenea orori, daca nu le-a
trait ?
A.?adar, R r,ttcn jii!ire riil M erz se dovedest.e a fi fost nu numai
un S.S.-i-st mai cumsecade, ci $i un om cu sim$ul previziunii.
62 Vezi $i pag. 267.

63
— „E u |in unU.a(il<; m rle «C a p de m o rt» [din S.S.-
S ch u tz s ta ffcln ] g a la s;L r x in m in e , fa ra m ila si iert.are,
barbatii, fe m e ile i c**»]>iii do o rig in e poloneza §i care vo r-
besc polonr/a. Dour astfel ne vom cuceri spatiul vital...
Prob lem a de dropt nu se pune pentru inceperea $i ducerea
razboiului, ci dnar pentru victorie. Inim a trebu ie ferecata
in fata rnilei. F iti duri, fit i fa ra m ila. A ction a ti m ai repede
si m ai brutal decit ceilalti... D reptu l ii aparfine celui
m ai tare...“
Dar m ult m ai devrem e, H itle r — in cartea sa „M e in
K a m p f“ (Lupta m ea), scrisa la inceputul deceniului al tre i-
lea, cind nici nu se punea, direct, chestiunea razboiu-
•lui — gindea la fe l :
® O g e n e r a t e m ai puternica ii va elim ina p e cei
slabi ; elanul v ita l v a sfarim a legatu rile ridicole ale unei
pretinse um anitati in ven tate de individ, pentru a face
loc unei um anitati a naturii care-i exterm ina pe cei slabi
in folosul celor tari.
• M ila nu ne poate aduce decit disensiune §i dem o-
ralizare.
® C ei care nu vad in national-socialism decit o m i§care
politica nu in teleg aproape nim ic din el. N ational-socialis-
m ul este m ai m ult chiar decit o religie, el este voin ta
crearii unei noi om eniri. F ara o baza biologica §i fa ra un
scop biologic, politica este astazi cornpletam ente oarba.
• Eu ii elib erez pe oam eni de lim ite le ratiu nii care
ii apasa, de m urdarele ?i u m ilitoarele in toxicatii datorate
unor hiniere, de asa-zisa con?tiinta §i m oralitate §i de
pretenf iile de libertate ?i independenta personala, de care
11u se pot fo losi decit unii.
® A stfel, noi, national-sociali$tii, tragem o lin ie asu-
pra p o liticii din epoca de dinainte de razboi. N o i reincepem
de acolo de unde s-a op rit ea acum ?ase sute de ani.
N o i vo m op ri eterna m igratiune a germ an ilor spre Sudul
si V estul Europei §i ne intoarcem p riv irile spre pam inturile
din Est. V om term ina, in sfir^it, cu politica de dinaintea
razboiului, coloniala si com erciala, intorcindu-ne la
politica terito ria la a viitoru lu i. $ i daca vo rb im astazi
in Europa de un pam int nou §i de un sol nou, npi nu ne
putem gin d i decit la Rusia.
• Dupa secole de vaicSreala pe tem a ocro tirii celor
saraci ?i u m iliti, a ven it m om entul sa ne hotarim sa-i
aparam pe cei ta ri im p otriva celor inferiori... Instinctul
natural porunce§te tuturor fiin te lo r v ii nu num ai sa-si
in vin ga du§manii, dar sa-i §i exterm ine. O dinioara in vin ga-

64
torul avea p riv ileg iu l de a exterm ina rase §i popoare
fntregi.
© Poporul germ an este popoi'ul cel m ai puternic §i
este destinat a avea rolu l de conducator in lume.
® Cine dore?te cu adevarat victoria p rin cipiilor paci-
fiste trebuie sa lupte din toate pu terile pentru cucerirea
lum ii de catre Germ ania.
• A stazi numaram 80 m ilioane de germ an i in Europa.
N um ai atunci politica noastrS externa va f i socotita just§,
cind v o r trai pe acest continent 250 m ilioane de germ ani.
A$adar, dr. M en gele vrea, pe de-o parte, sa recolteze
exem ple capabile sa dem onstreze degenerarea unora care,
oricum, fac parte din rasele „in fe r io a re “ , ceea ce ar
ju stifica pe deplin elim inarea lor totala, aparati fiin d „c e i
tari im potriva celor in fe r io r i“ ; pe de alta parte, consec-
ven t doctrinei hitleriste, $i-a asumat — din propria vo -
inta — m isiunea ?tiin tifica de a descifra secretul p rolife-
ra rii speciei umane, pentru a contribui, astfel, la p rolifera -
rea arienilor, d e unde si nevoia experient.elor pe gemeni...

Culisclc m em oriei ( 6 )

Existenta gem en ilor a intrigat, dintotdeauna, om eni-


rea : „D aca ne jucam cu asemanarea din tre gem en i in
fa bu lele §i legendele noastre, daca atit de frecven t o
ridiculizam , aceasta o facem , neindoielnic, pentru a scapa
de stinghereala pe care ne-o provoaca o astfel de asema-
nare. A titu d in ea oricarui om fata de ideea de dublu,
de asemanare leita, de gem eni, este cu m ult m ai com plexa
decit o reactie de intoleranta. Ea se compune din nelini§te,
dar §i din dorintS ; din revolta, dar §i din tr-o stranie
fascinatie. Fara m doiala pentru ca, la fieca re om, §i la cel
m ai putin m ela fizicia n din tre oameni, problem a se pune
de a f i sau de a nu fi. Ideea unei dedublari este, de altfel,
un raspuns ambiguu la aceasta intrebare... Ea cuprinde,
in acelasi timp, am enintarea unei alienari, a unei deza-
gregSri, dar §i prom isiunea unei descoperiri, unei lu ari de
cuno?tinta despre propria f i i n t l ‘T6S. In ce prive$te rela -
tiile psihice d in tre gem en i, Zazzo a scos in r e lie f tu lb u -
ra rile person alitd tii care sint legate de starea de g e m e li-
tate in genere, cei d oi gem en i fiin d u n ifi p r in tr -o „d ra -
63 Rene Zazzo, psiholog contemporan francez, profesor uni-
versitar.

65
goste u i m i t o a r e f a r a a f i excluse, de asemenea, uneori,
react ii da agrasivitate, ba ch ia r de re v oltd fa{a de tova ra -
f u l prea de to t asemdndtor. P re ze n la un ei „d u b lu ri“ iritd
n arcisism ul f i face m ai anevoioasd construirea e u lu i p ro -
p riu . Se creeazd un c o n flic t in tre „pldcerea asemanarii f i
nevoia de a f i o persoand“ M.
Specia umand eunoufte doud fe lu ri de gem eni, adieu
de in d iv iz i re z u lta ti din aceeasi nastere : u n ii —- cei
denum ipi fa lf i gem en i — p ro v in din doua o v u le d ife rite ,
care au fost fecundate da sparm atozoizi d ife riti. C e i-
lal\i — adevdrafi — p ro v in d in tr-u n sin gur o vu l, fecundat
de u n singur sperm atozoid, o v u l co,re s-a separat in doud
in tr-u n an u m it stadiu al e v o lu tie i sale. Adevdrata
g em elita te este c p ro x im a tiv de doud o ri f i jum atate m ai
p u fin fre cv cn td d ecit cea falsa : in tim p ce o sarcind
dubld apare o data la op tzeci de sarcini, na fterea de
gem en i adevdrafi are loc, a p ro x im a tiv , o data la doud sute
de nasteri. U n ou um an produce u n e o ri m ai m u lt de doi
in d iv iz i gem en i a d e v d ra ti: tre i, patru, ba chiar cin ci,
ca in faim osul caz al m ic u fe lo r D ion n e d in Canada.
G e m e n ii fa lf i pnartd evid ent p a trim o n ii genetice d ife rite :
fieca re d in tre ei i f i are p ro p ria personalitate, u n icita tea
sa biologicd. E i sint, in d e fin itiv , doi fr a fi sau doua su rori
de tip o b ifn u it, p u tin d f i de sexe d ife rite , u n u i blond
ia r celdlalt brun, u n u i m are, a ltu l m ie... In schim b, gem e­
n ii adevdrafi, totdeo.una de acela fi sex, se aseamana
in tr -u n m od iz b ito r, pina f i in cele m ai m id detain
ale m o rfo lo g ie i f i fiz io lo g ie i l o r 63. E i sin t „a cela fi in d ivid
tras in doud e x em p la re “ , dupa fe ric ita fo rm u la re a
d o cto ru lu i A p a rt. D asigur cd Pascal se gindea la gem eni
adevdrafi a tu nci cin d a scris : „ D ovm. c h ip u ri identice,
d in tre care n id u n u i nu s tirn efte separat risu l, i l stirncsc
a tu nci cind sint a la tu ri u n u i de celdlalt, p rin asemdnarea
lo r “ . Frazd pe care Bergson o com enta in lu m in a te orie i
sale asupra risu lu i, spunind cd „via ta in tr-a d e v d r v ie
n -a r tre b u i sa se repate niciodatd. Analizapi im presia
*dum neavoasira la vederea c e lo r doua fete care se asea-
mand lyrea m u lt : v e ti constata. cd va g in d ifi la doud

a'' Jean Rostand, biolog francez, reputat savant. Carten lui,


..Corespondenta unui biolog", a aparut la Paris in 1.970, aijndar In
un sfert de veac dupa cercetarile Intreprinse de „ln geru l Morl i i '1
in K Z -u l Auschwitz-Birkenau. A ctualitatea problem ei nu .s a !><■•
rimat.
65 A sta il interesa, in mod deosebit, pe dr. Josef M en gtl*.

66
exe mpt are obignuite cu acela$i tip a r sau la doud am prente
ale. acel.uia.ji s ig iliu sau la doud re p ro d u ce ri dupa acela$i
cligeu, pe scurf- un procedeu de fa b rica te ivAustriala.
Aceasta alurt.eca.re a v ie tii in d irecfia m eca n icu lu i este
a id adevarata cauzd a ris u lu i“ ,ie. [...] Natural, aceasta
asemdnare in tre gem en i nu trebuie sa ne ducd la gind ul
cd ar exist,a in tre ei o com un icare publicd m isterioasa ;
si n im e n i nu va crede ceea ce rela ia recen t u n ziar de
seard, anum e cd a tu vci cind o sora geamana i?i taie
degetul, la distanfa cealaltd sora sim fea durerea ! M a i
este necesar sa sublin iem im ensul interes b iologic,
p sih ologic, ba. chiar filo z o fic care se leaga de studierea
acestor jiin fe iden tice la p o rn ire , ?i ca atare com parabile
la orig in e '! U n asemenea studiu ne p e rm ite in unele
cazuri sa dcslusim ceea ce, in form a rea persoanei, apar-
\ine ereditdpii si ceea ce re v in e m ed iu lu i. U n geamdn
este, in mod evident, fata de celdlalt, „m a rto ru l p erfect
T re b u ie stm t, de a ltfel, cd atunci cind doi gem.eni adeva-
ratfi sint crescu fi in condif.ii care par identice, identitatea
c o n d ifiilo r nu este niciodatd p erfecta : m i ocupau acela$i
loc in u te r, u n u i a avut o boald pe care celdlalt n -a a vu t-o,
u n u i a c itit o carte pe cure celdlalt n -a d tit-o ... Cu toate
cd o r iy inca lo r este aceea$i, istoria lo r este intotdeauna
m ai m u lt sail m ai pu(:in personald. $ i tocm ai deoarece
cazul g e m e n ilo r adevdrafi constitute un d elict, un fe l
de sfidare f&fd de marea. lege a u n ic iid tii biologies a p er­
soanei, el scoaie in - r e lie f si accentueazd aceasta u n ici-
tate. F a p tu l cd g e m e n ii sint doi in impdri/irea aceluia$i
eu b iolo gic ne ream inte$te cd n o i si.nt.em s in g u ri in pose-
darea eu lu i nostru, cd fieca re d in tre n o i este u n ic ca p e r-
soand P in a acum cifiv a ani, identitatea organica a
g e m en ilo r adevarati reprezenta o dogma in biologie.
O r, in presen t stim cd la aceasta reguld exista unele
fo a rte rare e x cs p fii Daca phiralita tea genetica este
poaibild in lim ite le aceluiapi ind ivid . de ce ne-am m ai
m ira cd ea se manifests, la o pereche de ge m en i adeva­
ra ti ? [■...] D iferenpierea genetica, creatoarea d iv e rs itu tii
ind ivid uals in cadrul speciei, are vasie consecinfe. In
p rim u l rm d , ea o f era avantajul de a con s titu i o asigurarp
89 Henri Bergson, fiiozpf, academician francez, Prem iul Nobel
1927 (1853— 1041). Neindoielnic, ca doctor in filozofle, Josef M en­
gele a citit ,,RIsul“ , celebrS lucrare a lui Bergson. Iar descifrarea
„procedeului da fabricare industrials “ a gemenilor, ..alunecarea
v ie tii in dirc-ctia roeca n icu M " fi suride, m obilizindu-i resursele in-
tek'ctuale, justificindu-i inacceptabilele abateri m oral-etice.

67
im p o triv a un ei schim buri a circum sta nfelor. Daca o popu­
la t e nu s-ar compune decit dsn indivizi genetic idcntici,
ea ar risca sa dispara in intregim e in urma unei scliimbari
a mediului extern care i-ar fi extrem de nefavorabi'a.
[subl. ns.]. D a r p rin varieta tea lor, existd $anse ca u n ii din
com p o n e n fii popu la ftei sd supraviefuiascd $i sd producd o
descendenfa m ai bine adaptatd n o ilo r con d ifii [...] D ar in -
sasi aceasta diversita te com porta unele in con ven ien te ; si,
in special tocm a i d in cauza ei, existd a tit de slabe ganse de
reusita cind vrern sd g re jd m un organism sau un fesut
de la un in d iv id la altul. T o tu l se in tim p la ca $i cu m fiecare
in tre g ind ivid ual, fiecare persoanu biologica — fiecare
„p a trie organ ica“ — pe n tru a fo lo s i expresia m a relu i
fiz io lo g P a u l B e rt — ar refuza sd adopte m a teria lu l celular
proven in d d in altd parte [...] Daca ne re a m in tim cele
spuse despre ge m en ii adevarafi — care sint „ u n acela?i
in d iv id tras in doud ex em p la re “ — v o m in fe lcg e de ce,
de la u n u l la celalalt, o grefd urm saza sd reauneascd lesne,
deoarece h o m o g re fa 07 se reduce, in acest caz, la o au to-
grefa 68 [...] A avea u n fra te geam dn constitute a$adar un
soi de garanfie biologicd, fiind cd inseamnd ca dispui, la
nevoie, de un re z e rv o r de organe sau de fesu turi. S-a
vdzut un o m traversind A tla n tic u l in avion pen tru a
aduce fra te lu i sdu geamdn, cu arsuri fo a rte grave, cifiv a
d e cim e tri pd trati de piele, el fiin d s in gu ru l in lum e in
mdsura sa -i dea acest trib u t. S tiin ta dispune, de la un
tim p incoace, de m ijlo a ce capabile sa in ld tu re obstacolul
pe ca re -l opune h o m o g re fe i intransigenfa persoanei orga -
nice [...] In sfir?it, p e n tru a in vin ge xenofubia organica, cu
alte cu v in te p e n tru a fa voriza reu^ita h o m ogrefelor, se
m a i poate an ih ila sau reduce tem pora r rezislenfa im u n o -
log ica ...G9. ( J e a n R o s t a n d ) .

G E M E N I §1 N E G E M E N I -

H a ftlin g u l A 8450 a fost pus, dc catre doctorul M en­


gele, inca de la bun inceput, sa lucrcze ca autopsier.
Intr-u na din zile iata -1 descoperind inca unul din pro-

67 Transplantarea unui organ sau {esut de la uYi alt individ da


aceea?i specie.
68 Transplantarea unui organ sau fesut dintr-o parte tnlr
a corpului ace!uia$i individ.
09 In K Z -u l Auschwitz-Birkenau, Lagerartzul Josef Mtmi^'le

68
cedeele de exterm in are folosite ]a A uschw itz : K a p o -u l
p rin cip a l al S ond crkornm and oului apare in cam era mea
si md anunfa ca, la pparta, ma afteapta un soldat S.S.
cu o echipa care transporta cadavre. M a due numa.id.ecit
la poartd, in tru c it ft iu ca ei n -a u v o ie sa in tre in curtea
crem a to riu lu i. S old atul S.S. im i preda d ocum entele afe-
ren te : dosarele a d oi fr a fi gem eni. Echipa de transport,
compusa de asta data din fe m e i, depune in fafa mea o
targd acoperita. R id ic cea rfa fu l f i vad cadavrele unor
gem en i in virstd de v re o doi ani. C hem d oi d in tre oam enii
pv.fi la dispozifia mea, care due cadavrele in sala de a u top -
sie f i le afazd pe masd. D eschid dosarele f i in cep sd
studiez c o n fin u tu l lor. U n m a teria l de cel m ai in a lt n iv e l
f tiin tific , fo rm a t din exam ene f i d escrieri clin ice, ra d io-
g ra fii, plam;e a riistice, prezinta cara cteristicile c e lo r doi
gem en i studiafi. N u lipsesc d ecit in vestiga tiile a n a to m o -
p atologice. Aceasta este a trib u tia mea. C ei doi co p ii au
m u rit deodatd. A m in d o i zac pe masa cea m are de autopsie.
A u tre b u it sd m oara p e n tru ca tru p fo a re le lo r sd fie
disecate si, astfel, sd con trib u ie la dezlcgarea m is te ru lu i
p ro life rd rii speciei um ane... Fac disecfia celor doi gem en i
f i intocm esc u n p roces-verb a l de autopsie, reglem en ta r.
M i se pare cd d o cto ru l M en gele e m u lfu m it de fe lu l in
care lucrez. O bserv c a -m i c ite fte cu greu ta tc scrisul cu
lite rs ca de tipa r. M -a m deprins cu asemenea m od de
scriere de pe v rcm e cind profesam in A m erica...
Im ediat dupa ce dr. M en gele i-a trim is ma§ina d e scris,
alte cadavre de gem en i au fost aduse pentru autopsie.
Patru perechi de gem en i din lagarul tiganilor, toti sub
zece ani, din tr-o data. .Cu inim a unuia dintre ace$ti copii
in mina, sub robinetul care curge, dr. N y is z li spala
singele. Surprins, descopera o pata rotunda, minuscula,
de culoare ro§ietica, palida, pe peretele ex terio r al ven -
triculului sting. P a re provocata de un ac. Autopsieru l

a ofeetuat 51 nenumarate grefe mutilante, alteori provocind chiar


moor tea celor supusi experienfelor sale. De multe ori cobaii umani
ajungeau in camera de gazare §i apoi in cuptorul crematoriului.
Un doctor-cercetator ?tiin(;ific care doreste sa-$i distruga „p ro-
bele“ , pentru ca viitoru l sa nu-i rezerve nici o surpriza din punc-
tul de vedere al raspunderilor ce-i revin pentru genocidul astfel
praei.icat, tot in numele unei xenofobii, insa nu oarbS, biologica,
ci aflatS sub semnul concepfiei naziste despre lume §i via{a. A ici, in
„ universal concentrationar", chipurile identice ale gem enilor nu
stirnesc r is u l: asemanarea provoac& durere, lacrim i si moarte.

69
§tie ca, uneori, in situatii-lim ita, se pol ii>|or(il do-a
dreptul in inim § ; pentru a a fla raspunsul la ihmhinn-i i-
rea lui, sectioneaza ventriculu l sting v-i Ktnjv.'li:
coagulat, despica §i cheagul, un puternio miro.s do eloro-
fo rm il lamure$te pe deplin (copilului i s-a in jt.'dal. in
inim a cloroform care a produs vcoagularea singelui din
ventricu lu l sting, prin depunere pe valvul-ele inim ii, ceea
ce inseamna m oarte pe loc). Fire?te, nici gind sft tivaca
in procesul verbal adevarata cauza a decesului gem eni lor.
In conform itate cu ordinul dat de M engele, dupa autop-
siere, cadavrele copiilor sint predate echipei de incine-
rare ; curind devin cenusa. P iesele m ai interesanle se
conserva §i, dupa ce M en gele la exam ineazS, pleach
spre B erlin-D ahlem , pentru In s titu t f u r Rassenbiologische
und A nth ropologissche Forschun gen : ochi alba^tri (de
gem eni), inim i de gem eni, alte organe sau piese osoase.
A 8450 continua sa consemnez’e intr-ascuns atit d etaliile
exceptionalei sale experience, cit ?i concluziile de ordin
general pe care le trage : S cop u l m a jo r al acestor „ce rc e -
ta ri“ este stim ulurea p rc life rd rii „rasei superioare“ , a
rasei „ m e n ite “ sa d om ine lum ea. M a i precis, fe lu l urm d -
r it este ca in v iito r, pp. cit posibil, fie ca re mama, gsrm ana
sd nasca gem eni. P la n u l este d e m e n fia l! A fost nascocit
de c re ie ru l d ezecliilibra t al te o re ticie n ilo r rasism ului
d in cel de-o.l treilea R eich. D o cto ru l M engele, rnedicul $ef
al la ga ru lu i de la Auschw itz, m arele X rim in aidoctor
cu inalta pregatire, acest rdufacdtor, $i-a asumat sarcina
de a face cercetd rile. El reprezintd tip u l cel m ai p e ricu -
los d in tre crim in a li. $ i cu cit are m ai m u lta putere, cu
a tit devine m ai periculos. El trim ite la m oa rte m ilioane
de oam eni, p en tru cd, in v irtu tc a te o rie i rasiale germ ane,
to ft sint fiin fe de or d in in fe rio r, vatam dtoare p en tru
om en ire. A cest rd ufacd tor std ceasuri in tre g i in p reajm a
mea, p rin tre m icroscoape, alam bicu ri, eprubete sau la
masa de disecfie, im bracat in halatul sau p lin de pete
de singe, studiaza, cerceteazd ca un obsedat, cu m iin ile
insingerate. S copu l este in m u lfire a rasei germ anice. Ia r
scopul m a jo r este sporirea p o p o ru lu i germ an pina in tr-a -
tita , in c it sd poata popula te rito riile socotite „spafiu
v ita l“ al c e lu i d e-al treilea R eich, care v o r f i depopu­
late p rin exterm in a rea ceta fen ilor cehi, u n gu ri, polonezi,
olandezi §{ a?a m ai departe.
§ i totu§i, dr. N y is z li trebu ie sa stea cot la cot cu
dr. M engele, sa-i raporteze, sa-i prezinte procesfilo v<t -
bale si piesele alese pentru conservare §i eventual^ expe-

70
diere la Berlin. Intr-una din dupa-am ieze, „tn g eru l M or-
tii“ ii face o vizita confratelui sau cu numarul de tatuaj
A 8450, care ii relateaza ce lucr&ri a efectuat, ii inm i-
neaza procesele verbale de autopsie pentru zece gem eni :
Se asazd f i le citeste pe toate cu atenfie. E te ro c ro m ia 70
' o ch ilo r il intereseazd fo a rte m u lt, dar f i m ai interesante
i's e par abcesele lu i Dubois. Im i spune sa ambalez tot m a­
te r ia lu l in colet postal, sd anexez f i procesele verbale,
dar sd com pletez $i ru b ric ile rc fe rito a re la cauza decesu-
lui, addugind cd lasa la d iscrefia mea precizarea acestor
cauze ; im i atrage atenpia, insd, cd ele se cu vin e sd fie
d ife rite . A proape scuzindu-se, im i spune cd, dupd cum
am vdzut f i cu, a c e fli cop ii crau e re a o s ifilitici f i sufereau
de tuberculozd evolutivd, deci nu erau via bili... A tita m i-a
spus, dar m i-a spus t o t a l ; astfel a m o tiv a t m oartea v io -
lenta a c c lo r zece c o p ii71. Eu nu fa c n ic i o rem arca. la u
n ota insd cd, in aceasta organizafie m edicaid, tu b e rc u -
loza nu se iraleazd cu p n eu m otora x f i sifilis u l nu se tra -
teazd cu neosalvaxan, c i cu in je c fii de c lo ro fo rm in
inim d.
Elihcrat com plet de „a$a-zisa constiinta $i m orali-
ta te “ , de „lcg a tu ri!e ridicole ale unei pretinse um anitati
inventato de in d ivid ", dr. M en gele da curs liber „in stin c-
tului natural care porunceste tuturor fiin te lo r v ii nu nu-
rnai sa-si in vin ga dusmanii, dar sa-i ?i ex term in e". G e-
m onii-copii, pitieii, coco?atii, ?chiopii, batrinii $i fem eile,
oam enii pa?nici — inam ici ai celui de-al treilea Reich ?
F ortat de im preju rari sa-i ajute „In g eru lu i M o r tii“ in
cercetarile intreprinse de el, dr. N v is zli recunoa?te ca
§eful sau nu-i un impostor, avind o inalta p regatire m e-
dicala, insa ins gata oricind sa faca un gest — stinga-
dreapta — ega l m oarte-viatS. $ i o intepaturS in inim §, un
glon t in ceafa, o „d ep a ra zita re“ la du?uri — egal m oarte :
Fieca re ins care pune p ic io ru l in K Z este un v iit o r ca-
davru. C ei pe care oarba soartd ii trece in coloana din
stinga d evin cadavre in tcrm e n de o ora, in cam era de
gazare. C ei pe care soarta v itre g d ii duce in partea

70 Ochi de culori diferite la acelasi individ.


71 Ii vo r f i spus si ei doctorului M engele, ca to£i copii selec-
tionati pentru ex p e rim e n te : „Unchiule P e p i“ ? A §a-i spuneau
Hiijtlingii de-o 5chioap 5 , increzatori, pac&Iiti de in 'a ^ a r e a $i pur-
tarea blajina a „Ingerului M o rtii". Cindva, peste ani, propriul sSu
fiu , R o lf M engele. nestiind cu cine, are de-a face, il va numi tot
u n c lm il: ..Uncmu! Franz",

71
dreapta sint m u lt m ai nenoroci$i. P o t f i considerafi de pe
acum v iito a re cadavre, in tru c it via\a lo r se sfir$e$te dupa
tre i-p a tru luni. D a r pina atunci ei trebuie sa treaea p rin
toate o ro rile K Z -u lu i. M u ncesc ca ni?te sclavi pina se pra-
bu$esc de oboseala, singercazd din m il de rani, racnesc de
foam e, i?i pierd m in file $i zbiara, cu o ch ii ie$ifi d in o r-
bite, zv irco lin d u -s e pe cim p u l asternut cu zapada, pina
cin d degera aproape com plet. C iin ii anume dresafi le
sfi$ie carnea ramasa pe oase, ia r cind pe tru p u l lo r v la -
g u it de su ferin fa n ic i pdduchii nu-$i m ai gdscsc hrana,
sose?te, in sfir$it, salvatoarea m oarte. Stau ?i md in tre b :
cin e a avut m ai m u lt n o ro c d in tre taldl, mama, fra tii,
c o p iii no$tri ? C ei pe care soarta i-a aruncat in dreapta
sau cei pe care i-a aruncat in stinga ?
M oartea prin asfixia provocata de ap5 nu-i deloc
m ai u$or decit cea provocata de asfixia cu gaz (doar ca
M en gele pare sa fi sc&pat ?i de asta. data m ai comod,
atacul de cord salvindu-1 de la chinuri). Dr. M en gele s-a
bucurat, macar, de o groapa, la Embu, pe cind cei ex ter-
mina^i cu G iftga z Z ik lo n B, dupa incinerare, ajungeau in
apele Vistulei. D e la sosirea trenului la rampa, itinerarul
mor{.ii arata astfel : u?ile vagoanelor se deschid, depor-
tatii coboara de-a valm a, doar cu bagaju l de m ina ; m ai
intii, despar^irea pe sexe, apoi selectionarea (nu dureaza
nici o jum State de ora selectionarea unei in tregi garni-
tu ri de tren ticsite de oam eni) — stinga, dreapta... Co-
loana din partea stingS porne?te spre co^urile de fum,
enorme, de form a patrata ?i ingustindu-se spre v irf, lipite
de ni§te cladiri uria?e, cu doua etaje, din caram ida ror.ie,
fum ul §i fla ca rile se vad de departe, caci urea pina la
8 — 10 m e t r i; in cinci, ?ase m inute (300 m etri de la ram pa
la orem atofiu ) coloana, in rinduri de cite cinci, patrunde
in curtea crem atoriului, inca o suta de m etri de parcurs
pe o alee de zgura m arginita de iarba, pina la un gard de
fie r vopsit in cenu^iu, zece-cincisprezece trepte de coborit
pina se ajunge in imensa incapere de la subsol, nu inainte
de a f i citit (in germ ana, franceza, greaca ?i maghiar<1 )
cu vin tele scrise cu lite re de-o ?chioapa „ B A IE $1 D E Z IN -
F E C T IE “ ; incaperea e prelunga, spoita in alb, puternic
luminata, cu banci in?irate la perete, cuiere num erolnlo
§i afi?e in aceleasi patru lim bi, cerindu-le nou-venittlor
sa tina m inte numSrul cuierului §i sa-?i leg e un panto f
de celalalt, cu §iretul, ca sa nu se produca incurrRturl la
plecare (de fapt, incaltam intea, ca §i irnbnidim lnteft dr-
portatilor, erau destinate populatiei germ ana ■iniltt’ftte

72
do pe urma bom bardam entelor aliate). in acest vestiar
incap 3 000 de oam eni. DupS ce au inregistrat, cum se
cuvine, cele doua anunturi lini?titoare (ca m erg la baie
§i dezinfec^ie ?i sint pofti.£i sa nu uite numSrul de la
vestiar ?i sa-?i lege pantofii unui de altul), nici o clipa
de ragaz : apar solda^i S.S. care poruncesc :
—• Toata lum ea se dezbracS !
R e la tiva lini?te anterioara se destramS instantaneu :
sint laolalta barbat,i, fem ei, copii, tineri, batrini... In zece
m inute trebuie sa fie cu to'yii com plet dezbracati. Im bu l-
zeala. pudoare infrintS, uim ire, umilinta, scene penibile,
in sfir^it... O usa m asiva de steja r se deschide, ca o gura
nesatioasa, in fundul vestiarului. Oam enii intra, inghe-
suindu-se, in cealalta incapere, l a f e l de intens ilu m i-
nata, dar goala, cu podea de cim ent ?i patru „s tilp i de
sustinere“ sim etric plasa^i la 30 de m etri unui de altul
(pe dinauntru, ,,sti1p ii“ ascund tuburi de tabla patrate,
perfora te ca o sita de ju r-im p reju r). Rasuna ordinul :
— S.S-ii;.tii ?i Sonderlcoinandoul parasesc incaperea !
A c c ftia se aduna in vestifcul, se numara §i, cind con-
stata ca efec tiv u l lor e com plet, inch id u§ile. Brusc, lu-
m ina se stinge (din exterioi’). Ce se m ai intim pla dincolo de
usa m asiva do stejar, in bezna totala, se poate deduce...
D ar la suprafata, sus, cu o p recizie de ceasornic, a ?i
f>paiut un autoturism avind scris pe portiere „D eutsche
Kotos K reu z“ si dcr.enat insemnul ,,Crucea R osie". O pre?te
in curtea ercm atoriului. U n o fitc r S.S. si un Sanitdtsdi-
e n s tg e fre ile r coboara. caporalul sanitar cara patru cutii
de tabla, vcrzi, cu etichete „G iftg a s ! Z iklon B “ — b re­
ve t 575 293 72, am indoi strabat cu pas intins spatiul aco-
p erit de iarba, pentru a ajung'e la una din „g u rile de aeri-
71 Dunfi dcclaratiile pe care fostul S.S .-O bsrsturm bannfiihrer
Rudolf Franz Ferdinad Hoss, comandant al K Z -u lu i Auschwitz
pina spre sfinjilul cnului 1943, avea sa le faca, definut fiind, in
1947, idcea folosirii Z ik lo n B-ului (pina atunci intrebuint-at la dis-
trugerea inscctelor parazite, ca pvtrici, pacluchi etc.) i-a aparfinut
adjunctului sau, S .S.-I-lauptsturm fiihrerului K arl Fritzsch, care 1-a
experim entat — initial — pe prizonieri de razboi sovietici, in
toamna lui 1941. Hoss relateaza negru pc alb : „In tim pul ab-
sentci mele, pe citid ma aflam intr-o doplasare de sevviciu,
adjunctul meu Fritzsch, L a gerfiih rer, intrebuintS pentru a
ucide Z ik lo n B, utilizat in lagar pentru stirpirea verm inei.
La intoarcerea mea, Fritzsch ma anun{& acest lucru §i, cind veni
convoiul urmator, gazul fu din nou folosit. Gazarea avea loc in
celulele blocului 11. Eu insumi, cu o masca pe fa^S, priveam cum
sire“ de beton, identica altora trei plasate la distant.e
eg a le (30 de m etri, ca §i in subteran, caci nu sint decit
terminat-iile a§a-zi$ilor „stilp i de sustinere” ). Ofi^erul ?i
caporalul i§i pun masca de gaze, dupa care inlatura placa
de beton care acopera orificiu l, deschid capacul etan? al
unei cutii v e rzi ?i rastoarna continutul acesteia (granule
liliach ii de m arim ea bobului de fasole) in gura co$ului
(in contact cu aerul, granu lele degajS acid cianhidric).
Aceea^i operatie §i la celelalte tre i „co?uri de a erisire“ .
Dedesubtul peluzei, in doar citeva m inute, dram a in-
cepe si se term ina. Cu toate acestea, sint lasate sa treaca
douazeei de m inute pentru a f i puse in functiune ven ti-
latoarele electrice. U §ile la rg deschise $i echipa S on d er-
k ovim a n d ou lu i (sus a ?i tras la scara un autocamion care
trebu ie sa preia veijm intele §i incaltSm intea din vestiar)
intra in actiune : poartS ?i ei mS?ti de gaze, au fu rtu -
nuri de apa, lumina s-a reaprins, scSldind piram ida de
trupuri straniu inaltata pin& la plafon (granulele de
Z ik lo n B incep sS d egaje acidul cianhidric dinspre podea
spre tavan, pina cind intreaga incapere — erm etic in -
chisa — este saturata ; pe intuneric, biciuiti de instinctul
de conservare, oam enii nu m ai tin seama de nimic,
pentru un m inut sau dou3 de supravietuire se catSra
unui peste altul, cei v ii peste cei gata m orti, sus m ai
existind, inca, aer de respirat, de aceea, la baza piram i-
dei, intotdeauna se afla cei batrini, oei plapinzi, copiii

decurge omorirea. in celulele pline, moartea survenea numaidectt


dupa ce ciclonul fusese a zvirlit inauntru. Un strigat scurt, aproape
sugrumat — §i gata. Prim ul caz de ucidere nu mi s-a im prim at in
memorie, poate fiindcfi eram foarte impresionat de toata proce-
dura. Im i amintesc mai bine de executarea cu gaz a 900 de ru$i ;
ea avu loc putin dupa aceea in cladirea vechiului crematoriu, caci
a gaza in incinta blocului era foarte incurcat. Cita vrem e convoiul
era descSrcat, se facura citeva gauri in plafonul m orgii. Ru?ii tre-
buiau sS se dezbrace in anticamera, apoi intrau absolut linijjtiti in
morga, deoarece li se spusese ca vor f i deparazitafi. Convoiul um-
pluse intreaga morgS. U?a fu inchisa ?i gazul aruncat prin orificii.
Nu ?tiu cit tim p a durat asta, dar se auzi dupa destul de putin§
vrem e un murmur. In momentul lansarii gazului, ci^iva prizonieri
tipara : gaz ! — apoi se auzi un racnet terib il ?i incepurS sa im -
pinga u$a pe dinauntru. U?a nu ceda deloc. A b ia dupa citeva ore
u?a fu descMsa ?i incaperea aerisita. Atunci am vazut. pentru in-
tiia oarS o asemenea canfi.late de oameni gazati" $i tot el : ...Voi
spune deschis... ca uciderca cu gaz a acestui convoi ni- a lini.stit:

74
m id , fem eile, iar spre v ir f barbatii cei m ai voinici).
Acum, jetu ri de apa spala gram ada de cadavre (feca lele
<-vacuate din pricina mor^ii prin sufocare cu gaz as-
l ixiant), apoi dem olarea piram idei §i transportarea ca-
da vrelor cu cele patru elevatoare m ari (capacitate : 2 0 —
25 le?uri), p latform ele ajung direct sus, in sala de in-
oinerare, unde, bine incinse, 15 cuptoare sint gata sa
preia transportul.
D ar m ai sint §i minuni : In sala de gazare a crem a -
tn riu lu i I zace un m orm a n de tre i m ii de m o rfi. S o n d e -
r i ? t i i au in cepu t dem olarea p ira m id ei de cadavre incold -
cite in tre ele. D u ru itu l elevatoarelor, u$ile trin tite se aud
pina in cam era mea. A ctiv ita te a se desfaboard, in r itm ra ­
pid. Sala de gazare tre b u ie ,g o lita . Se anunfa sosirea u n u i
nou transport. $ e fu l ech ipei se repede in camera mea cu
atita v iolen fa , in cit credeam c a -m i scoate u$a d in fifin i. Im i
com unica, em ofion at, cd la baza m orm a n u lu i au gasit
o fe m e ie care m ai este in via ja . P u n m in a pe trusa in to t-
deauna pregatita cobor in ju g a m are in sala de gazare.
A proape de in tra rea im ensei sali, linga perete, se. z v irc o -
le$te tru p u l u n ei fe m e i tinere, pe jum atate ingropata
sub cadavre. A u d h o rca ieli convulsive. S o n d e r i § t i i
ma in con ju ra agitafi. M u lte am vazut de cind sint a id , dar
•u n asemenea caz n -a m m ai in tiln it ! S coatem corp u l insu-
f le f it de sub .cadavrele care zac peste el. Iau in brape
tru p u l u?or al co p ile i § i-l due in incaperea de linga sala
trebuia sS inceapa curind m asiva exterm inare a evreilor. Trebuia
folosit un gaz, insS nu se ?tia care §1 nici cum sa te sluje?ti de el.
Acum gasisem gazul §i modul lui de intrebuintare... Acum eram
lini?tit, deoarece vom fi cu tofii scutifi de masacre §i puteam evita
suferintele victim elor pinS in ultim a clipa. Aceasta era cea mai
m are grijS a mea— In tim pul vizitei lui Eichmann i-am vorbit
despre intrebuinfarea Z ik lo n B-ului. A m hot&rit sS intrebuin|am
acest gaz pentru acfiunea exterm inSrii m asive “ . Z ik lo n B-ul era
fabricat de „D egesch“ — abrevierea de la Deutsche Gesellschaft
f iir Schadlingsbekampfung — Asocia^ia germanS de lupta im potriva
vietStilor vStamStoare — , aparfinind consorfiului 1. G . Farbenin-
dustrie, iar drept interm ediar pentru furnizarea acestuia KZ-ului
Auschw itz slujea firm a „T esta “ . Dealtm interi, alegerea Z ik lo n -
B-ului fusese determ inate §i de criterii „econom ice“ , ca $i de
„securitatea“ operafiunilor de exterm inare : „calcul!nd“ pe hirHe,
un glonte costs mai mult decit revine costul gazului pe cap da
om a s fix ia t ! Totodata, se „economise?te“ timp §i se inlSturS rises: 1
revoltelor, caci lichidarea se produce simultan, in masS. Optica na-
zista 1

75
de gazare. A i d i$i schim ba im brdcdm intea S o n d e r i s t i i
inainte de inceperea lu cn d u i. C ule copila, cazutd in n e-
sim ftre, pe o bancd. Respird gre u . P are de v re o cin cisp re-
zece ani (exact virsta fiic e i dr. N y iszli, de asemenea
aflata in lagar, la Auschw itz, im preuna cu m am a ei)...
A p o i scot d in trusd d te v a fio le $i ii fac in brat tre i
in je c fii, una dupa alta. S o n d e r i s t i i astern un palton
gros peste tru p u l rece ca gheafa. U n u i d in tre ei alearga la
bucatarie sa aduca un ceai sau o supa fie rb in te . To\i v o r
sa dec o m ind de a ju io r, de pared s-ar lupta p en tru via{a
p ro p riu lu i lo r copil. Stradania noastra n -a ramas fard
re z u lta t, F e tita este cuprinsa de u n acces de tuse $i e li-
m ind din p la m in i va lu ri, v a lu ri de sputa densa. Deschide
o ch ii §i prive$te, crispaia, in tavan. Eu urm aresc in c o r-
dat fieca re sem n de viafd. Respird d in ce in ce m ai adinc,
p la m in ii ei c.hinuifi de gaze in g h it cu nesaf aerul. Dupa
in je c fiile adm inistrate, pulsul incepe sa batd binisor.
A s tep t cu rabdare. In je c liile n u s-au re sorb it com p let.
Totu§i im i dau seama cd 'peste d te v a m in u te ir?i va re -
veni. A$a s-a $i inth n pla t. P e mdsurd ce drculapia sangu-
ina se intensified, c h ip u l ei cu trdsaturi delicate prinde
culoare. P riv ire a d evine con§tienta. Se uitd m ira td in
ju r u l ei, ne mdsoara d in ochi, apoi i i inchide d in nou.
In ca n u -f i da seama ce se petrece cu ea. N u poate concepe
realttatea. N u $tie daca ceea ce vede in ju r u l ei este ade-
vdrat sau este nu m a i vis... M i§cdrile ii d evin din ce in ce
m ai vioa ie. R id ica brafele, apoi capul, prive$te in ju r u l
ei, fafa i se con tractu in tic u ri nervoase. In tin d e repede
m iin ile spre m in e $i, agatfndu-se v io le n t de g u le ru l hai-
n ei m ele, se straduie§te d in raspu teri sd se rid ice in
capul oaselor. D e m ai m u lte o ri o in tin d la loc pe bancd,
dar ea repeta incercarea. A in tra t in tr -o criza gravd de
n e rv i. In c e tu l cu in ce tu l se lini§te§te $i zace com p let
epuizata. In c o lfu l o ch ilo r ii stralucesc p ica tu ri m a ri de
la crim i, insa nu plin ge. P rim e s c p rim u l rdspuns la o
intrebare. N u vreau s-o obosesc, n -o in treb prea m ulte.
A flu doar cd are faisprezece ani .si c -a v c n it cu p d rin fii
ei in tr-u n tran sport din Ungaria. l i dam o cea?ca de supa
fie rb in te de ca m e. 0 bea pe toatd... O acopdr pina la g it
?i ii spun pe un to n en ergic sd doarm d p ufin. S in t am,e tit
de g in d u rile care im i fra m in td creie ru l. M d in to rc spre
cam arazii m ei. T o ft sint in gin d u ra ti, am arifi. A c u m u r -
meaza cea m ai d ificild fazd a acestei in tim p la ri. Ce facem
cu fata ? $ tim cu to fii cd a id nu poate ram ine m u lta v re m e
C re m a to riu / S o n d e r k o m m a n d o ! Ce p u tem face cu

7fi
(i (ii(a ? Cunosc istoria c re m a to riilo r f i ft iu cd de a id n -a
i f f It n im en i v iu , n ic i d in tra n sp o rtu ri f i n ic i d in S o n -
(I <* r k o m iii a n d o ! N u ne-a ramdg & tga m u lt tim p de
shneium . Sosefte O b e r s c h a r f i i h r e r u l M ussfeld,
p en tru ca — dupd ob icsi — Sa v e r ijic e cu m m erge treaba.
T ie e in d p rin fata usii deschise, observd g ru p u l nostru si
Ultra ; ne intreabd ce se petrece a id . Im ed ia t da cu o ch ii de
fi'ti(a iniinsd pe bancd. Le fa c sem n cam arazilor m,ei-sa
ne hn<e singuri. V o i incerca im p o s ib ilu l ! T r e i lu n i pelr%-
ente. sub acelaifi a co p e rif au creat in tre n o i o anum ita
liy o lu rd . D e a ilfe l, una d in trasd turile caracteristice n e m -
(ilo r este cd respectd — chiar si in in cin ta K Z -u lu i — pe
nam enii p rice p u ti in tr -o in d e le tn icire oarecare, atita
rre m e c it ei le pot f i de folos. A cest adevur este v e r if i-
ettl si la cizm a ri, c ro ito ri, tim p la ri, lacdtu fi. A d eseori am
i>l>:;ervat, in re la fiile noastre de serviciu , cd M ussfeld md
p rc lu ie fte , p e n iru pregd tirea m ea profesionald f i p en tru
ad-ivitatea m ea ca specialist in aulopsit. $ tie , de aseme­
nea, cd m ed icu l f e f al K Z -u lu i — fiin fa cea m a i tem utd
din lagar — , d o cto ru l M engele, im i este fe f d irect, iar
Mussfeld, in o rg o liu l rasei sale, crede cd acesta este
li-nul d in tre rep rezen ta n fii de seamd ai ftiin fe lo r m ed i-
e.ale d in G erm ania. D upd pdrerea lu i M ussfeld, fa p tu l cd
d o ctoru l M en gele trim ite la m o a rle p rin gazare sute de
m ii de oam eni este un act de p a t r io t is m I a r m unca des-
fd furatd in sala de autopsie este pusa, dupd opinia lui, in
slujba p ro g re s u lu i m e d icin ii germ ane ! A fad ar, p ro fit
fji eu de pe u rm a m u n cii pe care o prestez... M ussfeld este
c.omandantul f i trd g d to ru l-p rim al cre m a to riu lu i I ; lu -
creaza im preuna cu a lti tre i S S -isti. A cestia lichideazd
p rin im p iifc a tu ri in ceafd... M etoda g lo n fu lu i tras in
ceafd se aplica a tu nci cind nu m a ru l v id im e lo r nu depd-
fe fle c’efra de c in ci sute. U zina sdlii de gazare nu se pune
in funcpiune d ecit p e n tru exterm inarea. un ei mase m ai
m ari, caci p e n iru saturarea atm osferei din cam era de
gazare este necesard aceeafi can tit ate de gaz, in d ife re n t
dacu-i vorba de c in ci sute sau tre i m ii de persoane... Cu
vo rb e bine chibzuite, ii povestesc cazul acestei fe tife.
I i e x p lic cd acest cop ii a tra it m om en tele in grozitoa re
prem ergaioo,re m o rtii, in v estia r f i in sala de gazare.
Cind in tu n e ric u l a cuprins sala, a inspirat f i ea aer cu
ciclon , dar nu m a i o cantitate m ica, deoarece tru p u l ei
fira v a fost d ob orit de v a lu l m u ltim ii care se lupta cu
moartea f i a cdzut cu. fa (a in jos pe u n p e lic de pardo-
seala umed. Aceasta um ezeald n -a inga du it patrunderea

77
gazului in p la m in i f i ea nu s-a sufocat. Se f t ic c& c ic lo -
n u l gazos n u -i e fic ie n t in m ed iu umed. A s tfe l pledcz f i - l
ro g sd gasim o splufie p en tru acest copil. Dupd ce m -a
ascultat cu serioziiu te, m a intreaba cum vreau sd r c -
zo lv aceasta problem a. § tiu f i vad pe ch ip u l lu i cd l-a v i
pus in tr-o situafie d ificila . A ic i, in crem a toriu , fata nu
poate ram ine. Exista o solu fie : s-o ducem la poartd.
A c o lo lucreaza intotdeauna un m are d etafam ent de fem ei.
Fata ar in tra p rin tre ele, iar seara, cind se in to rc in lagar,
s-ar adaposti f i ea in vreu n a d in tre baracile fe m e ilo r,
fara sd sufle o vorba despre cele petrecute. In tre atitc.a
m ii de fe m e i ar putea trece neobservata. In general, ele
nu se prea cunosc in tre ele.
— Daca fata ar avea cu tre i-p a tru ani m ai m u lt, n -a r
f i cjreu sd procedam astfel. O fata de doudzeci de ani e
dcstul de serioasa f i prudenta p en tru ca, d in d u -fi seama
de im p re ju ra rile norocoase care i-a u daruit viata, sd nu
vorbeasca n im anu i despre cele in tim p la te. D ar un cop il
de faisprezece ani, in naivitatea lui, o sa-i povesteasca
p rim u lu i v e n it to t ce a vazut f i p rin cite a trecu t. Ia r
asemenea f t i r i se rdspindesc f i se afla. A ic i nu exista
scdpare. C opila nu poate ram ine in viata.
Peste un s fert de ora a fost condusa, m a i bine zis
dusa in braf.e, in sala vecina cam erei de gazare f i im pu s-
cata in ceafa. Glonpul n -a fost tras de M ussfeld. A trim is
un in lo c u ito r 73.

n In mSrturia depusS la Nurnberg, In toamna lui 1947, docto­


rul N yiszli adauga : „In depozi^ia mea trebuie s& vorbesc $i des­
pre atitudinea morala a crim inalilor nazisti. Unii dintre S.S.-i.?tii
repartizati la crematoriu veneau adeseori la cabinetul medical. O
data am avut o lunga convorbire cu O berscharfiihrerul Mussfeid
[M uhsfeldt], comandantul S.S. al crematociului, care inainte de
mi?carea nazista fusese maistru cofetar intr-un ora? mai mare din
Renan ia. Intruclt momentul m i se parea potrivit, 1-am intrebat ce
p&rere are despre aceste exterm i nan in masa ?i cum p riv e jte p a i-
ticiparea lui activa la aceasta aepune. Voiam sa §tiu cu ce drept
lacs ceea ce face. Mussfeld m i-a dat urmatorul raspuns :
— Na, ja, ich antworte Ihnen. Das Reich dazu gibt uns der
I'iihrer. Und das Toten von Polen und Juden ist ja kein Mord,
im nazionalsozialistischen Sinne. Es ist die heilige Fem e ! (Bine,
ifi raspund. Dreptul ni 1-a dat Fiihrer-ul nostru. Iar om oriiva po-
lonezilor si evreilor nu-i nici o crim e in conceptia national-socia-
llsmului. Este sfint.a Feme)
Feme reprezinta o instanfa penal3 a Evului Mediu,

78
„In gad u in {a este totuna cu slabiciuneau — se preciza in
regulam entul intocm it la 1 octom b rie 1933, de catre cel
a in tii comandant al unui lagar de concentrare nazist, T h eo ­
dore Eicke, corespunzind d irectivei lui H itler de a nu
„tran sform a lagarele in pensiuni de fa m ilie“ 74 ?i d evizei
S.S.-ului : „O noarea noastra se nume?te fid e lita te “ . A s e ­
m enea devize, sloganuri, jur&minte solemne, alcatuiau o
.veritabila pinza de cam uflaj pentru tot ceea ce se intim pla
„dedesu btul“ cu vin telor scrise sau r o s t it e ; caci, peste
poarta principals a K on zen tra tion sla geru lu i A u sch w itz tro-
nau cincisprezece litere turnate in metal, anun^indu-i pe
nou -veniti : A R B E IT M A C H T F R A I (Munca te elibereaza).
T ertip u l acesta pacalea m ajoritatea deportatilor, ca ?i
anun^urile cu baia §i dezinfec^ia, sau cele de la vestiar,
cerindu -le sa nu uite cum va num arul „g a rd erob ei“ ?i nici
sa nu-?i desperecheze incaltam intea... Totu§i, existau ?i
fo a rte rare excep^ii, oam eni care nu dadeau curs asigurari-
lor im plicit confinute de anun^uri $i firm e, capabili sa pe-

nind atunci in Germania, cu deosebire in Renania-W estfalia. In i­


tial tribunale politice, apoi organizatii secrete, im puternicite do
rege sau im parat sa judece oam enii liberi. Acuzatul nu era pro-
zent la pronuntarea sentin{ei capitale, pe care unui din m em brii
tribunalului trebuia s-o aduca la indeplinire. M ai tirziu, dupa iti-
staurarea regim ului republican in Germania, prin adoptarea Con-
stitutiei de la W eim ar (31 iulie 1919), asasinatele comise pe as-
cuns de catre extrem i§tii de dreapta purtau numele de Fem em ord
(crim e fem e).
Dar dr. N yiszli n-a mai apucat sa-1 revadS pe Erich Muhsfeldt,
deoarece procesirl lui s-a judecat la Var§ovia, unde a fost con-
damnat la moarte prin spinzuratoare (22 decembrie 1947). De po-
mana $i-a lucrat S.S.-OberscharfiihreTul, in K Z Auschvvitz-Bir-
kenau, pe gratis, un pat-studio de doua persoane, im bracat cu o
husS croita din covoare persane ramase de la victim e, expediat
acasa, la Mannheim, in speranta ca, dupa intoarcerea biruitoari*
din rSzboi, se va lafai intr-insul, impreunS cu consoarta, rSsplatit
de soarta pentru cite fSptuise...
74 „M iercu ri 22 m artie [1933] se va inaugura in im prejurim ilc
localitatii Dachau prim ul lagar de concentrare, in care vor putea
f i adapostite 5 000 de persoane. Aceasta hotarire a fost luata fara
nici un considerent meschin, cu intentia de a acfiona in vederea
pacificarii nationale §1 in conform itate cu dorinta popu latiei1-
(circulara a $efului P o lifiei ora?ului Munchen, H einrich Him m ler).
A poi, refeaua lagSrelor de concentrare naziste a cuprins : Sach-
senhausen (1933), Buchenwald (1937), Mauthausen (1938), Flossen-

79
netreze adevarul crud : m iroase a acroleinS, stilpi do foe ;,;i
fu m se inalta din cosurile crem atoriiior, selectia pare cu
gru p eze de$inu(;ii dupa starea lor fizica ?i virsta, nu mimui
dupa sex... A stfel, in tr-o noapte cind se proceda In lichiclu-
rea unuia din num eroasele transporturi abia sosite, gala
selectionat, a fost impujjcat „u nul d in tre cei m ai urtyi si
cruzi S S -i?ti“ : Vesteci s-a raspindit cu iufaala ju lg e ru lu i in
in tre g u l lagar, s tirn in d bucuria tu tu ro r.., D upa citeva ore
au d even it cunoscute si am dnuntele h n p re ju ra rii, m ai m u lt
sau m ai puf.in cred ibile. Era cert ca pierise de m ina unei
fe m e i, Intotdeauna avusese el o m a r a slabiciune fafd de
fe m e i §i asta l-a pierd u t (W i e s l a w K i e l a r — A 2 9 0).
O berscharfuhrerul S chillingcr r.i camaradul sau Haupt-
fiih reru l Em m erich, am indoi cherchelit-i, au supravegheat
la rampa recep^ionarea convoiului, inso|indu-l apoi la ere-
matoriu, unde, im preuna, au coborit in vestiar, probabil
dorind sa recolteze inaintea S o n d e rlco m m a n d o -u lu i 75 ceva
b iju terii sau m acar sS se plim be, fuduli, p rin tre fem eile

burg ?i Bavensbriick (1939) — pentru fem ei, Auschwitz, Bergen-


Bel.sem, Gro.ss-Rosen, ICaiserwald (R iga), Maidanek (Lublin), Natz-
w eiler-Struthof, Neuengamme, Stutthof (intre 1940— 1913) etc,
Dupii razboi, unui din fo§tii com andan{i ai K Z -u lu i Auschw itz f i
apoi §eful O ficiului DX al Inspectoratului lagarelor de cpncentrare
W V H A , Hoss, in perior.da instrucfiei procesului sau desfa,?urat in
Polonia, a desenat din mamorie — pentru anchetatori — o harta
a lagarelor existente, la inceputul anului 1945, pe teritoriul Reichu-
lui $i in farile ocupate : 900 ! (de§i n-a putut sa le insemne decit
pe cele situate in oiancle m ari ?i in localUiltile care aveau acces
la calea ferala).
15 Cei din Sonderkom m ondo patrund in sala de gazare, cu
mu$file pe fata (dupa efectuarpa „op cratiu n ii“) §j aduna obiectele
da valoare pina atunci ascunse cine jtie pe unde, date la 'ivea la in
spasmele m ortii ; tot S o n d c riflii carii la suprafai.a incaHamintea
Si im bracamintea ramase in vestiar, insa nu inainie de a f i cautat
Si aici, descoperind cu dexteritalea unor exper|i b iju teriile ?i pie-
trele prejioase din captu?eli, din cusaturi, din buzunare, toate ha-
razite visteriei marelui Reich {minus... exceptiile de rigoare, amin-
tite si de dr. N yiszli) : „M ed icii dentisti care extrag d in fii cada-
vrelor insirate in fata cuptoarelor, nu arunca — in caldarea cu so­
lu t e de acid clorhidric — to^i d in {ii sau lucrarile dentrare din
aur ; o parte — uneori mai mare, alteori mai m ica — inlra in
buzunarele denti$tilor. Car.titatea sustrasa variaza dupii cum paz-
nicii S.S. se apropie sau se indeparteaza de locul lor de munca.
L a fe l procedeaza si echipa insarcinata cu colectarea bijuteriilor,

80
a pietrelor pre^ioase cusute in haine, a m cnedelor de aur $1 a nlt^r
obiecte de valoare, ramass in bagajele de mina ?i in imbracdmln •
tea transpdrturilor gazate... L a inceput n-am apreciat just aspectul
mural al sustragcrii aurului de catre Sonderifti. Peste citeva zile,
insa, dupS ce am cunoscut mai bine situa{ia, le-am dat dreptate.
Aurul astfel adunat era dus, de asemenea, la topitorie. In ciuda
cclor mai riguroase controale, oam enii izbuteau sa -1 predea, pen-
tru a-1 reprim i sub form a de discuri de 140 de grame. Operafia
mai grea era aceea a valorific&rii aurului, adica obfinerea unor
lucruri utile in schimbul metalului prefios. Nim eni din Sonder-
komando nu se gindea sa stringa aur, tofi ?tiau ca nu sint decit
ni?te in orti-vii, al caror ceas din urma va suna peste patru luni.
Dar, in asemenea im prejurari, patru luni era un termen inspai-
m intator de indepartat. A f i condamnat la moarte §i a presta o
-astfel de munca, macinind trupul §i sufletul, te poate duce in
pragul nebuniei. De aceea to^i cauta sa -51 u$ureze existen|a, s-o
faca suportabiia in aceasta seurta perioada... Iar cu ajutorul au­
rului, pina ?i aici, acest deziderat poate fi infaptuit. A?a s-a
nascut, chiar de pe vrem ea prim ului Sonderkommando, o noua
moneda de schimb : discul de aur in greutate de 140 de gram e“
( N y i s z l i M i k l t i s ) . § i Rudolf Franz Ferdinand Hoss, pe care
A 3 450 nu 1-a mai apucat — la Auschwitz — in functia de coman-
dant al K Z-ulul, povcste.ste : ,,0 ’o iectele de valoare erau strinse
do o sectiune speeiala a comandamentulul lagarului $i triate de
spcciallsti. La l’el §i cu urgtntul gasit. In ceea ce prive?te obieclele
de valoare, erau, In general, lucruri de mare pret, m ai ales cind
convoaiele de evrei vtneau din O c c id e n t: p ietie prelioase evaluate
la m ilioane de marci, ccasuri de aur $i de platina montate cu d ia­
mante, inele, cercei, coliere scumpe. Banii proveneau din toate
tarile jji insemnau milioane. Asupra unei singure persoane gaseai,
adeseori, echivalentul a sute de m ii de marci, in general in bilete
de banca de o m ie de dolari... Atunci cind trierea era terminate,
dupa fiecare ac(,iune mai importanta, obiectele de valoare §i ar-
gintul erau ambalate in l&zi §i transportate cu autocamioanele la
Serviciul economic $i adm inistrativ central al S.S.-ului, la Berlin,
$i de acolo la Banca Reichului". Intreaga actiune a adus Reichului
un beneficiu total de peste 180 de m ilioane de marci, precizindu-se
cn e vain area s-a facut, intotdeauna, la lim ita m inim a a valorilor
(vezi fji pag. 429— 430). W. K ie la r se refera la acelaji aspect, recol-
tarea aurului dcntar „C adavrele tirite pe scari in curte erau supuse
unei operatii speciale. Dcnti§tii, sub supravegherea S.S.-i$tilor, se
uitau in gura fiecSrui defunct §i daca gaseau acoio coroane ?i din(i
de aur le scoltau cu cle?tele. Cutia de lem n s-a umplut repede
spre muHumirea nedisimulata a S.S.-i§tilor. $i-o treceau cu m in-

81
ingrozite, ruminate de nuditatea lor injositoare. SlR.~C)h«r~
s c h a rjiih re r-u l S c h illin g e r76, vigilon t, observa ca o linara
extrem de frum oasa refuza sa se dezbrace com plet in pre-
zenta lor ; cuprins de fu rie se repede la ea si incearca s5-i
smulga sutienul, fata se aparS cum poate ?i, in im bulzeala
creatS, ii sm ulge pistolul ?i trage, om orindu -1 pe loc, dupa
care il vizeaza ?i pe Em m erich, sarit in ajutorul cam ara-
dului... R eactia tin erei le-a dat curaj celorlalfi : incearca
sa blocheze u?a vestiaru lui pe dinauntru, insS impu$catu-
rile i-au alarm at pe S.S.-i?tii de afara. Iata-i. In teleg ce s-a
intim plat. Deschid focul asupra m ulfim ii, doborindu-i
pe to|i. Itin eraru l acestora n-a m ai trecut prin sala de
gazare : sint exped iati de-a dreptul la crematoriu, fire §te
§i tinara cu sutienul nescos.
Oberscharfuhrerul Schillinger va f i incinerat, la fe l ca
vic tim e le sale. Trcinsmisa d in cjura in gura §i com entata in

drie din mina in mtna, incercindu-i greutatea $i m irlndu-se in-


truna ca ace?ti «asiatici s51batici», cum ii numeau pe prizonierii
uci?i, purtaserS atit aur in gur& [...]. Unui din Blockfuhreri se
lupla cu mina unui prizonier uria?, incercind s5-i smulga din de-
get verigheta groasa. Neamtul era beat ?i nu prea putea sS se
descurce. Injurind scirbos, s-a uitat descumpanit in jur. In cele
din urma, a vazut o lopata sprijinita de peretele blocului, rSmasa
probabil dupa ce se deschiseserS ferestrele buncarului erm etizate
cu pamint. Acum s-a descurcat u$or. Cu o singura lo v itu ri a re-
tezat toate cele cinci degete de la palm a livida. Verigheta ellbe-
rata s-a rostogolit pe jos. Glumind, a ridicat-o ?i, apoi, a pus-o
ostentativ in cutie, dupa care le-a tras un ?ut degetelor retezate,
in direcfia unei gram ezi de c'adavre. Degetele acelea taiate, rosto-
golindu-se pe podea, m-au impresionat mai puternic decit zecile
de cadavre pe care le incarcam acum in caruta".
78 „...un S.S.-ist solid, cu umeri largi, brate lungi $i o fata de
maimuta, un degenerat, spaima detinutilor..." (A 290). $i Krystyna
Zvwulska poveste$te uluitoarea intim plare cu Schillinger : „Seara
aflaram (...) ca era vorba de un transport de evrei din d iferite tari
trim is la gazare fara selecfie, din ordinul Berlinului. La intrarea
in camera de gazare, evreii intelesesera totul. Ei ii atacara pe
S.S.-i?ti. O evreica poloneza ii smulse revolveru l lui Schillinger,
care era de garda in ziua aceea, §i-l Impu 5c5 . Rani ?1 a ll S.S.-ist.
I...] Cel ucis era unui dintre cel mai rai calai, cunoscut mai ales
pentru activitatea sa din lagarul de bfirbafl, unde toatS lumea se
temea de el. Intotdeauna se lauda cu numarul de oameni pe care-i
omorise personal".

82
fe l $i ch ip, im p re ju ra re a a cdpatat p ro p o rfiile u n ei legends.
N ein d oieln ic, fapta eroica a un ei fe m e i slabe, gasindu-se in
preajm a in e v ita b ile i m o rfi, a rid ica t m ora lu l tu tu ro r d e fi-
n u filo r. Brusc, am realizat cd, daca indraznim sd ridicam
m ina asupra lor, §i m ina noastra poate ucide, p e n tru cd §i
ei sint m u rito ri... D e fin u fii s-au in su fleftt, speranta a cres-
cut. S -a nascut un r e fle x spontan, de?i inca slab, de a u to-
apdrare (A 2 9 0).

Culisele memoriei (7)

L a 65 de ani, inginerul agronom francez H en ri Roques,


de?i ie?it la pensie, vrin d sa obtina titlu l de doctor (cu o
these d’XJniversite, prim a treaptS a doctoratelor franceze
in trei trepte), insa nu in dom eniul specialitapi sale de-o
viata, prezintS — la 15 iunie 1985, in incinta Universita^ii
din Nantes — lucrarea intitulatS : „M a rtu risirile lu i K u rt
Gerstein. Studiu com parativ al d iferite lo r versiu n i“ . Dar
cin e-i K u rt G erstein ? Un fost S .S .-O b e rs tu rm fiih re r care,
in a p rilie 1945, s-a predat for^elor franceze §i, in captivi-
tate, probabil incercind anum ite „torsiu ni psihice", a hota-
rit sa stabileasca — in m em oriile sale, redactate in cinci
versiu ni — adevarul in legatura cu cam erele de gazare
din K Z -u rile hitleriste. A stfel, in cele 371 pagini ale tezei
de doctorat,- H en ri Roques susftne — pe temjeiul contrazi-
cerilor ?i neverosim ilita^ilor din am intirile lui G erstein
— ca, in masura in care nim eni n-a vazut in terioru l unor
cam ere de gazare, logic, acestea nici n-au existat. B inein-
teles, ar f i fo st m ai greu de contestat existen^a insa?i a la-
garelor do concentrare sau probele fotografice, film e le do­
cum entare pline de „m ort;i-vii“ zacind in pielea goala, tun?i
chilug ; deci s-a ajuns la form ularea, de catre doctorandul
H en ri Roques, a concluziei ca, de fapt, totul urm area doar
igienizarea prin m&suri sanitare dintre cele m ai fire?ti,
pentru a se ,,lupta im p o lriv a parazitilor, purtatori pericu-
lo§i ai tifosu lu i“ . Inca un pas si afirma$ia : pretinsele ca­
m ere de gazare nu erau decit incinte sanitare destinate
„despaducherii“ . Juriul universitar, prezidat d e profesorul
Jean-Claude R iv ie re i-a acordat tezei lu i Roques califica-
tivu l „fo a r te bin e“ , cu p rileju l sustinerii ei, la 15 iunie
1985. Dar curind a izbucnit sc a n d a lu l: „N u m eroase perso-

83
nalltati u n iv e rs ita re 77 s-au declarat «in g r o ;'ilo » d<> conti-
nutul lu crarii" (A g e n d a „F ran ce Presse“ ), presa a dezva-
luit faptu l ca inginerul-pensionar H en ri Roques Intretine
legatu ri cu publicatii de extrem a dreapta din m ai m u lle ca-
p itale occidentale ; de asemenea, s-a aflat ca el a participat
acliv, in Elvetia. la Lausanne, la o in tiln ire a orgnnizatiei
,,N ouvel O rdre E u rcpeen“ (autenticS international:! neona-
zist.C). Dezbatut ?i in Adunarea N ationals Franceza, unde
un m inislru a spus : „ T o ti m em brii guvernu lui sint pro­
f und socati §i revolta ti de a firm a tiile care pun sub semnul
intrebarli existenta cam erelor de gazare“ , cazul Roques ia
o ir.lorsat.ura neajteptata, atunci cind, la 2 iu lie 1986, m i-
nistrul inv&tam intului superior anuleaza, printr-o decizie
cu „caracter exceptional1*, teza d e doctorat, suspendindu -1
lem porar din fu nctie pe „conducatorul $tiintific“ al
accsteia.
Lu cru rile se complica. A v o c a tii lui H en ri Roques con-
tcstii valr.biiitatea deeiziei §i inainteaza o contest&tie. Tot-
todatS, autorul tezei t'n e o conferin ta de presa la Paris,
anuntind ca va porni un vitriolan t razboi vei’bal im potriva
dctractorilor sai. Un grup antirasist intitulat ,,SOS-Ra-
sism“ incearca sa-1 im piedice p e Roques sa ia cuvintul in
public, desfarjurind peste scena o pinza pe care scrie ,,N IC I
U R A , N IC I U IT A R E “ $i ocupind-o tim p de o orS, vrem e in
care m em brii „S O S -R A S IS M “ -u iui §i c itiv a ziari§ti 1-au
condamnat vehem ent pe Roques : ,.Noi consideram ca
presa §i-a facut, pina in acest moment, datoria... astazi, noi
credem ca afacerea Roques e inchisa" (M a r c B i 11 o n ). Si
totu?i, H en ri Roques va lua cu vintu l in public, in repatate
rinduri, iar o editura anunta ca-i va tipari „slu diu l critic".
M a i m ult chiar : la 30 iu iie 1986, profesoara M ariette Pas-
choud din Lausanne (E lvetia) — anurac v e n ila la Paris —
tine $i ea o conferinta de presa in favoarea pozitiei adop-
tate de Roques in teza sa. A lt scandal, de asta data in El­
vetia, deoarece vorbitoarea, pe linga faptu l ca detine o

77 A p ro x im a tiv 60 de profcsori univcrsitari semneoziS petitia


in care conducerea Universit&tii din Nitrites este acuzata pentru
faptul de a fi „acop erit“ , cu autoritatea ei. o teza care, in fond, se
inscrie „in tr-o campanie cistematicA de dezinform are dusa de
extrem a dreapta neonazista". Cu acelarji prilej se reaniintestc ca,
la inceputul anilor ’80, a mai izbucnit un scandal asemanutor, pro-
vocat de publicarea — de catre un cadru universit.T, Robert
Faurisson — a unor teorii sim llare, ceea ce a dcclansat ?i citeva
actiuni in justice.

84
catedra intr-un liceu din cantonul Vaud, se numara ?i
printre extrem de putinele fe m ei care ocupa im portante
functii in arm ata elvetiana : este capitan in serviciu l auxi-
liar fem in in ?i judecator m ilitar, fiin d totodata m em bra in­
tr-un com itet cantonal al societatii ofi^erilor. D e altm in-
teri, M a riette Paschoud colaboreaza in mod perm anent la
o pubiicatie clandestine a ex trem ei drepte, „P a m fle tu l“ ,
condusS chiar de catre so^ul ei (in ianuarie 1986, a semnat
aici un elogios articol asupra tezei lui Roques, m arturisin-
du-?i p ro p riile-i dubii asupra existen^ei reale a cam erelor
de gazare). Su periorii M ariettei Paschoud pe filie ra m ili-
tara califica prezenfa ei alaturi de H en ri Roques drept o
„rara stingacie11, iar fostul pre?edinte al C o n fe d e ra te ! el-
vetice ?i fost ?ef al Departam entului m ilita r federal,
G eorges-A n dre C hevallaz, istoric de profesie ?i autorul
unor lucrari de istorie contem porana, a £inut sa declare :
„[E x isten ta cam erelor de gazare] este un fa p t indiscutabil,
atestat de num eroase m arturii a le celor care au scapat sau
ale vech ilo r paznici. A - l adm ite este o chestiune de ele-
m entara buna-credinta. Nu sint unui sau doi m artori in-
doielnici care ar putea, dupa patruzeci de ani, sa aduca
vreo atingere acestui adevar istoric11.
N ici ura, nici u itare !...

O B S E S IA

Dubla obsesie — a purita^ii $i proIiferSrii rasei ari-


ene — na.?te mon?tri, dupa ce-a chinuit indelung m in g le
mai m arilor celui d e-al treilea Reich. A cela§i neostenit
H einrich H im m ler, d even it in tre tim p Reichsfu hrer SS
S cu tzstaffel — e§alon de protec^ie), se ocupa $i de una, ?i
de alta.

P e n tru p ro life ra te ;
La 13 septem brie 1936 a em is un ordin de infiin|are a
organiza|iei „L eb en sb orn “ XIzvoi’ul v ie tii) :
Asoda|ia „Leb en sborn i; este la dispozitia Fiihreru lui SS
pentru :
1 ) a sus^ine fa m iliile numeroase, avind o buna sursa
rasiala ?i cu buna ereditate biologic^.
2 ) sa plaseze ?i sa ingrijeasca viitoa rele m am e cu buna
valoare rasiala ?i de buna ereditate biologica, la care
un atent exam en ingaduie a?teptarea unor copii de
aceea?i valoare.

85
3) sa ingrijeasca copiii.
4) sa ingrijeasca m am ele copiilor.
M a v o i in form a personal asupra reu?itei ordinului
meu. Fiecare F iih rer SS sa nu piarda din ve d e re ca,
in m om entul luptei, doar sacrificiile personale ?i m a-
teriale ne fac sa avansam, §i ca viitoa rea c o n s t r u c t
a G erm aniei v a f i im posibila pentru secole ?i m ilenii,
daca fieca re dintre noi nu este gata s&-§i facS
datoria.
R e ic h s fiih re r S S H ein rich H im m ler 78.

Sediul principal al Leben sborn ului, unde se afla ?i con-


ducatorul acesteia, un Obersturm bahnfiihrer, este in Ba­
varia, la Steinhoring, in tim p ce 12 centre sint raspindite
in tara, ia r alte 5 vo r exista in terito rii ocupate (N o rv e -
gia, Luxem burg, Belgia, Olanda), cSci organiza^ia se va
dezvolta in perioada razboiului, cind descendenja (insista
hitleri?tii) trebuie neaparat asiguratS, mul^i m or pe front,
m u l{i se cu vin e a se na§te. A lta lozinca e la moda : „S a -i
daruim un copil F u h reru lu i" (afi§). In ciuda m isterului care
va inconjura existenta L eben sborn u lu i dupa r a z b o i79, este
lim pede ca organiza^ia a dispus de aceste centre de repro­
d u c e r , fire$te discrete, pentru salvgardarea patrim oniului
ereditar arian, pentru a-1 fe r i de nefaste in riu riri §i pentru
a inmutyi vertigin os num arul populatiei germ ane. A tit bar-
batii. cit ?i fem eile, sint ale§i cu m axim a atentfe ; barbatii
in special din cadrele SS-ului (ceea ce garanteaza, de la bun
inceput, ca au predecesori arieni de cel putin tre i genera-
tii), iar fe m eile sint tin ere volu n tare (de asemenea obligate
sa-§i dovedeascS, prin acte, ascendenja arianS tot de m ini­
mum tre i generatii). T a lia candidatilor admi?i, indiferent
de sex, nu poate f i sub 1,65 m ; fe m eile trebuie sa sem neze
un angaj ament prin care renunja la dreptu rile m aterne
asupra propriei progenitu ri astfel procreate (ideea este im -
prumutata de la spartani, unde copiii erau intr-adins sepa-

78 La 18 decem brie 1935 a fost data publicitatii, In Germania


nazlsta, „L egea pentru protectia san&tatii ereditare a poporului
germ an".
79 Doi ofiteri aliati, anume ven iti !n 1945 la sediul central din
Steinhoring, au capturat arhiva organiza{iei, dar jeep-ul lor, acci-
dentindu-se, a luat foe, amindoi au murit, arhiva a ars complet
(se mai presupune cd ofiterii „a lia (i “ nu erau decit nazisti deghi-
zati, insSrcinati sS sustraga arhiva, sacrificati la rindul lor de aceia
care i-au trim is in misiune).

86
raji, devrem e, de m am ele lor, pentru a fi crescu^i ca
ni?te aaevara^i barba^i §i razboinici). In absen|a documen-
telor, ?i cei cai-e acuza Lebensbornul, §i cei care -1 ap3r& pot
e x a g e r a 80. Sim on W iesenthal depune insa o m arturie de
nezdruncinat : „ ln aprilie 1961 am p rim it vizita u n u i bar-
bat pe ca re -l v o i n u m i a ici Johann T. Acest Johann este u n
germ an m a i in virsta, care a fost o buna bucata de v rem e
m em b ru al p a rtid u lu i nazist. E l a pastrat legdtura cu f o f t ii
sai Kam araden. D ar, in ciuda acestui fapt, Johann, pe
care l-a m cunoscut dupa r&zboi, m i-a fu rn iz a t in m ai m u lte
rin d u ri in fo rm a fii care s-au d oved it e x tre m de folositoare.
$ tiu cd nu m d a ju ta -d a torita v re u n u i sentim ent de v in o -
v a fie, sau cu in te n fia de a indrepta crim e le fa p tu ite de r e -
g im u l nazist. De asemenea, el nu are o atracfie speciala
p e n tru evrei, este insa un om de caracter §i, cu toate ca -i
un in foca t nationalist germ an, are un m o tiv foa rte p e r­
sonal de a -i u ri pe n a zifti. In 1942, nepoata lu i Linda, o
tinara dragufd, blonda $i cu o ch i a lb a ftri, a fost tiritd cu
fo r fa (nicidecum nu s-a prezentat „vo lu n ta r“ ) in tr -u n cas-
te l al L eb en sb orn -u lu i, loc o ficia l de prdsila nazista p en tru
producerea superarienilor, un loc d in tre acelea pe care
le -a r f i p u tu t nascoci d o cto ru l M engele. Lin da a dat na$tere
u n u i copil, dar nu $tia cine era tatdl acestuia, deoarece
putea sd fie orica re d in tre ce i doisprezece tin e ri S S -i§ ti care
avusesera ra p o rtu ri cu ea, a§a cum cerea program ul.

80 O fost& cfipetenie nazistfi i-a destfiinuit lui Eric Eudes —


autorul unui interesant studiu intitulat „H ergh elii umane — mituri
?i r e a l i t y “ : „S-a exagerat mult. In prim ul rind, Lebensborn era
cu totul altceva decit o organizajie pentru placere. De Lebensborn
depindeau d iferite departam en te: maternitati, cre?e, centre de
destindere. A m stat intr-unul dintre ele. Xnstalat intr-un cadru
feeric. Inca o data, nu era vorba de un «b o rd el m ilitar*. M ai de-
graba de un loc de intilnire. In care un baiat §i o fata, conform
arhetipurilor rasiale ale nordismului, in$elegind ideile na^ional-
socialismului, puteau s& aib& raporturi sexuale §i ?ansa de a pro-
crea in cele mai bune conditii psihologice $i cu cele mai bune
garan^ii biologice. Toate astea erau... in perfects concordan^a cu
etica noastrS. Lebensbornul, pe care unii il considers drept o
monstruozitate, este in logica rasismului pagin. [L a intrebarea lui
Eric Eudes : «C e devenea mama in caz de graviditate ?i na§tere ?»]
Ce intrebare 1 Ea era luata in g rija uneia din nenum&ratele ma-
ternitfiti, impreuna cu copilul ei. Apoi, copilul era incredinfat unei
cre?e... In materie de p ro crea te ?i sexualitate, national-socialismul
era, desigur, mult inainte...“

87
Johann n -a p u iu t trece niciodata peste accastd jig n lre
adusd d e m n ita fii om cnesti. Cindva m i-a spus cd nu va in -
ceta n ic i o clipa sa-i urascd pe n a z ifti p e n tru teoi'iile lo r
rasiale dem ente. C ind a v e n it la m ine in 1961, n u -l m ai
vazusem de ani de zile. A lbise com plet, dar sentim entele
lu i rdmasesera acelea$i.
—- A m ve$ti bune p e n tru dum neata — m i-a spus. $ tiu
unde se afld M engele. Ndddjduiesc sd-l prinzi. P rocesu l lu i
are sd deschida o ch ii m u llo r oam eni“ ...

P e n tru p u rifica re :
L a o reuniune a o fije r ilo r S.S. tinuta in luna ianuarie a
anului 1937 (exact anul in care dr. M en gele d evin e membru
al partidului nazist), luind cu vintu l in prezen^a acestora,
S .S .-R cich s fu h re ru l H einrich Iiim m le r explica fara in -
conjur :
— A s vrea sa va vorbesc despre lagare. Exista in pre-
zent lagSre la Dachau, Sachsenhausen, Lichtenburg §i
Sachsenburg... V o r m ai fi in fiin ta te §i altele... F iti convin?i
ca nim eni nu e internat in lagar fara m otiv : de^inutii din
lagare reprezin ta drojdia societatii, sint ni?te decSzuli. Nu
exista demostra^ie m ai graitoare §i m ai eficace a influen^ei
lcg ilo r eredita^ii si r a s e i 81 decit cea oferita de lagare. Sc
a fla acolo h idrocefali, ?a?ii, in d iv izi diform i, sem ievrei, oa-
m eni in ferio ri din punct de ved ere rasial. N o i facem , de-
sigur, o deosebire in tre cei in t e r n a l pentru citeva luni, cu
scopul de a f i reeducafi, ?i cei care trebu ie sa raraina un
tim p m ai indelungat in lagar. In genere, educatia este
asigurata prin ordinea care domneijte in lagar to nu prin
inocularea unei anum ite concep^ii despre lume. In m ajori-
tatea -cazurilor, deportatii au un suflet de sclav, foarte
pu^ini d in tre ei posedind un caracter adevarat. A.ceste su-
fle te d e sclavi se prefac ca asculta, dar rarrrin acelea?i de
dinainte. Educatia, dupa cum am spus, se asigura prin or-
dine... G erm an ii sint singurii in stare sa realizeze acest
lucru ; nici un alt popor nu ar putea f i atit de uman... La-
garele sint inconjurate cu fir e prin care trece curent elec­
tric. Daca vreu n detinut intra in zona interzisa, se trage- in
el, dupa cum se tra ge in cei care fu g in tim pul lucrului.

81 „C ind a fost rostit acest discurs, in lagare nu se aflau decit


germani arieni [dar §i sem ievrei], Cu toate acestca, H im m ler
vorbea despre deosebiri de rasS. Era o anticipare a color ce aveau
sS urmeze. Proiectul exista “ (V. 5 i L. P a p p a l e t t e r a —
„Z b irii au cu vin tu l" — Milano, 1969).

83
DacS vreun d e lim it este insolent, e izolat Intr-o celula intu-
necoasa, i se da numai piin e apa $i, p o trivit le g ii pru-
siene, i se aplica pina la 25 de lovitu ri. Aceasta pedeapsa
nu are deloc un caracter brutal...
Educatia preconizata pentru „su fle te le de sclavi“ deti-
nute in lagarele inconjurate de fir e prin care circuia curent
de inalta tensiune, preved e supunere totala $i munca pina
la V e rn ich tu n g (nim icire, anihilare). A stfel, in anii celui
de-al doilea razboi m ondial, cind si dr. M en gele $i-a ex er-
sat inclinat-iile ?i aptitudinile la Auschw itz, existau „tab ele
de exploatare“ a fo rte i de munca, in care durata m edie
de via ja era de 9 luni ! Dar con ditiile de trai in uni-
versu l concentrafionar depindeau si de personalitatea cc-
mandantului, de obicei via ta fiin d m ai aspra chiar decit
cea im aginata la centru, de unde ?i scaderea duratei m edii
de via ta sub lim ita celor 9 luni calcuiate in ,,tabelele de
exploatare“ ... In schimb, cci selectionati in S on d erk om -
m ando, de.‘d o duceau m ult m ai bine in lagar, piereau la
fieca re patru luni, lichidat.i dintr-un m otiv extrem de
simplu $i de im portant : m artorii trebu ie sa dispara !
Aceasta soarta il a$teapta pe orice Sonderist, inclusiv pe
dr. N y is zli M iklos.

Culisele nicm oriei ( 8 )

50 000 d e copii ! A tifia au vazu t lumina zilei, pina la


sfirsitu l razboiului, ca rezultat al amorului liber practicat
in organizat.ia „L eb en sb orn “ . A m erican ii au |inut sa cerce-
teze, in continuare, efectele reale ale procrea^iei de tip
arian (cu stricta selecponare, dupa cijiterii rasiale, a parte-
nerilor), alcatuind un e?antion rep rezen tativ de progeni-
turi care au avut o „m am a “ ?i un „ta ta “ cu „ o buna sursa
rasiaia ?i buna eredilate b iologica“ . R ezu ltatele investi-
g a jie i dem onstreaza ca ace.<jti copii ai „Leb en sborn “ -ului
sint instabili, egocentrici, asociali, intr-un cuvint m ai vu l-
nerabili, din punct de vedere fiz ic ?i psihie, decit copiii
nascufl in aceea$i perioada in fa m iliile germ ane constituite
dupa criterii fire?ti, tradi^ionale (iubirea existenta intre
parteneri, stima reciproca, intraju torarea etc.), ereditatea
„p u ra “ neputind tine locul fa m iliei. D e a ltfe l s-ar cuveni
a fi amintitS ccrcetarea doctorului britanic B ow lb y, prin
care s-a descoperit existenta unui „sindrom de abando-
nare“ , prezent la un in treg esantion de 'copii sub un an,
spitalizati din m otive de fo rta m ajora ?i lipsiti, o m ai
lunga perioada d e timp, de prezenta m am ei : m ajoritatea

39
copiilor astfel abandona^i au prezentat m ai lir/Ju o serie
de dificulta^i de adaptare, instabiiitate etc. Absenta pa-
rin tilo r — m ai cu seama a m am ei la virs te le m ici — pare
a f i de necompensat.

T R A V E S T IU L

Ram ine de nein^eles cum de a trecut dr. M engele, in


1945, prin „ filt r e le “ americane, cind este .stiut ce succes a
ob^inut M ilita ry P o lic e — colaborind cu W ar Crim es
B ra nch — aplicind doua m etode de deconspirare a celor
care, dintr-un m otiv sau altul, i$i cam uflau trecutul im e-
diat ori m ai indepartat 82 : M P -u l controla axila fiecaru i
germ an ve rifica t, deoarece fo?tii SS-isti aveau tatuata la
subsuoara o litera care indica grupa san gu in a 83 ; tot-
odata, cei in terogati — fie ca erau prizonieri de razboi, fie
ca erau c iv ili, chiar §i cei refugia(;i din regiu n ile rasaritene
— se vedeau obliga^F sa com pleteze un chestionar cu peste
o suta de intrebari, anum e conceput pentru clarificarea
amanun^ita a antecedentelor lor. Ce v a f i scris „In g eru l

82 A u fost astfel identificati peste 16 000 S.S.-i$ti ?i „k a p o “


care au activat In lagare de concentrare naziste (din numSrul total
de aproxim ativ 100 000). Totodata, pe parcursul inaintSrii fortelor
aliate, au mai fost descoperite sute de tone de documente de
m axim a InsemnState, alcatuind o bogatS $i stricta sursS (supli-
mentara) de informa^ii, privind activitStile crim inale hitlerisle,
m otiv pentru care, la judecarea celui dintii lot de B ig Nazis, in
frunte cu Goring, principalul acuzator american — Robert M.
Jackson — a a rS ta t: „A ctu l de acuzare nu confine nici un singur
punct care sa nu-?i gaseascS oglindirea in documente, in. notele
personale ale inculpatilor, in articole de ziar $i depoztyii. De alt­
m interi, pentru asta tin sa le mul^umesc celor care vor fi judecafi :
a?ternind pe hirtie cele mai mSrunte idei $i planuri de-ale lor, ei
ne-au facilitat in mare masura munca".
83 R o lf M engele va lamuri mai tirziu im prejurarea : spre de-
osebire de ceilalfi, cind a intrat in S.S. doctorul M engele a refuzat
sS se supuna procedurii de tatuare a grupei sanguine in axila.
Dupa opinia fiului, tatal sau a facut aceasta deoarece avea „sensi-
bilitate estetica“ (mama i-a povestit cita atentie acorda sotul ei
aspectului fizic, vestimentar, de aceea nu se Imbraca decit cu
costume de comanda, chiar ?i uniform ele le lucra la cei mai mari
croitori berlinezi, si adeseori intirzia indelung in fata oglinzii),
Asem enea atitudine narcisista 1-a salvat.

90
M o rtii", semnind cu num ele de im prumut F ritz IIolro­
man 84, In chestionarul p rim it ? A vertism en tu l tip a rit
in chestionar, p o trivit caruia raspunsurile inexacte sint pa-
sibile de pedeapsa penala, n-are cum sa-1 m ai sperie pe
dr. M en gele care circu it cu acte false sau de im prum ut
(fa p t penal) §i, oricum, in calitate de crim inal de razboi,
nu se m ai poate a§tepta la nici o altS pedeapsa m ai grav§
decit... §treangul.
Reapare in Gunzburg. A p a ren t senin. Razboiul s-a in-
cheiat, fie §i printr-o in frin gere, un medic e un medic, §i-a
facu t datoria, atit. Se afirm a c5 nim eni (nici cei din pro­
pria fa m ilie) n-ar fi fost la curent cu in d eletn icirile sale la
Auschw itz-B irkenau, de?i §tiau de deta?area intr-un
K on zentrationsla ger, dupa ce a pSrasit fron tu l ca urm are
a ran irii sau, poate, fiindca situa^ia m ilitara a Reichului
s-a com plicat urit de tot... In perioada cit func^ioneaza ca
La gera rtz m ai trece ?i pe-acasa, in perm isie (R o lf se va
na?te in 1944), iar so^ia lui, Irene, il viziteaza §i sta cu e l un
lim p la Auschw itz. Sa f i ramas, intr-adevar, tainuite
pentru fam ilie, toate. cite le executa cu daruire, falsa
e le g a n t , dar lucid, in folosu l Reichului §i al ?tiin-
tei lui ? 85
Gunzburg-ul, aflat la sud-est de Miinchen, intra in com -
ponenta zonei am ericane de ocupatie. A ici, destula vrem e,
dr. M en gele duce o e x is t e n t pa?nica, fara ca vre o autori-
tate sau vreun individ sa-1 stinghereascS prin intrebari
incomode. Practica medicina, im pacat cu sine ?i cu situa^ia
G crm aniei, ca un om care nu §i-a excrcitat, intotdeauna,
profesiunea. Cind si cind petrece w eek-end-u l in capitala
B avariei, desigur tainic stapinit de nostalgia vie^ii studen-
£e$ti §i a op^iunii lu i de altadata, pe care nu ?i-o reneaga.

84 Se afirm a cS ordinul de dem obilizare pe numele F ritz H ol-


lmann i-a fost procurat doctorului M engele de catre o amanta de-a
lui, deportata in K Z-u l Auschwit.z-Birkenau.
85 Tn am intirile sale, R olf M engele pretinde cS mama sa Irene
n-a ?tiut ce anume se intim pia in K Z -u l Auschwitz, de?i ;-i-a v iz i-
tat, la un moment dat, sotul, pe Lagerartzul Josef M engele. Ea ar
fi crezut, intotdeauna, ca acesta ii trata pe de{inu^ii bolnavi de
tifos ?i de septicemie. Sa n-o fi mirat, defel, mirosul de acroleina ?
N ici fumul gros, cu lim bi de foe, ie$ind din cosurile crem atoriilor ?
N ici s;rma ghimpata ?i electrificata ? N ici foi$oai'ele de paza, ne-
nuinarate ? N ici puzderia de ciini-lup politi?ti ? N ici paloarsa de-
porta{ilor ? Urrnase la Florence istoria artelor, avea ochiui form at
pentru culoare, gest, decor.

91
V iito ru l nu pare, totugi, asiffurat : A b in h i 1950 a inceput sa
fie pom en it num ele sau in cu rzu l d ife rite lo r procese in te n -
tate c rim in a lilo r de razboi nazi.pt. C itiv a d in tre fo s tii colegi
f i subordonapi, p rin tre cose f i fo s tu l lu i fo fe r, au incepu t sa
vorbeascfi, despre activita tca desfdfurata de e l la A usch­
w itz (S. W i e s e n t h a 1.). D ar cu patru ani m ai d evrem e a
vazut lum ina tiparului, la Oradea, cai'tea „ A m fost m edicul
autopsier al doctorului M en gele in crem atoriul de la
A u sch w itz’*, iar autorul acesteia, dr. N y is z li M iklos, dupa
ce s-a adresat personal Tribunalului M ilita r International
de la N iirn berg, cerind sa fie adm is ca m artor al acuzarii,
a prim it num aidecit o invita^ie oficia la $i s-a prezentat
in instanfa, participlnd (ca m artor al acuzarii) la nu m ai
pu^in de 17 .sedinte ; astfel, in tim pul desfasurarii procesu-
lui penal al concernului I.G . Fa rbenind ustrie (im plicat in
producerea ?i fu rnizarea Z ik lo n B -u lu i8G, in folosirea de-

80 Societatea „T esta “ furniza, direct din depozitele sale aflate


la Dessau, eu autocamioanele SS.-ului, gazul Z ik lo n B necesar
K Z -u lu i Auschw itz : in anul 1842 — 7 478,6 kg, In 1843 —
12 174,09 kg, beneficiile nete urcind de la 45 753,78 mfirci in 1941,
la 129 985,79 m arci in 1943, spre satisfactia proprietarilor, dr. Tesch
(condamnat la moarte im ediat dupa razboi) .?i von Stabenow ; fos­
tul director general, dr. Gerhardt Peters, a comparut de opt ori
inaintea tribunalelor germane, fara urmari, ultima oara gasindu-se
pe banca acuza$ilor, in 1955, la Frankfurt-pe-M ain, unde Curtea
cu ju ri 1 -a achitat „din lipsa de probe" (sentinta mer-tioneaza ca
dr. Peters a acceptat voiuntar sa furnizeze lagarului gaz toxic, insa
astSzi — in 1955 ! — nu putea fi probat in mod neindoielnic faptul
ca oamenii au fost intr-adevar om oriti la Auschw itz cu ajutorul
Z ik lo n B-ului). $i totu$i, dr. Peters a declarat, cu ocazia ur.uia
dintre m ultiplele lui procese, ca a produs Z ik lo n B-ul cu cea mai
buna-credinfa, convins ca el „da o mina de ajutor persoanelor
oricum condamnate la m oarte". Dar nu numai Curtea cu juri din
Frankfurt-pe-M ain nu erode ca au existat camere de gazare la
Auschwitz sau intr-alte la g a r e : Olga W orm ser-M igot in teza
intitulata „Sistemul concentrationar nazist", tiparita in 1968, Ia
Paris, pretinde ca aceste camere de gazare tin de m it : „Term enul
de «cam era de gazare**- incepe sa fie unul din laitm otivele cintecu-
lui de v ite jie al deportarii, pentru evrei, pe buna dreptate, pentru
ne-evrei in numele unui proces extrem de complex, in cadrul
caruia psihologul ?i psihiatrul ar trebui s& sustina concluziile isto-
ricu lu i" (de fapt, autoarea — punind la indoiala pin& ?i declarafii
autentice ale unor fo?ti comandanfi de K Z -u ri — pretinde ca n-au
existat camere de gazare in lagarele din Vest, ci exclusiv in cele

92
portatilor pentru anum ite te s ta ri87, ca ?i in intrebuintarea
acestora la fe lu rite munci grele), T rib u n a lu l a cerut un
exem pla r d in susnum ita carte publicata de d o cto ru l N y iszli
M ik lo s $i, dupa ce specialintH au analizat cu atenfie datele
cuprinse in tr-in s a le-au com parat cu d ep ozitiile §i do-
cum entele aflate la dispozifia Tribuna.lului p e n tru desfasu-
rarea acastui proces au declarat ca intreaga lucrare, cu -
prinzind num eroase am anunte N E C U N O S C U T E P l N A
ACTJM (subl. ns.), este o proba incontestabila poate f i
considerate ca un docum ent. Sa nu f i ?liut nim ic cen tral
din Lin s despre cartca editata, in 1946, la Oradea, $i nici
despre aflrm a^ia (eronatS) a procurorului-§ef american,
T e lfo rd Ta ylor, datind din 1948, p o trivit careia dr. M en­
g e le ar f i m ort Inca din toam na lui 1946 ?
Dr. Josef M en gele rm-si repro?eaza nimic, dar neli-
nistea, tracaearoa, angoasa, s-su cuibarit intr-insul pe
negindite, spOrind pe masura ce ecourile celor patim ite
de atyi crirninali de razboi ajung, reverb era te de o
sim^ire speciala, la G iinsbu rg sau aiurea. E§uarea unor
personaje naziste, de prim rang, in boxa acuzatilor, nu-i

din Kst, in pofida evidentei, a prevrenfei lor la Mauthausen, la


Oranienburg, la Dachau, la Ravensbruclt etc.).
B7 Firine germane do renume, precum I. G. FarbenlndustTie
(Dinp-Schuler & V etter), iich erin g-W erka (prin dr. Gebel), Bayer,
nu pregstau sa apcleze !a K Z -u ri si sa incheie „contracte de colabo-
ra re“ , platind pentru a li se pune la dispozifie detintuti, in ve-
derea efectuarii de experience. Prin tre documentele de la Niirnberg
(N I 7 184) se pastreazlx corespondenfa firm ei „B a y e r“ cu coman-
dnntul K Z -u lu i Auschwitz : „V a vom fi recunoscatori, domnu'.e,
daca ve|i binevoi sa no pune^t la dispozifcie un anumit numfir de
fem ei, in scopul experien|,elor pe care avem intenfia sS le efec-
tu.am cu un nou narcotic" ; „V a confirm am prlrnirea fftspunsului
dumneavoastra. Pretul de ?,00 ira rc i pentru o fem eie ni se pare,
totuiji, exagerat. N oi nu oferim m ai mult de 170 m arci de cap.
Daca sinteji de acord, vom vcn i sa le luam. A vem nevoie de apro-
xim ativ 150 de fe m e i" ; „A m luat nota de acordul dumneavoastra ;
binevoitl sa preg&titi 150 de fem ei ?i dacfi-i posibil pe acelea care
sint perfect sanatoase. N oi le vom prelua atunci cind ne v e fi in-
Stiinta ca ele sint gata" ;• „A m p rim it transportul de 150 fem ei.
Dc?i sint s'abite, socotim ca ne convin. V a vom inform a asupra
desfaruirarii e.'perien telor“ ; ,.E "porien{ele su fost facute, toate
pcr.'ioanele r;»ct moarte. Curiud ne vom adresa dumneavoastra
pentru un nou transport".

93
de natura sa-ti infru m usejeze zilele cu atit m ai putin
nop tile. Ce stralucita pleiadS de sinuciga^i, cu H itler in
frunte, cu Goebbels ?i H im m ler, cu Goring, ?i ci^i sfir?i$i
in la£ : Rosenberg, Kaltenbrunner, Frick, K eitl, Jodi,
Frank, Streicher, Sauckel, Seyss-Inquart... D e-care dintre
to fi ace^tia si m ulti altii se v a fi summit m ai legat dr. M en ­
gele ? P e Rosenberg (daca nu ?i pe H itle r) il cunoscuse
personal la Miinchen, in tumultuoasa epoca a luptei pentru
cucerirea puterii ? H im m ler i-a fost r,ef suprem, cel de
caro a depins num irea sa ca m edic-sef la A uschw itz ; Hans
Frank a dobindit porecla „d e r deutsche K o n ig von P o le n “
(regele germ an al P o lon iei) in calitate de G e n era lgou -
v e m e u r f u r die besetzten polnischen G ebiete, iar K o n ze n -
trazionslager A u sch w itz s-a aflat in cuprinsul G u ver-
namintului G e n e r a l8S... El, der K o n ig , are o deviza :
„P o lo n ia va f i tratata ca o colonie, iar polonezii vo r
deven i sclavii m arelui Im periu germ an m ondial". Peste
putini ani, in sala Justizpalastului din Ntirnberg, la 26 no-
iem b rie 1945, a aparut pe perete un ecran de cinem ato-
graf, pentru proiectarea in instanta a unor film e docu-
m entare (fie capturate, fie facu te de Alia^i dupa eliberare,
fie gasite in film otecile particulare ale unor lid eri SS).
Cind ve d e film e le din lagar ele de concentrare naziste,
Frank „p lin g e in h oh ote“ (noteaza A r k a d i i P o l t o -
r a k , m em bru al delega^iei sovietice), de?i cunoscuse atit
Auschw itzul, cit §i T reblin k a sau M aidanekul ; dupa v iz io -
nare, readus in celulS, este vizitat, de psihiatrul am erican
dr. G. M. G ilbert, caruia ii declara fara retin ere :
— Si cind te ginde?ti ca am trait rege^te $i am
crezut in aceasta fia ra [H itler], Sa nu-1 crede^i pe nici
unui cind va spune ca n-a ?;1;iut nimic. T o ft am sim tit ca
se petrec lucruri in grozitoare in sistem ul nostru... N e
trataft prea bine [arata m incarea de pe masa]. P rizo n ie rii
no?tri, chiar oam enii noijtri mureau de foam e in lagarele
noastre. Indura-se Dumnezeu de su fletele noastre !.., Da,

83 L a 28 octombi'ie 1939, din ordinul fiih reru lu i, pari;iie vestice


ale Poloniei au fost alipite l a . Germ ania ; regiun.iie Var?ovia $i
C racovia s-au transform at in „GuvernSm int G en eral" sub adm i­
n istra te germana. Lagaru l de concentrare Auschw itz-O sviccim se
afla la aproxim ativ 50 km. in lin ie dreapta de ..capitals" G u ver-
namintului General, unde, la Cracovia, in car.tolul m edieval
W aw el, troneazS, 3a propriu si ]a figurat, Reichsm inister dr. Hans
Frank.

94
H err Doktor, ce v-am spus este p erfect a d e v a ra ts9... (so
rc-fera la un „te s t“ ini^iat $i aplicat de dr. G. M. G ilb e rt :
f'l a inm inat fieearu i acuzat, in celula, o copie a actului
do acuzare, acordindu-i dreptul de a-si scrie absolut liber
parerea ; pe copia prim ita de el, Frank adaugase textu l :
„Socotesc aceasta instanfa drept un tribunal al lumii,
consfintit de Dumnezeu, sortit sa exam ineze Ki sa puna
capat ingrozitoarei epoci de suferinta din tim pul lui A d o lf
H itle r "]. T o t el roste^te — la 31 august 1946 — in m i-
crofon un lung „u ltim cu vin t" :

89 Pocainta de ultima orS a fostului Generalgouverneur poate


sS parS o sim pla m?elatorie, o stratagems in stare sa pScSleasca
pina ?i dumnezeirea, caci, de regulS, nazistii se falcau cu ateismul
lor, desi pe cataramele W ehrmachtului era stanfat : „G ott mit uns“
(Dumnezeu cu noi). In realitate, crit:cindu-l pe H itler in fata
instantel, a publicului ?i a celor din boxa acuzatilor, Hans Frank
putea f i sincer, deoarece, in asemenea Trnprejurari-limita, se naste
o tensiune internS, o indispozit-ie, chiar o an goa sa ; vechiul
sisiem de valori, desi zdruncinat, nu se prSbuseste, totu?i, pe de-a
intregul, insa se produce o suferintS a eului, penibile eclipse ale
im aginii despre sine, caci eul intilne$te, aproape in fiecare m o­
ment, problem e care se prezinta sub form a cazurilor de conptiinta.
Pina la urmS, instalarea brutalS a noului sistem de valori e in
stare sa-1 ruineze total pe prccedentul, de aceea scliimbarea pare
suspecta, misterioasS, prea brusca, de?i in fond e verosimilS.
Nazism ul n-are cum sa accepte religia, cre.ptinismul in spet.a, in
mSsura in care proclamS inegalitatea dintre oameni, nicidecum
egalitatea $i fraternitatea. Sufletul nordic al arianului respinge
miracolul, magia, intreaga parte legendarS a cre?tinismului, fiind,
esentialmente, eroic, astfel manifestindu-se de-a lungul istoriei.
Umanismul n-are ce cauta in existenfa om enirii : „C oncepfia na-
tional-socialistS ?i cea cre?tin& sint incompatibile. Im aginea
noastrS, a national-sociali§tllor, despre lume este net superioarS
conceptiilor cre?tinism ului“ (dintr-o directivS secrets cStre toti
G auleiterii — 1941, iunie 7) ; „N u exista conceptie crestinS §i nici
morala cre?tinS“ ( H a n s K e r r i — ministru al Cultelor din
Reich — 1939, august 17) ; „[N ou a conceptie despre lume §i via^a]
nu accepts un alt centru de greutate, de aceeasi valoare, al&turi
de sine : nici iubire crestinS, nici umanism francmason ?i nici fi-
lozofie rom ana" ( A l f r e d R o s e n b e r g — „M itu l secolu-
lui X X “ ). A?adar, o sarbatoare germanicS a solstitiulul de iarna,
denumitS „Julfest“ , va inlocui CrSciunul, iar botezul se va produce
in cadrul unei ceremonii zise a „stab ilirii numelui".,. Prelatii iau
drumul lagarelor de concentrare (numai in K Z -u l Dachau au fost.

95
— D om nilor judecatori, A d o lf H itler, principalul
a cu za t80, a ramas dator poporului germ an r,i lu m ii intregi
cu un cu vint de incheiere. A tu n ci cind o ja le adinca s-a
abatut asupra natiunii sale, ei n-a gasit un cuvint de
m in giiere sa-i spuna. S-a sperirtt si, in lcc sa se ocupe
in continuare de trebu rile sale de Fiihrcr, s-a sin u cis,J1,
refugiindu-se in neant. Sa f i fost fanatism , disperare sa
f i fost, ori poate ura fa^a de Dum nezeu si de oameni,
eventual in sensul „D aca pier eu, n-are decit oa se duca

in tern a l, intre 1940— 1945, 2 000 de clerici ?i calugari de nationali-


tate polona). M u l(i dintre ace$tia s-au luptat, in condit.u aspre de
detenfiune, sa aline suferintele celorlalti, indiferent de nationali-
tate, respectind porunca „Iub<'.?te-l pe aproapele tau ca pe tine
insuti". Este cunoscut cazul franciscanului polonez M axim ilian
Kolbe, m ort Ia Auschw itz de foam e, jn 14 august 1941, dup;l ce
i s-a substituit, din proprie vointa, unui H aftlin g care ar fi trebuit
sS aibS aceasta soartS. Dar §i altii au dovedit aeeea?i tarie moralu.
90 Este uijor de observat ca vorbitoru l are abilitatea profcsio-
■nistului : a studiat $i absolvit Dreptul la Roma, a fost aparulcrul
lui H itler (in procesul intentat acestuia dupa e?uarea puciului na­
zist din 1923) ; o data cu preluarea putcrii, se numara printre
conducatoril partidulul, ocupa mai in tii lunctia de ministru al
Justi(.iei in Bavaria, apoi de cornisar al Reichului pentru Justilie,
din 1932 pina in 1945 este general S.S., membru al Roichstagului,
ministru fara portofoliu, pre?edintele Cpmerei Internationale de
drept §i al Academ iei germane de drept, §eful adm inistratiei civile
din Lodz, ?eful adm inistrativ suprem al districtului m ilitar al
Prusiei occidentale, Poznanului, LodzuSui §i Cracoviei, in sfir.?it,
Guvernatorul General al teritoriilor polonsze ocupate. L a 3 martio
1940, in aceasta ultima ealitate, le cxplica scfilor sai de sccfie :
„A ic i, in Guvernam intul General, nu exista alta autoritate carc
s-o depa?easca, din punctul de vedere si rangului sau al influentci,
pe cea a Guvernatorului General. N ici W ehrm acht-ul nu are aici
vreun fe l de funcfie oficiala sau dc gu vorn a m in t; el veghcnv.5
doar asupra securitatii ?i indepline^te sarcir.i m ilitare generate.
Dar nu are nici o putere politica. Si ace'.asi lucru poate fi spus
§i despre p olitie sau S.S. Nu exista aici un s t«t in stat ; noi sintem
reprezentantii Fiihrerului ?i ai R e i c h u l u i P e s t e sase ani va da
vina pe Fiihrer, escamotind, tocmai, au toritslea suprema pe care
a reprezentat-o in Polonia, unde s-au aflat ?i cele mai m ulte la-
gare de concentrare naziste.
91 Dar Hans Frank insu$i a facut acela$i lucru, taindu-?i venele
atunci cind D ivizia 36 de infanterie (din Arm ata a 7-a americana)
1-a luat prizonier — in 6 mai 1945, deci inainte de semnarea „ca-

96
de ripS poporul germ an !“ 92 Cine poate §ti ? N o i — §i
prin aceasta ma in^eleg §i pe m ine ?i pe ceilal^i na^io-
nal-sociali?ti care im i imparlasesc gindurile, ?i nu pe
ceilatyi, acuza^i in num ele carora nu sint autorizat sa
vorbesc — , noi nu vrem sa lasam poporul germ an in voia
soartei, a§a cum a facut-o el, fara .un c u v in t93. N o i nu

pitularii neconditionate" de catre Reichul nazist — impreuna cu


peste 2 000 de alfi combatanfi. Ten tativa de sinucidere a avut loc
in noaptea de 6 spre 7 mai. E?uata. A p o i a incercat, probabil, sa
ci?tige ingaduinta color care -1 capturaserS, de bunavoie le-a in­
dicat am ericanilor unde sint depozitate obiectele de artfi sustrase
din Polonia ?i ?i-a predat jurnalul personal, in care figureaza
asemenea insemnari : „Daca a? fi venit in fala Fiihrerului §i i-a?
f i raportat ca am ucis iara?i 150 000 de polonezi, el m i-ar f i spus :
"B ine, daca a fost n e v o ie »“ ; „O data razboiul ci$tigat de noi,
atunci, dupfi parerea mea, din polonezi §i din ucrainieni ?i din ce
mai e pe acolo se poate face carne tocata“ ; „A ic i am inceput cu
trei m ilioane gi jum atate de evrei, ceilalti — sa spunem — au em i-
g ra t“ ; „Sa ne am intim ca noi tofi figuram pe lista crim inalilor
de razboi a domnului Roosevelt. Eu am onoarea de a f i numarul
unu...“ W ar Crime? Branch (Com isia americana pentru cercetarea
crim olor de razboi) va spori — dupa incheierea ostilitu|;ilor — nu­
marul nazigtilor cauta^i de la un m ilion la §ase m ilioane. § i
M engele ?
02 „G erm ania va deveni o putere mondiala sau nu va exista"
( A d o l f H i t l e r — „M ein K a m p I" [Lupta mea] 1923), idee
insugila de II. Frank inca de pe alunei.
9:1 Desigur, la data aceea, Frank nu are de unde s& gtie ca
H itler a lasat un „testament particu lar" ?i un ..testament p o litic " ;
ca jurist, n-ar fi trebuit sd avanscze, totugi, o afirm atie n everifi-
cata sau m&car im posibil dc verifica t in conditiile lui de existenfa ;
cunoa?terea-i psihologica este, de asemenea, discutabilS, fiindca
H itler era prea vanitos, prea bolnav de sine, pentru a renun^a, fie
gi in ultima clipS, la gansa de a se mai amesteca in destinul pro-
priului popor ?i al om cnirii intregi (aga credea din adincul fiin tei).
In ..testamontul particu lar" dictat secretarei, Frau Junge, spune :
„Desi in anii de lupta n-am crezut ca trebuie sa-mi asum raspun-
d erile casatoriei, am hotarit acum, inainte de a muri, sa iau de
sofie fem eia care, dupa atifia ani de prietenie fidelS, a ven it din
proprie voin^a in acest ora.?, atunci aproape incercuit, pentru a im -
partSsi soarta mea. Din propria-i dorinfa, ea va muri cu mine, ca
so^ie a mea. Aceasta moarte va compensa tot ceea ce noi am pier-
dut, amindoi, in cursul v ietii m els pe de-a intregul inchinata slu-

97
jir ii poporului me a. Pentru ntita valoare cltS au, bunurile m ele
apartin Partidului, sau daca acesta nu mai exists, Statului. Daca
Statul insusi este distrus, nu mai e necesar sa dau alte instructiuni.
Co’ ectia de tablouri achizitionata de-a lungul anilor n-a fost alcft-
tuita doar pentru singurul meu profit, ci dintotdeauna din na-
zuinta ca ea sa fie inclusa intr-o galerie de arta din ora?ul meu
natal, Linz. Numesc ca executor testamentar pe M artin Bormann,
cel mai fid el camarad de Partid. El are dreptul sa ia toate masu-
rile cerute... El este autorizat sa lase prin testament tot ceea ce
are o valoare sentimentala si tot ceea ce va putea sa asigure fr a {i-
lor si surorilor mele, precum §i, mai ales, mamei sotiei m ele ?i
fid elilo r mei colaboratori, bSrba^i r,i fem ei, pe care el ii cunoa.ste
bine, in particular vechilor m ele secretare, Frau W inter etc.,
care, prin munca lor, rn-au ajutat pe parcursul a numerosi ani,
ceea ce va fi necesar pentru a duce o viata burgheza decenta. Sofia
mea ?i cu mine alegem moartea pentru a scapa de ru?inea unci
infringeri sau a unei capitulari. N oi dorim ca trupurile noastre sa
fic im ediat arse pe locul unde am indeplinit cea mai mare parte
a insarcinSrilor m ele zilnice in cursul celor doisprezece ani consa-
crati slu jirii poporului m eu". In „testamentul politic", H itler nu-.^i
recunoa.?te nici o vina, inam icii dintotdeauna sint aceia§i, iar in
partea finala a documentului, desi a decis sa-?i curme viata Im-
preuna cu Eva Braun, nu renunt& la prerogativele sale, elimina,
nromoveaza : „Inaintea m ortii mele il exclud din Partid pe ex-
mare?alul Hermann G oring si-1 dem it din toate functiile pe care
i le-a incredintat decretul din 29 iunie 1941, ca $i declaratia mea
In Reichstag, din 1 septembrie 1939. Numesc in locul sau pe M arele
am iral Donitz ca preyed in te al Reich-ului si ?ef suprem al fort.e-
ior armate. tnaintea mot'tii m ele II exclud din Partid pe ex-R eieh-
Juhrerul Heinrich H im m ler ?i il revoc din toate SnsSrcinSrile sale.
In locu! sau il numesc pe Gauleiterul K a rl Hanke ca Reichfuhrer
al S.S.-ului $i ?ef al politiei germane, $i pe Gauleiterul Paul
Giesler, ca ministru de Interne. G oring $i H im m ler, negociind in
secret cu inamicul, farS stirea §i fSrii aprobarea mea, ?i Incercind
sa p u n i mina, in mod ilegal, pe puterea Statului, fara a mai vorbi
de lipsa lor de loialitate fata de mine, au aruncat asupra tSrii $i
asupra intrcgului popor o ru?ine de nesters“ . A?adar, dupa cere-
tnonia casatoriei §i masa de rigoare, dupa dictarea, dactilografierea
r.i semnarea testamentelor, dupS o ultima noapte de somn agitat,
totul dcsfa?urindu-se in buncarul de sub Cancelaria Reichului,
{.inta a obuzelor sovietice, a urmat sinuciderea, insa nu inainte de
a mai prezida o consfatuire m ilitara, desi ru$ii se gaseau la citeva
case distanta. Executorul testamentar, M artin Bormann, incercind
treaca prin lin iile inamice, a dispSrut pentru totodeauna (de^i,

98
vrern sa spunem pur ?i simplu : „ I a ved eti cum o scoateft
voi la capat cu dezastrul pe care v i 1-am ISsat m o?tenire !“
IVIai avem ?i acum, poate m ai m ult ca altadata, o m are
raspundere m orale. La inceputul drum ului nostru n-am
banuit ca indepfirtarea noastra de Dumnezeu ar putea
avea urm firi atit de nefaste, de ucigatoare, ?i ca, in m od
necesar ne v o r cufunda tot m ai m ult in vin ovatie. P e
atunci nici n-am fi putut §ti ca vom adm inistra atit de
prost credin^a $i spiritul de sacrificiu, pe care ni le-au
incredintat poporul germ an. $ i astfel, intorcindu-ne fa|a
de la Dumnezeu, am ajuns de ru?ine ?i, in chip necesar,
am pierit. N u doar neajunsuri tehnice si im preju rari ne-
fe ric ite ne-au facut sa pierdem razboiul. $i nici dezastrul
sau tradarea. Dumnezeu a fost acela care a ronfcit sentinfa
im potriva lu i H itle r ?i a §i executat-o atit asupra lui, cit §i
asupra sistem ului pe care 1-am slu.jit noi, indepartin-
du-ne de Dumnezeu. De aceea §i poporul nostru trebuie
rechem at de pe drum ul pe care 1-a im pins H itler, si noi
im preuna cu e l 94. Im plor poporul nostru sa nu m ai faca
in aceasta direcfte nici macar un singur pas. Caci drumul
iui H itle r a fost cel al arogan^ei f a t de Dumnezeu, dru­
m ul desprinderii de Iiristos, ?i, in ultimS instanta, un
drum al nechibzuintei politice, al p ioirii ?i al m orfti. M e r-
sul inainte a Inceput sa sem ene tot m ai m ult cu o aven-
tura sinistra, lipsita de c o n s t iin t ?i sinceritate, dupa cum
am aflat ast&zi, la incheierea acestui proces 95. Rechemarn-

in registrul de decese al O ficiului Starii civile din Berlinul occi­


dental, decesul lui Bormann a fost inregistrat, sub nr. 29 223, la
26 octom brie 1954, iata ca, la 3 decem brie 1972, in vecinatatea garii
Lchrter din Berlinul occidental, cu prileju l afectuarii unor sapaturi
pentru c o n s tru c t, au fost descoperite resturi de schelete umane
?;i doua cranii ; pe temeiul verifica rii minutioase a danturii unuia
dintre cranii, s-a stabilit in mod absolut sigur ca acesta este al
lui Bormann, om orit imediat dupa ce a parasit buncarul Cance-
lariei Reichului).
94 FrumoasS pirueta stilistica, masa in care se include $i
sugestia abil strecurata, favorabila celor din boxa.
95 Desigur, un proces — ?i mai cu seama de o asemenea gra­
vitate — poate favoriza m odificarea fundamentals a \Veltanscha-
ungului mcu.lpatului, care parcurge, intr-un interval de tim p com-
primat, s;>inoaKa ni altm interi Jndehoiyita c a k a adavarului.
D eah frl, la h w p u tu l proce.sului. a df:iia zi (m icrcuri 21
1945) dupa citirea Actului de acuzare, la cererea pre$edinleiui

99
poporul germ an, ai carui pu rtatori d e cu vint am fost,
de pe drum ul pe care am m ers noi ?i sistemul nostru ?i
care, dupS dreptatea lui Dumnezeu, ne-a dus la pieire,
un drum pe care va p ieri oricare din tre aceia care vo r
incerca sa p ersevereze a-1 strabate, oriunde in aceasta
lum e ! Din m orm intele m ilioan elor de mor^i ai acestui
cum plit al doilea rSzboi m ondial s-a ridicat acest proces
de stat, care a durat luni de zile, ca tin epilog ju rid ic
esential, iar spiritele m ori;ilor au fost tot timpu .1 prezente
in m ijlocu l nostru, acuzindu-ne. V reau sa mult-umesc
pentru posibilitatea care m i s-a o fe rit de a m a apara $i de
a ma ju stifica in fa£a acuzatiilor form u late im potriva mea.
N u pot sa nu m a gindesc la toate vic tim e le violen^elor
?i groazei, de-a lungul acestui razboi cumplit. Caci m ili­
oane de oam eni au pierit, fara a fi m acar intrcbati sau
ascultati. Nu vreau sa las in urma m ea nici o datorie tai-
nuita sau neachitata. In boxa acuza^ilor m i-am asumat
raspunderea pentru intreaga vin a pe care o port. A m recu-
noscut ?i partea de vinova^ie care im i rev in e ca sus^inator
al cauzei lu i A d o lf H itler, a m i?carii sale ?i a Reichului sau.

instantei ca acuzarii sa declare dac5 se considers vin ovafi sau nu,


Hans Frank a raspuns : „M a consider n evin ovat“ . Acum , la. in-
cheierea procesului, ?i-a revizuit pozitia initiala. A ltcindva, acela$i
dr. Hans Frank, in calitate de Generalgouverneur, =i-a • inslalat
rejedinta la Cracovia, pe colina W aw el, de unde domina ora^ul,
de citeva secole bune, palatul regilor polonezi din dinastia Piast.
A ic i 1-a vizitat, la inceputul anului 1042, scriitorul italian Cui-zio
M alaparte (lucra, inca din vara anului anterior, la o carte inti-
tulatS „K a p u tt“ , care va aparea la Neapole catre sfir§.itul lui
1943, la putina vrem e dupa debarcarea A lia tilo r la Salerno, carte
la care figureaza $i Hans Frank) : „Eram asezat la masa lui
Frank, regele germ an al Poloniei, in vcchiul palat regal W aw el
din Cracovia. Frank se afla in fata mea, pe scaunul sau cu speteazu
inalta, rigid, de parc-ar fi fost asezat pe tronul Jagelonilor ?i al
Sobieskilor, $i pares absolut convins ca el incarneaza marea tra-
ditie regala ?i cavalcreasca a Polon iti. Un orgoliu naiv ilumina
fata lui cu obraji um flati ?i palizi, in care un nas acvilin indica o
vointa plinS de vanitate ?i nesiguranta. Parul negru, lucios, piepta-
nat pe spate, descoperea o frunte inalta de un alb-sidsfiu. Era nu
§liu ce anume pueril ?i senil intr-insul, in buzele-i cSrnoase, ie$ite
in afara ca ale unui copii furios, poato prea m ari pentru pupilele
lui, iar felu l in care tinea oehii po jumatate inchisi, ii desena la
tim ple, dou5 riduri drepte ?i profunde. Pielea fe fe i ii era acope-

100
Im i inchei cuvintul in speranta ca, din toata grozavia
perioadei de razboi, precum $i a evolu^iei ulterioare, inca
de pe acum incarcata dc am enintari, se va na?te totu$i
pacea, de care va beneficia ?i poporul nostru. Dar, in
ultima instan^a, dreptatea ve?nica a lu i Dumnezeu este
cea careia ii incredin^ez poporul nostru 96 §i careia ma in-
credin^ez, plin de incredere, si pe mine.
Dr. Josef M en gele n-a com parut niciodata dinaintea
unei instance de judecata, nici m acar in contum acie 97. Ce
pozi^ie ar fi luat el ? S-ar f i aparat, poate, ca G oring,
atunci cind acuzatorul britanic S ir D avid M a x w e ll-F y fe
1-a intrebat :
— V re ti sa sus^ine^i in fata aeestui tribunal c£ dum­
neavoastra, al doilea barbat din Reich, n-a^i §tiut nim ic
despre lagarele de conccntrare ?

rita de un va l de transpiratie, pe care lumina m arilor lustre olan-


deze ?i a sfe?nicelor de argint aliniate pe masa, oglindindu-se in
cristalele de Boem ia §i in porjelanurile de Saxa, o faceau sa stra-
luceasca de parc-ar fi avut fa(:a acoperita de o masca de celofan..."
f?i tot M alaparte transcrie un schimb de replicl rostite la aceeaji
masa servita ca intr-o veritabila Curte a Rena?terii italiene :
— Eu sint regele : der Kiinig, zise Reichministrul Frank, Gu-
vernatorul General al Poloniei, deschizind bra{ele ?i aruncindu-le
comesenilor o orgolioasa p rivire muHumita. [Oaspetele il prive§te
surizind] Re;'ele german al Poloniei, der deutsche Kdnig von
Polen, repetu Frank... prietenii mei din Berlin numesc Polonia :
Frankreich. A m drept de viata ?i de moarte asupra poporului po-
lonez, dar cu nu sint regele Poloniei. l i tratez pe polonezi cu m ari-
nimia §i bunavointa unui rege, insa eu nu sint un rege autentic.
Polonezii nu m erita un rege ca mine..." (M alaprate ar avea chef
sa raspunda spiritual, insS §l-a adus aminte de recomandarile
prim ite la plecarea din Berlin, de la un cunoscut de-al sau : „In -
cearca sa nu practici ironia cu Frank. Este un om cumsecade, dar
nu pricepe ironia. Daca, rcalmente, n-ai sa te pofi im piedica sa fii
ironic, nu uita sS-i spui ca el este un senior italian al Reiia?terii.
O sa-ti ierte toate pacatele vorbelor de duh“ ).
<J8 A lta subtila §i avocateasca form ulare, fiindca vrea sa acre-
diteze ideea falsa p otrivit careia capeteniile naziste ar fi fost e x ­
p o n e n t , m andatarii m ulfim ii, v irfu l de lance al poporului ger­
man in intregul lui.
97 R o lf M engele pretinde ca 1-a sfatuit pe dr. M engele sS se
predea : „N u la inceput, pentru ca ar fi avut purine ?anse sS ga-
seasca judecatori echitabili, dar mai tirziu... M ai tirziu ar f i tre-
buit s-o fa ca “ .

101
— Eu nu. n-am avut... n-am §tiut ce a fost in lagarele
de concentrare ulterior, dupS perioada mea.
— A t i spus ca d ife riti reprezentan^i [ai dom eniilor
conduse de G oring] fusesera in regiu n ile din rasarit $i a|i
vazu t chiar $i dumneavoastra, pe parcursul acestui procss,
film e le despre lagarele de concentrare, nu-i asa ? §tit;i
doar ca se adunasera m ilioane de obiecte de im bracaminte,
m ilioane de 20 052 k g obiecte de a u r 9S, 35 de
vagoane de blanuri. Toate aceste obiecte v-au ramas mo?-
len ire de la oam enii uci?i la M aidanek sau la Auschw itz.
P e vrem ea cind lucrati la planul de patru ani, nu v -a par-
ven it niciodata v re o inform atie, cum ca dispune^i de uria?e
cantita^i de bunuri ?i va lori individuate ? V a m ai am in-

u(! Cantitate mult prea mic&, daca numai la Auschwitz se adu-


nau, zilnie, Intre 30 $i 33 kg aur.
°IJ „SS-Obergruppenfiihrerul Oswald .Pohl, ?e£ul administra-
!iei economice SS, avea r-arcina de a transforma in bani pe$in, prin
interm ediul E-ancii Reichului, toate bunurile jefu ite de la cei uci$i:
aur dentar, bijuterii, porttigarete, haine, ceasuri, rame de ochelari,
pantofi, len jerie — toate in canlitati imense. Pohl se ocupa de cele
mai marunte detalii, cu o con$tiinciozitate de-a dreptul penibila. La
(S august li se adreseaza in scris comandantilor a rjaisprezece la-
,'iare de exterm inare : -“ ...ca tot parul omenesc colectat In lagarele
de concentrare sa poata fi valorificat. Din par, prelucrat, indus­
trial, se poate face fetru si, prin toarcere, ata. Din parul fem eilor,
bine pieplunat si corect taiat, se pot confectiona pislnri pentru
cchipajele U-Boot-u.rilor si ciorapi de pisla pentru personalul cai-
lor ferate germane. Se dispune, asadar, ca tot parul obtinut de la
prizoniere sa fie cu g rija dezinfectat ?i pastrat. Parul rezultat de
la tunsul barbatilor poate fi intrebuintat doar in masura in care
depfige?te 20 mm lungim e* ( J o e H e y d e c k e r - J o h a n n e s
L e e b ) . ? i A 55 908, H aftling K rystyna Zywulska, noteazS „p rim i-
rea “ la Auschw itz : „N e-au dczbrScat, cineva a indesat vcsm in-
tele noastre in saci, o detinuta ne chestioneazft cu p rivire la sta-
rea civilS, o alta ne im pinge inainte. Zosia era inaintea mea, cu
capul pe jumatate tuns, parul care-i ramasese se ondula inca. O tun-
dea o tinara. «N u p r iv i» — im i ceru Zosia. A poi a fost rindul meu.
Parul im i cadea repede pe umeri. Zosia era linga mine. « l t i vine
bine asa, doar ca nasul tau pare de dou.a ori m ai mare. Dar ma
ti-m c i nu prea curind se va extazia cineva privin du -fi parul
M ond». Inc:ream sa glumim, insa eram intr-o stare demnS cle
1’iila. Toate semanam intre noi. Nu $tiam ca parul nostru dadea
iif.ila personalitata. K e era greu sa recunoa?tem fete fam iliare ; in-

102
lift, desigur, de m artorul care a facut aici declarafti in lega­
tura cu calaii prietenului dum neavoastra H im m ler, ca erau
atit de coRstiinciosi, in cit asasinarea fem eilor dura cu cinci
m inute m ai m ult decit cea a barbatilor, deoarece fe m eilo r
ii se taia in prealabil parul, acesta fiin d fo losit apoi la
eonfectionarea de salteie. C hiar nu v -a aiuns niciodata,
nimic, la ureche, despre o brusea sporice a obiectelor de
imbrac&minte, obiecte proven ite tocrnai dc In acci oarneni
asasinati ?
— Nu, $i de a ltfe i cum d e va imaginaLi dum nea­
voastra a.;:a ceva ? Eu am claborat d irective de ordin g e ­
neral pentru cconom ia G erm aniei. E le nu intrau nici-
decum in amanunte de tipu l confectionavii saltelolor sau
a altor asemenea obiecte din par de fem eie, si al va lo ri-
fic a rii p a n tofilo r sau a hainelov vechi. V reau d<* as^mono?':
•:a obiectoz im p otriva cxprcsiei ..prictenul meu
— Bine, am sa sptin aturv.n „ rJ.u.;nv.muI d r n ’ nonvoa.vtra
H im m ler", sau pur si simplu JJlifi la ci ic ma
refer, nu-i asa ?
— Da.

Cur.iaclo riiusnoriei (9)

Destinul vin o va ftlo r coincide, uneon, cu df'stioul pro-


p riilor victim*!. Cenusa color unsprozecc m ari crim inal!
de razboi (zeco — splnzuraft Ja N urnberg, unui — sinucis)
a fost aruncata, intr-o m ohorita z i de octom brie, in 16,
friguroasa r;i coioasa, in obscura apa (a p 'o a p e tre i m etri
latim e) K on vcn tb ach (p iriu l m anastirii), care curge potolifc
prin cartien.il m argin a l ai Munchen-ului, Soiln. Sub
aceeani form a — cenusa ! — ajungeau, cindva, in apele
Vistulei, cu autocamioanele, Iliif t lin g ii din A u scln vitz si
Birkenau. C ei unsprczecc B ig Nazis au fost m ai in tii
carati, in lazi, tot cu autocam ioanele, pina la crem atoriul
m iinchenez rechizitionat de arm ata americana, in H eil-
manstrasse. P e parcurs, cu d.estula dificultate, format, ur-
m aritorii convoiului — ju rn ali?tii — au putut f i stopaii...
C rem atoriul arc o p ozitie ideal3 pentru pastrarea secre-
t u lu i: arnplasat de-a dreptul pe m alul Konventbachului,

trarea m ea in barncu fu r>rimita cu risete. Erain jignit.a. «D e co


I'Jdetj ? Voi va. credefi m ai frumoase decit m ine ? » « ? i G reta Garbo,
dac-ar fi Indurnt acclasi tratament, si-ar fi pierdut. farm ecul». A?
f! pveferat sa iiu in locul Ciretci Garbo, fio f i tunsS, :;.i sii ma ailu
acum la HoIiyvvood“ .

103
intr-un parcu lej (totu?i, in recipiente, cenu§a a m ai a§-
teptat 15 zile, exact cit au asteptat cei condamna^i la
m oarte sa fie executa^i §i incinera^i, tocm ai pentru ca
orice indiscretie sa devin a im posibila). In registrul de in-
cinerari al crem atoriului, la data de 1 octom brie 1846,
fostul Reichsm arschall Herm ann G orin g figu reaza sub
num ele de... G eo rg M u n ger (pina ?i m ortii, in fu ga lor, se
ascund sub altS identitate), nim eni nu-§i pastreaza num ele
real (iar ca o revan?a m inim a peste timp, notoriul propa­
gandist antisem it, Julius Streicher, fondatorul ziarului
„ D e r S tu rm er“ , poarta, in clipa incinerarii, un nume
evreiesc : Abraham G oldberg). In aceea?i perioada, dr.
Josef M en gele se afla la Gtinzburg, printre ai sai, unde
baietelul R o lf ii dcsfata zilele cu gium bu?lucurile celor
doi ani im p lin ifi ; nu-?i m ai cam ufleaza identitatea, aici
unde toata lum ea il cunoaste, nem aifolosindu-se de actele
doctorului F ritz Hollm ann, salvatoare la un m om ent dat.
C ei unsprezcce B ig Nazis si-au petrccut ultim ele
15 zile de existenta in celulcle incliisorii din N iirnberg,
invecin ata cu Justizpalastiti. P arad oxu rile psihicului
uman ! Ideea m o r jii ca plata pentru fa rad elegi este m ai
u§or acceptata, de catre vin ova ti, decit ideea m ortii fara
nici o vina, impusa de criterii rasiste, de ura, a§a cum li
s-a intim plat m ilioanelor de deporta^i din intreaga Europa.
D ar m ajoritatea celor condamna^i la m oarte, aici, la N iirn -
berg, nu §i-au recunoscut — m acar in public — responsa-
bilitatea, cu atit m ai puyin v o r f i fost capabili s-o recu-
noasca in fo ru l lo r interior. Ei nu §tiu cit m ai au do t r S it 100
?i oroarea in tim pin arii m ortii ii fa ce sa discute, intruna,
despre executie, fieca re incercind totodata sa-?i cheltu-
iasca acest ultim segm ent de via ta intr-un m od cit m ai
apropiat de structura personalita^ii sale. A stfel, in flexib ilu l
m are?al W ilh elm K e ite l (care ?i-a pierdut doi f ii pe fron t)
il roaga pe doctoral P fltick er sa-i spuna organistului care,
intotdeauna seara, interpreteaza citeva m elodii folclorice
germ ane, sa nu cinte un binecunoscut cintec de leagan
(„D o rm i m icul meu copii, adorm i rep ed e“ ), deoarece
acesta ii provoaca o asemenea em otie, incit nu se m ai
poate stapini ; $i tot el, acceptind ideea m ortii, spera ca,
in cele din urma, se v a lua decizia sa fie impu?cat, nu
spinzurat, ca sa-si „s a lv e ze “ dem nitatea de m ilitar. A lfr e d
Jodi, fost $ef al sec^iei operatii a W ehrm acht-ului, i?i in-

100 De$i, curind dupS pronuntarea sentintei, ziarele au publi-


cat ?i data executiei : 16 octom brie 1946.

104
loarce — in ziua execu tiei — fa|;a catre ceruri : „V rea u
sa m or exact asa cum am trait. $tiu c-am comis §i gre$eli,
dar, daca exista Dumnezeu in cer, a§a cum im i inchipui
- - si eu §tiu c& altm in teri nu poate f i — , el ma va ierta.
Vreau sa m a infatisez dinaintea Lu i cu chipul d e zg o lit“ .
f?i a lfi condam nati i?i m anifesto crcdinta, cerind sa stea
do vorba cu un preot, citiva participa chiar la o slujba
religioasa. E x -G e n e ra lg o u v s rn c iiru l Poloniei, Hans Frank,
vorbe?te si el, mcreu, pare-se cu s in c e rita te 101, despre
Dumnezeu, u ltim ele cu vin te pe care i le spune so1;iei sale
fiin d : „S in t recunoscator pentru tratamentul bun de care
tn-am bucurat in tim pul detcn* iiin ii m ele. tl rog pe Domnul
Dum nezeul nostru sa m a prim easca m ilostiv".
Cu 15 m inute in a ir te de iviiezul noptii de 15 spre
1C octom brie 1946, conclamnatii la m osrte (carora li s-au
dat. m ai devrom e, sedative) sint ti'czili din somn .si anun-
tati ca .e x e c u 'ia este im inenta, deci au dveptul la „m asa
calaului" m , insa nici unul din cei zece (G orin g fiin d m ort
doar de o ora, dupa ce a sfarim at intre dinti o fio la de
cianura) nu dorestc sa manince. Apoi, in 103 minute, the
U. S. hangm an — M a ster-S a rgeant John C. W oods 103 —
aduce la indeplin ire sentinta : ,,I-am spinzurat pe aceijti
zece nazi?ti §i sint mindru. Cred ca m i-am facut bine
treaba. Totu l a m ers extra !“ R eporteru l care i-a luat
in terviu l vrea sa ?tie daca :
— Sinte^i nervos ?
— Nu, in m eseria m ea nu-(;i p o (i ingadui sa ai nervi.
Dar afacerea asta de la N u rnb erg era exact ceea ce-m i
doream. A tit de m ult m i-am dorit-o, incit m i-am pre-
lu ngit ?ederea aici... Totu^i, ace$ti nazi^ti au m urit ca ni?te
viteji. U nul singur a dat semne de slabiciune. U rcind cele
treisprezece trepte [ale esafodului], F rick 104 m i-a dat im -
presia ca-1 v o r trada picioarele. Dar am putut vedea in
ce masura ne urasc. Cel mai m are inam ic al evrcilor,
Streicher, m -a p riv it drept in o c h i1(,r’. Nu m -a im presio-

101 Julius Storicher p r iv a t e insa cu suspiciune la Frank ?i al-


tii, denumindu-i „catolici de ultima ora“ .
102 Cirnati, salatii dc carton, omlcta, compot. Totul scrvit ca
de obicei, in gamele de aluminiu (ale arm atei am ericanc).
10:1 Originar din San Antonio-Texas.
10,i Fost ministru de Interne nl Reichului.
1#1> Calaul §i celo doua ajutoare, ca de altm interi condamna-
tul, poarta glugi negre. Julius Streicher a reluzat sa se imbrace,

105
nat... N -am nim ic special de spus asupra acestor execu^ii.
E le s-au desfa?urat dupa rutinS. O suta tre i m i­
nute pentru zece persoane, e o treabS rapida. U nui singur
a continuat sa m iste dupa cadere, a horcait un m om ent ;
nu prea m u lt 106. U n altul, cred ca era Saukel, a incercat
sa strige „ H e il H itle r !“ , dupa ce i-am pus gluga, dar i-am
taiat vorba. Cu frin g h ia !... Pentru fieca re dintre e i am
fo losit un la$ nou §i o frin g h ie noua 107... Este greu sa-ti
am inte?ti ce-a spus fieca re in ultim ul mom ent. Pentru a
spinzura zece persoane, una dupa alta, trebu ie sa actionezi
rapid. Ceea ce aveam in m iini, in acel mom ent, era o frin ­
ghie, nu un carnetel de luat notice . . . 103
A r m ai f i de am intit soarta lu i John C. Woods, de-
m onstrind ca fo §tii nazisti (scapati, ramasi in libertate)
n-au renuntat la ac^iune : m ai int.ii, o ma§ina il izbe?te
in plin, lovindu -1 insa fara sa-1 omoare, apoi disparind
fa ra urm e ; m ai tirziu, la N e w Y ork , citeva pietre de pavaj
cad, dintr-un im ob il inalt, peste el, seapa ; dar, in 1950
(pare-se chiar anul fu g ii doctorului M en gele din Europa),
el m oare electrocutindu-se (a cerut sa i se trim ita acasa

de aceea urea treptele spinzuratorii in indispsnsabiiii lui albi


(K eitel in schimb $i-a imbrScat pantalonii uniform ei de general,
cu vipu?ca lata, ro?ie) ; pina sa ajunga la spinzuratoare, straba-
tind curtea inchisorii, a tot strigat : „H e il H itler ! H eil H itler I
H eil H itler !“ ...
1(Mi A ici, the U.S. hangman sim plifies faptele, escamotindu-Ie ;
dezvaluiri ulterioare (inclusiv probe fotografice) au dovedit ca lu-
crurile nu s-au dcsfa?urat chiar atit de u?or §i perfect cum pretinde
John C. Woods : horcaiturile lui Streicher au durat destul, Jodi
n-a m urit decit dup& 18 minute de la deschiderea trapei spinzura­
torii, K eitel — dupa 24 de minute, iar fe^ele unora erau insinge-
rate, Frick prezentind rani la obraz si ceafa (hangman-ul sus^ine
ca sint insingerati, deoarece ?i-au mu$cat lim ba in clipa spinzura-
rii).
107 Toate frin gh iile $i la^urile au fost arse o data cu trupurile
spinzuratilor, ca sa nu circule, mai tirziu, prin colectiile cine ijtie
cSror amatori de asemenea feti$uri.
108 Interviul luat lui John C. Woods a aparut, la doar patru
zile de la execu te, in oficiosul arm atei americane de ocupa^ie, „T h e
Stars and Stripes". Mai tirziu, cind doctorul M engele va fi nevoit
sa fuga din Germania, trecind ilegal frontiera, ajutat pare-se de or-
ganizatia clandestine „Odessa“ sau „E delw eiss“ , va cSlatori cu auto-
camione m ilitare americane conduse de §oferi nem^i, ascuns in­
daratul pachetelor de ziare „T h e Stars and Stripes" (vezi pag. 115).

106
un „scaun electric", pentru a -i aduce imbunata^iri si, ex-
pcrimentfnd, a comis o greseala sau, m a i degraba, scaunul
<ii >i ?n asa f e l ,,a r a n ja l“ in c it sh-1 ucida).

ANG BENAJU L

Logic, doctorului M en gele i-ar f i fost absolut im po-


sJbil sa declare, ca Goring, ca „n -a m ?tiut ce a fost in la-
g arele de concentrare", dupa ce activase intens, spectacu-
.'ios §i priceput, in K on zen tra tion sla geru l A u sch w itz-B ir-
kenau, douazeci de luni. La rampa, cind H a ftlin g u l abia
patrundea in universul concentra^ionar, aparea, realm ente
ca un „In g e r E xterm in ator", june-prim , zeu distructiv,
fascinant. E x p e r ie n c e cu gem eni, pitici, in firm i, i-au
sporit faim a intr-o asemenea masura, incit ar f i fost po-
sibil ca m artorii oculari sa se perinde, prin fa^a unei
instance de judecata (inaintea careia e l n-a aparut n ic i-
odatd), istorisind, ca §i la procesul celor 23 de capetenii
naziste de cel m ai inalt rang, tot ceea ce patim isera si
vazusera, traisera, la A uschw itz-B irkenau, unde doc­
toral M en gele nu se lim ita deloc la selectionarea „m ate-
lia lu lu i um an“ atunci cind, abia adus, cobora din vagoa-
nele d e v ite sau de m arfa, §i nici nu se m ultum ea cu cer-
eetarile m edicale ; ori de cite ori se ive a (sau trebuia sa
se iveasca) p rile ju l, ca de pilda in ianuarie 1944, el ac-
tiona fara scrupule de vreu n fe l : atunci a avut loc cea
m ai m are „cu raten ie“ intreprinsa in baracile d e locuit §i
in R e v ie r (in firm erie) : L a ga ru l de la B irk ena u se afla
in tr-o stare de nem aipom enita m izerie, fara apa curgd -
toare fara canalizare. A e ru l era infestat, saturat in
permanen\a de m iro s u l de ca m e de om arsa, pe care v in -
tu l n i-l aducea de la cuptoarele d in fafa... Cadavrele $i
pdduchii incca u lite ra lm e n te lagarul. T ifo s u l, riia , dizen-
teriu dom neau n estin gherite. In firm e ria , alcatuitd din
12 b locu ri de cite 250 de p a iu ri fiecare, era supraaglom e-
ratd. B olna vele trebuiau, in p rin c ip iu , sd fie in tern a te in
b locu ri co'respunzind b o lii lor. D ar, in perioada aceea,
erau in fieca re bloc 900 pina la 1000 de bolnave, cite tre i
sau patru in tr -u n pat. P r in urm are, cu nep u tin fa sd f i
fost revartizata dupa boald. N u m S ru l deceselor natural/-’
utmgaa c ifra de 300 pe zi. i n ianuarie s-a rdspindit zvonu l
cd com andam entul laga rului pregalea o selecfionare
m onstra, cd toate bolnavele evreice 'de la b locu rile 5, 6,
i l , 12 si IS urm a u sd fie gazate. Psihoza „selection d rii''

107
era atm osfera ziln ica in c a r i tru ia n , dar da aceasta data
era vorha de patru. pina la cin ci m ii de persoane ! In tr -o
dim ineafa, din pusotelile m ed icilor si tin e re i slovace care
era fe fa b locv lu i, am aflat cd ,,inalta com isie de selecfio-
n a re“ se gasea in in cin ta R evieru lu i. B lo cu l IS , in care
lu cra m eu, lung de v re o 30 m f i lat de 10 m , era brazdat
pe m ijlo c , pe in tre a g a -i lungim e, de burlanele sobei, stra-
batind e d ificiu l de la un capdt la altul. D e fieca re parte a
lo r se inalf.au p a tu ri de le.mn cu tre i etaje, in a$a fe l a li-
niate, in c it nu dispuneara civ c lt de 30 pina. la 40 cm p en tru
a in g r iji bolnavele. La fiecare e x tre m ita te a b locu lu i era
o Ufa. In a in te de intrarea com isiei pe una d in tre u fi, fe fa
de bloc a pus sd fie inchisa cealalid Ufa, p e n iru ca bolna­
v e le sd nu in ccrce sd fuga. In m oraentul in care a in tra t
in bloc m ed icu l SS, te m u tu l M engele, in s o fit de o fife r i
n a z ifti f i asistat de m e d ic u l-fe f al in firm e rie i, Ena (o d e fi-
nutd de orig in e slovacd), f i de Lageraltestera O r li (f e f ad­
m in is tr a te al R e v ie ru lu i), fefa de bloc a s t r ig a t :
„ A c h t u n g !“ , ia r n o i am ramas in crem e n ite in p ozifie
de drepfi... B o ln a ve lo r li s-a ordonat sd coboare d in p atu ri
f i sd treaca una cite una, incon ju rm d blocul, pe dinaintea
lu i M engele, bineinpeles goale. In perioada aceea, bolna­
v ele nu prim eau cdm dfi, stind goale pe m in d ire, acope-
r ite doar de o patura. Dom nea p rin tre ele o panica de
nedescris. U n ele, care i f i improvizasera in p rip a n ifte
sim ulacre de im bra ca m inte f i abia se fineau pe picioare,
incercau sd se amestece prin tre cei ce fdceau parte din
personalul R e v ie ru lu i. A lte le se piteau pe p a tu rile supe-
rioare, in d efarta speranfd cd v o r trece neobservate. S i-
n is tru l S S -ist Tauber, un o fife r din suita lu i M engele, se
plim ba de-a lu n g u l blocu lu i, gonind cu lo v itu r i de cravafa
(arm a lu i preferatd, „v e s litd “ in tot laga rul) pe bolnavele
care incercau sd se ascundd. Defilarea era cu m p lita : tru -
p u rile rVioase, scheletice, im pleticindu-se, treceau fin in -
du-se de perefi, agafindu-se de paturi f i de soba. Fem eile
cadeau f i se ridicau. Unele, bolnave de feb ra tifoid d ,
aproape cd alergau fi, v o in d sd faca „ fig u ra bund“ , luau
aerul „o m u lu i care rid e “ , n epu tind u -fi dosi groaza indd-
ra tu l zim b etu lu i schim onosit. Fiecare intindea braful sting,
ia r secretara rostea num drul m atricol tatuat [alta data
un deportat a scapat de selectionare prezentindu-$i nu-
m arul invers, deci 690 a devenit 089J... In acel m om ent,
condam natele se retrageau din nou in durerea lor. M u lte
d in tre ele m ai trecusera f i printr-a lte „s e le c[io n d ri“ . Vd-
zuserd sute de d eportate plecind spre m oa rtc f i i f i dudcau

108
neama ce soarta le aftepta. A it els, zd robite ds aceasta.
incercare, se prdbuseau inconsLicntc. D e la condam nare
la e xecu fie s-au scurs citeva zile. h i acest tim p , fe fa de
bloc f i secretara, declarate ds M en gele rdspunzatoare de
n u m a ru l condam natelor, uu in s titu it o paza specials, la
am bele u f i ale b locu lu i. N im e n i, in ajard de personal,
n -avea d rep tu l n ic i sd in tre, n ic i sd iasa. N i s-a dat ord in
sd nu le m ai in g r ijim .fi n ic i m dcar sd nu le spalam pe
ccle condam nate. P e ascuns, citeva in jirm ie re i f i in g ri-
jeau f i isi rusfdfau bolnavele cam puteau m ai deplin. P e
da alia parte, organizalia. ilegald din lagar, d in care f i eu
fcce a m parte, i f i desfwmra toate fo rfe le p e n tru a salva
v ic f i o m e n cfti... In ce rcin d o u ltim a fansd, am apelat, ca
:;i in alte cazu ri precedente, la Lageraltestera O rli. O rli
era una d in tre ra re lc d clini'Le p o litice germ ane, internatd
d in 1933, care rdmdsesera in viata. Dupa ce cunoscuse
to r tu ri si sam avoln icii in ncnum d rate in ch iso ri f i lagare
de con cen tra re d in fara ei, efuasa la Birkenau, unde ca-
lita tca ei de germ and arianu, vecliim ea , e x p erien fa v ie tii
de lagar, p re cu m si ca ra cieru l ei d inam ic f i s p iritu l ei
orga n iza toric o aduscstrd in aceasta inaltd fu n c jie adm i­
n is tra te d . Ea n u -f i uitase insa tre cu tu l de m ilita n td a n ti-
jascistd. In vara anului 1943, cind in lagdrul de la. B ir -
kcnau s-a fo rm a t p rim u l n u cleu dc fe m e i d in Rezistenta
v e n ite d in toate td rile E u ro v e i ocupate... ele au cdutat
si au gdsit s p rijin la O rli. N cp u tin d , datoritd fu n c fie i ei,
sd p a rticip e la intr^aga noastrd activita te, ne acorda p re -
fiosu l ei concurs in im p re ju rd ri grave. In funcpiile adm i­
n istra tive pe care le avea, O r li colabora strins cu Ena,
m ed icu l-s ef (d e p o ria ia ) al lagdrului, e x e rcitin d asupra ei
o considerabild influ enfd . Ena, care era de a ltfe i foa rte
bine vdzutd de m ed icii SS, s-a Idsat cu atit m a i u fo r
cistigatd p en tru cauza noastrd, cu c it avea p ro te ja te p rin ­
tre condam nate pe care v o ia sii le sustraga de la cam era
d.e gazare. A u in trep rin s am indoua dem ersuri pe lingd
M engele, care venea sd inspecteze z iln ic lagdrul, p en tru
a -l con vin ge de necesitatea re v iz u irii fie c a ru i caz. I-a u
prezentat f i rasprezentat bolnave care puteau f i salvate,
o firm in d cd erau inca valid e f i in stare sd munceasca.
C u pre.ful a nenuiharale dcm onstrapii, a u n o r e x tra o r-
dinare tirg u ie li, dar f i v ic le n ii, ele au o b fin u t de la M e n ­
gele ca 140 de fem ei, din tota lu l de a p ro x im a tiv 4 750, sd
fie fterse de pe lista condam natelor. M engele a ordonat
ca fe m e ile salvate (d in care v re o doudzeci d in b locu l

109
n o s tru ) sd f ie izolate in tr-u n bloc, separat. T ra n s fe ru l s-a
fa cu t in b locu l 4, un bloc in care se aflau ariene. La in ce-
put, celelalte nu inpelegeau (se obisnuisera in acele citeva
zile §i cu ideea m o rtii). D ar, cind §i-au dat seama de $iretlic,
au ie§it d in toropeald ?i au avut o tresd rire de revoltd.
„D e ce ele ? A m eu d re p tu l la v iq tp “, fipa u in* toate
lim b ile . „ M i-a ra lasat c o p iii in fa ra ", striga una. „ S in t
tindra, vreau sd traiesc $i sd sim t iard$i lib erta tea “, urla
alta... C redcam ca innebunim . N e p u tin d u -le salva pe toate,
facusem im p o s ib ilu l sd cru td m via ta cito rv a . Ce m ai p u -
team in tre p rin d e acum ? In ziua e x ecu fie i, M en g ele a
v e n it la bloc p e n tru o u ltim a inspecfie loy. $ i-a com pus o
m u tra bin evoitoa re f afd de bolnave, de$i $tia prea bir.e
cd, in citeva ore, aveau sd vin a cam ioanele p en tru
a-$i lua „in cd rcdtu ra“ . S -a o p r ii in faf a fie ca ru i pat, m i-
rin d u -se cd bolnavele zaceau cite tre i sau pa tru pe aceca.fi
saltea, m in ca u din aceea$i strachina (n u existau dcstule
strdchini p e n tru toate bolnavele). L e -a fagaduit sd le re -
partizeze la o m unca u?oara, dupa vindecare. N o i, care

109 Simultan cu „m area selectie" intreprinsa, pe „m alerialul


uman“ fem inin, de catre dr. M engele, la Birkenau, colegul sau
dr. Heinz T h ilo triaza „m aterialul um an“ masculin la Auschwitz,
in conform itate cu principiul enunjat de H im m ler, potrivit caruia,
Intr-un K Z nu exista decit definuti apti de munca, restul... Metoda
elim inarii celorlatyi poarta numele de Aussonderung sau Ausm us-
terung, indeob§te cunoscuta sub expresia curenta de „selectio-
nare“ (dupa prim a im partire stinga-dreapta, viatS-moarte, inter-
venita la rampS, in momentul sosirii). Co?marul acestor select-io-
nari planeaza, permanent, asupra destinului tuturor, mai cu seamS
al celor care, dintr-un m otiv sau altul, trebuie sa se adaposteascS
sub acoperi?ul R evieru lu i, veritab il „cam in al sinuciga$ilor“ fara
voie (dar 51 barScile obisnuite sau chiar locurile de munca pot fi
locuri de efectuare a select ion&rii). Fiecare d orejte sa para ceea ce
nu este : surizator, sigur pe picioare, in depline puteri, de unde
pieptul ostentativ scos inainte, ochii inten.?i, buzele arcuite in sus
(pentru cS, altm interi, un simplu furuncul, orice pansament la ve-
dere, o cicatrice — egal o condamnare la m oarte sigura). Daca la
rampS o asemenea triere se efectuoaza, de regula, din ochi, in se-
lecfionSrile ulterioare, intr-un sfert de oAi, pot fi ,,alesi“ pentru
moarte 500 de detinuti, ceea ce inseamna — ?n m edie — cam... doua
secunde pentru un H aftiin g de venit ,,musulman“ irnpotriva voin jei
sale, adicft un de{inut complet epuizat de munca $i d:' fo;;aie, cu
un organism istovit si un psihic pe masui a starii generale precare.

110
asistam la aceasta com e die, am f i v ru t sa-l scuipam in
o ch i .?t sd rnu rim , dar tnfeics.esem de m u lt consem nul la­
g d ru lu i : trebuie sd taci p e n tru a pulsa, in tr-o zi cum este
aceasta, depune m a rtu rie. La cite v a ore dupd plecarea lu i
M engele $i a suitei lui, au sosit cam ioanele. In in tre g
R e v ie ru l a fo st anuntata starea de alarmd : „ B 1 o c k
S p e r r e“ , toate blocu rile incuiate, intrarea si ie$irea
interzise. O te rib ila tdcere domnea peste tot. A m c iu lit
u re ch ile . D in tr-o data, pipete de fe m e i au in tre ru p t lini§-
tea. Cam ioanele au p o rn ii in tr-u n zgom ot asurzitor, in d -
busind tip etele. Cu o ex a ctiia ie de ceasornic, cam ioanele
se in to rcca u neinceta t p en tru a g o li blocu rile urm dtoare $i
plecau insotite de u rle ts de nesuportat. In fe lu l acesta
le-a m auzit tre cin d pe dinaintea b locu lu i 5, apoi 6, apoi
11 .fi 12, care se ajla in fata b locu lu i nostru. A c u m $tiam
cd era rin d u l nostru. A vea u pa se opreasca in fata usii. D in -
t ii ne cldntuneau in gurd, n e rv ii ne erau in cord a fi, gata
sd plesneasca. Cam ioanele au stopat in fafa b locu lu i nostru.
U$a s-a deschis larg. O band.d de S S -i$ ti a ndvdlit cu zg o ­
m ot Induntru. $efa de bloc $i-a plasat personalul la usd,
p e n tru a scoate bolnavele afard. A incepu t o bdtdlie. U nele
iese.au docile, resem nate, cu p riv ire a absentd, altele i$i a co-
pereau a :p u i cu p a tu ri si nu se mi$cau sau se afundau in
saliea. A lte le alcrgau ca niste v ite hd ituile, in cdutarea
u n u i ascunzi$. S S -i$ tii ne tndem nau la treabd, dar erau
n e v o ifi sd puna ei in$isi rnina $i sd tirascd v ic tim e le in
f afa secretarei blocului, care, cu lista in m ind, le con trola
m in u tios nu m d ru l m a trico l de pe brat, n u m a rin d u -le in
acelasi tim p . S S -is tu l responsabil statea deoparte, cu o
cop ic a aceleia?i liste, nu m a rin d $i el. O u?a a b locu lu i
fiin d inchisd, fe m e ile erau im pinse in d irecfia sin gu rei
ie.firi poxibile, dind in tr-u n vestibu l, de unde S S -i$ tii
si a.ju t oar ele lo r le incdrcau in cam ioane ca pe ni$te r uf e
m urdare. A ju n s e aproape de vestibu l, unele sc m ai zbdteau,
opunind o u ltim a rezistenfa. S S -i$ tii le loveau. P rin tre
strigd tele de durere se auze.au fe m e i adresind in fir m ie r e -
lo r salutdri de o,dio m esaje p e n tru rud e $i p riete n i. B lo ­
cu l se golise. U ltim e le v ic tim s care zaceau pe jos, pe
culoa rele d in tre p a tu ri si soba, erau tirite de S S -is ti spre
usd. D ar nu ie$ea socoteala. Lipseau pa tru num ere. S S -i$ tii
strigau : „L o s , los, schneller 1“ M a i in t ii ne-au am enintat
cd, daca nu le gdsim, v o r lua p a tru d in tre noi. D upd care
n e-au strins la u n loc, p ro m itin d u -n e cd aceea care le va

111
gdsi va capdta Z u 1 a g e ( o porpie suplim entara de pune $i
salam). D ar au fost ob lig a ti sd se cafcre ei in sifi, inca o
data, pe p a tu rile superioare, unde au gdsit tr e i fe m e i
ascunse in paiele saltelclor. L e -a u scos cu salbaticie, sno-
p in d u -le in bdtaie. M a i m u lt m oarte decit v ii, au fost duse
la cam ion. Una insa m ai lipsea. S S -i$ iii au d even it
nerdbdatori. Erau, v iz ib il, satui de acest „ jo c “ . A u hota rit
sd-i dea d ru m u l u ltim u lu i cam ion, am en in fin d -o m ai in tii,
pe secretard : „Daca pina m iin e S c h r a u c k-S t u c k-ul
[pod oaba] ta il nu e gdsit, p leci tu in locu l lu i“ . Secretara
era alba la f afa ca va ru l. D upa plecarea S S -is tilo r, ne-au
Idsat n e rv ii. U neia i s-a fa cu t rdu, alta a fost apucata de
spasme. C iteva d in tre n o i au fu g it din bloc ca ni?te nebune.
N u m ai §tiam daca ceea ce traisem fusese ceva real sau
daca nu cum va avusesem un cosm ar de iad. $i, deodata,
bolnava de negdsit m ai inainte $i-a fa cu t aparitia — ie§ita
de unde ? — p rin tre noi. Secretara $i ?efa de bloc au asal-
ta t-o cu reproqu ri. Secretara i-a strigat in fafa : „C u m
d e-ai ind rd znit sd-m i p u i in p rim e jd ie viata ?“ Sarm ana
fata, in virsta de v re o 20 de ani, trem u ra d in toate in ch e ie -
tu rile si plin gea in hohote. In ca m ai tre m u ra cind, infasu-
ratd in tr-o gramada de pd turi, acum nefolositoa re, am
c u lca t-o in tr -u n pat. A doua z i am gdsit-o in culcu su l ei,
m oartd de em otie si epuizare ( M a j a - S a t e r - R e v i n
— m arturie scrisa inaintata Tribunalului din F ran k fu rt-
pe-M ain in anul 1963, cind erau ju decati 22 fo$ti tor^ionari
la Auschw itz, unde m artora a fost detinuta doi ani §i
doua luni). r£;.\
Dar el, M engele, carora din tre cei condamna^i la m oarte
prin spjnzur§toare, la N iirnberg, i-ar fi semanat atunci
cind, in preajm a celor treisprezece trepte ale ejafodu lui,
§i-ar f i rostit. ultim a dorin^a :
® „Durnnezeu sa aiba in paza sa Germ ania. U ltim a
m ea dorinta este ca unitatea G erm aniei sa ram inS ne§tir-
bita §i in aceasta privin^a sa se ajunga la o in feleg ere
intre Est ?i V e s t“ (Joachim von R ibbentrop).
© „R o g p e cel A totp u tern ic sa se indure de poporul
germ an. Totu l pentru G erm ania ! V a m ultumesc !“ (W il­
helm K e ite l).
® „T o tu l pentru Germ ania !“ (Ernst K altenbru nner).
® „ A lfr e d R osen berg11 110 (A lfr e d Eosenberg).

110 A tita doar, i?i r os teste numele.

112
• „S in t recunoscator pentru sentin^a indulgenta care
ini s-a dat. Il ro g pe Dumnezeu sa ma primeasca la e l“
(Uans Frank) i i l .
® ,.Heil H itle r !“ (Juiius Streicher).
• „T o a ta stima m ea o fite rilo r ?i soldatilor americani,
insa nu si ju stiftei am ericane" (F ritz Sauckel)...
Prezent la exccutie, corespondentul A ge n ftei „In te r -
national N ew s S e rv ice ", K in gsb u ry Smith, transmite la
centru : „M a jo rita tea lor au incercat sa fie curajo?i. N ici
unuia nu i s-au m uiat picioareie“ . Daca, in loc sa sfir-
scasca in A tlantic, la B ertioga, dr. Josef M en gele ar fi
lost judecat §i condam nat la m oarte prin spinzuratoare,
pentru crim e im potriva um anitatii, lui i s-ar f i m uiat pi-
c’ioarele ? Este de presupus'ca nu.

Culisele m em oriei (10)

„M e n g ele era un m incinos desavir§it. Inainte de a-si


tncepe e x p e r ie n c e cu noi, el in persoana m i-a tatuat un
numar pe brat: §i m i-a spus cu blinde^e : «T u esti un baiat
I'oarte mic, nu te tem e deloc. T e tatuez pentru m otive de
securitate, pentru ca nu cum va sa te pierzi. D e fiecare
data cind v e i p riv i acest numar, ai sa te ginde?ti la mine !»■
M en gele ii cunoa.?tea bin e pe ev rei $i vorbea chiar pu^in
idi§. Cind ne pedepsea, rin jea si spunea : «C u cit va facem
sa v e d e {i m ai mult, cu atit v o i pareft sa credeft m ai puftn
ceea ce facem !»• Cind incepeau e x p e r ie n c e , incerca sa
ne convinga ca du rerile nu v o r fi decit trecatoare, ca
aceste ex perim en te ne v o r ajuta sa supravie^uim. Cind un
copil se apara, se en erva inspaim intator §i urla : « N o i nu
ne putem perm ite sa pierdem tim p u l». El lovea podeaua cu
tocu rile §i scotea strigate incoerente. N e scufunda in bai
de gheata §i ne badijona cu produse chimice, dar cea m ai
m are spaima ne-o produceau in jecftile. Dupa o suta
cincizeci de in jectii am incetat sa le m ai numar. Fusesem
crescut in dragostea fa^a de Dumnezeu. U ra m i se parea

111 In cadrul procesului sau, Eichmann a marturisit ca „Hans


Frank s-a apucat sa faca obstructie", atunci cind a lfii s-au „am es-
tecat“ in treburile privind exterm inarea evreilor de pe cuprinsul
Guvernam intului General, deoarece acest teritoriu ii „apartinea“ :
„Frank se plinse la Berlin ?i astfel incepu o veritabila intrecere.
Frank voia sa-$i rezolve de unui singur problem a evreiasca din
Polonia. El nu mai dorea sa admita evrei in Guvernamintul sau
General. Cei care erau deja acolo trebuiau sa dispara num aidecit".

113
a fi crim a suprema. A sta il fascina pe M en gele care, dealt-
m interi, gSsea ca am trasaturi ariene. N em doieln ic din
aceasta cauza deven ii m icul sau com isionar personal. Ii
fSceam m arunte servicii §i ma ocupam de m esele lui. In
iu lie 1944 descoperii, intr-o diminea^a, un lung ?ir de
fe m ei care se indreptau spre cam era de gazare. In acest
sir se afla m am a mea. M en gele ma trim isese sa-i fac un
comision la crematoriu. El ?tia categoric ca vo i da peste
m am a mea. M a i tirziu ma intreba daca eu tot m ai cred in
Dumnezeu. «M i- a fi luat totu l — raspunsei — dar nu puteti
sa mi-1 lu afi pe D u m nezeu ») ( M a r c B e r k o w i t z —
internat, im preuna cu sora sa geamanS Francesca, in
m artie 1944, la 12 ani, in K Z -u l A u schw itz).

F IL IE H A (1)

A b ia in va ra lui 1959 (5 iulie) este lansat un mandat de


arestare pe num ele dr. Josef M engele, de catre procu-
rorul public al Cur^ii regionale de ju s tic e din F ran k fu rt-
pc-M ain (pe tem eiul actului de acuzare, destul de succint
—• 15 pagini — enum erind fs p tele „In g eru lu i M o rtii").
G uvornul vest-germ an instituie tot aeum, pentru prinderea
lui, un prem iu do 50 000 de marci. U n de-i M en gele ?
Cu un doceniu in urma, Intel egind ca trebu rile se com-
plira .?i pa.snicul G iin zb u ig nu-i m ai poate asigura lini?tea,
s-a m u lat cu so^ia §i copilasul (R o lf) la F rib u rg-p e-B ri-
gach (la doar 1 0 km de fron tiera franceza), de unde, apoi
(dupa unii in 1950, dupa atyii in 1949 sau 1951), ajutat de
O rganisation der S S -A n g eh d rig e n (O D E S SA ), trece singur
din Germ ania in Italia, prin Reschen (sus^ine W iesenthal,
pentru a descinde la Merano. E xista doua principale rute
practicate de „O dessa“ in scopul punerii la adapost a celor
urmari^i fiin dca au comis crim e im potriva um anitatii :
B rem en-R om a §i B rem en-G enova 112, pe cai ocolite, prin
A ustria (fie traversind A lp ii bavarezi, spre Salzburg, fie
paralel cu firu l Dunarii, pina la Linz). In tre F ribu rg-p e-
B rigach si M erano sint peste tre i sute de kilom etri, apoi,
intre M erano §i Genova, aceea§i distan^a... Aceasta pare

112 Varianta ultima pretinde cS „ln geru l M o rtii" s-a folosit


de o alta cale : Miinchen, Rosenheim, Steinach, Sterzing, Bozen,
Genova (deci Germania, Austria, Italia), imbarcindu-se — in
1949 — pentru A m erica de Sud. Frontiera austriaca se afla la
100 km de orasul de ba$tin£ al dr. Mengele.

114
varianta aleasa pentru „evacu a rea “ lui M en gele (dupa
u firm afii ulterioare, la G en ova ar f i fost arestat de catre
polifta italiana, fara urmari).
,,Odessa" functioneaza irepro§abil : intr-un in terva l de
lim p uim itor de scurt, a izbutit sa puna la punct o retea
absolut sigura, folosin d $oferii autocam ioanelor germ ane
care transportau, pe $oseaua M iin ch e n -S a lz b u rg , zia ru l
urm atei am ericane „ T h e Stars and S t r i p e s A c e § t i c u rie ri
xolicitasera p ostu rile de $oferi sub nu m e false, ia r arae-
rica n ii d in M iin ch e n neglijasera sa-i v e rifie s , cu de-amCi-
n u n tu l, inainte de a -i f i angajat. Idsea era strdlucita. P o li-
(ia m ilita ra nu p erch ezifiona niciodata aceste camioane.
S o fe rii le ofereau c e lo r din M .P . cite v a exem plars ale
r.iarului, apoi treceau fro n tie ra germ ano-austriacd in ap ro-
piere de Salzburg, avind ci\iva fu g a ri nazisti ascun$i Indd-
ra tu l paclietelor de „ T h e S ta r and S t r i p e s Itin eraru l cei
mai sigur pentru dr. M en gele parea a f i fost : G im zburg-
Salzburg-M erano-G enova (sau, poate, „v a ria n ta “ rapida
M unchen-M em m ingen-Innsbrusk-trecatoarea Brenner...) ;
in d iferen t de alternativa'aleasa de „spriji.nitori“ , im portant
ram ine faptu l ca a izbutit sa treaca dincolo de A tla n ­
tic 113, oceanul care-i va fi, peste optsprezece ani, fatal.

113 Destinul doctorului M engele s-a intersectat, de citeva ori,


cu destinul altui B ig Nazi, fostul S.S.-OberstunnbannfuhreTul (grad
S.S. echivslent cu cel de locotenent-colonel in Wehrm acht) K arl
A d o lf Eichmann : atunci cind a aprobat transferarea lui Josef
M engele, ca hagcrartz, ia K Z Auschwitz-Birkenau ; atunci cind,
in acela?i an, au pSrasit — la alte date — continentul euro-
pean, pentru a debarca in A m erica de S u d ; ?i, probabil, la
Buenos Aires, unde au locuit o bucatS de vrem e simultan,
pina la capturarea fostului O bersturm bannfiihrcr (11 mai 1900).
Dar dramaturgul vest-germ an R o lf Hochhuth (nascut 1931) le va
p rileju i celor doi inca o „in tiln ire “ , de asta data pe scena, in piesa
„D er S tellvertreter" (Loctiitoru l), in care Eichmann apare cu nu­
m ele ?i gradul sau, insa M engele este doar personajul „D octoru l“ :
.,Piesa lui Hochhuth, «L o c tiito ru l», este una din rarele tentative
esenfiale de a invinge trecutul. Ea spune lucrurilor pe nume cu
asprime ; ea arata ca o istorie scrisa cu singele a m ilioane de ino-
centi nu poate beneficia de p r e s c r ip t ; ea reaminte$te tuturor
celor interesafi ca ei au avut posibilitatea de a se decide §i ca, in
fond, ei s-au decis chiar nedecizindu-se deloc. L o c tiito ru l denunla
toate m inciunile potrivit carora o drama istorica nu mai este po-
sibila ca drama a deciziei, sub pretextul ca deciziile nu-i mai sint
ia tiidemina omului cuprins de anonimat, indaratul ma$tii dispo-

115
M u lt m ai tirziu, in tr-o odihnitoare zi de simbSta
(15 m artie 1985), la G abelfriihstuch (m icul deiun), locuito-
rii Giinzburgului, rasfoind ziaru l care apare in localitatea
vecina, A u gsbu rg („A u g sb u rg er A llg e m e in e “ ), citesc — cu
tresarirea de rigoare — la patru decenii de la incheierea
co n fla gra tiei m ondiale, un anunt p e o paging. intreaga :
Parchetul din F ran k fu rt-p e-M ain aduce tuturor la cuno§-
tinta ca prem iul initial, de 50 000 m arci (stabilit in 1959), a
fost m ajorat la 1 0 0 0 0 0 0 m arci vest-germ ane, rasplatind
„o rice in form a 1;ie care va ajuta la capturarea crim inalului
nazist Josef M en gele". La data aparitiei anuntului, cu trei
fo to g ra fii (fata §i profiluri, virste d iferite), M en gele i?i
doarm e somnul de veci, de $ase ani, in cim itiru l de la
Embu, in apropierea m etropolei braziliene Sao Paulo. Un
m ilion de m arci vest-germ ane ram in in trezoreria statului.
Econom ie dezolanta.
F o to g ra fiile din anuntul care aminte$te de clasicul afi?
prezent in toate film e le cu cowboy, confirm ^ descrierea
K ry s ty n e i Zym ulska : urm aritul pare cumsecade, chip
agreabil, zim bet curtenitor, un Adonis r&taeit in Infern...
Dar alt e x -H a ftlin g , H erm an Langbein, d even it secretav
general al C om itetului international al fo?tilor detinuti de
la A uschw itz, il infa[i?eaza astfel : un om scund ( in e x a c t !
1,74 m ), oachef, cu p a ru l negru, cu un usor strabism al
o ch iu lu i stin g f i o slru vgareata triu n gh iu la ra in tre d in tii
de sus. A vea o in a ltim s de 1,61 m . F o to g ra fiile din perioada
clandestinitatii sale, m ai tirziu intrate in circuit public,
il arata ca pe un tip bine legat, nu prea inalt, im bracindu-se
cu gust si decent, par bogat, negru (caruntit la tim p le in

zitivelor §i constringerilor socio-politice, in absurda constructie a


unei existence in care totul va fi decis dinainte. O asemenea teo-
rie a extin derii actului istoric li se oferS tuturor acelora care, as-
tazi, doresc sa intoarca spatele adevSrului Istoriei, adevarului pro-
priiior actiuni. Aceasta piesa este o piesa istoricS in sens schille-
rian. Ea arata, ca drama lui Schiller, omul a§a cum acfioneaza
atunci cind, in actul sau, este «L o c tiito ru l» ur.ei idei : liber in in-
deplinirea acestei idei, liber in aprccierea actului «categoric»-, adica
m oral, demn de om. De la aceasta libertate pe care fiecare o po-
seda, pe care fiecare o poseda chiar $i sub regim ul nazist, trebuie
sa plecam, daca vrem sa ne depa^im trecutul. A nega aceasta li-
bertate mai inseamna ceva : a nega vinovatia pe care fiecare si-a
asumat-o nefolosindu -51 libertatea de a se declara C O N T R A ne-
nm cnioi" ( E r w i n P i s c a t o r — Berlin — 1962, noiem brie 6)
(vezi pag. 268 ?i 315).

110
pozele m ai recente), sprincenele m ereu negre, mustafa
sare-piper (m odificindu-$i §i form a : acum e m ai mare,
stufoasS, trapezoidala), spre batrine+e trasaturile ii ram in
la fe l de pregnante, deloc im blinzindu-se. In toate im a-
g in ile acestea o ch ii i^i retin, numaidecit, atentia, apoi
m tin ile deosebit de expresive $i gratioase (fie ca minuiesc
tacim urile, fie ca-i dau de m incare unui cal, fie ca, pur ?i
simplu, stau incrucisate). R eferin du -se tot la dr. M engele,
acela?i H erm an Langbbein scrle, in 1964 : Astdzi are c in c i-
zeci $i tre i de ani (exact ! nascut in 1911), a cam ch e lit
(inexact ! par bogat §i cind incarunte?te), dar se im braca
in g r ijit (exact !). L a A uschw itz, u n ifo rm a pe care o p urta
era intotdeauna im pecabil calcata, cizm ele lu stru ite, m d-
nusi albc. Stinga-dreapta, dreapta-stinga, o m ina delicata,
Intr-o mfinu$a alba, prelungire a soartei... A ceea?i m ina
le-a prezentat celor din M .P. (M ilita ry Police), selectionerii
lui M en gele de m ai tirziu, actele pe num ele de im prum ut
F ritz Heilm an... A trecut u§or prin filtru H eilm an, ar f i
trecut §i M engele.
Im barcindu-se in Italia (sau in Spania), traverseaza
A tlan ticu l cu vaporul. In anul im ediat urmator, apare
instalat la Buenos A ires, in suburbia Olinos. A r e in bagaje
destule acte de identitate, ca sa-§i schimbe num ele cum
isi schimba cama^ile ; il alege pe cel de Friederich Edler
von Breitenbach pentru a-i agata in capat abrevierea dr.
si practica m edicina fara autorizatie. Cei din colonia ger-
mana, in rindul carora s-au refugiat, m ai devrem e, destui
fo$ti nazi§ti, il ajutS 114. L a un m om ent dat s-ar crede c-a

114 Dupa primul razboi mondial, Germ ania ?i Austria au fost


bintuite de o criza economics ?i politics, determinatS de in frin -
gere. In acea perioada, multi germani ?i austrieci au em igrat in
Argentina. Cei mai m ulti dintre noii em igrant! erau nationali?ti
extremisti, refuzind sS traiascS intr-o Germ anie invinsa, incatu-
¥atS de „lanturile pacii de la Versailles". Cu eficienta lor obi?nuita,
noii em igrant! au construit ?coli, uzine, au intem eiat intreprinderi,
au editat ziare §i periodice, dobindind o considerabila influents po­
litics. Intr-un rSstimp foarte scurt, ei au ocupat o serie de pozitii-
cheie in tara lor adoptiva. Dar n-au intrerupt nici o clipS contac-
tul spiritual ?i politic cu H e im a t-iil (patria) lor. Dupa ce in G er­
mania a ven it la putere H itler, numero?i germani $i austrieci au
devenit adepUi acestuia. Nazi$tii puneau mare pret pe Auslands-
deutschen, germ anii de peste hotare. N.S.D.A.P. era bine organizat
in Argentina. L a inceputul rSzboiului, partidul nazist numara aici

117
in terven it un incident nedorit : o pacienta careia ii pro-
vocase un a vort moare. Se prezinta singur, de buna voie,
la politie. Peste doua ore, un prieten depune suma ceruta
pentru eliberarea pe cau 1;iune a lui F riederich Edler von
Ereitenbach, alias Josef M engele.
In 1954, cuplul Iren e-Josef M en gele divor^eaza, sen-
tinta pronuntindu-se — desigur in absen^a barbatului —
la Fribu rg-p e-B rigach , ultim a resedinta a sotiei ?i baia-
tului, R o lf. A u fost casatoriti, asadar, tim p de 15 ani, stind
insa fo a rte putin impreuna, mai in tii din cauza razboiului,
apoi deoarece dr. M en gele trebuia sa se ascunda si sa
cluca o existenta de vesnic fu gar. Singura lo r progenitura
se numerate R olf, un baiat de 10 ani la data d iv o r^ u lu i113.

(SO000 de membri. Germ anii din Argentina o ducaau foarte bine.


Dispuneau do companii m aritim e, institutii culturale, un program
de scliimburl de studenti. un serviciu special da inform atii, Trans-
ocean (pentru a riva liza cu R euter si agcntiile de presa americane),
ziare si periodice suslinute de M inisterul Propagandei a lui Gob-
bels. Atasatul m ilitar al Argentinei la Roma invata limba germana,
ca sa poata citi in original „M ein K a m p f". Num ele acestui ata?at
era Juan Dom ingo Peron. La 17 octom brie 1843, im itind strategia
lui Mussolini, Peron a intreprins, in fruntea Descaminadosilor
(fara camusj), un mars asupra Euenos-Airesului. !n 1946, cind a
fost ales pre§edinte, 1-a copiat pe Fuhrer §i in alte domenii. A vea
kovimandouri. mobile, organizate dupa m odelul R ollkom m andou-
r ilo r S.S. Sacretarul sau particular era fiu l unui nazist german. P e ­
ron insu?i, asa cum a stabilit o anehetS intreprinsa la Buenos A ires
dupa caderea lui, a p rim it aproxim ativ 100 m ilioane de riolari.
Buenos A ires devenise punctul terminus al m arii organiza^ii clan­
destine ODESSA. G erm anii au aeapaiat hoteluri $i pensiuni, au
furnizat acte de identitate noilor em igra n t, au stabilit excelente
relatii cu functionary superiori argentinieni. La un moment dat,
un grup de germani din A rgentina au planuit sa piece cu avionul
in Germania, sprS a-i elibera pa crim inalii nazi?ti detinuti in iri-
chisoarea Landsberg (dupS S. V/ i e s e n t h a 1).
115 Varianta. Simon W iesenthal a sustinut — in „Asasinii prin-
tre n oi“ , aparuta la mai bine de doua decenii dupa incheierea ce-
lui de-al doilea r.lzboi mondial — cS dr. M engele a intentat el ac-
tiunea de divort, pe numele sau adevarat, a$a cum era firesc, fiind
vorba da o actiune tn .iustitie. Dar, mai tirziu, in 1985, cind R olf
M engele (la 40 do »n i irnnliniti) face dezvaluiri dintre colo rnni
tuJburStoare, sc- atla ca, de fapt, Irene M engele a intentat ae-iti ­
nea da divort, deoarece de m ult ii impSr'fisise fiului ei (;i al „t;i-
gerului M o rtii") ca nu poate in.-’ ura asemenea existenta fragm en-

118
JJr. M en gele se v a recasatori cu propria-i cumnata, vaduva
fra telu i eazut pe fron t, M arth a M e n g e le ; nepotul
K a rl (purtind prenum ele tatalui decedat, dar §i al buni-
cului) ii va deven i lu i Josef M engele... fiu a d o p tiv 11G.

tara (cind se intilnea cu Josef, din mers, fie pe cimp, fie pe dru-
muri forestiere, picrdute), pentru cel mai simplu m otiv cu pu-
tin^a : indragea viata deplina, burgheza, bine organizata, mai cu
seama in comparatie cu astfel de in tiln iri riscante §i pline de ten-
siune, impiedicSndu-i pe cei doi s o t sa duca o viata conjugala ade-
vSrata ; poate ca tragea in balanja ?i modul de a fi al Irenei, in-
di'agostita de via(S, extrem de sentimenta!&, dornica sa aiba o
existenja conjugala autentica. Aproape firesc, in proa scurtele in­
tiln iri clandestine, dr. M engele se doveciea a fi gelos, partial jus-
til'icat, avind in vedere putiriatatea si diflculUifcca m ijloacelor de
a-?i intilni propria sofio. Asadar, aptitudinea Irenei de a iubi ve-
selia, dansul, anturajul, a ajuns — format — in con trad icts at.it
cu caracterul ei, cit ?i cu co n d ita reala de trai ; deci, atunci cind
Germania, u?or redresindu-se dupa razboi, reaprinzindu-si lum i-
nile stinse, ca un simbol, Irene resimte acut setea ei de viata, in-
s'cinctiva, ceea ce, pentru dr. M engele, in schimb, poate sa para un
m otiv temeinic $i d efin itiv de desp artre, mai cu seama dupa scur-
tele intilniri tainuite, tensioriate. Fiu l R o lf va marturisi, tirziu, ca
— dupa parerea lui — mama voia s3 scape de Icgaturile m aU i-
moniale, deloc din pricina trecutului lui Josef M engele, po care-1
ignorase (de?i, cindva, prin 1943, fusese in vizita si locuiso in in-
cinta K Z -u lu i Auschwitz-Birkenau, desigur in partea rezervata
,^adminisira|iei“ lagarului), cit, m ai ales, nevoii de a trai altfei,
complet, in societate, vesela (R o lf va pretinde ca mama lui a nc-
socotit, intotdeauna, adevaratele indeletniciri ale sotului ei la
Auschwitz-Birkenau, „crezin d “ ca el ii ingrijeste pe cei bolnavi de
tifos, de urticarie). Oricum, dr. M engele i-a trim is avocatului Hans
Laternser, din Friburg-pe-Brigach, o procura (ceea ce le-a oferit
„vin atorilor de nazi.?ti“ o noua pista de in vestiga te : supraveghe-
rea stricta a corespondenfei dintre Friburg-pe-Brigach ?i Buenos
A ires). Sint ?i comentatori care au susfinul ca prirna sofie a lui
Josef M engele n-ar fi fost alta decit... fiica profesorului Vershuer,
sub a carui indrumare lucrase la institutul de cercetari din Frank-
furt-pe-M ein, protector al sau in ccntinuare, ?i pa vremaa activi-
ta^ii pretins stiin tfic e , din K Z .
116 Varianta. Ramin destul de obscure cauzele reale care au
determ inat divor(,ul si recasatoria (in 1953, la Montevideo, sub nn-
niele F ritz Hollraan) dcctorului Mens?f.le, dc?i fiu l sfiu R olf va mur-

119
„ln g e ru l M o r tii“ renunta ]a practicarea m edicinii, pina
atunci profesata sub num ele de Helm uth G regor-G rcgory,
preferin d sa preia conducerea societ3|ii anonim e „F ed ro
Farm K .G “ (Dupa razboi, „M e n g e le und Sohn“ a cum-
parat jum atate din ac^iunile firm e i argentiniene, consti-
tuitS initial cu un capital de 1 0 0 0 0 0 0 de dolari), specia-
lizata in asamblarea m asinilor agricole §i a preselor hidrau-
lice, livi’ate de la Gunzburg in piese detajate.
Dar plasa in care trebu ie sa pice M en gele nu are ochiu-
rile chiar atit de m ari pe cit se pare : continuindu-?i inves­
tig a tiv e pina in 1954 (cind $i-a inchis cen tral din Linz,
pentru cinci ani), W iesenthal a apelat la un inform ator-
prieten, locuind de asemenea la Buenos A ires, rugindu-1

turisi cindva in legaturS cu a doua casnicie : „ A fost o casatorie


din dragoste. Matusa mea Martha era cea mai frumoasa fem eie
pe care am vazut-o vreodata". Oricum, de-a lungul anilor, dr. M en­
gele va dovedi ca nu-i lipsit de sentimente paterne, ca $tie sa se
bucure sincer de compania unui copii. R o lf pastreazii numele de
fam ilie M engele, de?i mama lui, prin recasatorire, dobmdeijte nu­
mele de Hackenjos (va mai avea un baiat, pe Jens, viitor arhitect
la Miinchen). Niciodata nu se va dezice R o lf de tatal sau, nici chiar
atunci cind va cunoaste, in amanuntime, cazul „!n geru l M ortii" ; in
m artie 1956, acela?i Hans Scdlm eier, imputernicitul firm ei „M en-
gele und Sohn“ , apare la Friburg-pe-Brigach impreuna cu matuja
lui Rolf, Martha, pentru a-1 lua cu ei la Engelberg, in Elvetia, la
schi, fire$te insotit ?i de varul K a rl Heinz : „A vea m zece sau dou 8 -
zeci de al^i unchi, insa nici unul dintre ei nu era atit de atent ca
acesta. Impreuna cu K a rl Heinz ne a.sezam de dimineata pe patul
lui mare ?i el ne istorisea intim plari de razboi ?i de lupte cu par-
tizanii in R usia“ . Locuiesc cu totii, inclusiv Sedlm eier, la hotelul
„E n gel“ , dr. M engele sub numele de imprumut Helm ut G regor-
Gregory. Pare-se ca apropierea dintre Martha $i Josef M engele a
fost pusa Ia cale de parintii lui, ceea ce na5te suspiciunea ca, astfel,
s-a urm arit pastrarea, in perspectiva timpului, a averii clanului
din Gunzburg, nefarim itata („solu tia“ i?i va dovedi valoarea abia
dupa m oartea fondatorului firm ei „M en gele und Sohn“ , caci intre-
prinderea prospera intr-un asemenea grad, incit, in 1984, de pilda,
obfine un ci?tig net de 82 m ilioane de dolari, actualul slogan co-
m ercial — etalat pe un intreg perete al sediului central — fiind
„M E N G E L E “ — die bessere Id ee“ /MENGELE — cea mai buna
idee (cu sens de alegere). Firm a este condusa de un nepot al lui
Josef M engele §i de K a rl Heinz — nepotul devenit fiu adoptiv prin
casatoria cu Martha.

120
sa v e rifie e la fa ta locului, cu discretia cuvenita, doua posi-
bile „adrese“ ale „In geru lu i M o rtii“ , pentru a-i confirm a
care este cea adevSrata. A s tfe l ajunge sa a fle Ambasada
R.F.G. din A rgen tin a ca dr. Josef M en gele domiciliazS,
sub numele sau real u7, in V e rtiz 968, Olinos, F.C.N.G .M .B.
(aceea?i in?tiintare ii p arvin e — prin interm ediul lui
H. Langbein — §i procurorului din Friburg-pe-B rigach,
unde M en gele ?i-a avut ultim a re?edinta german&).
Dosare acuzatoare incep sa circule : de la un birou la
altul, de la un m inister la altul, de la o procuraturS la
alta... A n u l 1955 d evin e turbulent. R egim u l lui Juan Do­
m ingo Peron se prabu$e§te (19 septem brie), fostul §ef al
statului se ved e n evoit sa ia drum ul e x ilu lu i; la fel, m ulti
ex-nazi?ti, inclusiv dr. M engele. „In g e ru l M o rtii“ se sta-
bile?te in capitala Paragu ayu lu i' la Asuncion, do unde va
reveni, insa, dupa putina vrcm e, la Buenos A ires, tot sub
num ele adevarat. ,,V inatorii de nazi?ti“ nu se astimpara,
culeg date, m arturii, probe, „a rh iv a “ dosarului M en gele
create, se com pleteaza, alte ?i alte curse sint nascocite de
cei din Europa ?i de aliatii lor de pe continentul sud-
american.
In 1957, ve?ti rele de-acas& : in cursul instructiei pro-
cesului care-i va aduna, in boxa acuzatilor, pe cei vin ova ti
de crim e im p otriva um anitatii, faptu ite la Auschw itz, in
cap de lista figu reazS num ele lui Josef M en gele ! Presiunea
spore$te. A b ia in iunie 1959, guvernu l vest-germ an cere
guvernului argentinian extradarea lui M engele. P rea tir-
ziu 11?. Fam ilia i-a §i dat de ?tire, la m om entul oportun,
ca, la Fribu rg-pe-B rigach , procuratura a lansat un m an­
dat de arestare ; astfel, urm aritul are posibilitatea de a
pleca, inca din luna mai, din nou, in Paraguay, la prie-
ten ii sai sus-pu?i : baronul A leja n d ro vo n Eckstein 119 $i

117 Au trecut zece ani de la incheierea razboiului. N ici o ac-


tiune judecatoreasca n-a fost declan?ata in R.F.G. im potriva „In -
gerului M ortii
118 L a adresa indicata — se precizeaza in nota de raspuns ar-
gentiniana — n-a fost gasit. A r fi de dorit sa se obtina alte in for-
matii, reale, pe temeiul carora s-ar putea lua masuri corespun-
zatoare.
119 Despre care se spune c-ar f i inrudit cu pre?edintele P a ra ­
guayului, generalul A lfre d o Stroessner, el insu?i nepot al unui ca-
pitan de cavalerie bavarez, nascut in Paraguay, totu ji pastrind o
deosebita sensibilitate fa {a de cei de origine germana.

121
om ul de afa ceri W ern er Jung 120 (am indoi declare — ne-
adevarat ! — ca dr. Josef M en gele a locuit in Paraguay,
efeetiv, cinci ani in §ir !21). „In g e ru l M ortii*' intra in posesia
actului de ceta^enie nr. 283 348 (decret guvernam ental
nr. 809 din 27 noiem brie 1959), devenind... cetacean Para­
guayan. D e preferin^a a locuit ?i locuie^te in luxoasa cla-
d ire din incinta fe rm e i baronului von Eckstein, aflata in
im p reju rim ile Hohenaului (colonie germ ana prospera din
Paragu ayu l rasaritean, linga fron tiera braziliana) ; cindva,
dupa deshumarea de la Embu, gazda va m arturisi ca M en­
g e le a trait acolo „fo a r te rezerva t §i fo a rte m elancolic“ m .
R e vin e in A r g e n tin a 123 $i, cu pa?aport paraguajran
in buzunar, apare la Buenos A ires. G u vernu l de la Bonn

m Llevenind In R.F.G., In 1901, W ern er Jung va f i anchetat de


procurorul Hans K iigler, la Frankfurt-pe-M ain, in legatura cu M en­
gele, insS fara o repercusiune pentru cel interogat sau pen­
tru cel fugit.
121 A?a prevede legislatia paraguayana.
122 poate ca starea i se datoreaza recentei m orti a lui Karl,
capetenia clanului din Gunzburg. Dr. M engele i?i asuma riscul to­
tal de a reveni pe continental european, chiar in R.F.G., in ora$ul
nal,al, pentru a asista la him orm intarea parintelui sSu (a?adar, ar
fi de crczut ea el are ,?i „r,entimente filia le ", nu numai „paterne'‘).
Pesemne impresionati de gestul lui Josef M engele, concet&tenii nu
anunta autoritafile. Tirziu, cind lumea va afla — cu stupoare —
ca „In geru l M o rtii" a fost citeva zile acasa (nelocuind nici in fa -
m ilie, nici la hotel, ci la Enolisch Convent School), procurorul din
Frankfurt-pe-M ain, Rahn, afirm a fara echivoc ca Gunzburgul s-a
comportat „ca un grup de conspiratori pentru a ajuta fam ilia
M en gele" ; iar un fost prim ar al localiLap.i dsclara presei : „In
acest ora?, nimeni n-o sa spuna nimic, chiar daca §tie m ulte"
(M ichael Zehetmeier).
1M In A m erica de Sud sint m ilioane de em ig ra n t germani (nu-
mai in C razilia trJliosc peste 3 600 000 de ceta(eni de origine ger­
mana, avind arii Sntregi in care lim ba germana se vorbe^te mai
frecven t decit cea portugheza ?i fim teaza ora?e astfel botezate :
Blumenau, Frederico Westphalen, N ovo Hamburgo) ; in Chile,
linga localitatea Parral, exista Colonia Dognidad. intem eiata de
300 de germani (regim ir.chis, legi proprii de conviefuire, gard inalt
de protsctio), unde si-au gasit adapost ?i fosti m ilitari nazi?ti. Nu-i
de m irare ca aproxim ativ 5 000 de fo$t,i naziijti s-au putut picnic,
litcralm ente, in masa celor de obirsie germanft, pe conliiirnlul
ciid-nmerirnn. T)?»o5 !n Europa functioneaza „Odessa“ .si . !:-l-
%veiss“ , aici exista K a m a ra d en vw k (Ac^iunca camaru/.llor), ai-

122
repet& cererea de extradare, cu men$iunea ,,u rgen t'1. II P r o -
curador de la N a tio n Iasa lu crurile sa lincezeasca (peste
?ase luni, in iunie 1960, dupa capturarea lui Eichmann §i
scandalul m ondial pe care aceasta 1-a declan^at, este emis
un mandat d e arestare) m . Capturarea s-a produs in plin
Buenos A ires, la 11 m ai 1960, cind Ricardo K lem ent, alias
ex-O b e rs tu rm b a h n n fu h re ru l S S K a rl A d o lf Eichmann,
tocm ai ie?ea de la slujba, parasind incinta uzinei „M e r -
cedes B en z“ . A ctiunea comandoului care 1-a prins pe
Eichmann d evin e publica dupa m ai m ulte zile (in care
prizonierul trebu ie ascuns pe loc, pina cind va exista posi-
bilitatea scoaterii lui, pe calea aerului, din A rgentin a), insa
dr. M en gele afla num aidecit intim plarea $i, in consecinta,
in aceea?i zi, trece fron tiera in B razilia ,2r>. A le g e ca refu -
giu o indepartata statiune balneo-clim aterica din regiunea
lacu rilor din A n z i iaf’ : B arttoche a fost tea tru l u n u i ciudat
incident. N u pot d ezvalui aici sursele m ele, dar p ot afirm a

cStuitS din in d ivizi care ?i-au pastrat propriul nume §i dis­


pun de o stare m ateriala excep(ionala. A stfel, in Paraguay, traiesc
300 ex-nazi$ti ; „M acelarul din L y o n ", Klaus Barbie, in B olivia
(pina la extrSdarea lui in 1033) ; in Brazilia, la Sao Paulo, polilia
ii va aresta, in 1967, pe F ritz Stangl, rSspunzator, ca f i dr. Mengele,
de moartea a 400 000 de deportati, in lagarele de concentrare de la
Treblinka $i Sobibor (lucra, lin iftit, fara sS-§i fi schimbat macar
numele, la uzina ,,V olksw agen") ; tot aici, la Sao Paulo, poli{.ia il
captureazS la o intrunire a fosjtilor nazifti, convocata pentru a ce-
lebra ziua de naftere a lui H itler, pe Gustav Franz Wagner, acu-
zat de uciderea (de asemenea la Treblinka f i Sobibor) a 250 000
de oameni, patru tSri cer extradarea lui (R.F.G., Polonia, Austria,
Israel), insS Curtea Suprema a Braziliei refuza extradarea celui
poreclit „Bestia umanS" §i care, in 1980, in stare de libertate, se
va sinucide.
m Tergiversarea poate sa tina ?i de simplul m otiv ca, in tarile
A m ericii Latine, extrSdarea pentru m otive politice nu se prea
practica, dreptul de azil politic constituind o trasatura definitorie
intr-o lume cu permanente rSsturnSri de regim ; in plus, autori-
tatile paraguayene considers crim ele im potriva umanitafii comise
de M engele, in perioada-razboiului, drept „delicte politice" fi atit.
125 Mai m ult ca sigur, eficienta organizafie clandestine nazistS
,.Kpm aradenwerk“ . 1-a avertizat prompt, ca ?i pe alti nazisti de
frunte afla^i acolo.
135 La peste o m ie de kilom etri de capitals, in vecinatntoa fron -
'tierei chiliene, loc in care ex-n a zifti detin terenuri intinse f i v ile
somptuoase.
co ele sint sigure. P rin tre tu ris ti se afla o anum itd Nora
Eldoc, v en ita d in Israel ca sa-$i va da m am a in Paraguay.
N ora Eldoc §i mam a ei fuseserd la A uschw itz, unde tinara
fata fusese sterilizata 127 de d o cto ru l M engele. A fost o
sim pla c o in c id e n t cd ea s-a dus la B a riloch e tocm a i cind
se afla acolo M en gele 128. A c u m avea patruzeci §i opt de
a n i 129, inca m u lt fa rm ec $i n u m e ro fi p rie te n i in localitate.
In t r -o seard, in sala de dans a u n u i h otel din stafiune, ea
s-a p o m e n it fa fa -n fafa cu d o cto ru l M engele. R a p ortu l p o -
lifie i nu precizeazd daca el a recunoscu t-o. M en gele „ tra -
tase“ m ii de fe m e i la Auschw itz, dar el a observat nu m a rul
tatuat pe a n tebra ful sting al N o re i Eldoc 13°. T im p de
citeva m in u te , v ic tim a $i calaul s-au p r iv it in tacere.
M a rto rii acestei scene au p ov es tit cd n-a u schim bat n ic i
un c u v in t. N o ra Eldoc s-a rasu cit in loc §i a ie$it din
sala. Peste cite v a zile a plecat in tr-o excursie in m u n fi $i

127 A?adar, doctorul M engele steriliza — pe de-o parte — de-


tinutii de „rase in ferioare", iar pe de alta parte — studiindu-i pe
gem eni — voia sa obfina „ch eia “ procre&rii de... duble exemplare,
de catre mam ele germane. Doctorita franceza Hautval a ingrijit,
in K Z , victim s ale sterilizarii : „U n a din e x p e r ie n c e cele mai
tragice a fost sterilizarea cu raze X a tuturor fetelor intre §aispre-
zece $i optsprezece ani. Cele mai multe dintre ele erau grecoaice,
creaturi fine, delicate, ale caror suferinte te revoltau [•...] Micufcele
se inapoiau seara intr-o stare inspaimintatoare. Vom itau tot timpul
§i se plingeau de dureri abdominale cumplite. Multe au trebuit sa
stea in pat saptamini §i chiar luni intregi. M ulte au fost atinse de
arsuri radiologice foarte intinse, necesitind pansamente de lunga
durata [...] A r trebui spus ceva §i despre tigancu$ele din Ravens-
brtick, fe tife ale caror chipuri nu pot f i uitate, zvircolindu-se de
durere pe podelele coridoarelor in firm eriei dupa sterilizare“ .
128 Dar Pico Iyer, investigind — in 1985 — cazul M engele (cu
ajutorul lui W illia m M cW hirter la Gunzburg $i a lui G avin
Scott — §eful biroului revistei americane „T im e “ la Rio de Janeiro,
acesta din urma la Sao Paulo) scrie : „In 1964, o fem efe numita
Nora Eldoc, acfionind sub o acoperire vest-germana, pare sa fi
facut in a?a fel, incit sa ajunga in apropierea lui M engele ; a fost
gasita, ulterior, m oarta“ (ceea ce contrazice, fara temei, varianta
W iesenthal privitoare la Nora Eldoc, precum $i anul indicat de el
pentru im prejurarea amintita).
129 Deci, ar insemna ca acfiunea se desfa?oara in 1959, nicide-
cum in 1964, cind, dupa alte m arturii, dr. M engele se va afla
instalat in Brazilia.
J3° v a ra austraia. PoartS rochie cu mineci scurte.

124
rm s-a m ai intors. A fost in^tiinfata polipia. Dupa citeva
suptdm ini s-a descoperit, in tr -o prapastie, tru p u l zd rob it
al N o re i Eldoc 131. P o lifia a in tre p rin s o ancheta form u la
§i a clasat cazul d rept accident su rven it in m unti.
La 16 m artic 1861, M en gele im pline$te 50 de ani. In
acelasi an s-ar crede c-a fost in E gipt — a§a sustine W ie -
senthal, care $i-a redeschis centrul la V ien a — dupa care
,,Ingerul M o r tii" ar fi poposit intr-o minuscula insula
m editeraneeana din vecinatatea Cretei, Kythnos. „V inato~
r ii de nazi?ti“ i-au dat de urma, dar au ajuns pe insula a
doua zi dupa ce „In g e r u l M o rtii", insotit de actuala lui
sotie, Martha, s-au im barcat pe puntea unui iaht particu­
lar, al unor prieteni spanioli, anume v e n iti pentru a-i lua
(ajung la Barcelona). Sotia ^i b&iatul adoptiv ram in in
Europa, pe cind M en gele se intoarce in A m erica de Sud ;
ar f i prefera t sa se stabileasca iar&$i la Buenos A ires, insa
m andatul de arestare em is in va ra trecuta m ai este valabil,
deci tot Asuncion, unde, cu regularitate, prim e$te bani de
la „F a d ro Farm H. G .“ . A ici, in tr-o fe rm a de linga A su n­
cion, pe cursul flu viu lu i Paraguay, un comando (dupa
cum pretinde Isser H arel) era cit pe-aci sa puna m ina pe
fu g a r ; apoi, in 1962 (dupS acela?i autor), a lte doua tenta­
tiv e equate (una la Sao Paulo, alta lin ga fron tiera dintre
Paragu ay $i B olivia). A n u l 1962 aduce §i cererea de extra-
dare adresata, de asta data, de catre guvernu l ve st-ger­
man, guvernu lui Paraguayan 132 (iu lie 1962).
De cealalta parte a Atlanticului, pe batrinul continent
european, fa m iliile celor fu g iti .?i ascun?i trebuie sa suporte
tiru l indiscretiei „vin a to rilo r de nazi?ti“ , caci orice detaliu
recoltat poate conduce (ca in cazul Eichm ann) la capturarea
vinovatului. N eobositu l W iesenthal relateazS cum a des­
coperit ca Frau M artha locuie?te in Elvetia, linga Zurich,
la K loten, pe strada Schwim m bad nr. 9, intr-o casuta atfatS
aproape de a e p r o p o r t133. U n sp rijin itor al centrului din
Linz, locuind in Elvetia, a sunat la u?a v ile i cenu^ii, ano-

,31 Este de presupus ca, ?i in intim plarea cu Nora Eldoc, nu


M engele in persoanS a act,ionat, ucigind-o in munti, ci aceea$i
„Kam aradenw erk “ .
132 Se in d ict ?i adresa doctorului Jos<§ M engele : Asuncion,
Fulgencio Morena 507.
133 „N u era un loc prea lini?tit cu toate avioanele care treceau
pe acolo, dar era practic pentru sotul ei, putind sa ajunga in citeva
minute de la aeroport acasa, farS a risca sa lie vSzut de prea
multa lum e".

125
nim e, din cartierul m odern al K lotenulu i. M artha M en ­
gele e m aruntica m , are a p roxim ativ 50 de ani.
— Ce d o riti ?
— N -aft platit rata la polita de asigurare pentru casa.
A m ven it s-o incasez.
— A m inchiriat casa de puftn tim p ?i nu stiu nim ic
despre asta (vrea sa inehida usa, vizitatoru l insa si-a stre-
curat piciorul in deschizatura).
— Scuzati-ma, sinte|i Frau Vogelbau er, nu-i a§a ?
— Nu ! Fosta locatara se numea a?a. A r f i m ai bine
sa m ergeti la proprietar.
— A? vrea sa arunc o p riv ire prin casa, sa constat
daca nu sint de facu t reparafti. T reb u ie sa raportez despre
asta la socielate.
Frau M e n g ele accepta, vizitatoru l incearca sa gSseascS
orice semn al prezentei unui barbat in casa. Nim ic.
Totu l pare a indica, sigur, ca gazda traieste singura aici
(m ai tirziu,. „v in a to rii de naz'$ti“ v o r afla ca fiu l ei, K a rl-
H einz, studiaza la M on treu x 135).
Raspunsul Paraguayan ajunge dupa citeva luni la
Bonn : dr. Jose M en gele este cetatean al Paragu ayu lu i ?i
nu s-a f&cut vin ova t de „n ic i un act crim in a l 11 ; insu^i
pre.?edintele A lfr e d o Strocssner afirm a ca. dacS lu i M en ­
g e le i s-a dat ajutor, atunci este vorb a despre protecfta
1M in tr-o fotografie din 1958, care va fi data publicita^ii abia
In 1985, dupa ce decesul lui M engele a devenit cunoscut si confir-
mat, Martha M engele — pe atunci doar cumnata, vaduva, a „In -
gerutui M or(.ii“ — apare, surizatoare, alaturi de viitoru l ei sof.
Instantaneul e din Elvetia, de la Engalberg, sta{iune m on tan i in
care dr. M engele a ven it anume pentru a-si intilni fiul, pe
R o lf (12 ani). Se vede clar, in im agines din fata hotelului „E n gel“ ,
ca Martha M engele este supla ?i inalta, chiar mai inalta cu doi,
trei centlm etri decit M engele, a cSrui inaltim s o ?tim din fi$a
acestuia : 1,74 m. Deci, M artha M engele nu era „m aruntic5“ . Se
pastreaza o fotografie de-a ei : la batrinete e m ult ingr§?at& $i,
poate de aceea, pare mai scunda. Pozeaza cu indiferentS. E im -
bracata intr-un mantou de blana, somptuos, are pal3rie de lina,
impletita. Prive$te lumea prin ochi mari, adinci, melancolici.
O braji cazufi spre barbia.incfi voluntary.
135 Cindva, discutind cu un prieten despre fam ilia Mengele,
W iesenthal spune : „N o i ?tim de ani de zile totul despre a doua
sotia a lui M engele, despre fiu l lui K arl-H ein z care-i un baiat
incintator, serios. Stiu unde traie?te, ce relatii are, cu ce se ocupa,
dar nu mi- ar trece niciodata prin cap sa-1 fac raspunzator de cri-
m ele tatalui s&u“ .

128
cuvenita oricarui cetacean Paraguayan. Totu?i, la sugestia
color din „K a m a ra d e n w e rk “ , a a llor prieteni apropiati,
,,!ngeru l M o r tii" nu m ai in tirzie la Asunci 6 n. T o t cam
atunci §i Frau M artha M en gele este nevoita sa se mute
(iu lie 1962), expulzata fiin d de catre autoritatile elve^iene,
pesem ne din cauza lui W iesenthal care, printr-un interpus,
a solicitat politiei supravegherea casei din K loten , pentru
a se stabili cu precizie daca dr. Josef M en gele vin e sau nu
vin e aici in v izita 1315. Noua resedinfa e pe mo$ia lui A lban
K ru g 137, in apropiere de Encarnacion, iar noul s&u nume
e clr. F ritz Fischer, sub care fie ingrijeste bolnavii pe
m osie sau din localitatea vecina, fie ajuta — in lipsa de
pacienti — la stringerea recoltei. C atre sfir§itu l anului
1S63, M en gele !§i schimba iarasi dom iciliul.
In acest rastimp, „vinat:orii de nazisti" nu stau dc-
geaba. In preajm a Craciunului, W iesenthal at'la de la un
prieten de-al lu i K a rl-H ein z M engele, ca ttnarul student
i-a scris c-a plecat sa-si pelreaca sarbatorile la Milano,
unde (ie-a spus colegilor) urm eaza sa-l intilneasca pe
unui din m em brii fa m ilie i sale, traind peste ocean (scri-
soarea ajunge tirziu la destinafie, 3a fe l ajunge si W ie ­
senthal, la M ilano, unde receptionerul hotelului indicat in
epistola ii confirm a faptuJ. ca, acolo a locuit intr-adevar...
G regor-G regory, posesorul unui pa^aport spaniol, dar cu
doua z ile in urma a plecat). A lta data, pe la jum atatea lui
1964, dr. M en gele vin e sa-si sflrseasca saptamrna la hotelul
„ T ir o l“ din preajm a Hohenaului, renum it pentru calitatea
serviciilor (pina $i pre?edintele Stroessner isi petrece aici,
uneori, w eek-endul), fara sa §tie, deocamdata, ca §ase
oam eni il pindesc din umbra pe dr. F ritz Fischer, de la
cam era 26... (to^i cei §ase sint supravietuitori ai Ausch-
w itzulu i). Ei v o r sa-l captureze pe „In g e ru l M or$ii“ ?i
sa-l transporte la F rankfu rt-pe-M ain, predindu-1 auto-
ritayilor vest-germ ane, pentru a ocupa locul ce i se cuvine
in boxa acuza^ilor, in cadrul procesului care trebuie sa
130 Nelipsindu-i resursele m ateriale, Frau Mengele se mula la
Merano, localilate prin care so^ul ei a trecut, altauala, in fuga lui
din Europa. A ici, la 20 km de frontiera cu Austria, in T irolu l ita-
lian, $i-au gdsit refugiul destui fo§ti r.azi§ti, inclusiv sofia lui
M artin Bormann, Gerda, cu copiii (dar in 19-15). E lvefienii, nestiind
sigur daca dr. M engele o va vizita sau nu la Kloten, de teama im -
plicarii intr-o extradare de crim inal de razboi, au preferat s-o
indeparteze pe so^ia acestuia.
137 BogSta?, aproxim ativ 60 de ani, temperament violent, idei
politice de extrem a dreapta.

127
inceapa, intentat celor care au savir?it crim e im potriva
um anitatii la K Z Auschw itz. Dupa m iezul noptii, cei $ase
u rm aritori dau buzna in incinta „T ir o lu lu i“ , se reped sus,
pe scara, sparg usa cam erei 26, inauntru nim eni (afla,
stupefiati, ca dr. F ritz Fischer, alias M engele, cu doar zece
m inute m ai devrem e, ca urm are a unui telefon atunci p ri­
mit, a parasit hotelul in graba — un detaliu : receptionerul
a bagat de seama ca i?i im ’o racase costumul peste pijam a).
Daca cei $ase ar f i actionat cu citeva m inute m ai devrem e,
dr. Josef M en gele ar fi fost judecat, o data cu fo$tii lui
Kam araden, ar f i sfir§it, indiscutabil, in §treang, iar o
parte a legendelor ?i zvon u rilor nascute, tocmai, din pri-
cina im posibilitatii de a fi capturat, nu §i-ar m ai fi avut
r o s tu l138.
Din ce in ce m ai convin§i ca va fi im posibila captu-
rarea lui M engele, exclu siv pe calea actiunilor directe,
frontale, „v in a to rii de nazi$ti“ continue sa recurga ?i la
m ijloace m ai sinuoase, ocolite, dar m ai sigure, poate, cum
sint cele care tin de viata particulars a individului, de tre-
buintele sale presante, do etapa de e x is te n t! in care se
afla. „In g e ru l M o rtii“ trecut de 50 de ani, de?i arata m ai
m ult decit m ultum itor ca aspect fizic, pe plan psihic incep
sa-?i spuna cu vintu l tracasarea, teama perm anenta de-a nu
f i incoltit §i prins, extradat spre judecare. Sanatatea i se
m ai ?ubreze§te. Sim te nevoia unui trai m ai a?ezat, lega-
tu rile sale cu fe m eile i-au adus, de-a lungul anilor, destule
satisfactii, insa nu i-au rezolva t ?i problem ele de ordin
gospodaresc. A cu m — sint in fo r m a l u rm aritorii lu i —
cauta sa angajeze o Hausfrau de origin e germ ana, care
sa-1 ingrijeasca $i in care sa se poata, cit de cit, increde.
V/iesenthal pune la cale o alta cursa : o anum e „F rau
M a ria " (nume fic tiv ) frecven teaza Giinzburgul, cautind o

138 A stfel s-a spus c-ar .fi fost patronul unei refele do tra fi-
canfi de heroina in Paraguay sau c-a profesat ca medic personal
al generalului Stroessner, ajutindu-1 chiar pe acest a, in calitate
de consilier, pentru a pune la punct o campanie de ninocid impo-
triva unor ba$tinasi indieni. Conform legendelor f>l zvonurilor,
era — simultan — in douS locuri, oricum, de fost n foul., cu c<')i.i-
tudine, in B olivia, Uruguay, Chile, Argentina ($i tn JunKk'le aces-
teia), Brasilia, Paraguay. Dupa confirm area — de cAtre exin'i'li —
a idonlitalii celui desliumat la Embu, multe din pinnule puzzle ului
care vrea s5 reconstltuie o buna parte a blogi'uflol lui Mrnr.ulc,
nu mol pot rutnine in acclaji loc, trebuie s& f i t mulato, tnlocuile,
reconslderato.

128
legatura prin care sa se in filtreze in fa m ilia M en gele ?i,
astfel, sa ajunga in A m erica de Sud, in pceajm a „In g eru lu i
M o rfti“ . P rin tr-o stratagem a destul de elem entara, tenla-
tiv a pare sa aiba, la un m om ent dat, ?anse de reusita.
„F rau M a ria “ este contactata de „H e r r L u d w ig " (tot nume
fic tiv ) ?i, intr-un tirziu, dupa ce s-a incredintat ca are
de-a fa ce cu o nem toaica incapabila sa-?i schim be „vo ch iIe“
idei (de fapt, „F ra u M a ria " este om ul lui W iesenthal) UK),
vre a sa stie :
— A m sa-ti pun o intrebare : te intereseaza sa pleci
peste A tla n tic pentru un an, ca sa conduci gospodaria lui
Josef M en gele ?
„F ra u M a ria " nu accepta numaidecit, fiin d stability o
sit a intilnii'e (im pu lernicitu l „E d elw eissu lu i“ sau „O des-
sei" urm ind sa revin a), atunci cind, daca decizia fe m eii va
fi fost luata, v o r m erge im preuna la M artha M engele, pen­
tru instructiuni. Asta s-a intim plat in luna iunie 1964. La
data convenita, ,,Frau M a ria " a acceptat propunerea. Peste
a lle doua saptamini, „H e r r L u d w ig " a chem at-o la Giirsz-
burg, pentru a -i comunica am inarea tem porara a anga-
.jarii ei, iar apoi n-a m ai prim it nici un semn de via^a de la
in ter medial';
Un nou dem ers vest-germ an, pe linga guvernu l P a ra ­
guayan, de asta data Eckhard Briest, ambasadorul B on-
nului la Asuncion, prim it in audienfa speciala de catre
pre$edintele Stroessner, pentru a -i prezenta n noua cerere
dc extradare a lui Josef M engele, este — pur $i sim plu —
admonestat :
— Daca nu incetati cu povestea asta, v o i rupc rela-
tiile diplom atice cu Republica Federala a Ger m aniei !
[in ciuda celor racnite de sefu l statului, diplom atul incearca
sa ex p lice ca are dispozitii precise]. N u m ai vreau sa aud
nici un cuvint, dom nule ambasador ! N -am sa m ai tolerta!
m ulta vrem c acest lucru.
Dar convorbirea Stroessner-B riest din 16 iu lie 1964
d evin e publica si, fo rta t de im p reju rari ?i dupa afatuf
p rim it din partea lu i Raou l Pastor, m inistrul sau do
Externe, prcsedintele Paraguayan inyelege ca a sosit titnpul
sa se d egajeze d e orice o b liga tii fata de M en g ele §i dc
influenza sai sustinatori, m ai ales ca Paragu ayu l .obtinuse;
tocmai, un im prum ut vest-germ an. Pin a sa fie luata o

■ ' * Este de presupus ca jurnalistul Pico Iyer a confundat-q pe


„Frau M a ria " cu Nora Elder, suprapunind cele doua im preju rari
d iferite ?i unificindu-le sub o singura data : 1964 (vez'i pag. 124).

129
decizie, soarta „In g eru lu i M o r tii" a stat citeva z ile sub
seranul intrebarii, apoi Strocssner a hotarit schim barea
dom iciliulu i — pentru cetateanul Paraguayan posesor al
actului cu nr. 293 348 — in partea rasariteana a t&rii,
departe de eapitala, de indiscretia ziaristilor §i a spionilor,
de a g ita ta stirnita in legatu ra cu e l : de-a dreptul in
ju ngla, pare-se, in tr-o zona de fron tiera, va trai atit de
izolat, incit doar do.ua drum uri due la casa singuratica In
care locuie§te, pazit (dupa cum pretinde dr. F rederico
N icholas Fernandez, directorul Interpolu lu i din R io de
Janeiro) de patru paznici personali, inarm ati pina in
d in ti §i echipati cu w a lk ie -ta lk ie (in afara de patru lele de
m ilita ri §i poIiti.?ti gata sa perchezitioneze orice masina
§i. sa doboare, fara somatie, conform ordin elor p rim ite de
l a centru, pe oricine pare suspect si nu se supune inter-
d ictiilo r de c ir c u la te in zona)...
Si totu$i : cele descoperite dupd deshumarea de la Embu
v o r in firm a m ulte presupuneri §i legen de m . N ic i pom e-
neala de M engele, atunci, in ju ngla din estul Para ­
gu ay ului.
* „ln g e r u l M o rtii" traia in tr-alt loc. $ i in tr-alt fel.

Culiselc memoriei (11)

C ercetari recente intreprinse de dr. R ob ert Rosa, de


la U n iversitatea din Chicago, i?i-au propus sa descifreze
m ecanism ele com plexului psihic care consta in intipa-
r^rea, recunoasterea §i reproducerea senzatiilor, sentim en-
telor, cuno.?tintelor din trecut, asadar secretele m em oriei.
C ercetatorul am erican spera sa a fle ce anume determ ina
creieru l sa rc-tina anum ite date, absolut necesare supra-
vietu irii, in tim p ce a ltele sint date uitarii, ca fiin d ne-
esentiale. Deocamdata, el explica rolul pe care un horm on
adrenocorticotropic, secretat de o anumita glanda de la
baza creierului, il are ca neurom odulator (de exem plu, in
m om entele stresante, secrefia aju nge in singe ?i stim uleaza
producerea de adrenalina). D in nenum aratele ipoteze de
lucru, un fa p t este cert, v e rific a t de num eroase teste efec-
tuate pe sute de subiecti : secretia horm onului am intit nu

,/,# „Daca marturia Bossert este adevarata, atunci ea vin e in


cnhtradictie cu toate ir.form atiije despre M engele din ultim ii doua-
m :i de :<ni“ ( O t r n j r K a t z ) . , . .

130
0 constanta, depinzind de starea em otionala a celui in
cauza, in fu n ctie de aceasta d^pinT^hd fenom enul care ne
ajuta sa tinem m inte sau sa uitam. ,
Dar aceasta m itologie a interiorului, mejmoria, repref-
zinta, fara doar §i poate, un spatiu insolit, dupa cum se
riemonstreaza determ inat de starea em otionala a in d ivi-
dului. Atunci, cum sa fie uitat trecutul na'zist ? In 1979,
deputatii vest-germ ani au votat abolirea norm ei in v ir -
lutea careia orice crima, dupa. trecerea a douazeci de ani,
<>ste „u ita ta “ (255 votu ri „p e n tru “ , 222 vo tu ri ,,contra").
Tn 1985, agen tiile de presa internationale au transmis, pe
I.oleim prim atoarele lor, o stire care dem onstreaza cS nu
numai fostele v ic tim e ale fascism ului nu uita, ci ?i fo?tii
lortion ari nu uita : in tr-o buna zi, pe strazile statiunii
luristice bavareze Nessehvang au aparut o serie d e ini?i
m ai virstnici, destul de asem anatori ca tinuta, um plind
pina la refu z hotelurile, restaurantele, de$i, in general,
nu vo r sa atraga prea mult alentia asupra lor. E i sint
fosti S.S.-i§ti din d iv izia „T o te n k o p f“ (Cap de m ort), in
numar de peste 2 0 0 , v e n ifi aici pentru a tine o intrunirc.
Un locuitor declara : „E ste o nenorocire pentru Nessel-
wang. N esselw ang nu are nim ic de a fa ce cu n azi?tii“ .
O rganizatoru l in tru n irii fiin d. insa, un localnic, R o lf
Buchheisler, cin dva mernbru al d iv iz ie i „T o te n k o p f“ $i
actualm ente proprietaru l hotelului in care se desfa$oara
intrunirea cu u§ile inchise, deoarece nimfeni in afara dfe
cei in vita ti nu poate intra. G en eralu l Otto-Ernst R em er -—
eunoscut ca unui din cei care au condus executarea aten-
tatorilor la via ta lui H itler, in 1944 — declara cu em faza
.,Societate particulara", atunci cind i se cer ex p lica tii de
ce nu are nim eni altcineva dreptul de a tie c e pragul hote--
lului. T rista coincidenfa potrive?te in a?a fe l lu ciu rile,
incit intrunirea fo ?tilo r S.S.-i^ti se tine exact in preajm a
aniversarii a 40 de ani de la incheierea celui de-al II-le a
1azboi m ondial $i a in frin g e rii G erm aniei naziste.
Sa f ie m em oria invers proportionate in raport cu dis-
tanta care o separa de un evenim ent s^u altul, de$i expe-
rienta arata ca, dim potriva, cei virstnici — in mod firesfc —
dispun de o m em orie m ai departe proiectata in trecut,
spre deosebire de cei tineri, avind o m em orie m ai echili-
brat racordata la in sta n tele, tem porale, la trecutul inde-
partat, la trecutul apropiat, la prezent. C aile m em oriei
sint sinuoase, cerind victim e ca ?i fanatismul...

131
FILIERA (II)
A sem enea ciupercilor dupa ploaie apar, odata cu stabi-
lire a identitatii’ reale, a lui „W o lfg a n g G erh ard", ingropat
la Embu, o serie de oam eni care pretind (unii detin §i do-
v e zi m ateriale) ca au trait o perioada in anturajul dr. Josef
M engele. fiih d u -i prieteni, gazde, stapini sau (citeva fe ­
mei)... iu bite (pentru unui e vorb a de senor W olfgan g,
pentru altul de senor P ed ro ori de senor Helm uth)... M ai'tii-
r iile acestora tes parca o a doua realitate a existen tei ,'In -
gerului M o r tii“ ; suprapunindu-se datelor care, dupa surse
anterioare, il plasau in cu totul alt loc §i in tr-alte conditii
de trai. In ain te de a -i fi cunoscut, prin autenticul Gerhard,
pe sotii Bossert, iata-1 prezentat de acela§i G erhard • "
cuplului G eza (topograf, dupa spusele consoartei inginer)
;§i . G itta Stam m er, m aghiari em igrati in B razilia in
,/*1 Dupa atitea legende §i secrete, este firesc ca tofi cei cace
au venit. in contact cu M engele sa fie banuiti ca au de-a face, cu
^.Odessa" sau „Edelw eiss;‘. L a W olfgan g Gerhard suspiciunea pare
a f i cea mai intemeiatS, considerindu-se ca n-a fost decit un emisar
al organizatiei subversive naziste pe continentul sud-americar.,
iar in cazul „Ingerului M o rtii", un adevarat... „in ger pazitor“ .
A d o lf Gerhard, l'iul lui W olfgan g (botezat cu numele Fiihrerului in
1959, mult dupa razboi), sus(.ine ca atit m arturiile Bossert, cit ?i
,m arturiile Stammer, sint sim ple in ven (ii („Este u$or sa arunci
vina asupra tatalui meu mort.. De fapt, el n-a ?tiut nim ic despre
dr. M engele..."), presupunerile planeaza si asupra cuplurilor Bos-
serl-Stammer, care, dupa opinia lui Romeu Tuma, ar fi putut face
parte dintr-un „in el de p rotectie" pentru fugar (oricum, arata po-
litistul din Sao Paulo, procedeele folosite de Gerhard sint tipice,
ibtim idarea fiind una din arm ele binestiute ale nazi.stilor). Gitta
Stammer se apara cu bun-simt, replicindu-i lui Tum a : „$ i ce
. ne-at) l'i dat. ? [daca am li anuntat politia]. Traiesc intr-o : (ani
■strSina, r.u-i vorbesc bine limba si copiii mei erau amenintafci".
Gonsulul austriae !a Sao Paulo, Otto Heller, adauga ca W olfgang
era un nazist fanatic, ocupindu-se de raspindirea publicatiei neo-
naziste „D er R eieh sb jief“ in Brazilia (im prim ata in Argentina),
avind anlecedente bogate : la 12 ani facea parte din Hitlerjungend.
mai tiriiu infiirvfa un com itet nazist in orasul natal, Linz. A lt
martor. specialist din domeniu! reclamei, pentru care Gerhard a
lucrat un timp, dec.aia ca acesta era ,,150 la suta nazist" ( S t e f a n
W e c h ) . Acela^i Romeu Turria pare sa se contrazica, atunci cind
afirm a „T>nir>d seama de faptul ea m ajoritatea m artorilor sint.
'd e : fapt, ni^te taranbi [exagerat spits !], este absolut imposibil
ca ei sii fi parlicipat- IS o conspiratie internafionala elaborata".
1956. A tu n ci cind austriacul le-a v o rb it — pentru prim a
oara — de uh prieten de-al lui, elvetian de origine, pe
nume P e te r (de unde brazilianul P ed ro) Hochbrichlet,
sotii Stam m er detineau o ferm a m odesta (planta^ie de
cafea $i liva d a ) 5n N o v a Europa, la aproape 300 km nord
de Sao Paulo. P rotectoru l si amicul lui P e te r Iloch b icb let
i-a intrebat daca nu v o r sa-1 angazeje pe acesta, om bar­
bie, capabil sa dea un ajutor serios la fermS. Cei doi
au acceptat §i astfel dr. M en gele a fost gazduit acolo,
int.r-o casa separata. Lucreaza tem einic, ocupindu-se do
rep aratii felu rite, d e vaccinarea vacilor, de stocurile do
p rovizii, de culesul fru ctelor $i al ca fe lei >/‘2. G itta Stam m er
are 41 d e ani, P eter-P ed ro, 50 de ani (cind incepe ,,criza d e
v irs ta " masculiha), dar nu exista nici o dovada ca, intre ei.
ar fi fost o legatura amoroasa (gind la care te trim it, vrin d -
nevrind, succcsele dobindite de ..Ingerul M o r tii" pe linga
reprezentantele sexului slab) us. In 1962, cuplul Stam m er
rc muta la Serra N egra, a p roxim a tiv 150 km nord de
Sao Paulo, unde P e te r-P ed ro ii secondeaza. A ici, in casa
Stam m er, un oaspete lasS la plecare un cotidian in care
exista $i un articol despre nazi?tii afla ti dupa g ratii si
desore cei deocam data scapati (ziarul reproduce o fo to -
g r a fie a „In g eru lu i M o rtii", din urma cu doua decenii.
do cind activa intens la Auschw itz. Izb iti de asemariarea
lui M e n g ele 'cu Ped ro al lor (aceeasi fru n te inalta, acela?i
fe l de a tine capul, acelasi zim bet ie?it din comun), sotii
Stam m er (G itta s-ar parea ca i-a aratat ziaru l) asista la
fcocul produs asupra lui (..a d even it alb ca v a r u l") ?i culeg
rccuno&fterea ca e M engele. C ei doi Stam m er ii cer atunci.
dircret, lui G erhard, sa-i gaseasca alta locuinta prietenulu i
sau... P eter H ochbichlet ; li se fagaduie§te ca totul se va
rezolva curind, insa nim ic nu se m ai intim pla. P e d ro -
P e te r ram ine pe loc. Dar fa m ilia Stam m er nu anunta
au toriiatile w .

M Un muncitor de la ferm a Stammer avea s5 povesteasca.' mai


ttrziu, ca sCnor Pedro a operat. o hernie a unui vitel cu „o Inde-
m inare de riecrezut" ( F r a n c i s c o d e S o u s a ) ,
M § i totu$i, in incheierea relatarilor sale, Geza Stam m er i§i
ihgaduie sa spuna : ,,Nu-mi dau seama daca era intr-adevar v i-
novat. Cred ca era un m agar"!
m Dupa ce au recunoscut ca 1-au gazduit, tim p de 13 arii, pe
Peter-Pedro-M en gele, so^ii Stam m er dau §i o ..e x p lic a te " peniru
indelungata lor ta c e r e : zece ani au trSit alaturi de „ln geru l
M o rtii", $tiind prea bine cu cine au de-a face, caci Gerhard i-a r fi

133
Po rtretu l schi^at de sotii S lam m er pare cred ib il : dupa
ce $i-a dezvaluit, format de im p reju rap , adevarata iden-
litate, M en gele — pina atunci am abil — a d eyen it auto-
ritar §i arogant ; era suspicios fata de necunoscuti ?i refu za
sa fie fo to g ra fia t ; avea un obicei straniu, urea des intr-un
turn inalt de aproape 3 m, dom inind cladirea prin cipals a
fe rm e i si. de acolo, cerceta cu binoclul va lea din im pre-
ju rim i ; vorb ea ex trem de putin despre fam ilie, despre
trecutul sau ; le-a spus doar c-a functionat ca m edic la
Auschw itz, in tim pul celui de-al doilea razboi m o n d ia l;
le-a m arturisit ca, in 1959, a reven it pe continentul eu.ro-
pean, ca sa asiste la fu n era liile tatalu i sau, cu care prilej
ar fi renuntat la m ostenirea ce i se cuvenea, ca ?i la partea
de proprietate in cadrul firm ei ,,M en gele und Sohn“ (dar
nici n-ar fi avut cum, altm interi, sa in tre vreod a la in
posesia celor m ostenite de vrem e ce, la 5 iu lie acela$i an,
fusese lansat la F ran k fu rt-p e-M ain un mandat de ares-
tare pe num ele sau $i se instituise un prem iu de 50 000 de
m arci vest-germ an e pentru prinderea lu i) ; le-a m ai im -
parta§it gazdelor faptu l c-a fost inchis de tru pele am e­
ricane de ocupatie din Germ ania, insa i s-a dat drumul,
deoarece num ele M en gele nu fig u ra pe listele persoanelor
c a u ta te J,,r> ; P e te r-P cd ro -M e n g ele nu vo ia sa primeasca
plata pentru munca prestata la ferm a, insistind chiar sa
restitu ie ceea ce se chcltuia pentru iatretin erea l u i ,/,(i ;

pr.-'venit ca. daca-1 dau afara pe protejatul sau, „ceva li s-ar putea
intim pla copiilor v o stri" (cuplul Slam m er are doi baiefi)- Gerhard
s-a. rein tors in A ustria natalu. in 197(5, lasindu-i lui M engele aclele
sale de identitate, dar cuplul Stam m er tot n-a imparta?it polifisi
secretul *>e care-1 detinea (e drept, intre timp P ed ro-P eter s-a
mutat la fam ilia Bossert). , .. ..
•<•"> Dupa exhumarea de la Embu. la W ashington se va declara
ca dr. Josef M engele a fost, intr-adevar, re^inut de amecicani, insa
in 1948 (altii vorbesc despre V ien a— 1947, despre retragere— 1945,
cum ar fi lasat el insu$i consemnat). N i'tiic sigur.
,'iti Geza Stam m er va sustine ca : ..Familia lui M engele nu era
foarte generoasa cu e l“ ; totusi, poveste^te ca Gerhard — dupa ce
i s-a cerut sa-si mute prietenul in lr-alta parte — 1-a adus la ferm a
pe un anume Hans, ven it din Germ ania occidentals, care i-a In.-
minat 7 000 de dolari lui Pedro-M engele, ceea ce i-ar ft putut irrv-
blinzi pe cei doi Stammer. Politia bra?.Uiana. va socoti ca Hans
nu-j altul decit Hans Sedlm eier din Gunzburg,. interm ediar intre
fam ilia M engele §i fugar, care, la rindu-i, declara pt-esei in 1935 :
„P o t sa v8 spun ce-a facut M engele, ce-a facut .in tim pul Ausqh-

134
uneori il m ustra pe G erhard fiin dca isi manifesta, cu
ostenta^ie, puterea d e care dispunea ; M e n g ele nu era
suparacios sau vio len t — explica G eza Stam m er — nici
eu parea a f i un nazist fanatic, ci m ai degraba un om de
f.tiinta, rece ; era poruncitor in rap ortu rile cu slujnicele,
51 repeta indem nul pentru cei doi Stam m er — de a f i
m ai severi cu progenitu rile lo r ; intotdeauna nega c-ar fi
comis v re o crima, de?i, o data, a explicat ca germ an ii au
vru t sa-i ex term in e com plet pe evrei, deoarece acestia
erau ca o boala pentru trupul politic, national, al G erm a-
niei ; in faii?area lu i Pedro era bruta, m iin ile aspre, ca de
muncitor sezonier 147 ; G eza Stam m er isi aduce am inte ca,
totu§i, el avea un anum ii rafinam ent vizib il, bucurindu-se
atunci cind putea sa cinte la pian, si p refera ca rtile de
istorie $i filozoi'ie, de m etafizica §i chim ie, printre lectu rile
sale fa v o rite fiin d „D eclin u l V estu lu i“ de O swald Spen-
gler ; dar, In cea m ai m are parte a tim pului, P e d ro -P eter-
M engele tacea ; citeodata iesea din casa §i disparea pentru
?ase-?apte ore, insa, m ai m ult ca sigur, doar pentru a se
plimba.
:t In 1974, cuplul Stam m er s-a m utat din nou, de asta
data in tr-o casa modesta din Santana, la p eriferia lu i Sao
Paulo, nelaslndu-l pe P ed ro pe drum uri, ci instalindu-1
intr-alta casa a lor, de dinainte detinuta, aproape de Caiei-
ras. In anul im ediat urm ator au vin du t proprietatea de la
Caieiras, cum parind o casa in suburbia Eldorado Paulista,
unde i-au ingaduit lu i Pedro sa locuiasca, pina cind au
vandut $i aceasta proprietate cuplului Bossert, pe care-1
cuno$tea din 1970, tot d e la Gerhard. Pin a in 1979 I-au
vazut rareori pe M engele, §i o data 1-au in tiln it cu fiu l

witzului, ce-a facut civ;pa Auschwitz, insa nu vre^i sa ma credeti.


Ziarele n-au tiparit adevaru!...“ Totodata, Hans Sedlm eier con­
firm s ca i-a predat lui M engele scrisori de-acasa, insa neaga ca
j-ar- fi ad us si bani.
,i7 C iodata afirm ayie ! In fotogra fiile ramase si date publici-
i&^ii dupa deshumarea de ia Embu, oricine poate vcdea un barbat
5nzestrat cu sim ful posturii, asadar elegant, grafios In orice atitu-
dine, ?i cind visle?te, si cind minuieste tacim urile, si cind ii da
o v a z u n u i cal sau cind urea ?ntr-o lim uzina ; nimic nu pare sa-1
fj modificp.t int\'-un abrutizat muncitor sezonier, are „a e ru l“ unui
doctor, fie el si „In geru l M o rtii“ , iar m iinile, m iin ile — preiun-
girea intfeligentei — care au suprimat atltia copii, atifia batrini
Si adutti, a par, fn fotogra fiile pastrate, ca fiin d deosebit de d e­
licate, de suple, pentru ce ?

135
sau R o lf ; au aflat, ca P e d ro -P eter-M e n g ele s-a inecat la
B ertioga r'8, §tirea i-a adus-o G ittei Stam m er chiar Lise-,
lotte Bossert, plingind :
— Batrinul baiat a m urit.
A doua zi 1-au inm orm intat la Embu ,v>. L iselotte Bos­
sert e o fe m eie frum oasa si la virsta ei, tunsa scurt, cu
ochelari de ved ere fum urii, im bracata sport. In fo to g ra fia
facuta la Embu, in spatele cuplului Bossert se afla Romeu
Tu m a Ei 1-au cunoscut pe ..elvctia n " tot prin compa-
triotu l lor Gerhard, in anul 1970, iar peste cinci ani Peter
H ochbichelet a devenit... W o lfg a n g G erhard (insusindu-?i
r.ctele de id en tita le ale adevaratului austriac, la parasirea
B ra ziliei de catre acesta) ; din 1975 pina la. 7 fobruarie 1979,
B ossertii 1-au adapostit, ca pe o ruda, in casa lor. M en gele
i-a destainuit devrem e, lui W o lfra m Bossert, cine este in
realitate (gazdele $tiind prea bine ca, in nici un caz, nu
(,... W o lfg a n g Gerhai'd), de undo si com patim irea cu care
avea sa-;ji aduca am inte cii oaspelele lo r ,,traia intr-o rfis-
pcrata teama ca va fi descoperit...“ . In 197G, M e n g ele
are un atac de cord. Scapa. G erhard fctiind, probabil, cii
urm eaza sa piece in curind din B razilia) apeleaza la doi

ms Piocuroru! din portut localita(ii Sanlos, care a anchetat


im prcjurarea, susline ca 1-a examinat, cu deosebita atenl/le, pe
barbatul care s-a inecat, la 7 februarie 1979, la B etiioga : era un
om de aproxim ativ 50 de ani, nicidecuni unui de G7 de ani, cits
avea M engele la data aceea. Ia r un fost (la doar U ani) H aftling
la Auschwitz, M arc B erkow itz (locuind aclualrneiUe ia N ew City,
N. Y .), arata c-a fost unui diritre cobaii lui Menjsi’te si, totodatu,
un fe l de curier al acestuia in lagar, astfel incit stie cu pcecizie ca
..Ingerul M o r (ii“ avea o fo b ie a apei. Era speriat de apa...“ , nu
iriota niciodata in riuri sau lacuri.
r.n D ireclorul cim itirului 1-a cunoscut pe adevaratul W olfgang
Gerhard, asadar em o{ia sofilor Bossert e justificata ; ei. fac in a?a
fel incit nimeni sa nu mai ridice capacul cosciuguiui, iar Tjiselofcte
plinge ?i tipa de durere, ca o ruda, anume pentru a-i impresior.a
pe ceilalti, pufini, prezenti la inhumare.
,yi §efu l poli(.iei din Sao Paulo consemneaza faplul ca, in casa
Bossert, lot ccea ce amintea de dr. M engele era cu deosebita g r iji
.si nfectiune pastrat, asezat, astfel incit se pare ca am indoi „aveau
v e n e ra te pentru M engele ca fala de un conducator m ajor0, in
pofida marsului razboinic si discursului tinut de H itler, giisite im -
prim ate in locuinfa lor, W olfram Bossert neagu vehement c-ar
apar^ine vreunei miscari naziste (ca adolescent a luplat in cadrul
W ehrm achtului).

136
oam eni pc care-i cunoa$te num ai de un an, de la intr.u-
n irile ex p a tria tilor germ an i : ingineru l Ernesto Glavvo,
nascut in A rg en tin a (dar cu tata nascut in G erm ania), 51
fiu l acestuia, N orberto, pe care-i intreaba daca n-ar vrea
sa-l ajute pe un batrin prieten austriac ; Glavve accepta
§i incepe sa-l v iz ite z e pe P ed ro in fiecare luna, ducin-
d u -i dulciuri, ceea ce-i stirne§te celuilalt uim irea, ca do
obicei vorb este putin despre via ta lui din Europa, undo a
slu jit in arm ata Reichului, ca m edic ,r>l.
A cum e perioada in care se pare ca fa ce cuno?lin(a
cu m enajera purtind num e de m archiza : Elsa Gulpian de
O livie ra — o tinara cu fa (a ascutita, par blond decolocat.
u rit pieptanata. Dr. M en gele incepe sa depirida tot mai
m ult de Elsa ?i o poveste de dragoste se in firip a intro
ei, dovada ca, la inceputul rela tiei lor, Pedro (asadar,
ve rita b ilu l G erhard n-a plecat inca in A u stria) ii cur.v-
piiia tincrei ni$te daruri scumpe, o bra^ara si un inel do
aur, si — do neuitat — un ?al de lina, alb. I i daruiestc
51 fo to g ra fia lui. De§i circum spectia devenise la el o a
doua natura, incetul cu incetul, M en gele i§i deschide co-
chilia, pesem ne §i sensibilizat de boala care -1 face m ai
dc'pendent de o fe m e ie fata de care incearca anum ile
sentim ente (despre legStu ri fizice, v a sustine Elsa Gulpian
de O liviera, nici vorba, era prea gentlem an : „Nic:iod; la
n-a pus m ina pe m in e“ ) ,52. Iese chiar in lum e ?i danseaza
la nunta su rorii Elsei ?i, in 1977, cind il vizitea za R olf, i-1
prezinta drept ,.nepotul“ lu i |:'3. Peste un an, in oc­
tom brie, Elsa il anunta pe P ed ro ca a luat hotarirea sa se
m arite. Cum reactroneaza M en gele : „E1 s-a ascuns inapoia
propriei persoane. M i-a spus ca n-ar trebui sa ma mavit
$i ca viito ru l m eu sot, care era m oren o [om d e culoare|,
nu-i om ul p o triv it pentru m ine. Sustinea ca m erit m ai
mult, o persoana cu lta “ . Pedro, amarit, oftind, i-ar m ai
fi ex p lica t ca nu-i lib er sa se casatoreasca (purul adevar),

,!il Pina la urma mg. G law e ajunge sa intuiasca pe cine frcc-


venteaza, cind ii alrag;o atenjia, in incaperea virstnicei gazde, 0
copie dupa prospectul firm ei „M en gele und Sohn“ din Giinzburg,
152 v e z i pag. 14.
Dupa doar doua saptamini va deduce ca-i fiu l lui ,,Pedro“
(mai ales ca .si asemanarea dintre ei este frapanta), ceea ce con-
firm a spusele unor prieteni de-ai Elsei, p otrivit carora $tia precis
cine e barbatul care o curteaza.

137
iar Elsa a refu zat atunci sa-i fie amanta etc. etc, insa va
continua sa-1 vizite'ze $i, in preziua plecarii pe c 6 asta
Atlanticu lui, in febru arie 1979, sustine ca e l i-a r fi co-
m unicat :
— Vreau sa mor. Cred ca via ta m ea se incheie lfyi.
Sinucidere ? N ic i o dovada. A poi, un gradinar a ven it
la poarta Elisei cu §tirea fatala : scnor P ed ro s-a inecat...
Cind cazul M en g ele a resuseitat, dind inca o data ocol
Pam intului, in 1985, Elsa G ulpian de O livie ra nu se sfie^te
s$-§i d ivu lge convingerea intim a :
—■ La drept vorbind, nu cred c-a fost capabil de nim ic
asem anator cu ceea ce se spune. . .;
Ines M ehlich a fost urm atoarea — ?i ultim a — lega­
tura a lui M engele, fiin du -i, totodata, m enajera 155. Curind,
o a doua crizS d e inima. N e fe ric ire a i se cite§te acum
pe fa ta -i m arcata de boala. Ines povesteste : „ P a r e a distrat
§i vorb ea cu dificu lta te“ . I i placea sa stea la aer, in curtea
din spatele bungaloului, tacut, intr-o profunda intros-
pec^ie. S-a in zdraven it iarasi. Ducea o existenta linifjtita
aparent, de om virstnic. D ar nu de azi, d e ieri, i?i traia
izolarea cu resem nare §i stapinire de sine : nu prim ea
acasa nici un fe l d e scrisori, de nicaieri, nu avea telefon
instalat, nu depunea ?i nu ridica bani de la b a n c i pe nu­
m ele sau (fie ?i fic tiv ), dorm ea cu un pistol „M a u ser“ sub
perna, citea §i scria in tim pul noptii, deoarece, dupa rriar-
tu riile celor care -1 frecventau, suferea acum din cauza in-
som niilor. ■
Frecventa, a?adar, o lum e modesta, de oam eni care
fie nu cunosteau fa p te le com ise de M engele, fie ca le a fla-
sera, dar, cu un trecut nazist iri spinare, cu nostalgii ?i
speranfe de§arte, preferau sa tina partea unuia d e-al lor.
U n ideal comun, fracturat, ii unea in m od tainic. Pentru
ca, la urm a urmei, ,,Ingerul M o r tii" — ' consecvent cu

154 Cealalta m enajera din existenta clandestina a lui M engele


— Ines M ehlich — declara cd si ei i-ar fi fost imparta?it ceva si­
m ilar : „M a due la plaj5 fiindca viata mea s-a s fir?it“ (v e z ip a g . 7).
155 Dependenta lui M engele (chiar afectivS) fata de m enajcrele
sale din ultim a perioada de viata, dupa cele doua atacuri de cord,
a fost de m ult prevazuta de W iesenthal, care a incercat sa p i -
trunda (prin „Frau M a ria “) in anturajul restrins, selectionat cu
grijS, al „ln geru lu i M o rtii“ . Fara succes. '' 1

138
sine — nu §i-a abandonat, nici o clipa, aspira^iile de lin e-
re$e 15,i, idolul ^ 7.
Culisele memoriei (12)
Juristul A llan A . R yan s-a ocupat tim p de trei ani
$i jum atate de fe l de fe l de personaje dubioase, fo?ti na-
zi?ti care au izbutit sa se strecoare, sub i d e n t i t y false
sau folosindu-se de alte tertipuri, in Statele U n ite ale
A m ericli. A s tfe l s-a alcatuit cartea „V e c in i lin istiti“ li!i, in
care este vorba despre John (Iva n ) Dem ianiuk : I5y „ N e -
,ao Cindva, aflind despre nasterea unui copii anormal, ii spune
■lui Basilic Silott.o, muncitor la ferma, cfi... mai bine ar fi ca nou-
nascutul sfi moara.
157 Aceluiasi Silotto i-a declarat ca H itler a fost, un mare om.
lri-H Autorul a conturat portretul fizic $i m oral a nu mai putin
de 18 fosfti torVionari nazisti : de pilda S.S.-O bersturm bannfiirerul
Conrad Schellong, care a functional in prim ul lagar de concentrate
— la Dachau — infiintat la scurta vrem e de la venirea la putere
a lui H itler ; sau ustasul A n d rija A rkutovici. fost ministru de In ­
terne al Croatiei cotropite de germani. Soarta acestora pa;re sa
aiba citeva punct.e comune : m ajoritalea au im batrinit fara sa f i
fost incercati de vreo mustrare de con^tiinta ; cind au lost desco-
p eri{i 51 actionati in justice, s-au straduit sa amine cit mai mult
pronuntareavsentint-ei, unii decedind chiar pe parcursul prea in-
delungatului proces ; ei nu s-au ferit sa uzeze de toate trucurile
posibile, pentru a nu ajunge in boxa acuzai,ilor. sau cu imensa in-
tirziere ; de regula au dus o existenta indestulata ; iar la ora
scadentei nu risca m are lucru, cel mult o expulzare din tara in
care, cindva, au intrat prin rninciuna. Cazul lui Ivan (John) De­
mianiuk e mai complicat.
, ,yj Nascut in 1921. Peste mai bine de ?ase decenii, el va pre-
tinde. ca, la inceputul razboiului, aflindu-se inrolat in armata, ar
f i fost rSnit, m otiv pentru care a zacut trei luni intr-un spital
german din Crimeea, ca prizonier, dupa care — tot conform sus-
tinerilor sale — ar fi trecut prin mai multe lagare de prizonieri
naziste, in cele din urma alaturindu-se arm atei lui Vlasov, alca-
tuita din tradatori ucrainieni. Exista o carte de identitate eliber^ta
lui Ivan Demianiuk in tabara de antrenament S.S. de la Traw niki,
in care se specif ica, limpede, ca el a fost la Sobibor (iar Sobiborul
nu-i decit un K Z aflat pe teritoriul polonez). Fire?te, in instanta
de judecata, el va sustine ca, de fapt, ar fi vorba de satul Sambor
(in cererea de viza de intraxe in Statele U nite ale A m ericii, D e­
mianiuk a trecut Sobidor ca loc de „m unca“ anterior, din perioada
razboiului) ; cit prive^te m inciunile scrise, negru pe alb, in form u-
larul de em igrare in S.U.A., acuzatul va replica in plin proces :

139
indoielnic il deteslam ?i detestam tot. ceea ce a facu t el.
in viata. Era un las, angajat volu n tar sa slujeasca drept,
rotita in .angrenajul asasinatului. P rovocase cu m ina lu i
m oartea a sute de m ii de copii, a m am elor $i ta tilo r aces-
tora. A facut, in acela^i timp, lo t ce i-a stat in putere
pentru ca u ltim ele lo r clipe de via ta sa fie cit m ai groaz-
nice. A ju ra t fa ls pentru a putea v e n i in A m e r ic a 160. S,-a;
bucurat de tot ceea ce A m erica ii putea o fe r i [...] M i-am
dat seama ca, desi il uram atit de m ult pe John D em i-

„ T o (i canienii au m in lit in aceste cereri, chiar evreii au facut


asa". Dar el a ,.activat“ , mai ales, la Treblinka...
im cerut sa intre in S.U.A. in anul 1-952, dupa ce a fost $i in
R.F.G. (se pastreaza permisul de conducere eliberat acolo, cu foto-
g ia fie ). I?i va schimba prenum ele Ivan in John, devsnind, in 1958r
cetfii.ean american, tot pe baza unor m inciuni (ascunzindu-$i, de
pilda, descendenja ucraineana, pentru a nu fi, cumva, expulzat in
tara de obir^ie). S-a slab ilit in tr-o pertferie a orasului Cleveland,
ci$tigindu-.si existenta ca mecanic-auto. Atunci cind numele sau,
u?or m odificat, va aparea pe lista cu zeci de crim inali de razboi
nazi?ti care, ascunzindu-se, traiesc totu$i lini?titi in Statele U nite
ale A m ericii, lista intocm ita cl.e anchetatori, oficialitS tile locals sint
nevoite sa declanfjeze cuvenita actiune ; dar cetatenia ii va f i re--
trasa abia mult mai tirziu, in 1981, pentru c-a indus in eroare
— m istificindu-si datele biografice — organeie de im igrare. In
anul urmSlor, Departam entul Justi^iei instituie procedurile de ex -
pulzare ; in 1983, Israelul cere sa-i fie extradat (instituindu-se •
si o echipii speciala de anchetare a crim elor lui Demianiuk, con-
dusa de un inspector de p o lice, A le x Ish-Shalom, alcatuita din
?ase oamcni care vorbesc, deopotrivS, lim ba engleza ?i ucraineana ;
ca detaliu sem nificativ : unul dintre m em brii echipei devirte...
paznic a l inchisorii A yalon din Ram ale, acolo unde va f i incarce-
rat Demianiuk, cu scopul de a se afla, Jntruna, in apropierea de-
tinutului). Dupa ce Curtea Suprema americana a respins cererea
de extradare, totu?i, in 10 februarie 1986, escortat de doi inspec­
tor! de p olitie americani, Ivan (John) Dem ianiuk ajunge la desti-
natie (el le-a spus insotitorilor sai, pe drum : „A m fost doar o
rotita, era perioada razboiului. Chiar dac-am lucrat in lagar, alta
posibilitate n-aveam §i de aceea nu aveti dreptul s5 ma ju decati").
Oricum, instanfa de judecatS 1-a declarat vinova't, condamnindu-1
la m oarte prin spinzuratoare (ca ?i pe cei de la N iirn berg sau pe
A d o lf Eichmann, executat la 31 m a itie 1962, ?i a c&rui cenu$a,
dupa incinerare, a fost risipita, din avion' deasupra M&rii M edi-
terana. Cel care s-a jucat cu cenu$a...

140
aniuk, m a scotea §i mai, la re din mirt^i m utenia lu i im -
perturbabila, expresia-i im pietrita, aproape plictisita,*
afi^ate in prezenta celor care il acuzau m , precum ?i in -
solentul sau alibi, de o fa lsita te lesne de-kiemdristr'at ,tai'
S -a r fi zis ca, pentru Dem ianiuk, nu era atit de important'
faptu l ca se va doved i c-a fost ,,Iv ‘an cel G roa zn ic“ ie:i,

101 De la bun inceput, acuzatul din boxa s-a ai-atat a fi real-,


m ente blazat, nepasator, reprim indu-si orice expresie, arareori in-,
gfiduindu-si o abaters de la „ r o l“ , ca de pilda atunci cind ii striga •
m artorului Eliahu Rosenberg, in lim ba ebraica (pe care a invafat-o
superficial, in inchisoare, dovada ca, de cite ori apare in sala. de;
judecata, rostegte : „B oker to v “ , adica „buna-dim ineata“ ) : , „E?ti,
un mincinos ! “ A poi, el .si-a m odificat atiludinoa, paraslnd pasivi-
tatea voita, incepind sa discute aprins cu cei trei avocaii ai sii,,
eomentind i'otograCiile, docum entele care-1 priveau reprezentau,
dovezile acuzarii. .,
182 El se apara respingind toate acuzatiilc, in vrem e ce familia,
sa $i a v o c a ii pretind c-ar f i vorba despre „un tragic caz de iden-
lita le gi'Qsita“ . Demianiuk susline : „Eram numai pjele gi os in-
lim pu l prizonieratului — cum a? f i putut activa la Treblin ka ?“ .
Dar multi m artori 1-au identificat fara rezerve, printre ace?tia
r.nmarindu-se $i Eliahu Rosenberg care estimeaza c5 „Tvan cel
G roazn ic" ar fi exterm inat 860 000 detirjufi, fiin d ,,ie?it din com un,
un crud anim al salbatic [...] Hobbyul lui era om orul $i tortura“ :
De altm interi, in K Z -u l Treblin ka (aproxim ativ 100' km noid-est.'
de Var?ovia), el a aparut dupa ce a urmat stagiul de pregsitire
initiat de nazi$ti : purta, precum alfi tortionari, o banderota neagrii
pe care scria, cu litere gotice (vopsea alba), „ K A P O “ , adica „$ ef“ .
163 Porecla dobindita la Treblinka, indiscutabil pe merit. Zia-
ri.?tii 1-au poreclit, insa, „Fata Intunecata". U nui din avocatii lui
Demianiuk, acela?i O ’Connor, i?i apara cu incrincenare clientul
$i lanseaza adevarate salve de insinu&ri §i intrebSri care sa-i
incurce pe m artorii acuzarii, in prim ul rind pe Eliahu Rosenberg,
caruia. de pilda, ii cere la un moment dat sa identifice un anumit
punct intr-o fotografie a K Z -u lu i T re b lin k a ; dar m artorul re'-.
plicS : „Eu sint m iop “ . „D ar ieri n -a(i fost m iop !“ — sare apara-
torul. A lta data, tot O ’Connor vrea s a ($tie, de fapt pentru a trage
anumite concluzii favorab ile acuzatului : „Ati. fost coborfti la sta-
d iu l de anim ale ?“ Fostul H a ftlin g riposteaza demn ; „A$ spune ca
dim potriva. Ei [tor^ionarii] au fost animale. N o i am fost redu ji la
dimensiunea fu rnicilor care puteau. fi strivite de oricine ar fir
d o rit-o “ .

141
c it de v ita l era sa dezvalu ie cit m ai pufin cu putin$a des-
p re sine (...) A fost condamnat, dar e l nu-i decit un per-
sonaj in sign ifian t [dupa cum le §i spunea inspectorilor de
p o litie am ericani care -1 inso^eau in calatoria, for|ata, trans-
oceanica]. Daca ar f i fost ucis pe fron tu l din Crim eea,
altcin eva ar f i fa p tu it ceea ce e l a faptu it la Treblinka.
N -a fost m ai in sign ifian t decit o plo$ni$a. D ar m entali-
tatea nazista, de e l reprezentata, nu-i insignifianta. Cind
tacea astfel, obtuz §i ursuz, D em ianiuk era insa§i m en-
talitatea nazista care ne spunea ceva, §i anume ca a facut
ceea ce a facu t $i ca i-a mers. Nu va explica de ce §i cum,,
deoarece, dac-ar • explica, ceilal|i ar putea sa in^eleaga
totul ceva m ai bine §i ar invata s-o id en tifice atunci cind
iar3§i v a inalta capul“ . $ i R y a n 16/* explica m ai departe ;
„ L e aplicam legea. C e leg e au aplicat ei prop riilor victim e ?
C e procese au avut loc la Treb lin k a sau in satele din
U crain a ? (...) R espingatorii m on?tri care au nim icit m i­
lioane de fa m ilii §i apoi au fu g it in A m erica nu m erita
d ecit dispre^ul nostru. L e acordam, totu^i, protec^ia le -
gii, nu pentru ca ar m erita-o, ci pentru ca noi nu ne pu-
tem ingadui sa sacrificam legalitatea. Ceea ce facem
astazi ar f i trebu it facut cu 35 de ani in urma. lti0 Dar.
daca i-am scuti de rig o rile le g ii in 1984, ar insemna ca
acei 35 de ani de tiicere a lor ?i cei 35 de ani de in acti-
v ita te din partea noastra rascumpara, in vreun fel, od ioa-
sele lo r crim e" ,w:.

w‘ Fost director al Oficiului de m vestiga{ii speciale.


165 {j>i autoritatile din Triest (Ita lia ) au deschis o ancheta p ri-
vitoare la actiunile lui John (Ivan ) Demianiuk, dupa extradarea
acestuia, in vederea stringerii de m arturii ale supravietuitorilor
d in lagarul de concentrare Treblinka. A ici, la Triest, in urma cu
zeqe ani, a avut loc un proces al unor gardieni diri K Z -u l T re b ­
linka, printre care — in contumacie — fostul comandant al la ­
garului, Joseph Oberhauser, a fost condamnat atunci la inchi-
soare pe viata, fara a fi vreodata prins (a m urit in 1079, in li-
bertate).
106 A lla n A . Ryan mai citeaza declaratia unui tortionar nazist
care a trait de asemenea la Cleveland, dar, descoperindu-i-se ade-
varata identitate, a fost condamnat la expulzare : „S in t o victim a
a resuscitarii interesului fata de Holocaust. D ar tot ce indruga
acum evreii despre Holocaust se va intoarce im potriva lor. C eva
tot se va face. Cei ce agita problem a Holocaustuluui au s-o pa-
teascS".

142
D E M O N O L O G IE (I)

Daca pentru antici dem onul era o d ivin itate buna sau -
m i, un geniu bun sau rau, pentru m oderni dem onul nu-i
iliv it un in g er decazut, un diavol. „P a ca tu l este o ten-
l.iliva de a ob^ine un extaz §i o cunoa$tere care nu-i
sint si nu i-au fost niciodata harazite omului, iar acela
« are incearca asta devirie dem on " ( A r t h u r M a c h e n ) .
N orocosii deportati care, la rampa, au fost selectjonayi
<lo dr. M en gele ?i au n im erit in partea dreapta, adica in
i indul supravie^uitorilor, 1-au supranum it „In g e ru l M or-
(ii“ , ei dind dovada de inspira^ie, sim t satiric §i im pa-
cnre a trebu it sa recurga, pentru a se intilni). N ici A
<Jr. M en gele poate s5 aiba ?i sentim ente filia le, paterne,
I'am iliale in gen eral (doar §i-a riscat pielea m ergind, in
1959, la Gunzburg, pentru a participa la inhum area ta-
lalu i sau, l'aportu rile cu R o lf au fost cit se poate de strinse,
in pofida distantei care i-a separat ?i a stratagem elor la
care a trebu it sa recurga, pentru a se intilni). N ic i A
8450 n-a crezut-o, de?i a fost m artorul apropiat al unor
cven im en te ?i m an ifestari halucinante : Sund ce l din
urm a ceas $i p e n tru ce i p a tru m ii c in ci sute de lo c u ito ri
ai lagd rului ■figanilor. R e g u lile lich id d rii sin t id en tice c e lo r
aplicate lagd rului ceh : blocarea b a rd d lo r si in con ju ra rea
lo r cu p u te rn ice cordoane de S S -is ti in s o tiji de copoi. T i-
ga n ii sint scosi d in baraci. L i se ordond sd se alinieze. N e -
n o r o riftlo r li se spune cd v o r f i m u ta fi in tr -a lt lagar ?i,
desi sint de d oi ani in K Z , ei cred. Capatd p o r fii de p iin t
de salam. T o ti p rim esc tre i ra fii, hrana p e n tru tr e i zile
de drum . M etod a este fo a rte sim pld, dar fo a rte eficien td
p e n tru a -i m inpi pe oam eni. N e fe ricifii', am agifi, n ic i n u se
gindesc la cre m a to rii, stiin d cd nu li se dau m erind e c e lo r
care m erg acolo. M o b ilu l care d eterm in a C om andam entul
S S sd indued in eroare con voa iele care pornesc la m oa rte
nu este g rija de a le u$ura cu m va suferin fa, ci, p u r ?i
sim plu, team a ca num efoasa gloata — cu m este $i in cazul
de fafa — sd poata f i escortatd de un nu m a r re la tiv wite
de santinele SS, evitarea dezord in ei s i a tim p ilo r m orpi
in salile de gazare. A s tfe l s-a p ro ce d a t si de asta data.
Co$urile c re m a to riilo r I I I au scm pat fla ca ri toata
noaptea. V ilv a ta ia lo r a ilu m in a t in tre g u l K Z . L a ga ru l
liga n U or s-a g o lit, ru m oa rea lo r a incetat. Nu: se m ai aiide
d ecit v in tu l care bate dinspre c im p iile V o lh in ie i, cin tin d
i d ?i colo pe stru n ele ga rd u lu i de sirm d gh im pata sau
trin tin d v re o u§a sau fereastrd de-a bard cilor p ustii.

143
A std-noapte, in lagarul de con cen tra re de la A u s ch w ii? ,
p irom a n ia cii lu m ii au organizat ia ra fi in fe rn a le jocuri.
de a rtific ii. D e data aceasta au fost a z v irlifi in fla cd ri.
insa, nu e v rei, c i p ga n i de re lig ie ro m a n o-ca tolica , de pe
te r ito r iile G e rm a n ie i $i A u s trie i. D im in ea fa fo c u rile erau
stinse. In curtea cre m a to riu lu i se indlta un m ic m orm an
lu cin d a rg in tiu : cenu§a v ic tim e lo r.
A lta „rasa in ferio a ra “ deeim ata de vo in fa „ra s ei su-
p erioare“ , ariene. Inclu siv copiii.
Doudsprezece p e re ch i de ge m en i n -a u fost introd u si
in cuptoare. In a in te de trim ite re a la gazare, d o cto ru l
M engele a scris pe p ie p tu l lo r cu cre io n d erm a togra f,
cele doua lite re : Z S , adica o rd in u l de transportare lct
autopsie. In cole cfia cad avrelor de gem en i sint re p re ze n -
tate aproape toate v irs te le : de la nou -n d scu ti pina la
c o p ii in virsta de $aisprezece ani. Toate tru p u rile c o p iilo r
cu p iele lu c iu rie $i cu par n egru zac pe pardoseala de beton
a salii p e n tru depozitarea cad avrelor. A m destula bd-
tate de cap sd-i a$ez p erech i, Ira te linga fra te. P roced ez cu
deosebita atenfie, p en tru ca nu cum va sd se produca v r e »
con fu zie : a§ p la ti cu via fa daca K r i m i n a l d o k t o r u l
M en g ele ar constata cd aceste valoroase $i rare exem p lare.
necesare c e rc e td rilo r sale de b io lo g ic a ge m en ilo r, nu shit
exploata te asa cum se cuvin e. D eunazi stateam la masa de
lu cru , am indoi, rasfoind dosarele g e m e n ilo r disecafi pina
atunci. Deodatd, d o cto ru l M en g ele observu, pe o coperid de
ca rton albastru, o usoard paid de grasim e ,(i7. In tim p u l
autopsiei pun adesecri m ina pe dosare si, probabil, asa

D r. N yiszli nu amint.e$t.e nim ic despre existenta, in veci-


natatea Auschwitzului, a unei fabrici de sapun din grasime umana.
Iar W . K ie la r noteaza : „ L a ordinul S.S.-ului, cei din Sonderkom -
mando cerneau piria ?i cenu$a celor ar?i, cautind briliantele ra ­
mase intacte. Dint ii de aur erau top i(i in lingouri [dar A S 450
arata ca aurul astfel recoltat devenea o „m oneda“ , un disc in gi eu-
t.ate de 140 grame, cu un diametru de aproxim ativ 5 cm, exact
diam etrul creuzetului din topitorie], care luau drumul Reichului...
Oasele erau ingropate In cim p sau aruncate in lacuri. Se pierdea
doar grasimea umana. La A uschw itz nu se facea sapun “ . Totu?i.
dupa razboi, au fost gasite im portante stocuri de sapun .'jtantat ..cu
in ifialele R.J.F. (R ein e Judisches' Fett — grasime pura de evreu),
initial vinzindu-se, fara a se $ti ce inseamnS de fapt, la bursa
neagra. Apoi, insa, descoperindu-se adevarul, a fost cu grijS re-
cuperat ?i s-a procedat la ingroparea lui cu ritualul cuvenit, ira
cim itire.

144
s-a piilal. El se uitd d o jc n ilo r la m in e f i m a intreabd pe
un ton gra v :
— C u m p o ji sd ie p o rfi a tit de negligent cu aceste
dosare. pe care eu le-am in lo crn it cu atita dragoste ?
Buzele d o c lo ru lu i M en gele au ro s tit c u v in tu l dra­
goste ! A m ramas a tit dc u im it, in cit n -a m m ai p u tu t
sci.ale n ic i o vorbd.
Desi mut de uim ire, dr. N y is z li M ik los va continua
autopsierea cu m axim a grija, a eadavrelor celor douazeci
;,;i patru de copii, douasprezece perechi de gem eni. Cu
•iton^ie §i, neaparat — a§a cum vrea §efu l sau direct —
ru dragoste. Fa^a de dosare.

CuJSsele m em oriei (13)

1984, toamna. 183 168 de su pravietu itori de la A uschw itz


(din cei aproxim a tiv 3 000 de gem en i asupra carora dr.
M engele a facut cercetari) s-au intrunit pentru a lua in
discutie m ijloa cele prin care, intensificindu-se cautarea
„ln geru lu i M or|ii“ m , acesta sa fie, in sfir§it, capturat ; §i,
lotodata, au constituit A sociafta internajionala ..Copiii
.*;upraviet,uitori ai crim in alelor experience de laborator
tie la Auschwitz*'. U nui d in tre p a rtic ip a n t, caruia dr. M en­
gele i-a inoculat germ en ele d ifte rie i, ceea ce a dus la
pierderea vo cii (acum folose.crte un aparat am plificator
de sunete), a declarat :
— Trebu ie sa urlam pentru ca una ca asta sS nu se m ai
intim ple ! ( E f r a i m R e i c h e n b e r g ) .
Dar glasul lu i e absolut lipsit d e timbru.

D E M O N O LO G 1E ( l i )

Dr. N y is zli sta in sala de autopsie <ji lucreaza, §tiind


ce anum e urm are^te dr. M e n g ele prin cercetarile sale,
la care, fara voie, daca £ine la prop ria-i via^a, trebuie

,w 183 este numar impar, deci ori un singur geaman dintr-un


fost cupl'j era de fata, ori erau trei fra ti gem eni ; in 1985, Pico
Iyer va sustine ca, la Auschwitz, dr. M engele ar fi descoperit,
intr-un transport, 7 ($apte) gemeni din aceeasi fa m ilie de oamenl
de circ, entuziasmul sau fiind atunci atit de mare, incit nu s-a
lasat pina cind nu i-a prezentat unei asistente de 2 000 S.S.-i$ti.
m L a data aceea, doctorul M engele era m ort de peste cinci ani.

145
sa contribuie. Iata -1 continuind autopsierea celor doua­
sprezece perechi de gem eni. Cindva, in urma cu un deceniu
si jum atato, la incheierea studiilor, decanul Facultatii
de M edicina a U n iversita tii „F ried ric h W ilh e lm “ din
B reslau -W roclaw 170 i-a inm inat actualului H a ftlin g A 8450
diplom a de m edic M agna cum laudae §i, stringindu -i cu
caldura mina, i-a urat un v iito r fericit. Acum , el autop-
siaza — pentru dr. M en gele — cadavrele gem en ilor a?a-
sinaft din Ordinul „In g eru lu i M o r tii“ : A m pe musa de
operafie cadavrele a d oi gem en i in v irsta de cincisprezece
ani. Fac autopsia paralela si Comparative, a c e lo r d oi fra ti.
Capetele nu prezin ta rtim ic d&osebit. O peratia urm atoare
consta in extra gerea s tern u lu i. De data aceasta observ
un fe n o m e n u n ic : la a m b ii ge m en i m ai exista inca tim u -
sul care, in acest caz, se n u m e fte tim us persistent. In
m od norm a l, tim u s u l se gasefte n u m a i la virs ta cop ila riei
§i se in tin d e pe o p o rfiu n e destul de m are, de la m a r-
ginea superioard a stern u lu i pina la inim a, ia r cind o r-
ga nism ul ajunge la m a tu rita te sexuald incepe procesul
de a tro fie re rapida a acestei glande, p e n tru a se incheia
cu disparitia ei com pleta , lasind doar o m ica punga de
grasim e con tin in d re s tu ri de te su tu ri tim ice . T im u s u l are
o m are in flu e n ta asupra c r e fte r ii corp u lu i in lungim e. D in ­
tre s im p tom ele u n ei a tro fie ri prem a tu re a tim usu lu i,
cele m ai im p orta n te sin t c re fte re a insu ficien td in ind l-
tim e f i fra g ilita te a excesivd a oaselor tubulare. H ip e r-
tro fia acestei glande se consiatd fre c v e n t la autopsierea
c o p iilo r care au decedat brusc, fara v re o boala prealabila
sau fdrd o cauza plauzibila. L a c o p iii cu rezistenfd
excesiv de redusa fat,a de o o lile infectioase se poate ob-
serva de asemenea un tim u s k ip e rtro fic . A fad ar, glandele
gdsite la a c e fti d oi g e m en i sint e x tre m de interesante,
in tru c it, pe linga fa p tu l cd sint prezente la d oi fr a ti in
v irs ta de cin cisprezece ani — cin d ar f i tre b u it sd dispara
inca de la treisprezece ani — , ele au d im en siu n i m u lt
m a i m a ri d e cit cele norm ale. Fac apoi autopsia a lte i p e -
re c h i de gem en i, to t in virsta de cincisprezece ani, f i a
u n ei p e re ch i de faptesprezece ani, topi u n iv ite lin i. La
toate cadavrele este prezen t tim u s u l in fo rm a h ip ertrofia tu .
La alte o p t p e re ch i de g e m en i — t o ii u n iv ite lin i — e x -
tra g port.iunea lom bara f i sacrala a coloan ei v e rteb ra le.
A patra f i a cincea v e rte b ra lom bara, p re cu m f i v e r te -

170 Stravechi ora? polonez, pe O der (Silezia) redobindit — la


■Conferinta: de la Potsdam, din 1945 — de catre Polonia.

146
b f f le din regiunea sacrala, prezintd a n om a lii de d ezvoltare,
maniJt'xUUe p rin fa p tu l cd ele nu s-au sudat la virsta
d oisprezece-treisprezece ani, cu m a r f i fo st norm al,
nu rumas desprinse pina la virsta de cin cisp rezece-
ffi ptespr ezece ani. Aceasta anom alie se n u m e fte , in te r -
fntm! m edicali, s p i n a b i f i d a , f i este o m od ifica re in
fit nr i' sd aiba gra ve urm ari. S ch e le tu l um an se dezvoltd
In amhe.le sensuri ale coloan ei v e rte b ra lc. A fa d a r, c r e f-
lerea este orien ta ta pe de o parte spre regiunea craniana,
p r d r alta parte spre bazin, adica spre coccis. C ind pred o-
m in ii prim a o rie n ia re, se poate spune cd d ezvoltarea are
tviulinpa craniana, cind predom ind a doua, tendinfa este
inudald. In cazul acestor faisprezece gem en i, dezvoltarea
u rr lend inta craniana f i nu icaudald, p e n tru cd s p i n a
b i f i d a f i nesudarea osulul*sacru sint sim p tom e de de-
fli-nerescenfa. D in to ta lu l de doudsprezece p e re ch i de
i/rmeni autopsiafi, la c in ci p e re ch i am gasit o alta im -
porlanta anom alie in d ezvoltare f i anum e : m ob ilitatea
• f le i de-a zecea coaste din partea dreapta, ceea ce, hi
te rm e n i m edicali, se n u m e fte c o s t a d e c i m a f l u c t u -
a n s. La c o rp u l n o rm a l aceasta coasta este fix d . F lu ctu a ­
t e ei reprezin td o anom alie de crestere, orien ta ta fiin d
spre partea caudald a coloan ei vertebra te. M ob ilita tea
re le i de-a zecea coaste se poate observa f i la oam eni m a-
tu ri, binein\eles fo a rte rar, la tip u ri astenice, la in d iv iz i
slabi, in a lfi, cu m usculatura flascd, cu tensiune sanguind
redusd f i cu m ica rezisten\a la e fo rt. Toate aceste in te -
resante o b serva fii le tree, m ai m u lt sau m ai p u fin am a-
nunpit f i in te rm e n i m ed ica li p re cifi, in procesele verbale
de autopsie.
Cind munca se incheie, m edicul d even it A 8450 i?i
asteapta con fratele supranumit „In g e ru l M o rtii", pentru
a-i prezenta, pe indelete, rezu ltatele dobxndite : A d eseori
am pktrecu t dupa-am ieze in tre g i in d iscu tii in d elu n gi cu
d o cto ru l M engele, p e n tru a la m u ri unele p rob lem e obscure.
In sala de disecfie f i in laborator nu aveam r o lu l u n u i
u m il p riz o n ie r K Z , ci, in to cm a i ca in tr-u n consult m e ­
dical, discutam cu d o cto ru l M e n g ele de la egal la e g a l; ii
e x p lica m f i im i susfineam p u n ctu l de vedere, ba chiar
i l f i contraziceam , daca n u eram de acord cu pa rer He lui.
Cunosc destul de bine oam enii p e n tru a putea a firm a cd
vorba m ea masurata f i, la n evoie, tdcerea m ea, im preun a
cu fin u ta profesionala f i atitud inea m ea fe rm a ca m edic,
au fo st in s u firile gra\ie carora am ajuns ca d o cto ru l M e n ­
gele — in fa\a caruia pind f i S S -iftilo r le trem u ra u g e -

147
n u n ch ii de fried — sa -m i ofere, in cnrsul u n ei con troverse,
o figara, ia r la plecarea d in la bora tor sd -m i dea buna ziua.
„B un a ziu a “ sau „bur.a seara‘" (daca discu tiile inde-
lungate se purtau dupa-am iaza), slab semn de norm alitate
intr-un m ediu absolut aberant, univers a norm al nascocit
de o m inte bolnava. C ontroversa M e n g ele -N y is zli nu putea
f i decit de ordin marunt, direct practic, fiin dca altm in­
teri, daca A 8450 ar f i pus in discu^ie c o n tin u tu l cerce-
tarilor intreprinse de „ln g e ru l M o r tii" (chiar facindu-se
abstracfie de contextu l macabru), rezultatul ar fi fo st
ca, in loc de o tigara, se alegea cu un glon t in ceafa. Era
oare dr. Josef M e n g ele un dem ent ? A tu n ci cad sub sem-
nul in trebarii §i in term in abilele eon versa tii ? tiin tifice
dintre un d e lim it K Z ajuns m edic legist (caz unic in uni-
versul concentrationar) §i un H a u p ts lu rm fu h re r S.S. ,;V
Lacjerartz cu veleita(.i de cercetator.
ExpU ca{ia com portam entului m anifestat de dr. M en ­
gele, ca si a psihozei co lective 172 care i-a cuprins pe cei
aproxim ativ 100 000 de S .S .-i^ ti17;! §i kapo m , ci^i au func-

171 Grad echivalenl In S.S. cu cel de capitan in Wehrmacht.


172 Stare mintala a unui grup supus actiunii de propaganda sau
de sugestie intensiva $i traind impreuna inlr-un sistem de credinje
ori de certitudini fara nici un raport cu realitatea, absolut itica-
pabili de reflectie individuala, nici. chiar grupala, multumiti sa-?i
asigure in mod colectiv adevarul asa cum le-a fost revelat sau
inoculat.
173 Pu(ini, extrem de pit (ini dintre acestia, s-au purtat ome-
ne§te, a?a cum arata — de p ild a — A 290 : „S.S.-istul cel gras era
silezian, iar celalalt nu e nici el rau“ ; „Seful depozitului era un
S.S-ist blind, scund, slab, cocirjat §i caraghios. l i poreclisem
«S v e jk »“ ; „Rottenfiihrerul care insote.-jte in perm anent coman-
doul nostru, un S.S.->ist deosebit de cumsecade“ ; „Kommando-
Xuhrerul era in continuare Rottenfuhrerul Lubusch, care indeplinea
§i functia de ?ef al atelierului de lacatu$erie de la Auschwitz. Pe
Lubusch il cunoscusem inca din 1940, cind era Blockf iihrer. Era
prea blind §i nu putuse sa se menfina multa vreme in funcfie.
Avusese chiar conflicte cu autoritafile $i, drept urmare, a ajuns,
pentru citeva luni, la Breslau sau Stuthof, intr-un lagar discipli-
nar special al S.S.-ului, und.e urma sa fie invatat cum sa-i trateze
pe definutii din lagarele de concentrare. Efectul — dupa cum am
putut constata — a fost invers. Nu numai ca nu se schimbase, dar
ii ajuta $i mai mult pe detinu^i. Acum, insa, era mai precaut $i se
pazea mai bine“ ; „BlockE(ihrerul Pestek era un oaspete frecvent
al blocului meu. Pestek putea sa aiba aproape 30 de ani. Era slab

148
tionat in la ga rele de concentrare naziste, im plica folosirea
unei constelatii de factori, deoarece este de dom eniul
im posibilului ca toft sa f i fost ni§te nebuni, o banda de
descreierati §i atit. In tr-a d eva r, pina $i dr. N y is z li il cali-
fica pe 5 e f 1.1l sau drept „d em en t maniac, obsedat de aceste
cercetari b lestem ate“ , fa ra sa se lase cit de cit im presionat
de d o vezile de stim a (stranii in situafta data) §i chiar de
cele doua acte de bunavoin{a, vitale, in urma carora
A 8450 isi scapa de la m oarte so^ia ?i fa ta 175, el insusi
fiin d salvat, in ultim a clipa, de la e x e c u t e 176. N im ic ?i
nim eni nu-1 im piedica pe autopsierul lu i M en g ele sa ju -
dece lucid, o b iectiv : C e ru l este lu m in a t de v ilv a ta ile
fla ca rilo r care se inalfa d in ru g u ri. Z id u rile acestei cla-
d iri sint n e co n te n it cu tre m u ra te de u rle te le oa m e n ilo r d u fi
la m oarte f i de p o cn itu rile g lo a n fe lo r trase in ccafd. Si
fotnsi, d o cto ru l M e n g ele se o p re fte a ici dupa fie ca re se-
leciie f i dupa fie ca re singeror, jo c de a rtific ii (coloanele
de foe ridicindu-se, uneori, pin& la 8 — 10 m etri, din C05u rile
crem atoriilor). A i d in atm osfera c e lo r m ai cu m p lite a lro -
d tu fi, i f i p e trece to t tim p u l lib e r fi, I N M O D D E M E N 'f lA L
fsubl. ns.] im i p o ru n ce fte sd desckid cadavrele a sute f i

si nearStos. La prima vedere, mai curind era antipatic, iar buza


de iepurc nu-I facea deloc fermecator. Probabil ca S.S.-ul nu statea
piva bine cu cadrele, din moment ce primise in rindurile sale un
astfel de pricajit §i inca in calitale de Blockfiihrer, cu gradul de
Rottenfuhver, care avea ca sarcina sa supuna detinu{:ii unui
trafament adecvat. Nu 1-am vazut niciodata lovind pe ci-
neva. Nici macar tonul nu-1 ridica, pentru a demonstra
a.sa, cel pu^in, fata de severii sai superiori, atitudinea-i
du.smanoas& fata de detinuti. Era originar din Cernaufi [...]
nu era un om crud“ (W . K ie la r). Printre exempiele pozitive poate
fi pomenit ?i Anton Schmidt,'aghiotant intr-o unitate a Wehrma-
chtului din garnizoana Vilna, unde acesta i-a ajutat intens, pe cei
din ghetto, sS fuga, procurindu-le totodata arme celor din rezis-
ten{S ; descoperit de Gestapo, a fost judecat ?i impujcat. A lt
exemplu il furnizeaza Simon Wiesenthal : „Merz [S.S-Rottenfiihrer]
era unui din pu{inii S.S.-i$ti care se purtase intotdeauna corect cu
detinuti. Niciodata nu batuse ?i nu fcipase la nimeni. Ni se adresa
cu dumneavoastra, ca unor fiinte omenesti".
m Cuvint de origine italiana, initial folosit la Dachau, de
catre muncitorii italieni, insemnind ,,$eful“ comandoului de munca,
funcfie exercitata de indivizi alesi dintre detinuti.
175 Vezi pag. 155— 156.
176 Vezi pag. 169.

149
sute de oam eni n e v in o v a ti, trim is i de e l la m oarte. In
frig id e ru l d in la b o ra to ru l nostru, m ed iu l de cu ltu ra p e n tru
b a cte rii este carnea proaspata de om . D o c to ru l M e n g ele
sta ore in tre g i d inaintea m icro sco p iilu i, cautind e x p li-
caifia u n u i fe n o m e n pe care n u -l va descifra n ic i-
odatd : cauza na$terii gem en ilor. A stdzi pare, insa,
obosit. V in e de la ram pa de sosire a tra n s p o rtu rilo r, unde
a stal ore in sir, in tr -o ploaie toren fia ld , p e n tru a selec-
lio n a d e p orta fii g h e to u lu i d in Riga. De fa p t n -a fost
o selecfte, p e n tru cd to fi au tre cu t in coloana d in stinga.
Cele doua c re m a to rii aflate. in fu n c{iu n e si uria$ele ?an-
t-uri ale r u g u rilo r s-au u m p lu t cu tru p u rile lor. P e masura
necesitdftlor, S ond erkom m and ou l este fo rm a t
d in patru sute saizeci de oam eni. S e fv l m eu, im b rd ca l cu
m a n iia -i um ezita, se a$azu la masa d in laborator. N u -$ i
scoate c h ip iu l, desi de pe coz o roc i i cad p ica tu ri de apd.
A m im presia cu n ici nu observd starea in care se aflu.
Ji cer m antaua si ch ip iu l ca sd le due la uscat in sala ca-
zanelor.
— Lasa, apa nu poate ajunge decit pind la p iele, im i
rdspunde.
Im i cere procesul v e rb a l de autopsiere a o fife r u lu i rus
im puscat. l - l dau. I l ia in m ind, citeste c ite v a rin d u ri
m i-l inapoiazd.
— S in t exten uat. C ite § te -m i-l dum neata !
S urprins, ii iau procesul v e rb a l din m ind $i in cep sa
citesc. N u pa rcu rg d ecit p a tru -e in ci rin d u ri, fiin d ca m a
in tre ru p e
— O preste-te, nu m ai c it i !
Prive$ te in gol, cu o ch ii piron ipi pe fereastra. Ce i s-o f i
in tim p la t ? Sa i se f i fa cu t leh am ite de atitea o r o r i ? Sa
f i p rim ii v e.jti proaste in u rm a carora sd-$i f i dat seama
cd strddania lu i nu m ai are sens ? Este fo a rte p osibil, insd,
ca e fn rtu rile depuse in u ltim e le lu n i sa-l f i is to v it. D e
cind lucram, im preun a n -a m avu t, niciodata, con versa fii
particu la re. D e asta data, v d zin d u -l a tit de sleit de p u teri,
p rin d c u ra j § i-l in tre b :
— D om n u le capitan ! C it m a i dureaza aceste e x te r m i-
n a ri ?
ln d re p tin d u -$ i p riv ire a spre m in e im i rdspunde :
— M e i n F r e u n d ! Es g e h t i m m e r w e i t e r ,
i m e r w e i t e r ! 177

177 Prietene ! A?a vom continua mereu, mereu I

150
V orb e le lu i sint ro s tite pe un ton de calm a resem nare.
Se rid icd de pe scaun cu in te n tia de a ie$i d in laborator.
— I n zile le urm d toa re ne asteapta lu cra ri interesante.
A tita im i m a i spune $i pleaca. M a cu trem u rd gin d u l ca
lucrw rile interesante inseam na m oartea u n u i nou g ru p
de gem eni.
B izara rela^ia care se poate injgheba in tre tor^ionar
si victim a, atrac^ia irezistibila a unuia spre celalalt, in ex-
plicabila, m ai ales ca dr. N y is z li nu-i un lingu§itor, iar
dr. M en gele nu-i un sentim ental. O are M engele, m tr-a lte
condign, n-ar f i ajuns M engele, ci un onorabil profesor
universitar (cu o doza de sadism in plus fa^a de al^ii) ?
Oricum , „In g eru lu i M o rtii “ i se potrive$te com paratia cu
om ul care, iubind, idealizeaza fiin^a iubita, in asem enea
masura, in cit orice detaliu (banal, ridicol poate pentru
alfcii) d evin e obiect de adora$ie, minunat, a d m ir a b il17s.
„B u zeIe dr. M en gele au rostit cu vin tu l dragoste“ , consem-
neaza cu exagerata u im ire dr. N y iszli, dar, de fapt, un
a stfel de personaj fan atic se leaga orbe$te de obiectul
iu b irii sale, in cazul acesta patim a profesionala §i adora^ia
fa$& de H itle r (valabila pina la sfir§itu l prop riei vie ti, de
vrem e ce, la ati^ia ani dupa disparifia Fiihrerului, el m ai
sim te n e vo ie de a-i im parta§i unui b ie t m uncitor de ferm a,
crcdrnta lu i neclintita ca „ H itle r a fost un m are o m “ 179.

178 „!n psihologia fanatismului, aceasta cristalizare [tipica


amorului-pasiune] se traduce prin sacralizarea i'ormulelor si a
ideilor. Prin aceasta, orice sectarism politic se doveciejte a fi de
aceeasi natura cu fanatismul religios. El este Binele, Adevarul si
Lumina“ . ( R o g e r M u c c h i e l l i ) .
179 Pentru intelegerea mecanismelor psihologice care lumi-
neaza o astfel de pasiune, poate fi citata discutia purtata, in timpul
razboiului, de catre un alt „posedat“ , Kans Frank, cu oaspetcle
sau, la masa oferit& de el in castelul W aw el din Cracovia, resedinta
G en e ra lg o u v e rn e u ru lu i: dupa ce un comesean — $eful Gestapou-
lui din Polonia — le spusese celorlalti ca „Domnul Malaparte a
scris, intr-una din cartile sale, ca Hitler este o fem eie", scriitorul
n-a dat inapoi, dimpotriva, a insistat:
— In fond, Hitler este o femeie.
— O femeie ? tip& Frank, fixindu-1 cu ochii lui plini de stu-
poare §i nelini?te.
Toti taceau ?i ma priveau (mentioneaza Malaparte).
— Daca nu-i un om propriu-zis, de ce n-ar putea fi o femeie ?
spusei. Femeile merita intregul nostru respect, iubirea noastra,

151
Faptele, even im en tele rea lita tii nu reusesc m are lucru
atunci cind au de luptat cu ni$te pareri cristalizate, deoa­
rece interpretarea lor este apriorica (orice contrazice opi-
n iile unui asem enea personaj fanatic, a §i fost — in g e ­
neral ?i in prealabil — condamnat, descalificat). O con.jl.i-
inta ca a lui M en gele nu prezintS nici o fisura, fiin d un bloc
m onolit capabil sa reziste oricaror asalturi lansate im po-
Iriv a -i de im preju rarile traite. sa respinga elem entelc
disonante ale cunoa$terii, absolulism ul e inca una din
trasaturile sale, absenta ju d ecatilor si in terpretarilor ,.in-
term ediare“ , in favoarea celor extrem e, „u n ic e “ . Intreaga
lui conduita este pe cle-a intregul dom inata de im aginile
pasionale .si dc p a rerile sale, indreptate, absolut intolerant,
contra inam icilor care n-au altceva de facu t decit sa moara.
O pinia fanatica nu ftne seama de „p rin cip iu l realitatii"'.
C redinta nezdruncinata in V icto ria fin ala a nazism ului
desavirse^te aceasta m agie a actiunii care se cu vin e a fi

admirajia noastra. Dumneavoaslrii spuneaji ca Hitler este laliil


popoiului gennan, nicht wahr ? De ce n-ar putea fi el mama lui ?
— Mama lui ? tipa Frank. D ie M u tte r ?
— Mama lui, spusei. Mamele sint acelea care-$i zamislesc co­
pilul Ja sinul lor, nascindu-1 in durere, hranindu-1 din singele lor
$i din laptele lor. Hitler este mama noului popor german : el 1-a
zamislit la sinul sau in durere, 1-a hranit din singele sau, din...
— Hitler nu-i mama poporului german ; este tatal i zise Frank
cu o voce severa.
— Orice-ar fi, zisei, poporul german este fiul lui. Asta-i din-
colo dc orice indoiala.
— Da, zise Frank, asta-i dincolo de orice indoiala. Toate po-
poarele noii Europe, polonezii cei dintn, ar trebui sa se siinta
mindri sa aiba in Hitler un tata just 51 sever. Dar §ti{i ce gindesc
polonezii despre noi ? Ca sintem un popor de barbari.
— $i asta va ofenseaza ? il intrebai, surizind.
— Noi sintem un popor de stapini, ?i nu un popor de barbari j
un H errenvolk.
— Ah ! nu spuneti asta.
— De ce nu ? ma intreba Frank cu o profunda stupoare.
— Pentru ca stapini ?i barbari e acela?i lucru, raspunsei.
— Nu sint de parerea dumneavoastra, zise Frank. Noi sintem
un H errenvolk, $i nu un popor de barbari. Ave^i poate impresia,
asta-seara, ca va gasiti. intr-un mediu de barbari ?
— Nu, raspunsei, intr-un mediu de stapini.

152
num aidecit intreprinsa (actiune directa) ls\ Mul^i specia-
lisjti v o r interpreta fenom enul, aratind, prin tre altele, ca
,.1'asismul este o n e vro za " lRl. D ar al^ii nu sint de aceea$i
parere, deoarece, in nevroza, Eul individu lu i sufera serios,
pe cind in fanatism nu exista suferin^a. SS fie o psi-
boza ? 182 Caracteristica lor comuna ar f i sistem atizarea
nerealista, convingerea absoluta a d etin erii A devaru lu i,
com pleta dispari^ie a spiritului critic, im perm eab ilitate la
experienta, insa ar f i vorba despre o psihoza colectiva.
O ptica sectarS a fa n a ticilor produce §i setea de p rop rie
oxpansiune, ca ?i nevoia de a dom ina in virtu tea princi-
piului unic a l m oralei (constiinta m orala norm ala a dis-
parut, inlocuita de principiu l leg itim a rii eului ?i a actelor
acestuia). Fenom enul este curent la pasionafi ?i de
aceea ei devin capabili, pentru a-?i satisface pasiunea,
do cele m ai m ari nelegiuiri. Tocm ai de aceea coeziunea
grupului de fan atici este considerabila, stereotip iile sint
intarite .<^i inasprite, sim bolurile tree in prim plan (sus-
lin u te de m agia cu vin telor-cheie, fo a rte incarcate din
punct de ved ere a fcc liv), standardurile ?i norm ele grupu­
lui se sacralizeaza intr-un fe l de ju ram int intotdeauna

1X0 La procesul torlionarilor ele la Auschwitz, desfasurat in


1!Hj4 la Frankfurt-pe-Main (din paeale, dr. Nyiszli Miklos a niuril,
in 1056, la Oradea), un detinut insarcinat sa Tie prezent la sosiroa
transporturilor a amintit doar numele lui Mengele; ceea ce 1-a cle-
lerminat pe judecator sa comenteze : ..Mengele nu putea sa fie
acolo tot timpul“ . Dar martorul replica : ,.Dupa parerea mea, in­
totdeauna. Noaptea si ziua“. Intr-adevar, el venea la rampa ?i
aUmci cind era rindul allor Camarazi de-ai sai sa l'aca selec(.io-
n'area. deoarece nu voia' sa-i scape nici un cuplu de gemeni n?ce-
sar cercelarilor sale ; de aceea imaginea lui s-a imprimat, puter-
n:c. in memoria detinutilor. Dr. Mengele activa la rampa cu in-
J'lacarare si prestant-a. Printre legendele care au circulat pe seama
lui figura si una sustintnd ca dr. Mengele a pretins ca este un
(k-scendent al printului Rudolf de Austria... In realitate, el aspira —
intr-adevar, la un statut superior, avind o arzatoare dorinta de a
dob;ndi faima in lumea stiinfifica, medicaia, de unde ?i capacita­
tes de a-§i mobiliza toate resursele de energie fizica si intelec-
tuaia, in scopul implinirii aspiratiilor sale.
181 Afectiune mentala caracterizata prin tulburari func^ionale
fara atingerea personalitatii (H. P i e r on ).
m Se intreaba Roger Mucchielli.

153
im plicit. Fantasm e co lective 1S3 (greu de im aginat pentru
cei din afara §i de neluat in seama pentru niste creiere
adulte) capata form a §i se dezvolta datorita fabula^iei co­
lective. Im agin ile Inam icului dobindesc propor^ii mon-
struoase ?i grupul este capabil, sub ac^iunea stereotipurilor
fantasm atice, sa aiba com portam ente $i sa ia d ecizii de-
m entiale. M asificarea grupului rezulta din influ enta sis-
tem ului de credinte asupra fie ca rei constiinte individu ale
si din coeziunea pasionala a grupului, fiin d totodata ex -
presia fnstr&inarii persoanei inlauntrul opiniei grupului,
un fe l de departicularizare im plicita, caci fie c a re crede
ca le vorb este celorlalti in num ele sau, insa chiar atunci
cind el crede ca se afirm a, de fa p t se neaga, deoarece nu
ginde?te in m od individual. El reproduce ceea ce oricare
altul din grup ar putea spune. F iecare este contopit in
grup §i i§i pierde personalitatea. Proba ca a?a se intim pla
in realitate o constituie faptu l (asa cum a firm a Shils) ca
separarca fanaticulu i de grupul sau constituie o incercare
m orala $i provoaca prabu jirea psihologica a acestuia, ca
si cum fanaticul ar f i avu t n evoie de grupul sau pentru
a exista (in pofida tertip u rilor ingenioase de care s-a fo -
losit, decenii la rind, ca sa scape de u rm aritori, nu se
poate sus^ine ca M en gele a m ai fost vreodata acela§i cu
dr. M en gele de la A u sch w itz). Dar atunci cind trSie:=;te
In co lectivitatea m onolitica, m asificata, om ul ac^ioneaza
d in tr-o perfecta pozi^ie de justiciar §i cu o con^tiinja buna,
fiin dca activeaza in conform itate cu M itu l co lectiv sau
grupal (cum spune Ellu l) care-i da participantului un sim -
t&mint de siguran^a si garantia ca actioneaza „ b in e “ , ra-
tionalizind §i ju stificin d tot ceea ce trebu ie sa faca, chiar
ura si chiar crim a m .
Dumnezeu are n evoie de D ia vo! pentru a exista. Dr.
M en gele selec^ioneaza la A u sch w itz transporturile abia
sosile, i$i culege gem enii, p iticii si in firm ii, sta ore in -
tregi in laborator, la m icroscop sau punindu-si la punct
m inu (ioasele dosare ale ex p erien telor efectu ate i8s, m un-

ik) Fantasma egal productie imaginative, visare, vis treaz


(H. P i e r n n ) .
Dupa R oger Mucchielli.
185 Nu s-a limitat la gemeni, pitici, infirmi, ci investigheaza $i
conditiile de aparit.ie a gangrenelor (moarfea sau necroza unei
por^iuni a organismului aflata in contact eu mediul extern), mai
cu seama produse in rindul {iganiSor deporla(i la Auschwitz (se
§tia ca slabiciunea detinut-ilor o provoaca, insa dr. Mengele a cen-

154
cind, realm ente, pina la epuizare, cu o fre n ezie ie?ita din
comun. T o tu l in virtu tea unor credinte in flexib ile, a unei
ideologii clare, pe care le sluje$te cu devotam ent ?i in­
transigents. Ideologia a inriurit, in m od decisiv, intelec-
tul — altm interi dem n de luat in seama — „!n g eru lu i
Morl-ii". T ra va liu l sau ?tiin tific (exceptin d con d ifiile de
ri'oollare a „co b a ilo r1’) nu este al unui diletant, dar apli-
carea constants — pentru extra gerea con clu ziiU r — a
„.sablonului n azist“ duce, inevitabil, la e§ec.
D ar dr. M en gele nu i se aseamana R o tte n fiih re ru lu i
SS M erz, „!n g e r u l M o r t ii“ fiin d un personaj tip ic pentru
categoria psihologica a fanaticului : op in iile sale sint
sistem atizate ?i alcatuiesc im preuna un ansamblu orga-

Irat in a?a fel cercetarile, incit pornea de la premiza ca sint da-


(orate factorilor genetici 51 rasiali) ; tot el se ocupa si de hetero-
cromia irisului, colectiona ochi albastri, foarte atent. sa descopere
orice nepotrivire cromatica a perechii de ochi, pe care, daca pre-
zenta ceva deosebit, o expedia numaidecit foslului sau mentor,
profesorul Verschuer (Mengele recunostea ca Auschwitzul ii in-
gaduia sa continue visurile lui Verschuer, legate de biologia ge-
menilor, tocmai fiindca aici, in KZ, dispunea de gemeni intr-un
numar niciodata atins de alt om de ?tiin{a, pe glob, pentru cer­
cetarile sale). „tngerul Mor(.ii“ avea o lire de colectionar : „Oda1a,
facind autopsia cadayrului unui barbat vfrstnic, gasesc intimpia-
tor in vezica biliara ni§te calculi foarte interesanti. $tiam ca doc­
torul Mengele colectioneaza cu pasiune asemenea raritati. In con-
secinta am spalat pietreie, le-am uscat ?i le-am introdus intr-un
flacon cu gura larga ?i cu dop de sticla. Pe flacon am lipit o eti-
cheta cuprinzind datele anatomopatologice ale posesorului aces-
tor calculi, precum §i descrierea lor calitativa. A doua zi, cu pri-
lejul vizitei doctorului Mengele, i-am oferit flaconul. Cristalele stra-
lucitoare ii placura mull. Le privi indelung, intorcind sticla cind
pe-o parte, cind pe alia, apoi, cu o mi$care brusca, se intoarse spre
mine 51 ma intreba : cunosc oare balada lui Wallenstein, marele
capitan de o?ti ? Intrebarea nu era defel potrivita cu situatia in
care ne aflam. Ii raspund ca povestea lui Wallenstein o cunosc, dar
balada n-am auzit-o. Atunci, doctorul Mengele zimbi ?i incepu sa
recite : Im Besitze der F a m ilie W allenstein, / Ist m ehr Gallenstein,
wie Edelstein... Ceea ce ar suna cam astfel in traducere : Fam ilia
W allenstein are m u lte pietre, j D ar m ai m u lte-s la fica t mai pu -
tine-s nestemate... §eful meu imi recita citeva sirofe din poezia
satiricaf in forma de balada. Era atit de binedispus, incit, luin-
du-mi inima in dint-i, am devenit cutezator. L-ara rugat sa-mi dea
posibilitatea de a ma intilni cu sotia ?i cu fata rnea ! $tiam ca ce-

155,
nizat (ca o epiderm a invesm intind tesuturile) in jurul
opiniilor, credin^elor §i atitudinilor cheie (la care eui
a aderat com plet). A cest sistem („e p id e rm a “ ) are rolul
unui filtru care triaza in form atiile, opiniile, faptele, in ­
f l u e n c e noi (se pastreaza §i o anumita ,,zona de accep-
ta re “ , cx trem de restrinsa la orice extrem ist ca dr. M e n ­
gele, precum §i o „zon a de resp in gere“ — despar^ita de
cealalta prin tr-o „zon a n eu tra“ .— in fu n ctie dc care
toate op in iile ?i in riu ririle neconcordante c o lo r anteri-
oare sint respinse). In peste tre i decenii de su pravietu ire
dupa in frin gerea G erm aniei hitleriste, ed ific iu l convin-

rerea mea este foarte primejdioasa, dar o rostisem 5: nu mai era


nimic de facut. El ma privi surprins :
— Dumneata ai copii esti casatorit ? rnS inireba.
— Da, domnule capitan, am sofie §i o fetifa dc cincisprezece'
ani, ii raspund emofionat.
— Crezi ca sint aici ?
— Cred cd da, domnule capitan, deoarece acum trei luni, cind
am sosit, dumneavoastra, la selecfie, le-a(.i reparlizat in grupul
din dreapta.
— Poate ca, intre timp, au fost expediate intr-alt lagar, imi
raspunde.
Brusc imi indrept privirea spre fumul care iese din co$ul cre-
matoriului... Doctorul Mengele sta la masa cu barbia in piept. Eu
ma atlu linga el. Pare ca se gindeste.
— A m sa-(,i dau un Passierschein. Cauta sa le dai de urma,
dar...
Punind degetul aratator la buze, ma fixeaza cu privirea. Atit
gestul, cit ?i privirile lui au o nuanfa de amenintare.
— Am in^eles, ii raspund, $i va multumesc mult, domnule
capitan. 1
Doctorul Mengele pleaca. Eu, fericit, tinind Passicrschcim il
in niin5, ma due in camera mea sa-l citesc : -“Numarul A 8430 ace
dreptul sa circule fara escorta pe teritoriul lagarului de conceh-
trare de la Auschwitz. Permisul este valabil pina la revocare-*.
Scmnat : Dr. Mengele, H a u ptstu rm fvh rer SS. Fiinl,a mea intreaga
este coplesita de emotie. Cred ca in istoria lagarelor nu s-a mai
intimplat niciodata ca un cletinut K Z s& primeascii permisiuhea
de a-$i cauta familia si de a intra fara escorta in lagarele pentru
fem ei“ (Dr. N y i s z l i M i k l o s - i.-ji regflse^te astfel sniia
Si fata, salvindu-le de la o moarte sigura, caci apitca sa le siatu-
iasca s<i faca in a?a fel, incit sa piece, cit mai curind, la munca,
in tr-alti parte, pentru a nu imparta$i soarta celorlaUc dctinute d-in
lagarul lor, sortite exterminarii).

156
/.;wilor dr. M en gele n-a suportat nici un §oc esenlial,
paslrindu-1 ancorat in cultul nazism ului (dovada ca Eul
sau n-a ineercat niciodata vreurt dubiu in legatura cu
va lo rile anterior acceptate §i slu jite fie in institutul de
n r t r l a r i din F rank fu rt-p e-M ain, fie pe fron tu ri, fie la
A u sch w itz) ; nu se poate vorbi, la el, nici de o dedu-
I>l;no a personalitatii (coexistenta a doua tipu ri de com -
portament), comportamc-ntul sau fiin d unul solid legat
<i< m otiva {ii con?tiente ?i bine adaptat, proba a unitatii
in tegrative (a§a s-a $i descurcat de m inune !). Intoleranta
pasionaia decurge direct din ideologia rasiala, ?i cum
lo ti m em brii fa m iliei lui sint arieni, ca §i cei din m ed iile
frecven tate ca fugar, nim ic nu -1 im piedica sa-§i conserve
o latura afectiva, sentim cntele fa\a de prop ria-i fam ilie,
poate §i fata de cei care -1 protejau sau cu care stabilise
chiar legatu ri amoroase...
In 1944, la IncepuU.il toam nei (in septem brie), cind
K Z A u schw itz-B irken au functiona intensiv, iar dr. M en ­
gele i§i exercita, acolo, irhputernicirile, in tr-alta parte a
Foloniei, lin ga G ry lo v, pe cind tru pele germ an e se retra-
geau de pe fron tu l rasarilean, ftIt lagar de concentrare
(de la L v o v -L e m b e rg ) fusese, din vrem e, lich idat ; fo stii
paznici (200 la nurnar si doar 34 de supravie^uitori ai
detinutilor, p rin tre care §i W iescn thal) cSutau sa scape
do presiunea lin iei intii sovietice §i, deocamdata, izbu ti-
sera acest lucru. De$i S.S.-i^tii erau de sase ori m ai nume-
rosi decit dc-portatii, de§i erau inarm ati, adevaratii sal-
vatori ai intreguh ii grup puteau fi socotiti cei paziti, caci
datorita lor ,«i pretextu lu i ca, neaparat, cu to tif trebuie
sa ajunga la destinatie. in vest, incercau, im preuna, sa
scape de prim ejdioasa zona a confruntSrii armate.
Vu ltu rul leger.dsr n-a ve n it $i nu 1-a luat pe W iesen-
thal in gheare, ca sa -1 duca peste ocean, unde sa-$i fi
incheiat existenta intr-o cama§a. de forta. $i daca tortio-
narii n-au fost nebuni, nici vietim ele, atunci explicatia
celor savir§ite in K Z -u ri rezida In m etafizica rasista,
colorata de furtunosul fanatism „a ria n “ . A u existat, to-
tu?i, §i destule cazuri in care, ajungindu-se la lim ita re-
zisten^ei psihice, deportatii §i-au pierdut m in tile sau,
pentru a nu §i le pierde, se straduiau sa-^i stearga com-
plet din m em orie, cit m ai repede, cele vazute, auzite,
traite ! A ire c u t o suptamina. L ichid area g k e to u lu i din
Litzm annstad t s-a ispravit. Z ile le in s o rite de sfirsit de
o ctom b rie se m ohorasc si incepe o ploaie rece de toam na.
E ard cile K Z -u lu i sint in v a lu ile in tr -o ceafd posom orita.

157
In c e tu l cu in c e tu l ceafa caboard f i asupra tre cu tu lu i
meu, iar v iito ru l m i se pare f i m a i intunecat. P loa ia care
cade n e in tre ru p t de cite v a zile, f r ig u l um ed care im i pa-
trunde pina la oase f i linistea care m a in con ju rd p a rca -m i
sporesc am araciunea acum ulatd in suflet. O riun d e m erg,
oriu n d e privesc, m a in lim p in d sirm e incarcate de cu ren t
e lectric, re a m in tin d u -m i iara.fi f i iarasi f i ia rd fi d e fe rta -
ciunea o rica re i nddejdi. A treia zi dupa lichid area gh e-
to u lu i de la Litzm annstadt, K a p o - u l p rin cip a l al S o n ­
d e r k o m m a n d o u l u i a ga'sit in curtea cre m a to riu lu i o
fcm e ie f i d oi c o p ii de v re o zece-doisprezece ani, to ti tre i
u z i pina la piele f i d ird iin d . Facuserd parte d in u ltim u l
transport adus la m oarte. B anuind c a -i am eninfa o n en o-
ro cire , fem eia se fu rifa s e , ie fin d im preun a cu c o p iii din
coloana, ca sd se ascunda in dosul u n ei stive de lem ne de
foe. Vazuse cu o c h ii ei cum in tre g u l lo r transport a in tra t
sub pa m in t f i observase cd n im en i n u se m ai intorsese
de acolo. In g ro z ifi de spaima, ei asteptard v re o in tim p la re
neprevazuta care sa-i salveze, insa speranfa lo r fu za-
darnica. S tatura tre i zile in v in tu l acela naprasnic, sub
ploaia toren fia la , nem incapi, in v c fm in ta ti in zdrenfe, uzi
pina la piele, pe ju m a ta te le fin a fi, pina cind. Ka p o - ul
p rin cipa l, fd c in d u -fi tura de inspecfie, dddu peste ei. N ea -
v in d ce face, ii duse la O b e r s c h a r f i i h r e r u l M u s­
sfeld. Fem eia, in v irsta de tre iz e c i f i ceva de ani, pdrea de
cin cizeci. Era slaba, nu m a i piele f i os. A junsd dinaintea
O b e r u l u i , i f i aduna p u te rile rdmase, cdzu in genu nchi
fi, cu desperare sfisietoare il im p lo rd sd le ddruiascd via ta ,
ei f i c e lo r d oi cop ii ai ei. U spuse cd, v re m e de c in ci ani
cit stdtuse in gh etou, m uncise in tr -o fa b rica de c o n fe c tii
p e n tru arm ata germ ana f i cd, f i de acum in c o lo , v re a
sd munceasca. I l im p lo ra sd-i lase sd traiasca ! D ar M u s­
sfeld nu cu n o ftca indurarea ! T u s tre i trebu ia u sd moard.
M u rira . D a r se pare cd an ii p e tre c u ti la A u sch w itz m d d -
naserd pina f i n e rv ii O b e r s c h a r f i i h r e r u l u i , p e n -
ir u cd d in n ou trim is e pe a ltu l sd ucida cele tr e i fa p tu ri.
A cest episod singeros fu dat, de asemenea, u i t d r ii ; trebu\a
sd uitd m daca nu v o ia m sd in n eb u n im d in cauza a trocitd -
tilo r traite f i a v iito ru lu i n ostru sum bru, fara n ic i o p e r-
spectiva de scapare. A m efea la abrutizanta a lu m in a lu lu i
m a ajutd m u lt. A d eseori via ta de d inainte de a ajunge
in K Z m i se pare un vis. S in gu ra m ea d orin fd este sd u it
to tu l f i sd n u md m ai gindesc la n im ic. Este ziua de
1 n o ie m b rie a a n u lu i 1944. N in g e cu fu lg i m a ri f i d efi.
A b ia se m a i vdd tu rn u rile de p a z d t o t u l se tope^te in -

158
tr -u n ocean de zdpadd. D oa r c io rile lih n ite de foam e
m ai tipnese spre cer, cin d v in tu l ndvalnic de la m iaza-
noapte z g ilfiie sirm ele g a rd u rilo r. P le c sd fac o m ica p lim -
bare in am urg, desi vre m e a n u e prea p o triv ita . A e ru l
rece m d invioreazd, insa, si im i calmeazd n e r v ii supra-
incord a ti. In c o n ju r de cite v a o r i curtea crem at.oriului.
D ru m u l m eu trece p rin fa fa tre p te lo r care coboard in-
sala de gazare. M d oprcsc cite v a clipe la in tra re. Im i
aduc am inte cd astdzi e ziua m or(,ilor... In ju r u l m eu
io tu l este in v a lu it in tr -o inspaim iniatoare tdcere. P ia tra
rece a scd rilo r de beton ce coboard in sala de gazare dis­
pare in in tu n eric. P a tru m ilioan e de oam eni n e v in o v a ti
si-au luat a ici ramas bun de la viald, au aru ncat u ltim a
p riv ire indnreratd asupra lu m ii, p e n tru a f i in gh ip ifi de
m oartea fara m orm in t... Stau sin gu r pe u ltim a treaptd
a v ie tii lor. S im t cd m ie im i re vin e trista in d a to rire ca,
in lo cu l ru d e lo r raspindite in intreaga lum e, sd le in c h in ,
in in lm a -m i cern itd , un gind pios... P le c de a ici ?i md
in tu rc in cam era mea. Cind deschid usa, constat cu su r-
p rin d e rc cd becul e le ctric, p u te rn ic, nu arde, si cd, in
lo cu l lui, p ilp iie o lum in are care abia reu$e$te sd vmprds-
tie in tu n e ric u l. I n p rim u l m om e n t md gindesc la o
pared de e lcctricita te . C alegul m eu, d ocentu l de la S zom -
bathely 1,%, sade la masa cu capul s p rijin it in m iin i $i
cu o ch ii a tin titi asupra lu m in d rii d in fata lu i. N ic i
nu observa sosirea mea. Flacdra. trem u rd toa re ii lu m i-
neazd obrazul. Pared im bd trin ise cu c ifiv a ani. P u n in -
d u -i m in a pe um dr, il in tre b cu gingu$ie :
— Denes, p e n tru cine ai aprins lum in area ?
Raspunsul e con fuz. Im i vorbe$te despre socru l $i
soacra lui, m o rfi cu cincisprezece ani in urm a. N u p om e-
ne.fte n im ic despre sofia §i c o p ilu l lu i care — stiu de
la m a rto ri oculari. — au m u f it aici, in crem a to rh d I. N u -
m aid ecit descopdr sim p tom ele m ela n co lie i d e p re s iv e 187

,8f’ Dr. doc. Gorog Denes.


!87 Stare morbida caracterizatS, mai ales, prin tristete, senti­
ment de incapacitate, pierderea gustului de-a trai, timpul trait in-
cetinindu-5 1 ritmul, incremenind prin inhibarea gindirii. Plictisit,
doborit, inchistat in durerea-i morala, bolnavul i?i rumega idei
delirante privitoare la lipsa lui de delimitate, la vinovatia lui, pina
ajunge sa creada in nevoia de a se autopedepsi. Aceasta alectiune
survine ca urmare a factorilor psihosociali, a gocurilor emojionale
(doliul de exemplu), liind extrem de primejdioasS, deoarece il
poate impinge pe bolnav la acte disperate (precum sinuciderea).

159
f i ale am neziei retrog ra d e 1RH. Il strin g in hr ate, il due
la patu l lu i $i-l culc. S arm an ul m e n p riete n ! T u , atit
de fira v la tru p , de blind la v o rb 'i, cu su flet a tit de ales,
a tit de bine p rega tit in projesiu n ea ta, in loc sd tam adu-
ie fti bolnavi, ai fost aruncat in slujba M o r tii, devenind
lo c u ito r al im p d rd tiei ei. De lu n i f i lu n i de zile e$ti m a r-
to ru l ocu la r al u n o r traged ii si o ro ri pe care c re ie ru l
om enesc nu Is poaie concepe f i pe care n ic i un om de pe
lum e, in afard de cei care traie.se h i acest in fe rn , nu le
poate crcde. Poate cd -i m ai bine cd le-a u pdrasit n c r v ii
fi, peste c re ie ru l tau, se a$terne un vd l de ceata. A stfel,
cel p u fin tu n u vex m ai trd i f i cele ce v o r fi sd m ai
vind... (d r. N y i s z l i M i k I 6s ).
AmnezLa — scul protector.

Culisc!o m em oriei (14)

Dupa rSzboi, prin lum e circula oam .'ni earo si-au


lasat in lagare de concentrare, nu numai parintii. copiii,
sot-ii sau sofiile, precum ?i un tnsemnal numar de ani,
poate apogeul tin crelii, ci, peste toate, nu parasit acolo
$i bunul lo r cel m ai de prefc : echilibru l p s ih ic i*\ P el

lss Amintirea este intotdeaun.a „ralsificata“ , deoarece cores-


punde unei reconstruiri operate de iiiteligenta, asadar nu un au­
tomatism cerebral, ci un act al pxihistnului, expresia intregii per-
soane. Amnezia retrograda se mai num«5te .si dc- evocare, teaomen
patologic caracterizat prin lipsa eapacii;i)rii de reproducere sau re-
cunoastere a unor lapte anterioare, care nu trebuie conl'undat cu
uitarea, fenomen normal. Ca urmare a unor stari tensionale, in
psihoze, in stari le novt opatice, declan^Indu-se acest tip de amnezie
avind o origine emolionala, ea functioneaza ca un tnecanism dc
apSrare a personalitalii impotriva angoasei, a unei realititi dure-
roase (dupa N. S i 11 a m y).
,!!!l „in tratamentul bolnavilor nu intimpin nici o dificultate.
!n ceea ce prive§te aprovizioaar'.vj cu medicamente, ne putern lua
la lntreceve cu cea mai distinsa farmacie din Berlin. Exista un
K om m ando special, a carui atribufie este ca inair.te de stringe'rea
lucrurilor ramase in vestiar de la transporturile gazate, sa des-
chida bagajele de mina, sa scoat.a toate medicamentele si sa mi le
predea mie. Eu le verific $i la sortez dupa eCectul lor terapeutic
[...] Observ un fapt semnificaUv : majoritatea medicamenleior ga-
site la transporturi fac parte din categoria sedativelor norvoa.se.
lata un-fenomen caracteristic •pentru starea nei vilor europenildr
minati la moarte [...] sint mulfi bolnavi psihici. Faptul ingtozitor-

160
de fe l de intim plari stranii, datorate acestor personaje,
autentici m o r fi-v ii, ram in in tip a rite in m em oria altora,
a succesorilor, integra :
• In tr-o bru tarie perfect utilata, eu cuptoare incapa-
toare, s-a strecurat un trecator oarecare si, p rofitin d de
neatenfta de-o clipa a brutarilor. a deschis usa unui
euptor incins ?i s-a bagat inauntru. A fost in sfir.?it
observat, brutarii s-au rep ezit cu lop etile si au izbutifc
sa-1 traga afara, spre nedum erirea celu? in cauza. F i-
re§te, 1-au intrebat de ce vrea sa se sinucida, insa fa p -
tasul protesteaza cu vehement,a :
— N u -i adevarat ! N -a m vru t sa ma sinucid. A sta -i
de dim ineata am prim it raspunsul d e fin itiv la cererea
mea. data la „C rucea R o §ie“ , ca sa aflu ce s-a intim plat
cu fiu l §i m am a mea, ajun§i im preuna cu m ine la Auschf
w iti. Nu i-am m ai vazut de-atunci. A cum am a fla t c-au
fost dusi im ediat la crem atoriu. D e aia am intrat §i eu
in euptor, doar ca sa-i caut...
• Intotdeauna la aceeasi ora (ora Z a h la p p cllu ln i
din lagar, fie fo a rte d evrem e in zori, fie pe inserat), in
pun centrul unei m etropole europene, un indtvid vu
par alb ?i fa ta destul de tinara se trinbeste pe jos (pe
trolu ar sau pe trecerea dc piotoni) ?i face cincizeci de
,.eulcari;‘ ; apoi se ridica §i i$i v e d e de drum, insa nu
inainte de a lua pozitic de d repti ?i a striga numarul
talu at pe antebratul sting...
• U n tra m va i il surprinde pe linie pe un bar bat virstr
nic care se mi$ca m ai greu, fip etele trecatoriior, frin a
tirziu pusa de vatm an, accidentatul, trir.tit pe caldarim ,
cu piciorul strivit de roata m etalica, rid e in ho.hole, de-
rnenf.ial :

ea sub proprii ochi stnt exterminati fratii, sotiile,. copiii, parintii


Jw b/itrini. ca ei, cu miinile lor [cei din Bonderkom m andol, tirasc
zi'nic mii de cadavre in fata cuptoarelor ?i le aruncii in incinera-
loare le produce grave stari de depresiune ?i de me lane.) lit.. Toti
c< ; de aici au un trecut la care se gindesc indurerat si pe toti ii
h^l.eapta un viitor la care se gindesc cu groaza* (dr. N y i s z l i
Mi l e 16 s).
Apelul numerelor (de doua ori pe zi, inainte de plecarea la
munca $i dupa revenirea in lagar). Dar procedeu! de a-i ordona
H iiftlin g u lu i sa se trtnteasca la parnint si sa se ridice, iara?i sa se
l.iinteasca, iarasi sa se ridice. era curent in KZ-uri, folosit de toti
iortionarii mai mari sau mai rnici.

161
—*- C e noroc !
Se a§eza in §ezut, ca si cum nim ic nu s-ar f i intim plat,
apuca picioru l sectionat (cu pantalon cu tot) §i-l inalta
In aer, continuind sa rida ca un aiurit :
. — ' Ce noroc ! Ce noroc !
Lu cru rile se, lam uresc cind explicS, fara sa se paata
op ri din ris, c-a pierdut un picior in lagar, de pe urma
u nei gangrene, asta ar fi putut sa-l coste viata, nem ai-
fiin d bun de nim ic, insa chiar atunci au dat peste ei A lia tii
§i i-au eliberat, bucuria lui e justificatS, fiin dca nu §i-a
pierdu t un picior adevarat, ci o proteza uzata.
—r O rice rau e spre bine... mctrmaie prin tre lacrim i
de ris. Ce noroc ! A cum or sa m i-o schimbe...
s, • U n fo,st H d ftlin g al K Z -u lu i A uschw itz-B ftkenau
a devenit, dupa razboi, com is-voiajor, angajatul unei fa ­
bric! de sapun. Calatorea mult, prin tara, cu trenul, insa
niciodata nu inchidea ochii pe drum, din pricina unei
in s e c u r it y perm anente, iz v o rite din ceea ce patimise,
adolescent fiind, im preuna cu fam ilia, pina sS fi ajuns in
lagar. P rin tre ciu dateniile lui era §i aceea ca, ori de cite
o ri deschidea va liza cu m ostre in fa ta unui ipotetic client,
daca negustorul ezita sa comande, el rostea grav, cu ochi
prea stralucitori : '
— N u mS credeti ca-i din untdelem n curat ?
, Inalta in aer bucata de sapun (fie de toaleta, fie
de ras) ?i, pe nea§teptat<e, mu§ca dintr-insa §i ■m esteca
v iz ib il m ultum it de calitatea m a rfii pe care o vindea
C ariera lu i de com is-voiajor n-a tinut prea mult, oam enii
se cam speriau. Odata, in gara, i-a dat unui ham al bani
sa-i cum perc biletu l de tren, insa cind 1-a adus, ham alul
i-a spus ca 1-a costat cu cinci grosi mai m ult decit daduse ;
atunci fostul H iiftlin g a luat biletu l si, cu gestu ri lento , 1
I-a rupt in bucatele, dupa care, dindu-i ham alului alia
suta, pentru alt bilet, 1-a. m oralizat astfel :
: — C rezi ca la m ine conteaza cinci gro,$i ? Conteaza
cinstea !
De regula, e l nu folosea la masa §ervetel.ul de hirtie,
oriunde s-ar f i gasit (in fnm ilie, in vizita, la restaurant),
ci un petec de zia r cu care se $tergea, elegant, la gura.
explicin d §i de ce procedeaza a stfel :
— S erv etele le produc- cancer.
A m urit de cancer in 19(>1 W1.

491 q amint.irc transcrisa de Krystyna £ywulska schiteaza ,J«w-


canismul" launtric care, in repetate rinduri, i-au facut pe definuUi

162
BINEFACATOK fara VOIE

Dr. M en gele pastreaza depline facu ltatf m intale.


N ic i alti S.S-i§ti nu par sa-?i f i pierdut cumpStul dupa
in f rin ger ea nazismului. E xtrem de m ulti au scapat d e jus-
t.itie, parasind G erm ania §i chiar continentul european,
organ iza tii clandestine, prin tre care — la loc de fru n te —
..Odessa 11 §i ,,Edelw eiss1', au activat intens, ingenios ?i su:-
plu, salvindu-i de pedeapsa. fu rn izin d u -le acte de identitate
pe alt nume, obt.inindu-le posturi de munca in felu rite
sucursale ale unor firm e germ ane, ajutindu-i m aterial.

KZ-urilor sa-$i caute adapost, alinare, uitare, in afara realitat.it


insuportabile, asadar intr-o luine plasata intr-un plan imaginar,'
himeric : ,,!n aceasta noapte crematoriile functionau din plin.'
T.iale cojurile vomitau flacari spre sumbrul cer albastru. Un fum
aspru urea din gropi. El se rasucea, se balansa ?i se invirtea exact
deijsupra capetelor noastre. Prin gardurile de sirma ghimpata ale'
ci-iui de-a? doilea crematoriu se distingeau umbrele celor din:
S\»ideTkommando, siluete fantastice, dcta?indu-se, cu furcile lor,
pe un fundal de flacSri [,.J Camioanele repartiz.au cadavrele. At
patrulea crematoriu trebuie sa Ii lost arhiplin, iar cel de-al trei-i
lea, neindoielnic, anuntase ca termina de ars incarcatura. A?adar,
camioanele aduceau o noua incarcatura. F.asia ma privea cu ochi
nebuni. -M i-e atit de frica, Kryslyna. Totul se amesteca in capul'
w u » . "Calmeaza-te, inca putin ?i vei uita totul-. Am rostit asta,
insa eram eu insami la fel de ingrozitS. Un tren sosi aducind o'
noua "incarcatura". Sute de ciini latrau. Am intrat in lagarul t<-
ganilor. D in tro data, o voce puternicS, parind a veni din cer,
souse in limba germana : "Ascultati, voi toti. voi mergeti !a moarte,
ve‘vi fi asasinati”-. Am ramas stupefiate. In acelagi moment, o tm-
l>u!{catura rasuna aproape de noi. Ne-am azvirlit la pamint. Am
ini.eles cine strigase ! Era Posten. El ramasese aici, singur, timp
mai multe nopti si, din ascunzatoarea sa, vazuse totul. Invaluit. -
•tie fum, piada ororii necontenite a acestei viziuni de infern, pier-
(iuse orice control asupra lui insu$i 51 strigase. [...] Infernul con-
iinua. Era indeplinita «norma~, deoareoe Armata Ro§ie se apro-'
pia de Ungaria $i toata lumea trebuia arsa“ . Aceeaji autoare rela-
teaza cazul unei detinute, Piri, care s-a luptat sa-§i salveze mama,'
pi- care o vazuse plecind in directia crematoriului, adresindu-i-se
H auptscharfiihrerului Mancey, dar tartorul explica direct : „«E i
bine ! draga mea. Eu nu pot face nimic ! Sint ?eful Canadei, nu al
crematoriului !>►Drumul era gata golit. Piri privea dezn&dajduita.
Isi laSa bratele sa cada de-a iungul' trupului, inelina capul §i se‘
nintoarse pe priciul ei. Tacea'. Tim p de o ora, de doua ore, nu ra i-
D ar §i fo$tii dctin uti s-au organizat, colaboreaza strins ?i
ajung la rezu ltate rem arcabile, prin tre care se cuvin a
fi am in tite dem ascarile zb irilo r n otorii : K lau s B arbie
(„M a cela ru l lu i L y o n “ ), F ritz Stangl, K a rl A d o lf Eich­
mann, G ustav Franz W a gn er („B es tia um ana“ )... „In g e -
rul M o r tii" insa a fo st im posibil de capturat, in d iferen t
de m ijloa cele folosite, de fieca re data disparind pina ?i-ri
clipa in care latu l tocm ai se stringea. Inci’edibil. Fara
doar $i poate,. a eontat §i §ansa, nefinind seama in tot- .
deauna de pa rte cui e dreptatea, dar §i harul lu i de a-si
fa ce prieteni de orice 'f e l, din orice categorie sociala,
ceea ce vrea sa spuna ca dr. M en gele avea un anum it fa r-
m<ec (sesizat si de detinu^ii de la A uschw itz, ca §i d e
al^ii), iar prin fe m e i a izbutit, adeseori, sa-§i refaca via ta
distrusa, lu ind-o m ereu §i m ereu de la capat. In nici un
caz nu-.«i pierduse pofta de a trai §i nici vo rb a sa f i fost
xm potmolit in v r e o suferinta de ordin m oral, capabila
sa-i provoace, cit de cit, simtftminte de culpabilitate. C re-
dincios pina la m oarte doctrinei, credincios fa ta de m e-
m oria Fiihrerului, credincios in raport cu sine §i cu fa p -
tele sale, dar fara sa incerce §i nevoia am neziei ;
dim potriva, cei din categoria lu i simteau intruna im boldut
launtric de a-§i ream inti cu m inu tiozitate existen ta de alta-
data, im p reju rariie atit de prom rtatoare §i aparent sigure
pentru ei, pentru cauza, pe care o slujeau patima? I92. N ici
o pax:alela nu-i posibila in tre urm arit (fost tortion ar) ?i
u rm aritor (fost victim a ) : unul regreta trecutul §i tin-

punse nici unei iiitlrebari puse de camaradele ei. Dintr-o data se


ridica, privi in directia crematoriului. Cosul fumega. Piri ridicu
bratele §i se j>rabu:;i cu un strigat teribil. Din acest moment, ea
veni adeseori la noi. Cauta, printre iotograt'ii, cea a mamei sale.
Ea ne arata aceste poze, vorbindu-ne cu gesluri copilaresti $i ames-
tecind cuvinte•germane si unguresti. La inceput incercaram s-o
consolam. .(...] Ea refuxa sa mai manince. Nici nu vorbca. Pina la
urma, ne-am obisnuit sa vedem o Piri nefericita. Nimeni nu^i-e-
marca in ce moment anume, nici sub inriurirea earei aminti.ri, ea
incepu sa danseze ceardasuri. A vea un suris bixar. -Este bine c-a
devenit complet nebuna — spuse cineva — , acum nu mai sufera
deloc». Era adevarat. Piri nu mai suferea. Ea so apuca sa ma­
nince cu.lacomie ,«i sa danseze toata ziua. Tinura fcrmoeiHoare .ji
finS deveni o nebuna cu instinct animalic".
m £)e un(]e §i imprimarea gasita de police 5n xasn Hossort, cu
rnarsul eroic si discursul !ui A dolf Hitler, pe care, Indlscutabil. *e
va fi ascultat, la momentul dcrit, si dr. Mengele (ve/.i pag. 28).

164
je.fte dupa ei, pastrindu-J, intact, in m em orie ; celalall.,
de.?i nu vre a sa dea trecutul u ita rii (cu excep tia color
can ' au elacat), 51 ura?te inversunat.
1.^1 va fi adus' am inte M engele, vreodata, de scena in
can* .vi-a salvat autopsierul, pe A 8450, in ultim a secunda,
do la o m oarte sigura, harazita de regu lam entele nescrise
ah* K Z -u Iu i : Trecu sera zile, saptam ini $i luni. S o n d e r -
k n m m a n d o u I a$tepta, d in z i in z i (cele patru luni de
Kupravietuire se incheiasera;. m artorii — m ejn cria-vie —
lirobuiau sa dispara ’), im p lin ire a d estinu lu i sau. S firs itu l
plutea peste capetele noastre, se apropia groaza — e x te r-
m inarea. D upa aceea to tu l va f i h iv a lu it in in tu n e ric,
noi nu v o m m ai f i d ecit cenu$a. I n fie ca re ora a z ile i
a$leptam sd se ndpusteasca asupra noastrd caldii S.S.
V in e ri 6 octom b rie 1944 are loc un incident destul de
fre c v e n t : in tre Centura de pa'za interioara §i cea exterioara,
dincolo de zona neutra, un prizon ier K Z 193 este doborit
cu o rafala de arm a trasa dintr-un turn de paza. M o rt
pe loc. C om isia de ancheta condusa de dr. M en gele §i alca-
tuita din reprezentan^i ai P o litis ch e A b te ilu n g m se depla-
seaza pe tc-ren, investigheaza, im p reju rare curenta,
cotidiana, cu o singura deosebire : fiin d vorb a de un prizo­
n ier de r&zboi, o fite r sovietic, figu rin d in eviden ta laga­
rului cu num ele com plet §i datele personale, se cu vin e a f i
efectuata o autopsie, in ved erea in tocm irii unui proces-
v e rb a l care sa m entioneze cauza m o rtii violen te. Dr.
M en gele ordona transportarea cadavrului la m orga cre-
m atoiiu lui, pentru ca dr. N y is z li sa purceada num aidecit
la autopsiere, astfel incit, la ora doua si ju m atate dupa-
amiaza, procesul-verbal sa-i fie inm inat, iar el in per-
soana sa-i v e r ific e exactitatea direct pe cadavru.
D o c to ru l M e n g ele pardsi sala de autopsie d im in e afa,
pe la ora noua. A$ezasem cadavrul pe masa ?i in tre iz c c i-
p atru zeci de m in u te as f i p u tu t te rm in a autopsia $i p ro ­
cesul verba l.' D a r era ziua de 6 octo m b rie , p e n u ltim a sau
Ultimo, z i de via\a a S o n d e r k o m m a n d o u l u i d in
care fdceam parte. N u $tiam n im ic precis, insa. cu topii s im -

1,0 Dupa o alta Sncercare de evadare dintr-un lagar de prizo-


nieri, e^uata, drept pedeapsa a fost internat in K Z ; pesemne a
repetat tentaliva de evadare, cu riscul vietii.
,!K Sectia politics, organ al Comandarnenlului lagarului, sub-
ordonat Snsa direct Oficiului Central al Siguranjei Heichului, asa-
dar Geslapoul lagarului.

165
team aproape ca pe o prezenfa fizica , m oartea care ne p in -
dea. E ram incapabil sd lucrez. Ldsind to tu l baltd, m -a m
dus in cam era mea, am m g h ifit o doza m are de lu m in a l f i
am in cepu t sd fu m ez \igara dupa figara. D a r n u -m i gaseam
lo cu l n ic i aici. M -a m dus in sala cazanelor. Echipa de
s e rviciu i f i facea treaba in sila, d efi, d inaintea ci^ptoa-
r e lo r afteptau sute de cadavre. O a m enii erau adunafi
p ilc u ri, p ilc u ri, v o r bind m eet. D e acolo am ?suit la eta-j,
u n d e -i in ca rtiru ire a S o n d e r k o m m a n d o u l u i . § i
aici silua fia era n e o b ifn u ild . D e regula, dupa apelul de
dim ineafd, echipa de noapte i f i lua m icu l d e ju n f i m ergea
la culcare. A c u m era ora zece f i toata lum ea rdmaseee
ireaza. Ceea ce ma surprind e este fa p tu l ca oa m en ii poarta.
costum e sport, p u lo v ere groase, cizm e, cind afara stralu-
cefte un cald soare de o cto m b rie . T o fi fo rfo te s c de colo,
colo, cotrobd ind p rin valizele lo r f i vorbesc in foapta.
A tm osfera este a tit de incarcata, in c it am senzatia ca,
d in tr-o clipa in tr-a lta , treb u ie sd se produca o ex p lo zie
T o v a rd fii m e i im i dau la m u riri amanunpite cu p riv ire la
situafie. D upa in f or m af zile culese — f i sem nele le con-,
firm a — lichidarea S ond erk om m and ou lu i
urm eaza sd se produca in tr -o zi sau doua. D ar s-au luat
io a le m dsurile p en tru ca, la noapte, cei opt sute faizeci.
de oam eni ai S o n d e r k o m m a n d o u l u i sa edadeze
din crem a to riu .
Planu l pare realist : la un sem nal dat cu o lanterna
d e m ina de la crem atoriul I la crem atoriul II, apoi de la
II, m ai departe, la III, rar de la I I I la IV , posturile de paza.
ale g arzii de noapte v o r f i im presurate ?i, in tacere, folo-<
sindu-se de cutite, d etin u tii ii v o r lichida pe SS-i$ti (cite
trei de fieca re crem atoriu), ?anse exista, m ai ales ca, in
noaptea de 6 spre 7 octom brie, nu v a „'lucra“ n ici un
crem atoriu, si peste zi doar crem atoriul I a functional,
asadar paza este, oricum , m ai puftn vigilen ta. Odatai
suprim ati S.S-.i§tii din posturi, tot prin surprindere v o r
fi capturati cei care dorm in cam erele lor, o b liga ti fiin d,
apoi, sub am enintarea arm elor, sa constituie pavaza evai-
datilor, ostateci care sa-i insoteasca pina intr-u n purict
convenabil. D irectia : cotul V istu lei (doi kilom etri), loc in
care, de regula, autocam ioanele de^arta cenu?a... Rama§i
singuri, v o r trece apa (m ai scazutS in aceasta toamrta
secetoasa), aceea^i apa in care cenu§a atitor §i atitor
sem eni de-ai lo r a curs la vale... N u -i vrem e de duio-
!=ie $i m editatie, urm eaza un drum de opt kilom etri, inca
destul de expus. pina la zona im padurita, loc ideal pentril

166
a te ascundfe un tim p m ai indelungat, §i in care
neaza p a rtizan ii locali. C ei 860 de oam eni dispun dc
arm e ?i ex p lo zib ile procurate d e detinutele poloneze cate
muncesc la fabrica d e m un itii „U n io “ din Auschw itz,
apar|inind consor^iului „ I . G. Farbenindu strie“ : cinci
pistoale autom ate, douazeci de grenade de mina. ap roxi-
m a tiv o suta d e capse cu ecrazita (ex p lo ziv deosebit de
puternic, intrebuin^at de hitleri^ti, dupa necesitatile fro n -
tului^ la a zv irlirea in aer a §in elor de cale ferata) ; in plus,
c e i din S ond erkom m and o spera sa puna m ina §i pe ar-
in ele celor doisprezece SS-isti ucisi sau capturati...' B ine-
■infeles, consemnul este ca fie ca re s&-§i vada de treaba.
deocam data, cu aerul dintotdeauna, pentru a nu stirni
suspiciuni.
Im ediat dupa masa de prinz, pe la ora unu ?i jum a-
tate, dr. N y is z li i?i chem a echipa la lucru, ca sa poata
isp ravi autopsia §i intocm i procesul verb a l pentru
dr. M engele. A ic i in tervin e incidentu l care 1-ar f i putut
costa via^a pe povestitor : putin inainte de ora doua, o
zdi'uncinatura vio len ta ?i o e x p lo z ie puternica, urmate,
prom pt, de rapaitul arm elor automate. P rin fereastra salii
de autopsie, dr. N .M . ve d e acoperi§ul de tigla ro§ie ?i sche-
letu l de grin zi ^le crem atoriului I I I despicindu-se, o coloana
inalta de fo e ?i fu m se inalta spre cer ; in m ai putin de
un minut, la u§a salii de autopsie rasuna cadentat focu-
rile de pistol automat. A larm a ! S iren ele la ga relor Ausch­
w itz I §i A u sch w itz I I urla, explozii, schimb d e impu$caturi.
m otociclete ?i autocam ioane gonesc, in tervin $i m itralie-
re le grele, un du -te-vin o de z ile m ari, dar de ce s-a m odii'i-
cat, pe neanuntate, m om entul declan$arii r e v o lte i S o n -
d e r k o m m a n d o u l u i ? D e neinteles, deocam data !...
Sau ataca partizanii ? Oricum, cei din sala de disectie decid
sa ram ina pe loc, doar spectatori fiin d, de la fereastra, la
cele ce se petrec in crem atoriul I. S o n d e r c o m m a n -
d o u l de acolo e stapin pe cladire. A p ro x im a tiv zece
autocam ioane p lin e de S.S-i?ti inarm ati pina-n dinti ;
ace^tia coboara in pripa $i se desfasoara in lin ie d e
bataie, asupra lor se abate focu l de arm e autom ate si
gren adele de m ina ale celor dinauntru. Cad m orti, ranifi,
d in tre S.S-i§ti. Nu se §tie de unde, sint adu§i, rapid,
40— 50 de ciin i dresati, degeaba ii asmut insotitorii, ciin ii
refu za sa patrunda in crem atoriu, se tra g la adapost in
spatele S.S-i§tilor, va d it dezorientati, caci au fost antre-
nati sa-i atace pe cei im bracati in haine vS rgate (iar
S o n d e r k o m m a n d o u l poartS haine obi?nuite) ; $i ■

167
m ai conteaza si m irosul iritant, de singe, de earne ?i
oase arse... A lle in tariri pentru asediatori : > doua tunuri
antiaerieno instalate, gata sa deschida focu L A sed iatii
ln$eleg cu nu m ai pot fa ce fata in am icilor ; prin u§ile din
spatcle crem atoriului, irup strigind din toate p u terile :
— U ra ! U ra !
T ra g necontenit asupra S.S-i§tilor, izbutesc sa se stre-
coare p rin 'sp artu rile pe care e i in?i?i le-au facut, intr-as-
euns. din vrem e. F u g inspre cotui Vistulei. T e ren deschis,
confruntarea atinge apogeul. In tervin §i cei din foi§oarele
de paza, cu m itra lie ie le lor g re le : im pu§caturi razlete §i
in rafale, ex p lo zii de grenade ?i de sticle cu ecrazita... In
nici zece m inute se a§terne lini§tea. S.S-istii se desfasoara -
in lin ie de bataie, au pus baioneta la arma, cladirea cre-
m atoriului e im presurata. Se napustesc prin toate intra-
tile de la parter si etaj... Z ece SS-i$ti navaiesc in sala
de autopsie : Cu arm ele ind repta te asuprra noastrd ne in -
con ju ra ?i, sub o ploaie de lo v ilu r i date cu patu l pusLii, n c
conduc, cu m iin ile in aer, in cu rte, unde nc poruncesc
ca topi p a tru sd ne tr in tim la pam ini cu fata in jos. O rd in
cla r : „C in e clinte§ie doar sau. incearcd sd rid ice capul,
prim e§te un g lo n f in ceafd“ . Peste citeva m in u te
— le recu nosc pasii — un num eros g ru p de S o n d e r i $ t i
sose$te, p rim in d de asemenea ord in u l sd se culce la pam ini
lingd noi. Ci f i o r f i oare ? N u stiu, deoaxcce stau nem i$-
cat, cu fafa lip ita de pdm int, in ace Iasi rin d cu n o u -v e n i- .
fii. Peste trei, pa tru m in u te soseste, sub escorta, alt gru p
care se trinte$te la pd m int d in colo ds noi. S ta m n eclin tip i,
in v re m e ce S .S -i$ tii ne lovesc cu patul a rm ei .?i ne in ju rd
in tru n a , izb in d u -n e cu cizm ele in cap, in $ezut, in §olduri.
S im t caldura sin gelu i care im i cu rge d in cap peste obraz,
sim t gustul sdrat de singe, al p ro p riu lu i m eu singe, p re lin -
g in d u -m i-s e pe buze. N -a m s im t it d ecit p rim e le lo v itu ri.
Capul im i vuieste, a m etit. N u md gindesc la n im ic. O rga -
itele m ele senzoriale incep sd nu m ai funcpioneze. S im t
cu m md topesc in in d iferen fa s firs itu lu i. V re o douazeci,
tre izeci de m in u te rd m in em c u lca fi, a$teptind glo n p u l d in ,
arm ele S .S -i$ tilo r aflafi in spatele nostru. $ tiu cd in
aceasta pozipie este m oartea cea m ai rapidd si m at u$oard.
D oar sint com p e ten t ! E specialitaiea mea ' Pared im i vad
cr&ierul im pro?ca t sub presiunea hidraulicd a g lo n tu lu i
tras de aproape si cra n iu l zd ro b it in m ii de bucatele... j>
M o tor de autom obil, in registrat de auzul color cu na-
sul in pamint, frina, stop. Dr. N y is z li ii recunoa§te g la -
sul : a§adar, cei de la P o litis c h e A b le ilu n g 1-au a§teptat ?

168
Toem nl discuta ceva, linga sirul de oameni lu n g i(i 111
I’urtc, cu tom andantui S.S. §i deodata o voce pu tem iea
•U'JfiA :
•r iVhdicii in pieioare !
C ei patru din sala de autopsie se lid ic a prom pt, incre-
mcni'sc in p ozitie de drepti. Dr. M en gele ii fa ce semn
dr, N yiszli sa vin a la el. A 8450 e plin de singe ?i noroi,
pr fa(a, pe cama?a, p e haine. A la tu ri de M en gele sint tre i
t i S.S., com andantii lui P o litis ch e A b te ilu n g .
— C e-ai facut ? intreaba M engele.
— Nim ic, executam ordinul durhneavoastra. Faceam
aul.opsia cadavrului ofiteru lu i rus, cind deodata s-a pro--
tins evenim entul. A tu n ci a fost intrerupta autopsia si pro-
rrsu l verbal a ram as neterm inat in m arina de scris. O ri-
cin e se poate con vin ge ! T o t tim pul am stat la locul de
munca, de acolo ne-au ridicat.
Com andantul S.S. confirm a afirmat-ia.
— Du-t>e, spala-to §i continua lucrul !
L e fa ce semn §i celorlalti tre i detinuti, rep artizati la
sala de autopsie, sa piece. A cestia fa c stinga-m preju r $i
se grabesc sa ajunga la usa crem atoriulu i ; dar n-au stra-
batut nici douazeci de pa.?i, cind, in urma lor, rasuna
rafale de arm e autom ate : N u in to rc capul. Cu pasi grdbifi
in tru i n . cam era mea. In c e rc s a -m i rdsucesc, cu degele
trerriuratoarc, o \igara. R u p tr e i fo ite pina reu?esc sd-m.i
ja c una. O aprind, trag adinc u n ju m si, clatinindu-m fy,
ma due la pat §i ma, in tin d . Abia. acum in cep sd s im t d iire -
rea provocata de lo v itu rile v a lu rilo r de armd $i de cizm e ,
in cap si in Jot corpu l. C ite s-au m ai in tim p la t in ziua
aceasta ! $ i cin d te ginde$ti ca n u -i decit ora tr e i dupa-
amiazd.
A fa ra , payaju l eu rtii e inundat de singe. S on d erk om -
m andoul a fost in in tregim e executat : 841 m orti, 12 eva-
dati, 7 „pasui|i“ (tre i m edici, printre care A*8450, labo-
rantul de la sala de autopsie, precum §i aiti trei, adica
ingineru l care asigura functionarea dinam urilor §i a ven -
tilatoarelor, fochistu l principal $i intendentul sui-gcne-
ris care se ocupa de hainele, cizm ele §i tacim urile din
dotarea S.S-i§tilor, fiin d totodata §i operatoru l centralei
telefonice). E x cep tiile i se datoreaza dr. M engele. Sim -
t(am in tele pe. care le incearca cei §apte scapati (pina una,
alta) nu pot f i decit contradictorii : cum sa te bucuri
— ca de o ?ansa reala — de supravietuire, cind toti cei-
latyi cam arazi de chin au pierit, M sindu-te viu intr-o

169
lum e fara speranfa : F a p tu l cd am scapat n ii-m i produce
n ic i bucurie, n ic i u fu ra re . $ tiu ca nu este d e cit o am inare.
I l cunosc pe d o cto ru l M e n g ele f i cunosc m en talitatea
S .S -u lu i. I m i dau seama de im p o rta n fa m u n c ii m ele p ro -
fesionale f i, de asemenea, f t iu ca sint de n e in lo cu it.
In afara de m in e, in K Z nu exista n ic i un specialist care
sd poata fa ce fafa c e rin fe lo r de a id . $ i chiar daca s-dr
gdsi v re u n u l, el s-a r f e r i s a -fi d ezvaluie capacitatea p ro -
fesionala f i ar face to t p o s ib ilu l sd nu p ice in gh ea fele doc-
to ru lu i M e n g ele , p e n tru a nu f i in corp o ra t in tr -u n S o n -
d e r k o m m a n d o cu lim ita de viafa d inainte stabilita
la p a tru luni.
C it p r iv a t e coinciden^a atacului declan§at de S.S.,
chiar inainte de porn irea rascoalei S ond erk om m and ou lu i 4
dr. N y is z li este de parere ca n-a fost vorb a de nici o
tradare (a vreu nu ia din cei 860 de S o n d e rifti), d , a§a cum
se intim pla cind totul depinde de m ecanism ele absurdu-
lui, pur f i simplu a tu n ci s-a im p lin it term enul de patru
lu n i su pravietu ire acordat, in itial, oelor din comandoul
special ; s-a actionat in virtu tea „tr a d itie i“ , doar ca, spre
surprinderea _tuturor, pentru prim a oara in istoricul
A u sch w itzu lu i (ceva asem anator ^i in K Z . Sobibor), cel
d e-al doisprezecelea Sond erkom m and o a refu zat sa moarS
in genunchi. A ales calea confru ntarii arm ate, atunci cind,
putin 'mai devrem e, ,pe la ora 13,30, uzind de tertipu ri
consacrate, S.S.-i?tii le-au ordonat — celor care lucrau
la crem atoriul I I I — sa se alin ieze in curte :
— A scu ltati ! O rdin de sus ! A t i lucrat destul aici.
P leca ti intr-un transport spre un lagar de munca. A colo
ve|i prim i haine noi, m incare din bel$ug ?i v e ti avea un
trai bun. Deci, fie ca re num ar strigat s3 treaca in fro n t !
Com andantul S.S-i§tilor cite?te §i, deocamdata, .treaba
pare sa m earga ca de obicei (acest S onderkom m ando
include §i o suta de tin eri deportati din U ngaria, recent
adusi in K Z , ei se a§aza, docili, in front, fiin d, num aidecit,
evacuati din curtea crem atoriulu i §i inchi?i in tr-o baracS
(nr. 13) a lagarului D. O fiteru l S.S. a continuat cu pom elni-
cul de num ere de tatuaj (e rindu l deportatilor greci care
v in si nu prea vin sa se a lin ieze in fron t), pina la urma
cu ei totu l decurge acceptabil. A b ia cind incepe sa fie
strigati polonezii, un m urm ur de protest, infundat,
am enintator, face sa vib reze aerul. Com andantul S.S.
striga, pentru a doua oar&, pentru a treia oara acela§i
numar, trasaturile fe te i i se alungesc, o b ra jii palesc, sprin-
cenele se incrunta, nim eni nu m a i clinte§te. S.S.-i§tii stau

17.0
ftita-n fatS cu S on d eristii. V ocea com andantului se sub-
tiazS brusc, devenind ^ipat, cind, din senin, o sticla dr
apa m inerals p lin S .cu ecrazitS, lansatS din masa com­
pacts a S o n d e ris tilo r, descrie o tra iectorie ciudata, ateri-
zcaza la picioarele vorbitoru lu i, explodeazS, il trinte?te pe
caldarim , m ort, alSturi de alti ?ase S.S-i?ti. M ilita rii des-
chid focul, rSzvrStitii se retrag, grabnic, in cladirea
crcm atoriului. Pentru a nu fi prin?i intre doua posibile
focuri, ale polonezilor, dar §i ale grecilo r care a$teaptS
in front, S.S.-i^tii ii ucid pe g reci din citeva rafale, citiva
au izbutrit sS ajungS, in fugS, pinS lingS poarta, degeaba...
S.S-i?tii se' desfS^oara in lin ie de luptS, blocind cladi­
rea §i tragind prom pt in orice umbrS mi§cStoare aparutS in
cadrul ferestrelor pe care, m ereu, sint lansate sticle cu
ecrazitS. Cad asediatori. C onfruntarea tine cit tine, culm i-
nind cu o inspaim intStoare bubuiturS : spaima ?i suflul
unei ex p lo zii deosebit de puterriice i-au culcat la pSmint
pe to|i S.S-i§tii, A coperi§u l crem atoriului a fost aruncst
in aer, cu aju toru l a patru butoaie cu benzinS care au
seetionat g rin zile m asive, im pro?cindu-le la m are dis-
tanta, totul inve?m intat intr-un nor de fu m ?i flacSri..,
Sub dSrimatUri pier m ajoritatea S on d eri$ tilor (fo rta ti de
im preju rS ri au ales calea sinuciderii colective). Supra-
vietu itorii (pu tini la numSr) nu se dau bStuti, incearcS sa
m ai tinS piept asaltului S.S-istilor dezlantuiti §i incendi'ului
(ard e clSdirea !), RSnitii (doar c itiva ) ies cu bratele
inSltate in aer, insS scui'te rafale de armS autom ats ii
doboarS (chipu rile lor increm enesc in tr-o expresie satisfS-
cutS, oricum au m urit m ai usor decit dacS ar f i ars de v ii
inSuntru, in cladirea incendiatS). Lu cru rile se lini^tesc.
Existenta 7-CZ-ului reintrS in norm al, m asurile de secu-
ritate inSsprite, S.S-i§tii jubileazS cind ii lichideazS si pe
cei 12 evadati. prin?i in cele din urma. D oar 7 „a m in a ti“ isi
vSd de treabS, ca §i cind nim ic nu s-ar f i petrecut, de$i
trSiesc un sim tSm int contradictoriu : pe de-o parte sim t
c-au asistat la repttrtarea unei v ic to rii m orale, iar pe de
altS parte sim t cS s-au sustras de la o m oarte care li se
e u v e n e a , alaturi de tovar3§ii lo r de detentiune. Dar Sici,
in K Z , notiu nile curente sint abolite curind dupS ce treci
pe sub poarta incununatS de sloganul m istifica tor „A r b e it
macht f r e i“ . M oartea nu m ai reprezintS, neapSrat, un
capSt de drum §i o sursS de angoasS, ci benefica posibili-
tate de evad are din in fern u l terestru, fie ?i cu pretu l vietii.
M a i cu seamS S on d eristii nu cunosc spaima de moSrte,
in masura in cdre indeletnicirea lor zilnicS e m oartea !

171
DacS se tem, in tr-adevar, de ceva, atunci este vorb a de
riscul asumat fara v o ie : oricind, p rin tre cei din „p ira -
m id a “ de cadavre, in sala dc gazare, iti p o {i regasi copi-
lul. so^ia, mama, sora, fratelfe, bu nicii . . . 195
Seara m -a m cu lca t si am in cerca t sa adorm dupa
aceasta z i in grozitoa re (parc-ar fi asistat la propria
m oarte). AtApisem, cind ma de$teapta brusc clcinpanitul
p istoa lelor autom ate. D upa inceta rea fa c u rilo r aud pe
co rid o r pa^i g re i apropiind u-se. ' U$a ca m erei m ele se
deschide v io le n t si d oi S .S -i$ ti in ira cla tinind u -se. A m b ii
au fe te le insingerate. A ju n $ i in curtea cre m a to riu lu i, cei
doisprezece evadati si-au atacat escorta cu p u m n ii, pentru
a le lua arm ele. A$a au fost ranitA la obraz cei d oi S .S -isti.
B in e in fe lrs , to ft doisprezece au fost im pu$cafi pe loc.
5 .5 -is tii im i ce r sa le fa c pansam entele cuven ite. E xecu t
•o rd in u l. M oa rtea c e lo r doisprezece cam arazi md deprim a
c u m p lit. D upa ce fuseserd je r tfite atitea v ie ft om ene?ti,
n u izbutisera sd scape d in accst loc blestem at n ic i m acar
u n sol d e-al nostru, care sd impdrtd?easca lu m ii cele ce
se in tim p la aici. M a i tirz iu am aflat, insa, cd vestea rtis-
coalei se rdspindise totu?i. D e ftn u fti d in K Z care lucrau
im vreu n a cu m u n c ito rii c iv ili au transm is ?tirea. C h ia r $i
d in tre S .S -is ti s-au gdsit c itiv a care n -a u stiu t sd pastreze
secretul c e lo r petrecu te. In tr-a d e v a r, a fost u n even im en t
u n ic, n e m a iin tiln it in analele' K Z -u r ilo r . A u m u r it opt
sute cin cize ci tr e i de deftnuft. A u m u rit saptezeci de
5 . 5 - i$ t i: un O b e r s t u r m f u h r e r 19C, saptesprezece
O b e r s c h a r f ii h r e r 197 si S c h a r f i i h r e r i m
cin cizeci si d oi de S t u r m a n n i . adicd soldaft. C rem a to-
r iu l I I I a fost com p let ru in a t de incendiu, ia r c re m a to riu l
I V a d even it in u tiliz a b il ca u rm a re a d is tru g e rii m oto a re -
lor. D upa o noapte fo a rte a g i t a t a rod trezesc ostenit.

1!>"’ „tn incinta crem atoriului, batrina il zari. Bucuroasa, se re-


pezi spre el. Fiul, care de m ult se astepta s-o vadii aici, pali. Ea
il intreba ce anume o sa i se intim ple. El ii raspunse ca se va
odihni... '-Dar de unde esle mirosul acesta ciudat ? » ; «C irp e arse !» ;
« $ i de ce sintem noi aici ?•» ; «C a sa iace^i baie !•*-. Fiul !i dadu
mamei un prosop ?i o bucata de sapun $i intra cu ea. Disparura
am indoi in camera de gazax-e“ ( K r y s t y n a Z y w u l s k a ) .
rM Grad S.S. echivalent cu cel de locotenent-m ajor in W eh r-
macht.
187 G rad S.S. echivalent cu cel de plutonier-m ajor in W eh r-
macht.
198 Grad’ S.S. echivalent cu cel de sergent.in Wehrmacht.

172
A m o stare de n e rv i in g rijo ra to a re . M a supdru pina
v o rb itu l in surdind sau pasii co le g ilo r m et de camera.
A m d rifi, p o rn im cu to fa spre scla de autopsie. T re ce m
p rin sala de incin era re. In fata cu p toa relor, pardoseala
de beton e gould. Tovara$ii nor?tri au fost arsi pe la m ie zu l
n o p fii. C u ptoa rele se rdcesc in ce i, in cet, abia m a i doao-
rcsc. T re iz e ci de S o n d e r i s t i n o i stau in t r -o tdcere
m orm in la la , pe scaune sau lo ld n iti pe p a tu rile p red cce-
s a rilo r m o r(i. S in t in g ro z lfi de smgeroasa trdgedie a celei
dint'd zile p etrecu te de ei in crem a to r in. Aecasta stare
nu va dura, insa, d eck citeva zile. C u rin d li se va deschide
y? lo r apetitu l. V o r d o ri o im bu cd tura bund. T u tu n u l
con trib u te , de asemenea, la usum rea d e p rim a riL Ia r
ra ch iu l se va d oved i cel m ai cficia n t si bin efd ca tor leac.
A Ic o o lu l i l vindecd pe om , p e n tru citeva ore, de maladia
crem atoriulu i.- I l face sd u ite tre cu tu l, n n -l lasd sd g in -
deased n ic i la p rezent, n ic i la v iito ru l inspd im in tator. Ceea
ce le Upsise, a tit de m u lt, in bardcile K Z , a id li se da :
se im braca in haine bune, se p o t spdla c.it v o r, au la dispo-
z itie apd, baie, sdpun, prosoape. E u ii p rivesc cu m e n ta li-
tatea u n u i' bd trin soldat in prezenta re c r u iilo r . Se v o r
deprinde $i ei cu toate...
A$adar, in 7 octom brie 1944, in tr-o simbata, a doua zi
dupa. rascoala S o n d e r k o m m a n d o u l u i al 1 2 -lea.
inabusita in singe, A 8450 sta la masa lui de lucru, neavind
de fa p t nim ic de facut, dupa ce, pentru a-?i ocupa in vreun
fe l oam enii, i-a pus sa stearga p ra fu l de pe borcanele cu
piese anatom ice destinate m uzeului, sa cu rete instru-
m entele, sa dreaga plasele de sirm a de la ferestre, ciuruite
d e gloan^e rat&cite in tim pul confru ntarii d e ieri. In capul
autopsierului (plin de plasturi) se schiteaza o serie intreaga
de p lin gcri $i doleante pe care, neaparat, v r e ’a sa i le
imparta?easca bir.efacatorului fa ra voie, dr. M engele.
Id e ile care-i umbla prin capul — serios lo v it cu bombeul
c izm ei sau cu patul pu^tii — sint, pe cit de intem eiate,
pe atit de trasnite, clr.ca a; in v e d e re conjunetura, locul
si personajul caruia are de gind sa i le com unice: A m
sa-i e x p lic cd n ic i o incdpere d in clddixea cre m a to riu lu i
n u -i n im e ritd p e n tru a f i sala de autopsie. deoarece a id
rdzbesc, de p re tu tin d en i, rdcnete sfisieioare ale m iilo r de
oam eni du$i la m oarte, in d ife re n t daca-i a?tcapta gaza-
rea sau g lo n fu l in ceafd. D e asemenea am sa-i spun cd
nu md p ot cufunda in m unca de cercetare, in tru c it, chiar
d in ziua sosirii m ele a id , cunosc soarta c e lo r unsprezece
S o n d e r k o m m a n a.o u r i anterioare ?i, v re m e de

173
patru lu n i, in fieca re ora si m in u t al zilei, am a$teplat
im p lin ire a u rs itei f i pe n tru cel d e-a l doisprerzecelea
S o n d e r k o .m m a n d o. V ro ia m sd-l m ai ro g sd fie
in fe le gd to r si sd n u -m i pretindd m unca m inufioasa, p en-
tru cd, nu v ia i departe d ecit ie ri, in ziua de 6 o cto m b rie
a anului 1944, m i-a ordonat sd fac autopsia cadavrului
o fife ru lu i rus $i sd intocm esc procesul verbal. D a r im
bat alien S.S. s-a nd puslit asupra noastrd, atacind u-ne cu
tu n u ri si asm ufind copoii. Grenadele de m ind explodau
jdra incelare. S old a ti S.S, cu baioneta la armd, au patruns
aici, in localul destinat ce rce td rilo r s tiin fifice . L o v in d u -n e
v io le n t, n e-au dus in cu rte, n e-au culca t la p d m in t si,
in cite v a clip e, din m ed ic unaiom opatolog am d even it can­
didal la e x te rm in a te . C e -i d re p t, el, d o cto ru l M en g ele.
m -a scos din rin d u rile celor condam nafi la .m oarte, insa,
de {apt, am ajuns d in n on in casa m o r iii, pe o perioada de
alte patru luni. V oia m sa.-l m ai rog sd-si dea seama cd
o asemenea situafie nu m ai poate dura. Ie r i seara, de
pildd, au ben eficia l de asistenta m edicaid d in partea mea
doi s u b o fife ri S.S. care, cu cite v a or.e m ai devrem e, im i
ordonaserd sd md eule la pd m in t mu izbiserd cu patul
p ustii pe unde apucasera. l$i indreptasera arm ele asupra
m ea si nu a$tepiau d ecit sem nalul p e n tru a -m i lansa. in cap
gloanfele uciga§e.
Cam asemenea gtnduri circulau pe sub teasta traum a-
. tizata a doctorului N y iszli, toate subsumate propunerii
ca echipa lui de patru oameni, lucrind in sala de autopsie
?i incaperile aferente, sa fie transferata intr-un alt local,
m ai potrivit, tot din incinta K Z -u lu i, desigur. $i, ca un
facut, inainte de-a m ai avea ragazul sa-?i rein ven ta rieze
ginduriie, slefuindu-le, u§a se deschide §i binefacatorul
fa r a ,v o ie trece pragul salii de autopsie. A 8450 sare in
picioare, ia pozitia de drepti im preuna cu ceilalti §i,
fiin d cel m ai m are in rang, raporteaza :
— H err Hauptm ann ! T r e i m edici §i un laborant sint
la datorie.
P r iv ir ile lu i M en gele il masoarS, din talpi pina-n
crestet, oprindu-se, staruitor, asupra fis iilo r de leucoplast.
— C e este cu dum neata ? intreaba, cu glas prietenos
§i o oarecare bunavointa.
A 8450 in telege numaidecit, din fe lu l in care §efu l sau
direct ,$i-a form u lat intrebarea, ca nu v re a sa-§i aduca
am inte (§i nici sa i se aduca am inte) de even im en tele con-
sumate cu o zi m ai devrem e. Dr. N y is z li tace un tim p. A p o i

174
indrazneste sa-?i inceapa pledoaria, dar l§i da numaidorit,
seama ca toate p lin gerile §i doleantele anterior g in d ile
•s-au §i spulberat, datorita rep licii rostite de dr. M engele.
Totu §i adauga :
— Dom nule capitan, m ediul acesta nu este prielnic
vercetarilor §tiintifice. N u s-ar putea m uta sala de autopsie
m tr-alta parte ?
Chipul frum os, rafinat, ss intuneca, o unda d e lumina
rece ii strabate ochii
— T e pom ene§ti ca e?ti sentim ental ?
$ i tonul e inghetat. Dupa ce dr. M en gele parase§te sala
"Je autopsie, dr. N y is z li se intreaba cu perfecta indrepta-
fire : unde m i-au fost m in g le cind am ridicat ob iecfii
im potriva m ediulu i in care acest dem ent maniac, obsedat
tie aceste cercetari blestem ate, se sim te m ai bin e decit
•oriunde ? Ca un autentic S .S -is t199, de?i doctor in filo zo -
Oe si in m edicina, nu -i sentim ental (sau nu accepts sa para
sentim ental), depusese ?i el in 1938, la m iezu l noptii, sub
lumina lunii, ju ram intu l de credinta fa ta d e Fiihrer,
pe care orice m em bru al S ch u tzs ta ffe ln u lu i trebuia sa-i
presteze : „ I t i jur, A d o lf H itler...": $i, cinstit vorbind,
nu s-ar putea sus^ine ca nil 1-a r f i respectat, integral,
chiar ?i dupa disparitia acestuia 20°.

CulLsele memoriei (15)


L a inceputul anului 1987, reteaua independents „S cot-
tish T e levision “ a transmis o em isiune in care s-a afirm at
ca, incepind din 1948, M area B rita n ie ar f i dat azil unor
19U S.S.-ul s-a constituit inainte ca H itler sa f i parvenit la pu-
t.ere. A stfel, P. P a n d r e a poveste$te cum — in 1929 (data la
care Josef M engele a intrat. in prim ul sau an de facultate) — P. P.
aflindu-se la Berlin, un prieten de-al sau, Ernst S., student la
Chimie, a ven it sa-i spuna, plin de entuziasm, cfi m erita sa fie fc -
Iscitat, dcoarece, dupa destula staruinta, a izbutit sa fie prim it in
S.S. (era fiu l unui functionar superior la Po§ta) (revezi pag. 24).
200 Sinuciderea lui H itler, in buncarul de sub Gancelaria R ei-
chului, se va consuma in dupa-amiaza zilei de luni 30 aprilie 1945,
a$adar cu aproape 34 de ani inaintea decesului lui M engele (tot
sinucidere ?). N efiin d sentimental, „In geru l M o rtii" n-are cum sa
fie m iaat de com plexe de culpabilitate, a?a cum, de altm interi,
imensa m ajoritate a celor care 1-au slu jit cu ab n ega te pe Fiihrerul
n-au ajuns sa se autocondamne :• „T im p de zece ani, intre 1945 $i'
1954, cu p rileju l proceselor intentate in Franta agentilor Gestapou-
lui, conducStorilor lui ?i crim in alilor de razboi care au fost ju -

175
crim inali de razboi nazi§ti, in toam na am intita acor-
dindu-se o am nistie neanuntata public. R ealiza torii em i-
siunii au produs docum ente o ficia le canadiene — datind
din iu lie 1S43, in sfir$it scoase din categoria „secr'et“ :
cahinetul prem ierulu i laburist C lem ent A ttle e explica
h otarirea sa autoritatilor din -C om m onw ealth. Daca
lucruriJe stau in tr-ad eva r astfel, prin tre cei scapati d.e.
pedeapsa s-ar f i num arat §i dr. V la d im ir D ering, ajuns
m edic prosper la Londra, decedat apoi. T o t la inceputul
lui 1S87, O rganizatia N atiu n ilor U n ite a pus la dispozitia
Israelului un num ar de 489 dosare p rivitoa re la crim inali
de razboi nazi§ti ; la Inst.itutul Y ad Vashem au fost
extrase, nurnai referito r la un singur K Z , Maidanek,
205 nume d e tortion ari necunoscute pina atunci. Si de
asemenea in 1987, ,,The N e w Y o r k P o s t:‘ a publicat o
lista de a p roxim a tiv 65 de crim inali de r&zboi nazi'iti,
ascungi in S tatele U n ite ale A m ericii, m aioritatea num elor
citate fiin d com unicate de Centrul ,,Sim on W iesen thal 11
din Los A n g eles ; aici, s-a facut procizarea ca in vestigatiile
au fost posibile abia dupa ce d ife rite organ izatii inter-
nationale, p rin tre care .<ji Crucea Rosie, au dat liber
acces la o serie intreaga de docum ente d.e im igrare. D rept

decat.i de tribunalele fianceze... am avut ocazia sa cunosc pe cei


mai mull-i dintre aceia care au condus serviciile politiei germ ane tn
Franta. A stfel m i-am putut da seama ca erau cu to^ii niste indi­
v iz i redu$i uneori mintal, alteori inteligenji, dar intotdeauna lip -
siti de caracter, de ferm itate morala, incapabili sa deosebeasca b i-
nele de rau de indata ce li se dadea un ordin. M ajorHatea hitle-
ristilor det-inuti nu incercau nici un fe l de remuscare §i ifi faceau
im presia ca nici nu-§i dau seama de situatia in care se gasesc.
Procesele care le fusesera intentate pentru crim ele comise li se
pareau a fi sim ple acte de razbunare ale invingatorului, Jmpotriva
celui Jnvins, $i, in mod paradoxal, rationind din acest punct de
vedere, singurul care le era accesibil, i$i acceptau soarta. Doar si
ei actionasera, la rindul lor, in acela?i fel. Cei mai abili trageau inca
nadejdea sa-^i rascumpere viata in schimbul citorva inform atii
secrete sau oferindu-?i serviciile invingatorului". ( J a c q u e s D e -
l a r u e — „lstoria Gestapoului"). P rin tre cei abili se cuvine sa
figureze, indiscutabil, $i dr. Josef M engele. D efinea el inform atii
secrete sau putea sa se puna in slujba altcuiva ? Cercetarile sale
efectuate la Auschw itz aveau o valoare constatativa, strict experi-
mentala (?i japonezii au intreprins asemenea experim ente pe pri-
zonieri yankei gemeni, fiind, dupa razboi, absolviti de pedeapsa,.
contra materialului documentar acumulat).

176
urmare, 5n m od oficial, citeva state au fost in form ate do
catre Centru'J ,,Simon W iesen th al '1 ca, pe teritoriu l lor,
s-ar putea a fla crim inali de razboi nazi$ti pi~ezumati :
in H.K.CJ. — 44 [recent, insa, dupa ce O.N.U. a fu rnizat
— in J906 — m aterialul docum entar de care dispunea de
m ull, a u toritatile ju diciare vest-germ an e au anuntat ca
jnrep cercetarea a 4 500 cazuri de persoane suspectate de
;i li com is crim e d e razboi. M a joritatea acestora — dupa
cum declara A lfr e d Streim , §efu l B irou lu i central pentru.
u rm arirea crim in alilor nazi^ti, au facut parte din fo rfe le
d e ceupatie din Polon ia §i Fran fa], A u stralia — 50, Ca­
nada — 26, Suedia — 13, V en ezuela — 3, B razilia — 1...
D irectorul centrului californ ian a atras atenjia, in decla-
ratia sa, • ca lista celor a p roxim a tiv 2 0 0 tortion ari pare
prea redusa, insa acesteia i se adauga tabelul suspec^ilor
traind in S.U .A.

P L A N E T A A U S C H W IT Z
$i in latineste, de m ilenii, i se spune m em oria. M o r-
rnint&le sint lespezile am intirii. Cei gazati §i ar?i la A u ­
schw itz (ca in a lte lagare) sint ingropa^i pretutindeni,
n-au m orm inte (se poate socoti ca, sim bolic, au fost
inhum ati abia o data cu dr. M engele, la Embu, cind
acesta a trecut A ch eron u l fa ra sa-?i plateasca v in ile
lumeijti), cenu$a lo r s-a d izo lv a t in V istu la sau a ingra?at
pam intul Zasolei, fosta p e rife rie a loealitafii O sw iecim -ol.
2m 12 000 locuitori. Situata la 50°3'30" latitudine Nord §i la
19°13'30" longitudine Est fata de Greenwich. In linie dreapta se
afla la 50 km de C racovia (asadar de castelul W aw el, unde i?i are
re.?edinta Hans Frank, der G eneralgouverneur), la 30 km de K a ­
towice, la 286 km de Varsovia, la 300 km de Viena, la 500 km de
Berlin. O sw iecim este situat la hotarele oricntale ale m arii c i i de
comunicatie denumita Poarta M oraviei §i la incruci?area. de dru-
m uri ducind din Vest spre Est. De?i in apropierea muntilor, o r i-
?elul pare clad it intr-un fe l de lighean extrem de plat, m otiv pen-
tru care im preju rim ile sale sint umede ?i mla$tinoase ; poluatS de
reziduurile organice, apa statutS, evaporindu-se, infecteaza tot-
odata atmosfera. A u torita lile naziste au ales cu prem editare
Oswiecim , caci, din crdinele date de comandamentul garnizoanei
S.S., reiese ca nocivitatea apei si a aerului din zona era bine?tiuta.
Dar ce im portanta mai avea asta, in com paratie cu salile de gazare
§i crem atoriile, cu rugurile $i impu?caturile in ceafa, cu injec^iile
de fen ol direct in inima, cu m u ltiplele experien ce' pretins gtiin-
tific e ?

177
U n e x -H iiftlin g 202 afirm a : M e m oria , a$a cred eu, este
o b lig a to rie l Exista o lege p rio rita ra fafa de toate celelalte,
aceea a a m in tirii. D a r pofi sd -fi aduci am inte fara sa te
rdzbuni [...] Asem enea procese [precum al lu i Eichm ann];
au sco p u ri ed ucative, m ai m u lt d ecit ju rid ic e [...] N u din
in tim p la re au fo s t n u m ite „P la n eta A u s ch w itz“ lagarele
m o r fii. Ceea ce s-a p e tre cu t acdlo a afectat intreaga om e-
n ire , sensibilitatea f i d estinu l fiecdruia... Cu alt prilej,*
acela?i ^ed itor este de parere ca : L a capatul oricd ru i
rafionam ent p r iv ito r la aceasta problem d v o m gasi
nebunia. $ i la capatul n ebu n iei v o m gasi o alta fo rm a
de nebunie. Insa s im p lu l fa p t ca s criem demonstreazd cd
nu n e -a m p ierd u t speranfa. A scrie despre m oa rte in -
seamna a scrie im p o triv a v io le n fe i... T re c u tu l se num este
A uschw itz. Ia r v iito ru l, H iro$im a 203.
A lt fost detinut, colonelul fran cez Gaston de Bonne-
va l 284, Impai'ta?e$te punctul de ved e re al lu i E lie W iesel :
202 Elie W iesel este scriitor de notorietate mondiala, profesor
la U niversitatea din Boston. El a inaugurat, in toamna anului 15)85,
con stru cts unui muzeu ..inchinat cauzei urgente ?i nobile a m e­
m oriei". M uzeul va ocupa o suprafaja de 90 000 mp §i hotarirea
constituirii sale ii apar[ine Congresului S.U.A., fon du rile (aproxi-
m ativ 100 m ilioane de dolari) provenind din donatii particulare).
A stfel, intr-un spa(iu invecinat cu Casa A lb a §i alte muzee, la te-
m elia noului edificiu s-a turnat cite o lopata de pam int adus din
cinci lag5re de concentrare (A u schw itz — 2 000 000 victim s, Bergen-
Bclsen — 50 000 victim e, Dachau — 70 000 victim e. Theresienstadt
— 35 000 victim e, Treb lin k a 1 380 000 victim e), precum 51 din fos-
tul ghetou var§ovian.
m Francois Mauriac, dedicindu-i o carte scrisa de el, aparuta
in 1956, spune : „Pentru E. W., care a fost un copii evreu crucifi-
cat“ . A b ia in 1904 va avea loc, la Frankfurt-pe-M ain, „Procesul
Auschw itzului", in cadrul caruia s-a vorb it §i despre cei 90 de
copii care trebuiau sa fie inghesuiti, la un moment dat, in auto­
camioane. luind drum ul „cam erei de gazare", insa acejtia s-au
im p otrivit dupa puteri, au plins, au strigat, au protestat, iar unu!
d in tre ei, m ai „v irs tn ic “ , a ijidraznit chiar sa le strige celorlalfi :
„C uraj !• U rcati in ma.sini. Nu tipafi. A ti vazut cum au plecat pa­
r i n g vostri spre camera de gazare..." § i brusc, rasucindu-se spre
S.S.-i?ti, a continuat : „A sasin ilor ! Sa nu va inchipuiti c-o sa sca-
pafi, asa. V in e ?i vrem ea voastra. O sa crapati la fe l cum ne-ati
facut pe noi sa crapSm I". Din 3 000 de tiran ^ ai lagarelor de con­
centrare, nofcorii, urm arifi, au „crap at“ exact ...2 1 .
p oem inedit (citat de Christian Bernadac in ,,186 de trepte
— Mauthausen").

178
...A d u -fi am inte, / Cam aradul m eu , F ra ie le m eu ! / A d u -fi
u m iu le , / De acet lung, prea lung calvar, al ca ru i capdt /
tftiam cu to fii cd era M oartea. // A d u -fi am inte, / Cama-
rm lu l m eu, F ra tele m eu ! / A d u -fi am inte ! / De acele-
nesfir$ite zile cin d ne im bdrbuta j D oar Speranfa In to a fc e -
ni. / / A d u -fi am inte, / Cam aradul m e u , Fratele m eu ! / -
A d u -ti a m in te ! / De aceie m in u n a te P rie te n ii, ndscute
<h n lr-u n idea l com u n / St dm s u ferin fe im pdrtd$ite. / / •
A d w -fi am inte, j Cam aradul m eu, Fra tele m eu ! / A d u -fi
a m in te, / De acec z i c e lib e ra rii care, / D in R egatu l M o r fi-
U>r /. N e-a adus in Lu m ea c e lo r V ii. / / A d u -fi am inte, /
f am aradul m eu, Fra tele m e u ! / A d u -fi a m in te ! / De
/t/fi cei pe care i-a m Idsat / A c o lo , acolo, / In aceZ pdm int
strain, sau a cd ro r cenu$a / A zburat in fu m u l greu al
m g u rilo r. / / A d u -fi am inte, / Cam aradul m eu , Fra tele
meu ! / A h , dc ! A d u -fi am inte ! / D ar m ai cu seama n u
uita / — Sa ie rji. S A lE R 'f l. N U U IT A . Desigur, uitarea —
H'l tarea vre a sa fie. pentru colonelu! Gaston d'e B onneval,
un m ijlo c de p rc te c lie psihologica, o deznadajduita tenta-
liv a de a scapa, odata pentru totdeauna, de sechelele exis­
ts‘n je i in universul concentration ar : lata cd s-au scurs
a proape treizeci de ani 205. A bsurda neom enie a sistem u-
lu i con cen tra fion a r a fo rm a t o b ie ctu l a nenum arate
lu cra ri, ch ia r teze u n iversita re, d in tre care unele ar f i
avu t de cistigat daca s-a r f i b izu it pe m a rtu rii irecuzabile.
Si ce sd m ai spui cin d toate m a rtu riile au fost n e glija te ?
T im p u l' este u n m are n iv e la to r in m em o ria o a m en ilor.
Is to ris irile d e p o rta tilo r facute dupa tre iz e c i de ani, daca
spun adevdrul insuportabil, riscd sd piarda d in c re d ib ili-
tate, cdci oroarea si d isprefuirea o m u lu i au ajuns la un
n iv e l pe care n u l-a atins vreodata fantasm agoria cea m ai
deliranta. ACeste is to ris iri nu riscd, astdzi, sd atragd asu­
pra a u toru lu i lo r u n sever diagnostic ? E le pot f i conside­
rate ca produse ale im a gin afiei, prezentind u-se sub fo rm a
unor p o v e s tiri m ai m u lt sau m a i p u fin coordonate in ju r u l
u n ei tem e p rin cip a le : in acest Caz este vorba de fab u -
lafie care se inrude§te cu m itom a n ia -Wi. D e asemenea ele
m ai p o t f i considerate d rept re la td ri to ta l neadaptate
m Manuscris inedit (reprodus de acela?i Christian Bernadac)
scris de M arcel Faure in septem brie 1973, data la care dr. M en ­
gele traie$te, rela tiv linistit, in Brazilia.
2Wi Exagerat spus, in masura in care m itom ania — in termeni
psihologici — inseamna tendinta patologica de a minti, arm a per-
fida, absolut maligna, te n d in g m orbida de a altera adevarul, fiind
(in conceplia lui Dupre) constitutionals (dupa N. S i 11 a m y).

179
circ u m s ta n je lo r de tim p si de lo c ; in acest caz este vorba
de conjabulapie. P re cu m vedeti,- astazi, un deportat care
v re a sd rela teze cele tra ite i?i asurnd, in m od cert, un
rise 207.
P a rerile fc s tilo r d ep ortaji coincid, m ai alos atunci
cind este vorb a de apararea credibilitafcii celor intxmplate
in la ga rele de concentrare : La douuzeci si $apte de ani
de la sfir$ itu l celu i d e-al doilea razboi m on d ia l (deci in
1972 208), m a rto rii n -a u disparut inca, dar sint d in ce. in
ce m a i pu\in num ero$i, pe cin d is to ric ii, m e m o ria lis tii si
c o m p ila to rii d evin d in ce in ce m a i m u lti. A jU n d u -m d la
confluen\d d in tre cele doua cu ren te, am in cerca t sd
evaluez ce aduce fie ca re din ele la suprafala sau cs lasd
sd treacd in um bra, deoarece de am bele p a rfi se inregis-
ireaza na u fra gii. C ei care aduc m a rtu rii .5i-a u asumat
m a ri ris c u ri p e n tru a salva de la p ie ire prem ed itata f r in -
iu r ile de inform a pii pe care le-a u rela ta t, iar aceste f r in -
tu ri sint, adeseori, cu a tit m a i im precise sau lacunare,
cu c it sint m a i autentice. C it despre lu crd rile d in tr-a doua
sursd, acestea le ce r a u to rilo r m ultd rdbdare, tim p si
d druire, deoarece, p e n tru a nu se pierde in acea haraba-
bura smgeroasd, tre b u ie sd se. descifreze nenum drate h ir -
joage n e m a ip oifien it' de pliclicoa se, d in tre care cele m ai
im p o rta n te au fo st falsifica le... E rorile unora, im p recizia
altora p o t avea o consecin\d : distrugerea c e rtitu d in ii in
ju r u l a ceea ce a fo st a tit de in frico s d to r de i^eal -?i de cert.
Dar in d oielile cu p r iv ire la credibilitatea experien tei
lor in la ga rele de concentrare au in c o ltii — in m intea
deportatilor — inca din tim p u l detentiunii lor : „«O a m e n ii
vo r in telege ? » — se intreba W isia, V o r intelege, oare,
chiar daca noi la vo m spune totu l ? Cu ce cu vin te sa
ex p lici ca-i posibil-sa te obisnuiesti cu un asemenea co$mar,
cu aceste paturi plin e de purici, cu aceasta apa chioara
si ca singura noastra dorinta era sa fim lasate in pace ?
Cine n-a tra it asta nu va putea in telege niciod&ta. C ele
m ai inum ane scene v o r produce oroare, asta-i sigur, dar
2117 Cita asemanare cu judecata unui in divid in fin it mai pujin
inzestrat, insa perspicace, R o tte n fiih rcru l M erz : ,.Dar j i i t i ce s-ar
Intimpla, domnule W iesenthal ? Nu v-ar crede. $i-a? inchipui ca
sinteti nebun. A r putea chiar sfi va inchida Intr-un balamuc. Cine
ar fi In stare sa creada ca pot exista asemenea orori, daca nu le-a
trait ?“ (vezi pag. 155).
208 A n u l publicarii cartii ,,Ravensbruck“ de catre Germ aine
T illion .

180
M iferinta noastra izvora, inainte de toate, din continuita-
1 ea situa^iei dispsrate In care ne aflam . N o i incercam ,
ii' intrerupt, o du rere fizica §i psihica. Era ca $i cum, in
fiecare clipa, m urea o fiin ta dragS, $i ca §i cum ne hartuiau
permanent, ?i ca §i cum toate aoeste lucruri se petreceau
(liiitr-o data. Eu nu $t.iu cum sa traduci asta in lim baju l
nam enilor lib e r iA ( K r y s t y n a 2 y w u l s k a ) .
Exista §i alt fe l de m artori oculari, de o suspecta
d is c r e te (asem eni doctorului M en gele). Ei sint interesati
<a fa p tele lor sa ram ina cit m ai in umbra. $i, paradoxal,
nu sim t (cum sim t detin u tii de odinioara) im boldul laun-
tric de a scapa de tensiunea persistenta a am intirii, prin
fuga. Pentru unii (fo?tii torlion a ri), fu ga se consuma
in exterior, pentru atyii (fofjtii deporta^i) fu ga consta
intr-o ve$nica peregrinare in lum ea interioara. $ i la unii,
si la al^ii, ex cep tiile .confirm a regula. Cind un S.S
O b erstu rm b a n n fu h rer ca R u d o lf Franz Ferdinand Hoss,
dupa ce a fost tim p de tre i ani §i jum atate com andantul
K o n ze n tra tio n s la ge ru lu i A u sch w itz $i apoi a d even it
sefu l O ficiu lu i D I al Inspectoratului lagarelor de concen­
trare W .V ;H .A . 209, nu m ai este decit un detinut in inchi-
soarea din C racovia, iata-1 capabil sa-§i redacteze, cu
docilitate $i destula exactitate, dublate de o m axim a deta-
sare, autobiografia, in care, desigur, A u sch w itzu l figu reaza
in prim -plan : In vara 1941... am, fost convocat, pe neastep-
tate, la B e rlin , de catre R e ich s fiih re ru l S.S, p rin in te rm e -
d iu l b iro u lu i a d ju ta n ftlo r sai. C on tra r ob ice iu lu i, H im m le r
nu era asistat de v re u n u l d in tre ei. E l im i declara ceea ce
u n neaza : « F i i h r e r u l a dat o rd in u l re z o lv a rii d e fin itiv e
a p ro b le m e i e v re ie $ ti210. N o i, S .S -u l, tre b u ie sa executa m
acest ordin... A m ales O sw iecim u l in acest scop, avind in
vedere situatia lu i fa vora b ila d in p u n ctu l de vedere al
co m u n ica fiilo r, insa si p e n tru cd acest te ren poate f i u$or
izolat si cam ufla t. L a in cep u t am avut in te n tia sd
incred infez insarcinarea u n u i o fife r su p erior S.S, dar am
abandonat ideea, p e n tru a ev ita d ificu itd file p riv ito a re la
d elim itarea com p e ten telo r. D um neavoastra va in cred in fez
astazi aceasta insarcinare. Este o m unca nepldcuta $i
grea, care pretin de un devo.tament fara m a rgin i, in d ife -
re n t de d ificu lta tile care v o r putea sa apara. S t u r m a n n -
f i i h r e r u l E ichm ann, de la O fic iu l C en tra l al S ig u -
ranpei R e ich u lu i, care va v e n i la dum neavoastra in curind,
209 Din cadrul Serviciului econom ic §i adm inistrativ central al
S.S.-ului (SS.-W irtschafts- und Verwaltungshauptam t).
210 11 000 000— 12 000 000 in Europa antebelica.

181
i?a va fu rn iz a detalii... V a tre b u i sd pdstrati acest o rd in
absolut secret, chiar si fata de su periori. D upa discutia
cu E ichm ann, im i v e ti trim ite , nu m a id ecit, p la n u rile
a m en a ja rilor avu te in v e d e re ...» S in ce r v o rb in d , ord in u l
era fara preced ent $i m onstruos, insa, avind in vedere
m o tiv u l a c fiu n ii de e x te rm in a te , im i paru just. A tu n c i
n -a m judecat, p rim isem un o rd in $i trebu ia sa-l execu t
N u -m i puteam ingadui sd ju d ec daca executarea in masd
a e v re ilo r era sau nu necesara ; nu puteam vedea a tit de
departe. Daca insu$i F i i h r e r u l a dat o rd in u l de „ re z o l-
vare d e fin itiv a a p ro b le m e i e v re ic$ ti“ , un v e ch i na tion a l-
socialist, §i pe deasupra o fife r S.S, nu putea sd chibzuiascd
asupra acestei problem e... m -a m in tors, nu m a id ecit, la
O sw iecim , fara a m a m ai prezenta s u p e rio rilo r m e i de la
O ra nien burg. C u rin d dupa aceea v e n t la m in e, la Osw ie­
cim , E ichm ann, p re ze n tin d u -m i pro ie ctele de acpiune in
d ife rite fari... I n p rim -p la n se g.asea partea rasdriteand a
S ile zie i de Sus $i pdrpile m argina$e ale G enera l G o u v e rn e -
m en tu lu i, apoi, dupa im p re ju ra ri, sim ultan e v re ii din
G erm ania $i Cehoslovacia, in sfirsit cei d in O ccident, din
Franta, d in Olanda... N o i am discutat, pe urm a, cu m sd
cfe ctu a m e x te rm in d rile . D oa r gazul putea f i luat in seama,
cdci ar f i fost absolut im p o s ib il sd n im ice$ ti p rin impu$care
masele de oam eni pe care le a?teptam... E ichm an n ma
in fo rm a asupra p o s ib ilitd filo r de o m o rire cu a ju to ru l
gazului de e$apament al cam ioanelor... A ltc e v a nu putea
f i de folos p e n tru asemenea convoaie masive... A o m o ri
s lu jin d u -te de o x id de carbon p u lv e riza t p rin du$uri,
in bdi, cum s-a proc.edat cu a lien a tii m in ta li in anum ite
loca litd fi ale R e ic h u lu i 2'~, ar f i necesitat prea m u lte
cld d iri : $i a prod uce gaz p e n tru o a tit de m are cantitate
de oam eni ar f i fo st de asemenea fo a rte p rob lem a tic.
Asadar, n -a m decis n im ic asupra acestei chestiuni. E ich ­
m ann v o ia sd se in fo rm e ze cu p riv ire la un gaz care putea
f i o b fin u t usor $i a ca ru i in tre b u in ta re nu pretindea
am enajari speciale. A m strabdtut im p reu n a te ren u l pen­
tru a gasi o amplasare convenabild. A m h o ta rit cd fe rm a

2.1 Conform devizei S.S-ului : „U nsere Ehre Heisst T ren e“ —


„Onoarea noastra se n u m e le fid elita te".
2.2 L a aceasta data, o experient§ serioasa fusese acumulata in
p rivin fa eutanasiei $i a „m o r{ii fa ra du rere11, harazita de na-
zisti tuturor bolnavilor incurabili, arieni, sub pretextul salvarii
lo r de la o indelungata, inutila $i grea suferin^a (vezi §i pag. 356—
365).

182
sitrm ta la rdscrucea n o rd -v e s l a v iito ru lu i sector in card
se va afla cladirea I I I de la B rzezinka (B irkenau) corcs -
punde fo a rte bine in te n fiilo r. Era izolata, p ierd u ta in
padure $i-n tu fi§ u ri, $i nu se gasea prea departe de calea
ferata.
M a rtu riile unora (tortion ari) — m artu riile altora (v ic ­
tim e) stau fa^a in fa^a, ca un sistem de oglin zi paralele
in profu n zim ea carora p oti d e s d fra incredibila realitate
a K Z - ului A uschw itz, ca §i a a ltor lagare de concentrare,
de exterm inare. S erie G erm ain e T illio n : Daca am supra-
v ie fu it, aceasta o datorez in p rim u l rin d §i in m od sigur
hazardului, apoi m in ie i, v o in fe i de a dezvalui aceste
crim e $i, in sfir§it, u n ei c o a lifii a p rie te n ie i — caci p ie r-
duserri d orin fa viscerala de a trai. A ceste fir e sub firele
ale p rie te n ie i erau ca inecate de bruta litatea nuda a
egoism u lu i c lo c o tito r, insa to t lagarul se afla prins, in m od
in e v ita b il, in urzeala lor. Ele uneau „ fa m ilii“ care, adese­
orii, erau fo a rte restrinse : doua, tre i sau patru fe m e i din
acela§i sat, d in acelasi proces, sau care se pom enisera in
aceea$i celula, in acela?i va gon in m o m e n tu l p le ca rii — si
care, dupa aceea, se agdfau unele de altele ca sd nu se
prdbu$easca. M a rile fis u ri, m a i im p o rta n te d ecit cele ale.
n a fio n a lila tilo r, p a rtid elo r sau re lig iilo r, au fo st cele ale
lim b ilo r. A u existat, totu$i, la n fu ri de in tra ju to ra re care
depa$eau n a fion a lita file, facin d sd circu le observa fii, de-
d u c fii si de asemenea, in tr -u n cu vin t, prietenia. I n fata
acestor la n fu ri de in tra ju to ra re , in v iz ib ile , existau lan-
\uri organizate de asasini.
Pretu tindeni, u niversul eoncentrationar ram tne inscris
in p a ram etrii bine stabili^i, la fe l la Ravensbrudk, la
M authausen §i Dachau, ca §i la A u sch w itz : D o c to ru l
M en g ele t?i indepline?te hotdrirea. L ich id a rea lagarului
C incepe 2i:!. V ic tim e le sint transportate la c re m a to rii cu

213 Sotia ?i fiic a povestitorului au stat in lagarul C, unde au


fost repartizate m aj 6 ritatea deportatelor din Ungarla. Folosindu-se
de perm isul eliberat de dr. M engele, A 8450 le-a regasit. A p oi, in­
tr-o buna zi, s-a grabit sa le sfatuiasca sa se prezinte numaidecit,
pentru plecarea la munca in prim ul transport, deoarece intim pldrea
a f&cut sa auda o convorbire dr. M engele — dr. Th ilo, privitoare la
lagarul C : „In tr-o dupa-amiaza stau la masa de lucru, in labora-
tor. Doctorul M en gele ?i doctorul T h ilo sint de fata. Discuta despre
problem ele adm inistrative ale K Z-u lu i. Doctorul M engele se ridica
deodata de pe scaun ?i, ca om ul care a luat o hotarire, ii spune
doctorului T h ilo : « N u mai sint in situatia de a hrani populafcia

183
cin cize ci de autocam ioane. In fieca re seara se aduce un
g ru p de cite p a tru m ii de suflete. S iru l lung de cam ioane,
in tra rea lo r in curtea c re m a to riu lu i, cu fa ru rile aprinse,
cu p la tform e le ticsite de fe m e i iesite d in m in fi, racnind,
fip in d sau amupite de groaza m o rtii, ofereau un spectacol
in fio ra to r. N e n o ro c ite le erau aduse in piel'ea goala. U n u l
dupd altul, cam ioanele isi depune.au incdrcdtura in fata,
in tra rii la subsol, de unde erau m inate in sala de gazare..
T o o le $tiau cd m erg la m oarte p rin gazare, dar asprimea
r o b ie i lo r de p a tru luni, s u fe rin fcle care le-au ucis tru p u l
s u fletu l, prabu$irea lenta a sistem u lu i nervos, toate
le-a u a tro fia t o rice m anifestare d e ' voinfd . V ic tim e le se
lasau duse in sala de gazare fara a opune v re o rezis-
lenta. Consim tisera, pared, sa-si dea in sch im b ul m ortii> ■
via ta lipsita de sens, plina de nenum drate to r tu r i fiz ic e
$i m orale. C it de lung a fost d ru m u l pina a id ! Fiecare
haltd a acestui d ru m le-a adus s u ferin fe pe care m in tea
omeneascd nu le poate concepe ! C d m in ul lo r tih n it, plin.
de cdldura f i dragoste, a fost devastat $i je fu it. A p o i,
laolalta cu barbatii, c o p iii si p a rin tii lo r bd trin i, au fost
s u fg h iu n ite in g h e to u ri, in fa b ricile de caram ida de la
m arginea ora§elor, unde au zacut, saptam ini de-a rin d u l,
in baltoacele p lo ilo r de prim dvara. E rau duse ziln ic, in
gru p, in cam ere de s u p liciu special am enajate, unde erau
s ch in giu ite cu d ife rite aparate de to rtu ra $i batute cu
bastoane de cauciuc p e n tru ca, pe jum atate le$mate de-
durere, sd m drturiseasca unde $i-au ascuns sau c u i au la-
sat in pastrare obiectele de valoare. M u lte au m u rit in
aceste ch in u ri. C elela lte au fo st incarcate in vagoanc
— o p tz e d -n o u a z e d de suflete inghesuite in cite u n vagon
de m arfa. P a tru , c in ci zile au cala torit, ala tu ri de cada-.
v re le c e lo r decedafi pe d rum , pind cin d au ajuns la
ram pa la gd ru lu i de con cen tra re de la A uschw itz. A i d au
fo st desparfite de ce i dragi. Dupd su ferin ta d esp d rfirii de
cop ii, de soft, de p a rin fi, au poposit, aproape nebune, in
burdcile lagd rului C. In a in te de-a patrunde in aceste c u i-
bare de m urd arie, paduchi §i b o li infecfioase, demnitatea-

inactiva, debilitata, a lagarului C ! In term en de doua saptamini


il lichidez ! » Sint adeseori m artorul unor asemenea discu^ii. Vor-
besc in fata mea despre cele m ai confidentiale chestiuni; De fa p t
eu sint un m ort-viu, nu trebuie sa (ina seama de mine, intrucit eu>
nu exist. H otarirea doctorului M engele ma cutremura, ma ingro-
zeijte. P e linga so^ia ?i copilul meu, este vorba despre vietile a mii*
§i m ii de nefericite. Trebuie sa ac^ionez fa ra in tirziere“ .

184
lo r umana a fo st d in n ou calcata in picioare, cu p r ilc ju l
asa -n u m itei « b a i » . Ni$te m iin i brutale le-a u tdiat parul
le-a smuls de pe tru p ve$m intele. D upa «b a ie » le-a u im -
brdcat cu altele, pe care pina $i o cersetoare d in m argined
d ru m u lu i le -a r f i refu za t cu dezgust. O data cu aceasta
im b rd ca m in te au p rim it $i ce l d ik tii dar din partea celu i
d e-a l tre ilea R e ich : paduchii. A s tfe l $i-au in cep u t viata
de epave m am ele, sofiile, fe te le ?i s u rorile noastre, in -
chise in tre s irm ele gh im pate ale K Z -u lu i. H r ana capatatd,
care n ic i de la tu ri nu era bund, le-a im pied ica t sd m oara
de foarhe, insa n ic i sd trdiasca nu le-a Idsat. P r in totala
absenfd a p ro te in e lo r d in a lim e n ta fie , picioa rele lo r de-
venisera ca de plum b. C ic lu l m en stru al s-a o p rit, p ro v o -
c in d u -le nervozita te, m igre n e, heynoragii nazale. Lipsa
v ita m in e i B din hrana le-a prpdus o con tin ud stare dc.
som nolenfa $i in tr -o asemenea masura pierd erea m em o -
rie i, in c it ele nu m ai tineau m in te n ic i num ele strdzii si
n u m a ru l casei in care au lo cu it. D oar o ch ii m ai pastrau o
lic a rire de viafd. D a r n ic i in ei nu p ilp iia flacdra lu m i-
noasa a ra fiu n ii, ci fo c u l m in tii tu lb u ra te de foa m e de
atitea c h in u ri fiz ic e $i m ora le, lum in a u n e i con^tiinia
in v d lu ite in ceapd... Cele doua semne, fu m u l si fla cd rile,
le-a u a m in tit, la o rice ord d in z i ?i d in noapte, cd a?tep-
tau la p o rfile p ieirii... Vrem.e de patru lu n i d etinu tele
la ga ru lu i C au tra it la p o rtile c re m a to riilo r, si zece zile
a durat pina cind toate calatoarele pe d ru m u l m o r tii au
pdtruns pe aceste p o rti. P a tru z e ci $i c in ci de m ii de tr u -
p u ri, to rtu ra te pina in u ltim a fd rim a de viata, si-au dat
s u fletu l. Peste lagarul C, addpostul a tito r tragice existence,
c o b o ri o tacere de m o rm in t (dr. N y i s z 1 i M i k 1 o s).
P asivitatea celor m ai m u lti deportati nu-i d eterm i­
nate nici de la?itate, nici de resem nare ; este vorba, in
fond, despre un alt ,,ex p erim en t", de, ast& data pe m ari
co leclivita ti, initiat de nazisti : distrugerea len ta a eului,
in spatiul concentrationar urm arindu-se, perseveren t si
ingenios, inlaturarea, de la bun inceput, a tot ceea ce il
deosebe?te pe un in d ivid de alt individ, deci macinarea,
fragm entarea, dispersia, distrugerea, in cit m ai scurt timp,
a personalitatii, a unicitatii insului. C olectivitatea nu m ai
este o „co n stela tie“ de tipuri, ci o masa inform a, o „pasta“
umana p erfect m odelabila, alcatu ila din ,,num ere“ ta-
tuate, depersonalizate. Inactiunea celor haraziti gazarii,
in je c iiilo r cu cioroform in inim a, im puscarii in ceafa,
arderii in crem atorii $i pe ruguri, probelor ,,§tiin tifice“
a le lui M en gele §i atyii, i$i are sursa in starea depresivd

185
in care au plonjat, im pinsi cu bru talitate in tr-o lu m e
din afara norm alului. C auzele acestei stari pot f i de ordin
nervos, umoral, renal, hepatic etc., dar §i d e ordin psiho-
logic : detinut in asemenea conditii, in lagarul ,de e x te r-
m inare, om ul i§i reduce u luitor posibilitatea d e a avea
vointa, ?i chiar con§tiinta i se dim inueaza substantial, el
dore§te sa vrea, insa nu -i capabil sa vrea > ca ?i cind niste
len tile stranii, interpuse intre el §i „a d ev a ru l tra it“ , m o ­
dified toate circum stantele acesteia (in dublu sens : §i lit
rau, insa §'i in bine, de vre m e ce-i ingaduie detinutului. sa
evad eze im aginar din realitate). E chilibru l de altadata
dintre d inam ogenie ?i inhibipie, cele doua insem nate fe -
nom ene nei-voase, s-a rupt, inhibitia triu m fa §i insui
ajunge sa traiasca m u lt sub posibilitatile sale. Deprima.rea
aduce. cu sine, m ai intotdeauna, o slabire a activitatii
cerebrale (un fe l d e surdina), ceea ce te im piedicS sa fa ci
sinteza im preju rarilor, vointa, cita m ai supravietuie^tc,
n-are intindere §i persistenta, om ul actioneaza cantitativ,
insa fo a rte slab calitativ, fa ra tel generalizat, fa ra an ver-
gura. Paradoxal, de$i par atit de „a d a p ta ti“ m ediului
concentrationar, d etin u tii sint, de fapt, ni§te autentici
inadaptati, in cim pul con§tiintei lor s-au produs m odi-
fic a ri substantiale, ei §i-au „a ju s ta t“ existenta la incredi-
b ilele circumstante, fa ra fo los rem arcabil, caci fie c a te
ram ine ancorat strict de even im en tu l traum atizant, d e
unde decurge §i com portam entul : traiesc in p rezen t cu
em otiile trecutului. A§adar, dilu indu-le con§tiinta, im pie-
dicindu -i pe detin u ti sa m ai sintetizeze cuni se cu vin e
realitatea, nazistii dobindesc rezultatu l scontat : s u p u -
ner ea !
A u existat, desigur, $i d o vezi ca nazi§tii n-au patruns.
intotdeauna, pina in 'c e le m ai tainice u nghere ale psihicului
uman : au fiin ta t (§i la A u sch w itz) gru p ari clandestine,
s-au produs evadari, actiuni de im p otrivire, cea m ai spec-
taculoasa fiin d desigur fa p ta colectiva a S on d erk om m a n ­
d o u lu i al 1 2 -lea (din care, dupa cum am vazut, §i dr.
N y is z li facea parte, scapind de la m oarte in ultim a clipa.
datorita in terven tiei dr. M engele). Dar ce putea sa vada
un deportat, in zorii celei din tii z ile tra ite la A u sch w itz :
S ilu e te bizare, acoperite de zdrenpe vargate, fara p a r.
aruncau cite o p riv ire in baraca. Ele (erau detinute) tr e ­
ceau tirs iin d u -s i sabofii grosolani. N e in treb a u in polonezd
de unde v e n im f i daca p rin tre n o i n u se afla cutare sau
cutare persoana. Cineva in tra si alunga *<umbrele va rga te» .
la ta cu m v o m f i §i noi. O stiam fara sa n i se f i spus.

186
«A s ta te ch in u ie ? — o in tre b a i pe Zosia. Regrepi cd-pi
taie p a ru l ? ». « N u regret n im ic, m i-e fo a m e ...». Dupa.
pu|in timp, iata-le pe n ou -ven ite in§irate pentru a fi
latuate : C iteva le?inara, altele pipard. V e n i rin d u l m eu.
$ tia m cd aceasta durere va f i d erizorie in comparapie cu
ceea ce ne a$tepta. C e -i o durere care fine un m in u t, pe
linga cea care poate pine ani ?... N u brapul m eu era in te -
pat, ci in im a mea. In cep in d d in acest m om e n t nu m a i
era m o fiinpa umand. N u m ai simpeam n im ic, n u -m i m a i
aduceam am in te de n im ic. L ib e rta te a mea, m am a m ea,
p rie te n ii m ei, casele, copacii, toate acestea incetasera sa
existe. N u m a i aveam num e, n ic i adresa. Eram H d ftlin q
nr. 55 908. In aceasta clipa, dupd fiecare infepatura, o
perioada a viepii m ele se detasa de m ine, pe cin d m a c o -
trop ea toropeala in care aveam de acum in colo sa-m i t r a - '
iesc viapa m ea de num ar. A p oi, un popas pentru ig ien i-
zare (si totodata m u tilare fizica ?i psihica) la Sauna ~v‘ :
dczbracare la piele, tunderea parului cu ma?ina zero, un
du? de tre i m inute (excelcntS ocazie pentru potolirea
setei, caci, de doua zile §i doua nopti, detin u tele nu bau-
soia si nu mincasera nim ic), spalare fSra sSpun, in tr-o
incapere invecinata li se im part ve$m intele (nici un prosop
ca sa se $tearga), adica le n jerie $i o rochie vargata :
Camara m ea avea pete galbui. M i se spuse ca sint lin -
dina uscata. A ru n ca i aceasta camaqa cu dezgust, ceea ce
fd cu sd fiu rdspldtita cu o palm a zdravana.
— Ia -o , im b e cilo, a ltfe l ai sd inghepi la apel.
— N -a m sd inghep, e vara.
— CU de proaste pot f i n o u -v e n ite le astea ! A i sd
v e zi cd se ingheapa peste noapte, chiar s i-n vara.
R elu a i cama?a ?i riscai intrebarea :
— V re i sa-m i dai alta ?
— Bine, pine alta. O ricu m n -a i sd fa ci m ulpi p u ric i
a id , n ic i in cdmasa asta, n ic i in cealaltd.
R ochia m ea vdrgata era prea lungd, a Z os ie i a ju n -
gea pina la genu nchi. L e -a m schim bat in tre n o i $i Zosia
cnnstata :
— T u vezi, n u -i chiar asa de te rib il, pi-au dat o cama$a
curata, ro c h iile noastre ne v in de m inune. D oar dac-am
avea o sfoara d rept cord on !
N e fu ra azvirlipi sabopi. N o i nu ajunseram sa n i-i p u -
nem . Zosia glum ea n e con ten it :

21/‘ Sala de du?uri.

187
— F ee acela!?i p ic io r ca f i p a n to fii cu talpa d in tr-o
bucata, de la V a rfo via .
N e tira m cu greu, in {inu ta de lagar. Fieca re d in tre
n oi i^i p rive a n u m a ru l, p icioa rele, pipaia capul neted.
D upa m a i m u lte ore de stat in picioa re, dupa ce am fost
num drate, afezate in rin d u ri de cite c in d , im b rin c ite si
lo v ite , am p r im it rafia noastrd de piin e (150 g r.) f i
o ciorba de varzd, foa rte groasa. A m fost in fo rm a te cd
supa con stitute d eju n u l, p iin ea : cina f i m ic u l dejun. U r -
m at oarea masa, alcdluita d in aceeafi supd, u rm a sd ne
fie data a doua zi, la prinz. D a r in acest m om en t, n ic i una
d in tre n oi nu se gindea la ziua urm atoare. C iorba f i piinea
fu rd in g h ifite in tr-u n tim p record . A ru n ca i o p r iv ir e
asupra to v a rd fe lo r m ele f i asupra-m i. In fe le s e i cd, in -
24 de ore, facuserd d in n o i anim ale. ( K r y s t y n a
Zywulska).
Ca si K ry sty n a £yw ulska, transferata din inchisoare
la A uschw itz, W iesla w ' K ie la r 2]r> a parcurs aproxim a tiv
accla?i drum (tot din inchisoare in K Z A u s c h w itz),'d o a r
ca m ult m ai devrem e, in va ra lui 1940, dovada §i numarul
sau de tatuaj : A 290. V a supravietui in m od miraculos,
adapl.indu-se necontenit im preju rarilor, dar relatarea so-
sirii lu i in K o n ze n ira iio n sla g er m erita sa fie ream in tita':
V.remea era m inunata. S i n u era de m ira re, fiin d doar la
jum diatea lu n ii iunie. P e lin ga feres tre le v a g o n u lu i d e fi-
lau la n u ri de cereale inca v e rzi, p ilc u ri um broase de c o -
paci, sate si o r af ele. Ta ra n ii care lu cra u pe cim p ne
salut.au, fd cin d u -n e sem n cu m ina. T re n u l n ostru avea o '
h ifd tifa re nevinovata. La C ra covia am ajuns chiar la
amiazd. In trea ga gard era decoratd cu zvastici. P rin tre
n a zifti dom nea o m are a g ita lic si o bucurie nedisim ulata.
M egafoanela transm iteau m a rfu ri f i d iscursuri emfatice.
P a risu l ocupat ! 21(1 ! V ic to rie ! !... P leca m m ai departe.

-'•* Cel care si-a inlitulat cartea, aparuta la Var§ovia, „Anusul


lu m ii" (S .S .-O bersturm fuhrer Johann Paul K ram er fiind, ca si
Mengele, doctor in m edicina ?i in filozofie, in jurnalul finut pe
cind functions ca m edic la Auschwitz, in 1942, noteaza : „5.IX. L a
prinz am asistat la o actiune speciala in leg&tura cu „musulmani\“
din lagarul de fem ei. Cea m ai inspaim intatoare dintre lucrurile
inspaimintatoare. Doctorul Hauptscharf M ire r T h ilo avea dreptale
sa-mi spuna astazi ca noi sintem aici in anusul lum ii, anus
m u n d i“ .)
210 L a 14 iunie 1940, in „ora$ul deschis" Paris intra armata
germanS.

188
Starea noastra. de s p irit este proasta. N u - i die m ira re, dupa
o astfel de stire. In sckim b, na zistii sint p lin i de v o ie buna.
S t dm m u lt in t r -o static.. A m aflat cd este p u n c lu l de fr o n -
tierd. in tre G en e ra lg o u ve rn em e n t si R eich. N e o p rim in ­
t r -o statie m are, un nod. de cale fe ra td , presupunind dupd
n u m a ru l lin iilo r de pe am bele la tu ri ale tre n u lu i. P e cla -
direa g d rii o. inccr/pf.ie m are cu num ete lo c a litd tii :
A U S C H W IT Z . C ineva spune cd este O sw iecim * l7. O a$e-
zare prdpdditd. N u ne g in d im prea m u lt la asta, caci, iata,
tre n u l n ostru incepe sa inainteze ihcet-ifor. P ro b a b il in ­
tra m pe o lin ie dc garare, p e n tru cd tre n u l a fa cu t o
curbd lergd ; ro tile s cirfiie asurzitor. A c u m nu m a i avem
v oie sd ne mi$cdm. N ic i sd p r iv im m dcar pe ferestruicd.
S ia m nem iscafi. T re n u l n o s tru p a rcd -i apucat de sugh i-
p iri. M e rg e c i(iv a m e lr i ft se opreste im ediat. Se aud s tri-
gdte salbatice in lim ba germ and, alergdturd $i tro p a itu ri.
U$ile va g o n u lu i nostru se deschid brusc. C ineva de afard
zbiard in frico$ d tor — A 11 e r a u s !... L o s , v e r-
f l u c h t e B a n d i t e n ! (T o ti afara !... D a {i- i drumul,
banditi blestem ati !). S u p ra v e g h e to rii n o s iri ne aju t a, in
fe tu l lor, sd iesim din vagon. N e lovesc in spinare cu patu l
arm ei. Ca ie s ifi d in m in ti, ne a z v irlim cu to fii, deodata,
spre singura iesire. S d rim u n u l peste altul, d in vagon ul
ina.lt, d ire ct spre S .S -i$ tii care alcdiuiesc u n cord on intin s
in d ire ctia u n u i gard ina.lt care incon joa rd o cld d ire mare.
In rd cn etele asurzitoare ale S .S -i$ tilo r, tm pin§i $i batufi,
ne ingh esu im spre poarta deschisd, ca o tu rm a de berbeci
indobitoci\i... Dupd ce am strabdtut cite v a n iv e le ale
p iv n iie i, n i s~au luat toate o b ie ctele personale ; p a ru l ne-a
fost indepartaf. cu p re cizie de pe cap d in toate celela lte
locu ri, in a in te de a face baie in t r -o apd rece ca gheafa.
In schim bul lu c ru rilo r luate, fie ca re d in tre noi a p r im it un
eart'ona$ care avea scris pe el un nu m a r, u rm in d sa ne
inlocuiasca, de acum in colo, nu m ele. A m prim.it n u m a ru l
290 21S... A s tfe l am d even it, p u r $i sim plu, num ere... S in t
in lagar de tre i zile. T r e i le lii de piin e, tre i fa r fu r ii de
supd ,,A v o “ -l0, tre i bucd\.ele de shinina, citeva vind td i, zeci
de lo in tu ri de p icio r si m ii de jig n ir i. D a r sint in tre g fi.
trdiesc. S i vrea u sd trdiesc.

il7 Denum:rea poloneza a Auschwitzului.


- ls V a 1'i tat.uat.
2,9 Num ita astfel dupa una din com ponenlele supei din lagar :
faina.

189
A lt ca p tiv al nazi^tilor i$i istorise§te calatoria de
la V ar^ovia pina la O sw iecim : F oa rte d evrem e in d im i-
•neafa de 15 august 1940, un c o n v o i de p riz o n ie ri a fost
incarcat, la Var§ovia, in vagoane de m arfa. Z iu a era foa rte
cdlduroasa. V agoanele erau e rm e tic inchise, m ic ile fis u ri
astwpate $i batute in cuie. S t r in g , in gh esu ifi, sufocati,
p riz o n ie rii asteptara m ai m u lte ore plecarea, in t r -o zapu-
seala terib ila . N ic i o picatura de apa. D e a ltm in te ri, nu
era absolut n im ic in vagoane. D in p rim a zi, p riz o n ie rii
erau pe ju m a ta te le$inafi d in cauza ca ld u rii si c setei.
A vea u pane ...Dar n ic i o p ica tu ra de apa ; $i n ic i aer,
m acar o adiere. Dupa 10— 12 o re de a$teptare, tre n u l se
puse, in s fir.ft, in m i$care, neoprind u-se pe d ru m decit
p e n tru scurta v re m e . P r in tr -o m in uscu la crapaturd des-
cop erita, dupa ind elungate cautd turi, in tre p la fo n si pe-
re tele v a gon u lu i, am putytt sa ne dam seama cd trecem
p rin Zy ra rd ow , S k ie rn icw ice, K oluszki... C a tre ora 5 dupd-
omiaza, intne S k ie m ie w ic e ' ?i K o lu szk i, am auzit tra g in -
du-se. T re n u l frin a v io le n t $i se o p ri in p lin cim p. 1m-
pu$caturile d even ird d in ce in ce m ai intense, unele sepa­
rate, altele in rafale. D e ju r im p re ju r se intind ea cirnpul
pe care seceri$ul to cm a i se desfa$ura, ia r pina la un k ilo -
m e tru departare de calea feratd nu se zarea d e d t un p ile
de a rbori. P r in t r -o crapatu rd izb u tira m sd ved em cd tre i
oam eni fu g dinspre tre n inspre copaci. M a i tirz iu aflaram
cd erau p riz o n ie ri care au in cerca t sd evadeze. D upa ei
se tragea. C u rin d , to fi tre i cdzurd la pdm int. M itra lie -
re le tacura. C ifiv a S .S -i$ ti fu g ira sprs ei. lm p u $ ca tu ri ra z-
le fe se fd cura auzite. Lickid.au ra n ifii. Cadavrele fu rd
aduse si incarcate 'in tren. N u m a ru l p riz o n ie rilo r treb uia
sd -fie in lre g . Cadea noaptea. P u iu rd m vedea doar cd tr e ­
n u l tre cc p rin P io trk o w , apoi p rin Czestochowa. In vagon
— m iro s u l tru p u rilo r inghesuite si transpirate. O am enii,
nea vind n ic i u n alt m ijlo c , sint ob liga ti sa-si faca n e v o ile
naturale pe podeaua v a gon u lu i. A doua zi dim ineafd, tre ­
n u l se o p ri. Im p o s ib il de observot, totusi, p rin erd p aturile
v a gon u lu i, c la d irile statiei. Este inca in tu n e ric si cu d i-
fic u lta le p ot f i in tre z a rite cele d in tii lic a riri ale z ile i care
se apropie. In im p re ju rim i dom neste o lin iste de n im ic
tulbura ta . N ic i ce l m ai m ic zgom ot, n ic i ch ia r ecou... O
tacere grea, o tacere de m o rm in t. Este im p o s ib il sd -ti dai
seama unde se afla tre n u l, n ic i de ce stafioneaza c o n v o iu l :
o o p rire de m om en t, lin ia fiin d ocupata de alte tre n u ri,
sau poate am ?i ajuns la d estinafie ? D e p o rta tii Sint in -
c lin a ti sd creada m ai degrabd c a -i v o rb a de o o p rire m o -

190
mentana, deoarece, m erg in d 12 ore... tre n u l poate f i la
a p ro x im a tiv 400 k m de V a rfo v ia , f i, dupa cite ftia m noi,
nu exista n ic i un lagar la aceasta distan^a f i in aceasta
d ir e c fie 220. E ra m m ai m u lt de 1 700, e x te n u a fi de to t ceea
ce Ira iseram in u ltim a v re m e , de in som n ie f i de con d ifiile
cu m p lite ale calatoriei. A e r u l d in vagon era greu , sufocant
f i poluat. Racoarea noppii ne mix:forase setea, fa ra s-o
in la tu re. R esem nafi, a ftep ta m cele ce urm au. D in tr-o
data, in lin ifte a dinainte, p a fi f i s ch im b u ri de r e p lic i se
facura auzite. P a fii se apropiau de vagoane. S im fe a m
prezenfa s trd in ilo r de noi. Toate acestea nu tin u ra d ecit
o clipd. In a in te de-a ne f i p u tu t da seama despre c e -i
vorba, va go n u l este deschis cu zarva. A p d ru ra S .S -ift ii :
racnind f i in s u ltiiid u -n e , dadurd ord in u l sd p d rd fim v a ­
gonu l. N -a v c a m n ic i rdgazul si n ic i posibilitatea de-a
regasi f i de a lua cu n o i bagajele. S lrig a te , rdcnete, in -

m Deductia deportatilor este exacts : au parcurs — pe calea


ferata — aproxim ativ 400 km. Inform atia de care dispuii'este insa
inexacta : la 286 km de Vargovia, dar in linie dreapta, se afla la-
garul de concentrare OSwiecim -Auschwitz, creat din ini^iativa
S.S.-G Tuppenftihrerului Erich von dem Bach-Zelew ski (Com an-
dant-gef al S.S.-ului gi al P olitic) din W roclaw , la propunerea in-
spectorului Gestapoului, S .S .-O b erfu h reru lu i W iegandt, datlnd de
la sfirgitul anului 1939 ; in expunerea de m otive se arata ca, atit
in Silezia, cit gi in Generalgouvernem ent, m igcarea de rezistenta
cregte gi impune m asive arestari ; pe de alta parte, aici, la Oswie-
cim, exista cladirile unor cazarmi, situate in afara oragului plasat
acolo unde Vistula gi Sola alcatuiesc o bifurcare, ceea ce va inga-
dui, in perspectiva, extinderea lagarului. In plus, argument im ­
portant : calea ferata care leaga Oswiecim de Silezia, de G eneral­
gouvernement, de Cehoslovacia gi Austria. La sfirgitul lunii ap ri­
lie. 1940, R u d olf Franz Ferdinand Hoss a fost numit Lagerkom m a n -
d a n l; la 20 roai 1940, prirnul convoi sosit aici vin e de la Sachsen-
hausen (alt lagar de concentrare nazist) gi este in intregim e alca-
tuit din .criminali invetera*: care, pina acum, au trecut prin mai
m ulte asemenea lagare din Germania. R olul lor este de a le „p red a “
detinujilor politici polonczi (gi celorlalti care v o r mai fi) regu lile
obligatorii de com portare in K Z , desigur. fara nici o r e s t r i c t : au
dreptul de a bate, chiar gi de a ucide (gi nu trebuie sa dea nim a-
nui socoteala de asta). Ei devin : Lageraltester (cea mai m are func-
tie in ierarhia de(.inutilor, adica responsabil de lagar, „starostele“
acestuia). B lockaltester (gef de bloc),- Stubendienst (gef de sala),
K apo gi Oberkapo (gefi de comando de munca mai m are sau mai
mie)...

191
j»n/fh, tn n riiin fu ri, v o c lfe ra ri asurzitoare... F ieca re se r i -
H lni, apnea ce are pe-aproape si, pe jum atate im brdcat,
purdsindu-si o parte d in vesm in te ?t d in bagaje, adica
valize, vestoane, pd turi, le n je rie , fiecare sare pe peron.
In aceea$i secunda, inainte ch ia r de a f i pus p icio ru l
jos, prim este lo v itu r i de puinn, de bita, de pat de armd, de
cizm a. M u lti cad, astupind ie s ir e a ; u rm a to rii, dind
peste obstacol, cad la rin d u l lo r si iata un xnaf de tru p u ri
om en esti care se zbat. S trig d te dem enfiale, insulte $i
lo v itu ri im p d r(ile cu p ricep ere n u contenesc sd cad a ca o
ploaie... C ei care n -a u cdzut sau au reus'd sd se rid ice
num aidecit. sint g o n ifi spre. un d ru m pe care tre b u ie sa
alerge, p e n tru a se a^eza in rin d u ri de c?te zece. Vedeai
oam eni fara vestoane. fara pdlarii, fara p a n tofi, chiar
fara pantaloni. Topi istoutfi, g ifiin d , m u lti p lin i de v in a -
tai, adeseori in sin gera ti (T . R e k).
Inzestrat cu un deosebit sim t de observatie, cu stiinta
su p ra viefu irii in orice condi tii, cu o doza im portanta de
umor, A 290 v a atinge uim itoarea perform an ta de a fi
trait cinci ani in K Z A u sch w itz (desigur si cu un dram
d e noroc fata de m ajorita tea deportatilor, dar, indiscu-
tabil, ?i datorita p rop riilor a plitu d in i de acom odare la
im preju rarile prevazu te si neprovazute, cite pot aparea in
universul diform , concentrationai). De la bun inceput a
descifrat m ecanism ele adaptarii resortu rile com por-
ta rii umane, in tr-o existenta d e necrezut, infern ala : O-
datd cu v en irea toam nei (1940) c o n d itiile d in lagar s-au
in ra u ld til considerabil, in flu e n tin d si starea de s p irit a
d e tin u tilo r. E x e c u tiile tot m ai dese, q p e lu rile care se
prelu ngea u la n esfirsit, m unca grea , i m L a u f s c h r i t t,
La dezvoltarea perm anenta a lagarului, butaia, sicanele,
m urdaria, riia , p u ric ii si pdduchii in g ro z ito ri c a re -i de-
cim au pe ce i rdma$i h i viata, precu m $i in trod u cerea
m etod ei n o i de a -i elim in a pe cei gra v b oln a vi p rin in -
jecta rea de benzind sau fe rio l — toate acestea la un loc
au creat o atm osfera generala deprim antd, de disperare,
o situ afie fdra ie$ire, in care sin gura Cale spre lib erta te
era — dupa c u v in te le , repeta te de toata lump, a, ale L a-
g e r f i i h r e r u l u i F ritsch — 1 h o rn u l c re m a to riu lu i 22,.„
In lagar se traia de pe o zi pe alt a, cu singura d orin fd de

2 >i F fa za scurta, percutanla, „ A ic i se intra pe poarta si se iese


pe cos iacea partea din „folc!.orul“ K Z-u lu i, si dr. M engele obi$-
nuia s-o rosteasca ori de cite ori socotea ca e cazul sa-i dezarm eze
total, moral, pe deticiu(.i (vezi pag. 45).

192
a apuca ziua de m iih e. D ar de cltd tarie, cu ra j f i n o ro c
vra nevoie p e n tru a supra viefui z ile i de azi ! Cine i f i
p lcn lea speranfa i f i incheia repede existenfa m izerabila
turn era e x te rm in a t in citeva zile de catre kapo, de f e fii
do bloc f i S .S -ifti, care dovedeau o m are indem inare in
m vficria lor. I n general, ram ineau in viafa t i n e r i i ; dar
i/l th 'fin u fii batrini, care se adaptaserd la co n d iiiile lagd­
ru l ui f i se orien ta u bine in viata d in lagar, se descurcau
tot a lit de b in e. Cel m ai g re u le era n o u -v e n itilo r care
1 1 (wc.au n ic i cea m a i m ica idee despre ce inseamna un
Uigur de concentrare. Erau n o ro c o fi cei care gaseau la
tim p, in acest m ed iu, cunoscuti, p rie te n i sau rud e in
at are sd aibd g rija de ei in p rim ele z ile , cele m ai grele,
pinii cind puteau deven i „in d ep en d en ti“ , pina cind v o r
li. deprins arta grea de a tra i in lagar -22. S i aceasta era,
in tr-a d evar, o grea artd p en tru to ti, cu excepfia acelora
care aveau u n n o ro c ie fit d in com un. C el m ai bine o du-
coau cei care n u incercau n ic i u n fe l de scrupule. A ceftia
fdceau repede carierd. D obindeau puterea fara s a -fi
11 leaga m ijlo a ce le , cu p re tu l s u fe rin felo r, ba chiar f i al
■inefii u n or oam eni. E i nu urm dreau decit sd in tre in
g ra fiile a u to ritd tilo r, s a -fi intdreasca astfel p ozifia f i
s a -fi indoape stom acul cu p o rtiile fu ra te de la c e ila lfi
(le fin u fi fla m tn zi. T o ta l coru p ft de ex em p lu l c rim in a li-
lor germ a n i f i al S .S -i? tilp r n ecru td tori, cu instincte
singer oase, deveneau ei in s ifi crim in a li. D in fe ric ire
n cefti oam eni decazufi con stituiau un g ru p pupin n u m e -
ros. Se in tim p la ca u n ii d in tre ei, care incepusera sd
foloseasca asemenea procedee josn ice, sd izbuteascd a se
•ip ri la v re m e , sub im pu lsul un ei strd fu lgera ri a con -
sLiintei, pina atu nci ascunsa undeva in adincul s u fletu -
lui. U n ii d efin u fi, m a rca fi de situafia fara ie fire , i f i scu r-
lau ei in f i f i ch in u rile. Se aruncau in sirm ele p rin care
trecea cu re n t e le ctric sau se spinzurau cu p ro p riile lo r
cur ele. Existau si d in tre aceia care incercau sd evadese,
tle fi te n ia tiv e le erau dinainte sortite esecului. Acestia
■mureau de foam e in buncare, dupa ce isi puneau cam a-

222 Nazi$tii se dovedesc a fi asi al „m an ipu larii“ con$tiintelor,


nu numai in K Z -u ri, ci ?i in existenfa de toate zilele, a cetafenilor
<Ie rind (nu deportafi). Totul incepe prin dislocarea mecanismelor
con$tiente de ap5rare ?i rezistenta, adicS a activitStii normale a
creierului ?i a con$tiin{ei individului, a?adar o „spfilare a creieru-
Iu i“ ; pentru ca apoi sa devinS posibila „insam intarea“ noilor cri-
tcrii de trai in universul concentrafionar, „reeducarea“ 1

183
fU zii d in com ando sau bloc in situafia de a f i decivicifi.
Dar in acest caz se gasea cite un d etin u t care era in
stare sa-?i dea viafa, je rtfin d u -s e , p e n tru a salva de la
m oa rte u n camarad cu fa m ilie numeroasa $i copii.
P rin tre procedeele de dislocare ?i distrugere a activita-
tii norm ale a creieru lu i §i a con^tiin^ei personale, durerea
— $i sora ei buna, fric a — ocupa un loc prim ordial. L o v i-
turile, torturile, nenum aratele posibilitati nascocite de.sa-
dismul uman pentru a provoca suferintS, au fo st folosite,
din toate vrem u rile, in scopul zdrob irii rezistentei persona-
litat-ii. Totu§i, analizind lu crurile din punct d e ved ere psi-
hologic, reiese ca durerea actioneazS doar pentru ca de-
clan?eazS frica. Frica, stare emot,ionala fundam entals §i
arhaicS, ii da d u rerii adevSrata ei dim ensiune distructivS.
T reb u ie sa constatSm, in fond, cS eul rezistS m ai m ult la o
d u rere §tiuta §i care poate f i evaluatS, decit rezista la
am eninfarea m ortii im inente in suferinta, amenin^are
care declan?eaza o teroare viscerala, punerea in scena
a tortu rilor fiin d m ai aptS s& produca durere, chiar in com -
paratie cu insS?i durerea. Sub presiunea evenim enlclor, in
virtutea circum stantelor, em otia colectivS poate produce
schimbSri esentiale d e opinii ?i atitudini, o m utatio in pla-
nul va lo rilo r (fie si provizorie), lipsa de rezisten^S a m ul-
tora datorindu-se ?i sugestibilita^ii. F rica d evin e in K Z un
r e fle x co n d itio n a l dealtm interi tipic oricSrui dresaj, sen-
tim entul de nelini§te care-i anim a pe detinu^i rezultind din
perm anenta prezentS a p rim ejd iei de m oarte (sau numai
gindul acesteia), sursS a fric ii care-i o reactie norm als fat&
de un pericol real (spre deosebire de angoasS care-i tot
fricS, insS difuzS, farS obiect precis) m . Masa deportatilor
pare inertS, caracterizatS prin apatie ?i indiferen^S (iner^ie
§i dezinteres pentru soarta altora), st&pinitS, ce-i drept, de
o form S specifics de egocentrism , de concentrare asupra
intereselor personale, un fe l de viatS in sine $i pentru sine.
Lipsa de contact cu lum ea dinafarS, avindu-se in ved ere
intreruperea difu zS rii inform a^iilor, conduce §i la absen^a
reactiilor co lective fa ta de un evenim ent sau a ltu l2V>. Dar

233 Frica nu depinde de la^itatea sau curajul inditfidului. Este o


em otie ca toate em otiile (reactie afectiva de mare inlensitate), in-
ru d iti cu bucuria, durarea, furia, dragostea, dezgustul.
224 Universul concentrationar nu poate fi, totu?i, pe de-a !n-
tregul rupt de exterior, complet izolat. L a Auschwitz, de pildfi,
detinutii fac rost, zilnic, pina ?i de oficiosul nazist „Voikischer
Beobachter", „adus de ?eful de echipS al m uncitoriior de la calea

194
m ultitudinea priva^iunilor i?i spune, in cele din urmS, cu­
vintul, creind o situatie ,,nevrogena“ , ca §i tensiunile ce-
rebrale de rezistent& fa ta de istovitoarea tensiune nervoasa
(in m od paradoxal, m obilizarea for^elor nervoase in scopul
de a tin e piept presiunilor ?i chiar epuizarii duce la ace-
lea$i rezultate). A$adar, efortu rile de voin ta $i de stapinire
de sine, rezistenta la frica, la enervare, la agresivitate,
tensiunile de vig ilen ta defensiva, toate sint fa ctori de epui-
zare asociati fr ic ii in im preju rarile in care tortura sau am e-
nintarea accelereaza procesele de distrugere. Foam ea pre-
lungita 225, epuizarea fizica dupa lungi mar?uri, m izeria fi-
ferata. Abonam entul lunar costa un disc de aur [140 gr]. Cel care
i$i asumS riscul sa furnizeze detinutilor din K Z ziare, tim p de
treizeci de zile, m erita aceasta rasplata. De cind m § aflu la cre-
matoriu primesc eu ziarul. I l citesc in ascunzatori bine pazile ?i
apoi ii relatez copistului din Sonderkom m andoul nostru $tirile zilei.
El le transm ite cam arazilor sal. A stjel, in citeva ore, toata lumea
e la curent cu cele mai noi even im en le" (dr. N y i s z l i M i k 1 6 s).
t2:> „D in sala de aiaturi se lira un bolnav. Im bracat intr-o C&-
ma?a foarte scurta, plina de pctc facute de puricii $i paduchif ca­
re -1 mu^caserS, cu picioarele ca de paianjen, ulcerate i?i tir^iia
sabctii pa teracota stralucitoare a coridorului. Cu o mina se tinea
de perete, iar cu cealalta ducea o oaia de noapte plina. Se grabea
la closet. Cel pufin asta ora pretextul pentru a ie$i din salon. § i-a
ales momentul cel mai potrivit, caci incepuserfi sa zSngane caza-
nele m etalice duse de $efii de sala, iar mirosul napilor fierti se
raspindlse in intregul bloc. Musulmanul [denumire data unui de-
tinut com plet epuizat de efortul fiz ic ?i foame, a?adar ?1 cu o stare
psihk-5 corespunzatoare celei fiziologice) i?l mi?ca narile ca un ogar
care adulmeca prada. Acum se va descotorosi rapid de oala de
noapte, care -1 stinghere;te, fugind, cit II tin picioarele, ca sa dea
o mina de ajutor la caratul cazanului in sala. V a fi prim ul la cazan,
va m inca deci, cel dintii. Si poate va prim i jji un su p lim en t!... De
unde ?tiam eu asta... ? Da, sigur ca da... 1 Doar a?a incepusem
cindva ?i eu... ! Daca va avea putin noroc, musulmanul asta se va
descurca in lagar“ ; „P rin zu l il im partea Oberkapo Jupp, un om
inalt, slab $i pesto masura de zgomotos. Fiecare al doilea dintre
evrel capata de la el o lovltura in cap cu polonicul... Cazanele de
supa le-au lasat evreilor sa le linga. Fiam inzi, s-au aruncat asupra
acestora, intrecindu-se, smulgindu-?i-le unul altuia..." ; „Dupa ce
a Im partit prinzul, kapoul nostru a inceput sa flirteze cu o nem-
toaica vulgara, solida $i titoasa, avind banderola de kapo pe mina,
care ii raspundea obraznic. L a un moment dat, aceasta s-a a zvirlit
asupra detinutelor care se luptau intre ele, smulgindu-$i una alteia
c&zanelul, pe fundul caruia ramasese un pic de supa“ ; In vesti-
ziologica determ inate de subalim entatie continuua 226, ane­
mia, starile febrile, lipsa de somn — iata unele din cauzele
dislocarii a ctivitatii cerebrale obi§nuite. Se ?tie astazi cS
privatiunea de somn ?i de hranS, mar$urile fortate, sint in-
deob$te folosite pentru „spSlarea creierulu i“ p rizon ierilor ;
in citeva zile, o saptamina sau doua, alim entindu-i la li-
m ita m inim a §i obligindu-i sa mar$aluiasca, se obtine o
„stare psihic&“ anumita, in special nim icirea capacitatilor
de aparare ?i sporirea sugestibilitatii. Subalim entarea aso-
ciatS cu supraefortul fiz ic duce la epuizarea generala (fi-
zica §i m orala) a individului, desperarea se adauga foam ei
§i oboselii.
Izolarea individu lu i (m ai in tii in ghetouri, apoi in la-
gSre de concentrare) de tot ceea ce constituie, anterior, m e-

bul, citeva fem ei am arite 151 smulgeau una alteia cSzanelul in care
fusese supa. Fani s-a repezit ca apucata la musulmancele care se
certau. Fem eile au fugit, lasind nelins cazanelul" ( W i e s l a w
K i e 1a r).
220 „L a ora 5 [dupa-amiazal ne paraseam lopetile si luam dru-
mul intoarcerii. Foamea ne chinuia... Lucrul la cimp tinea sapta-
mini intregi. Reveneam pe ploaie, pe ninsoare, balacindu-ne in
noroi pina la genunchi, sau ne toropea soarele. Dimineata alergam
sa ne cautam supa, dupa-amiaza. piinea. Cuno?team pe de rost
traiectul, fefele A ufseherinelor [supraveghetoare S.S.] §i al
Postenelor [S.S.-iste din serviciuJ de paza], toate injuraturile lor
§i cintecele interpretate de orchestrS ?i cintate de fem ei llam indc.
M uiate pina la briu, vinturam finul, scoteam cartofii dintr-un pS-
m int nSmolit, semanam varza, pliveam... In timpul caldurilor, cu
gitul uscat, cu buzele arse, legam snopii de griu. Adeseori, lucram
fara sa ne oprim pentru masa de prinz. Seara, inghiteam cu nesat
supa rece ?i acrita din pricina caldurii. A doua zi aveam diaree.
Daca una dintre noi, torturata de crampe, incerca sa mearga in-
tr-o groapa invecinata, Postencle i$i asmul-eau ciinii asupra ei.
U m ilite, fem eile nu-$i mai paraseau locul ?i se balSceau in
propriile lor excremente... Citeodata izbuteam sa aducem pe ascuns
ni$te cartofi sau, la lucru, prim eam Zulage [supliment] — 150
grame de piine §i o fe lie de cirnat. Subiectul nostru preferat de
conversatie era : vom avea un supliment ? Reintram in lagar cu
cadavrul unui camarad in spinare, marcind, cu piciorul sting, rit-
m ul muzicii... Dupa atitea ore de munca, ma culcam pe jumatate
moarta de oboseala, visind ca sint A ufseherin ?i ca ei, calaii mei
hitleri$ti, sint detinutii. Ii sugrumam, ii bateam, ?i asta ma ajuta
sa adorm... Deveneam in fiecare zi mai slaba, mai obosita, mai
flam inda..." ( K r y s t y n a 2 y w u l s k a ) .

196
diul sau social, sursele sale de inform atie, reperele sale so-
ciale §i politice, ajung sa dezorganizeze eul, distrugindu-i
sistematic toate punctele de rep er obi^nuite, ale cadrului
de referin ta individu al (pina $i rep erele tem porale sint de-
liberat bruiate, tulburindu-se orarul m eselor §i al orelor
de somn, ceea ce creeaza rapid o s itu a te anxioasa, de dec&-
dere, de in feriorita te (capabila sa pericliteze flu xu l firesc al
a ctivitatii cerebrale). Sistem ul de aparare, de rezistenta
con?tienta fiin d minat, tortion arii v o r sa stabilizeze dezor-
ganizarea eului, conditionindu -1 p e de^inut la cele m ai p ri­
m itive n evoi (odihna, foam e, sete) 227. O indoiala perm a-
nenta tuteleaza gin du rile $i sim tirea deportatului, traind
intr-un m ediu absolut neasamanStor celui din care p rovin e

227 „A ufselierinele 191 incalecara biciclelele, se fluiera, apelul


era terminat. «C iteodata raminem mai multe ore in picioare —
spuse cineva — astazi a fost ra p id »“ ; „A u {s te h e n ! De$teptarea !
Tresarind ingrozita, ma ciocnii de cineva care injura lingS mine.
Lim ba im i era cleioasi, capul mi se invirtea, inima im i batea ne-
bune§te. Ma culcai la loc, ca sa ma lini?tesc. $tiam, prosimtisem ca
trezirca avea sa fie cea mai cumnlita. Cum s i ram ii linistita, cum
sa a ccep t ideea unei alte zile, a multor zile aseman&toare ? «S e
imparte „ceaiu l“ — ma anunta vecina. De$teptarea ! Trebuie im p i-
turita cuvertura, baut „ceaiu l“ , nu mai e tim p sa rSm ii culcata».
?tiam ca mi se adreseaza mie, dar n-aveam putere sa ma scol.
Incercam sS mS obi?nuiesc cu gindul celor ce ma a$teptau, insa
zadarnic. A veam dorinfa de a plinge, de a striga : «V re a u sa plec
la mine, sa-mi regasesc patul, vreau sa dorm §i sa nu ma mai gin ­
desc la nimic !»• Dar la ce bun ?... M a sculai. Infuzia era infects.
A pa fiarta ar fi fost mai buna. "E i, adauga ce v a » — spuse cineva
Totu?i o bauram, fiindca era calda. «Zahlappell, ie^ifi, stricatelor !
Hepede !»■ Trecuram printre cele doua ?iruri de paturi, din care
coborau camaradele noastre" (K r y s t i n a Z y w u l s k a ) ; Vin-
cenzlo ?i L u igi Pappalettera amintcsc d e c la ra b le unor supravie-
l-uitori : „A m vazut profesori universitari cautind cu infrigucare
prin gunoaie coji de cartofi si alte resturi, atit de mare le era foa-
m ea“ ( E d m u n d K u l k a ) ; „Existau oameni care mincau tot
ce gSseau : carbune, iarba, curele, lucruri care par cu neputin‘va
sa fie mincate... A m cunoscut §i cazuri de canibalism. Un depor-
tat i-a taiat unui mort, in tim pul noptii, coapsa, §i i-a mincat-o.
De asemenea un necunoscut a m incat ficatul §i inim a unui ceho-
slovac... Prin tre deportati alerga un ciine. L a un moment dat s-a
oprit ?i a defectat. Doi dintre deportati au vrut sa-i manince fe-
calele. Cu greu am reu jit sa-i im pedic“ ( B r a t i s l a v B u s a k ) .

197
(cindva determ inindu-i m oduri de g in d ire constituind
rep ere de orien tare pentru eu), obligindu -1 sS se adapteze,
sa ia m ediul schimbat drept o noua realitate reperabila 223 :
La Auschw itz, unde realita tea se im punea cre ie re lo r celor
m ai p u fin capabile s-o suporte, fara sd le p erm ita sa-$i in -
ckipuie altceva, unde execupiile publice, asasinatele in
masa aveau loc in vazul tu tu ro r, acest fo e psihic era a tit de
v io le n t, in c it era s u ficien t p e n tru a ucide. Una d in tova -
ra$ele m ele, care a fost m edic la R e v ie ru l A uschw itzului
im i spunea cd adeseori, la apel, unele fe m e i se trin tea u pe
jos. Erau duse la R e v ie r §i prieten a m ea fdcea p en tru ele
to t ce era p osib il (era cu atit m ai u$or, cu c it nu era nevoie
de n ic i un m edicam ent, aceste fe m e i neavind n im ic). Dupd
citeva zile m ureau, fdru sd f i avut v re o boala §i fara sd fi
fost inca vorba, n ic i pe departe, de epuizare. (C e i ce au
studiat societdpile zise arhaice au semnalat adeseori m o r pi
su rven ite brutal, sau dupd cite v a zile de prostrapie, la
oam eni tin e ri $i sanatosi, in u rm a u n u i blestem sau
a in ca lcd rii u n u i tabu ; ar tre b u i sd se creeze u n cu v in t
p e n tru desemnarea acestor cazuri, care nu sint atit da
rare, §i p rin analogie cu hidrocupia §i in lipsa de ceva
m ai bun, eu pn'opun te rm e n u l de anxiocupie. Se poale
m u ri de anxietate sau de groaza fdrd sd f it cardiac)...
Cind o fe m e ie curajoasd §i. in teligen td ajungea la ca­
p atul p u te rilo r, existau doud sim.ptome prevestitoa re ale
m o r p ii; inceta sd m ai lupte cu paduchii $i dddea crezare
u n o r pove$ti fantastice, im p o triv a carora fusese in stare sd
lupte pina atunci. In general aceasta nu tinea m ult, in orice
caz nu m ai m u lt de citeva zile. Oare m urea om u l fiindcd
incetase sd lupte ? Sau inceta sd lupte fiin d cd tragea sd
m oara ? D a r m urea. C elelalte, cu m am spus, se refu gla u in
ficpiune ; voia u sd creadd in in d ife re n t ce : sosirea ru$iior
sau a a m erica n ilor, un schim b de p riz o n ie ri la fro n tie ra el-
vepiand, insa, in to t cazul, sfir$ itu l m iz erie i in care se
aflau. Ia r realitatea : execupiile, spin zu ratorile, o trd v irilc.
gazarea etc... C ind ajungea la lim ita epuizarii, in perioada
care precede agonia, nu m ai era vorba de m in ciu n i elabo­
rate, c i de o sim pla im agine, singura care rdm inea in tr-u n
b iet c re ie r ra ta cit : cea a un ei plecari im posibile. In ceasu-
rile dinaintea m orpii, tovardqa noastra C olette P. (a l cdrei
sop, colon el de aviapie, tocrnai fusese ucis in L ib ia ), vorbea

223 M ajoritatea re feririlo r de ordin psihologic : dupa Roger


Mucchielli.

198
de «a v io n u l a lb » care venea s-o ia. A u fost u ltim e le ei cn -
vin te. A n n ie de M . — cu citeva m in u te inainte de a-$i da
sfir$itul — chem a un §ofer im aginar. § i im i am itesc cd §i
cu, atunci cind am avut d ifte rie $i deliram , eram urm aritd
de aceste doud v e rsu ri din Baudelaire : «...E m p o rte -m o i,
wagon, e n le ve -m o i, frega te, / le i, la te rre est fa ite de nos
p leu rs ...» (Vagon, ma du departe ! avinta-m a, fregatS / Cu
plinsul nostru glodu l e plSm adit aici), apoi de im aginea
singulard a u n u i tren -spita l, cu un pat alb — im agine din
care md hraneam la nesfir$it. $ i totu§i, ch ia r in acel m o ­
ment, d in cind in cind, $tiam cd nu era decit un jo c, ia r d u-
rerea fizica... fa p tu l cd eram com p let pdrasita... perspectiva
■mortii im in e n te — toate acestea m i se pareau a f i un rdu
suportabil proporfion a t. Exista un rdu in su p orta b il $i
disproporfiona t in ra p ort cu p u te rile o m u lu i : este suferinta
§i m oartea c e lo r pe c a re -i iu b im : este, p e n tru cel aflat in
plina acfiune $i cu responsabilitdfi, §ocul arestarii, c h in u i-
toarea n ep u tin fa a in ch isorii, cunoa$terea p rim e jd iU o r
ca re -i pindesc pe a titia oam eni in creza to ri si pe care n u -i
m ai p o fi salva, im aginafia care i f i araia, necon ten it, m iile
de p re ca u fii de care ai f i p u tu t sd-i con v in g i sd find seama
— atunci cind ar m ai f i fost tim p — , dar asupra carora nu
m ai ai cum sa-i in fo rm e z i deloc. In ce rcd ri zdrobitoare... D ar
m oartea solitard, suferin fa tru p u lu i, abandonul sint pe m d-
sura o m e n irii $i a con d ifiei de fiin ta vie, pe intreaga scara
animala. $ i in tr-o co n v o rb ire particulard cu cel care a o rin -
d u it lum ea (cu excepfia plo§nifelor, pe care le consider ca
pe un abuz d in partea L u i), a$ f i cdzut la in voia la p en tru
rest. Acestea sint «h a lu cin a fiile m o r\ ii», atit de asemana-
loare cu halucinapiile foa m ei si ale setei : m ai in tii fa b u la fii
ro m a n e fti, bine com binate, aproape ve ros im ile , cin d v r e i sd
lri? e zi obsesia, apoi obsesia crudd care se insurubeazd in
ceea ce m ai ra m in e d in gindire. T reb u ia sd lup tam con tra
lor, dar sd luptam cu prudenfa, deoarece ha lu cin a fiile sint
pe c it de necesare, pe a tit de periculoase — necesare p en tru
cd -fi ingaduie sd n u -fi doresti cu ardoare m oartea, p e ricu ­
loase p e n tru c a -fi slabesc ncincred erea in capcanele pe care
lagarul fi le intin d e ( G e r m a i n e T i l l i o n ) .
§ i totu?i, constela|ia de fa p te consumate in universul
concentrationar, inclusiv pe planeta A uschw itz, de-
monstreaza ca nici psihologia, nici m edicina, nici sociologia,
nici o $tiinta nu descifreaza pe de-a in tregu l resorturile ?i
resursele umane, fie 5 ! in conditiile aberante, macabre, ale

199
K on zen tra tion sla gerelor : C on sid erafiile de ord in m ed i­
cal 229 nu p o t e x p lica m u lte m in u n i ale ca ro r teatru de des-
fa$urare au fost lagarele de deportati. A c o lo au m u rit o se-
r ie de oam eni in plina lum ina, con.jtienpi de je rtfa lor, iar
alfti, dem ni de acestia, rezistind a tit din pun ct de vedere f i -
zic, c it $i spiritua l, in condtyiile m ateria le §i m ora le im puse
de orin d u irea aceea, s-au in tors de acolo cu o sensibilitate
m ai ascufita, cu s p iritu l m ai lim pede, m a i m ari, m ai p u r ifi-
caft, in fru m u sefa fi. Este un lu cru obi§nuit sa se a firm e, in
m edicina, im porta n fa pe care o are, in perioada bolii, m o -
ra lu l celu i bolnav. D ar, in im p re ju rd rile date, cunoscute de
intreaga lum e, nu era omene§te de con cepu t ca m ora lu l sd
m ai poatd, m acar in cite v a cazuri, precum pdni. T otusi, asa
s-au p e trecu t lu cru rile . P e n tru cd o serie de oam eni care
§i-au je r t f it via fa in m od deliberat, n -o m ai socoteau n ic i'
pe ea, n ic i libertatea, ca pe un bun de p rim ordin. E i s-au
ata$at, fara desperare, insd cu intreaga lo r vo in ta $i forfd ,
de cite v a v a lo ri pe care aceasta fo rm a de organizare nu le
putea distruge : ddruirea de sine, prietenia, fru m osu l, res-
p e ctu l p e n tru om , chiar $i p e n tru o m u l in aparenfd de-
cdzut. A firm a re a o m u lu i-s p irit (in fe leg in d acest cu v in t in
sensul um anist cel m ai cu p rin za tor) a salvat to tu l, a sfdri-
m at totu l. A c u m sin tem convin§i cu to fii, credincio$i $i n e-
credinciosi, cd «o m u l nu traie§te num ai cu p iin e ...» ( M a r c
Z a m a n s k i).
P lI N E A cea d e toate z ile le — in sensul ei generic —
inseamna in fin it m ai mult, hrana trupeasca ?i sufleteasca,
v ita le pentru supravie^uire, condijia psihica a deportatului
fiin d dependents, indiscutabil, de condi^ia lu i fizica. L a
A u sch w itz (ca pretutinde.ni in K Z -u ri) ra^ia stabilita (ori-
cum insuficienta) ?i cea distribuitS. nu coincid : pe h irtie
scrie 350 gr. zilnic, la de^inut ajung, in cazul ideal, 300 gr.
(50 gr. dijm uind, la fieca re por|ie, B locka ltesteru l), insa,
dupa destule m arturii, de obicei detinu|.ii capSta pe zi doar
150 gr. de p iin e (poate f i vorba si de o gresita apreciere a
greutatii, avindu-se in ved e re ca foam ea endem ica alte-
reaza criteriile, orice fe l de criterii, nu numai digestive,
ci chiar §i... m orale ? !). Distribuindu-se piinea abia seara,
firesc este ca de^inutul infom etat s-o devoreze, pur si

229 Dr. Guy Lem ordant — autorul tezei „Patologia concentra-


tionara“ (1946) — clteaz§, in incheierea lucrarii sale, un tovara? de
deportare.

200
simplu, fara sa m ai pSstreze nim ic pentru urm atoarele 24
de ore (conform principiului care a prins radacini : „S a
traiesc pina m iin e“ 230).

Culiscle memoriei (16)


Procesul ,,M acelarului de la L y o n “ , fost ?ef al Gesta-
poului din acest ora? in 1942— 1944, s-a desfS?urat chiar la
Lyon. Din ordinul lui au fost aresta^i $i deporta^i 44 de
copii evrei, a lfi ev rei fra n cezi — suprima^i, al^ii expediati
in lagare de concentrare ; pin& §i in luna m ai 1944, un ul-
tim transport a luat calea morpii (650 deportati). E xists
probe (?i cite nu s-or f i distrus, pierdut, „ra ta c it“ ) care
atesta ca, in sarcina sa, pot f i puse 7 500 persoane — ares-
tate, 633 — im p lic a te , 2 565 — deportate (m ajoritate
pierite).
In plina instan^a, acuzatul pretinde c-a fost nedreptS^it:
Orizontul temporal ii d3 posibilitatea individului sa se
situeze in tim p $i in spatiu, a§adar de a-?i descoperi, permanent,
individualitatea (factor determ inant in faurirea im aginii despre
sine), ceea ce aici, in K Z este com plet superfluu. Inca din copilarie,
orizontul tem poral „se dezvolta o data cu constituirea unitatii per-
sonalitatii. Aceasta pretinde, realmente, ca el, copilul, sa invete
a-§i inhiba reactiile provocate de organismul sau ori de m ediul
inconjurStor $i, in particular, reactiile em otive, pentru a fi ca­
pabil sS tina seama de ce precede §i de ce urmeaza. Doar cuce-
rirea stabilitafii lui em otive ii poate ingadui sa intreprinda acfiuni
tintind departe $i cu referinfa la un trecut mai indepartat, caci
em otivitatea tinde sa ne inchida in prezen t“ ; „reprezentarea unui
evenim ent capata un caracter tem poral incepind din momentul in
care acesta se situeaza in raport cu a lte le " ; „L a origine, orizontul
temporal este, pur §i simplu, o m anifestare a m em oriei §i se dez­
volta o dat§ cu m em oria" ( P a u l F r a i s s e ) . Dar in K onzentra-
tionslager tocmai reactiile em otive sint stimulate, nici vorba sa le
poti inhiba, cu atit mai putin sa poti judeca, interpreta im preju-
rarile in raport cu trecutul (prin m em orie) $i cu viitoru l (absolut
incert, inexistent). Atunci cind lipsesc deosebirile dintre cele trei
instante tem porale (prezent, trecut, viitor), absenta contrastului
duce la im portante schimbari in personalitatea oamenilor, care
scapa con?tiintei ; daca, de regula, semnele tem porale individu ali-
zeaza am intirile, in K Z nu se mai produce organizarea am intirilor
prin confruntarea cu realul, acestea sint inlSturate, o unica in-
stanta tem porala subzista : prezentul (nu poti tr&i adevarat ex-
clusiv in prezent, cum nu poti trai doar in trecut sau in viitor).
Dezorganizarea tem porals provoaca deriva personalitatii umane.

201
— A ? vrea sa le spun juclecatorilor $i ju ra ^ ilo r 231 Cui'tii
din L y o n ca am fo 3 t adus aici ilegal, ca sint victim a unei
rap iri §i ca problem a aceasta se aflS in prezent in exam i-
narea C u rtii Suprem e a B oliviei. In pofida respectului pe
care -1 am fa|a de tribunal, trebu ie sa v a spun ca sint ceta­
cean b olivian §i am fost ilega l expulzat. N u intentionez sa
mS apar dinaintea instan^ei ?i rog sa fiu dus inapoi la
inchisoarea Sf. Josef m .
A tu n ci cind pre^edintele instan^ei i-a cerut sa-?i de­
cline identitatea $i profesiunea, acuzatul a afirm a t fa ra sa
tresara :
— Sint K lau s A ltm an n 233. Sint om de afaceri bolivian
din L a Paz.
$1 tine sa precizeze ca, inca din 1957, la 3 octom brie,
a fost naturalizat in B olivia sub doua nume : K lau s A lt ­
mann §i K laus Barbie.
Pentru citirea tuturor acuza^iilor ce i se aduc au fost
necesare cinci ore, dupa care B arb ie-A ltm an n a Jinut sa
declare :
— A u zin d acuzatiile sunbeam c§ ma aflu in cadrul
procesului de la N iirn berg. A v e a m im presia ca fu g in
ju ru l Lyonu lui, cu arma in min&, „v in in d “ evrei.
? i nu se sfie?te sa-§i deruleze in a?a fe l biogra fia de
fe rv e n t nazist, incit sa se in^eleaga ca este un „produs“ fi-
resc, comun, al celui de al III-le a Reich : m em bru in H itle r-
jugend, apoi inregim en tat in S.S., cu alte cu vin te obligat de
regulam ente sa execu te ordin ele p rim ite de la centru ;

231 Juriul alcatuit din 4 fem ei ?i 5 barbari.


232 O c o in c id e n t : inchisoarea boliviana poarta numele sfin-
tului Josef, nume cu care a fost botezat pruncul M engele ! Procesul
lui B arbie-Altm ann a inceput dupa patru ani de la expulzarea
acestuia din B olivia. R e c la m a n ti: 115. A v o c a ^ i: 110 (reprezentin-
du-i pe reclam anti). Ziari?ti (din 27 de t-Sri) : 000 (plus televiziu-
nea, chiar cu consimtamintul acuzatului). Avocatul apararii, Jac­
ques Verges, contesta legalitatea acfiunii judccatore§ti, precizind
ca acuzatul a mai fost condamnat la moarte, in 1952 ?i 1954, insa,
conform Codului penal francez, am bele pedepse au fost prescrise
dupa douazeci de ani, fiin d vorba de crim e de razboi. Procurorul
demonstrea 2 a ca faptele pentru care este judecat de asta data
— crim e im potriva um anitatii — n-au figu rat printre capetele de
acuzare anterioare.
233 S .S.-O bcrstu rm fu h reru l Klaus Barbie a fu git sub acest
nume fals, in 1951, din R.F.G. in A m erica de Sud ; in $ase ani ob-
tine naturalizarea.

202
despre zelu l sau special, nici un cu vint rostit. A poi, cind
unul d in tre m artori spune ?i chiar i se adreseaza direct :
— L a 17 ani am fost torturat. M i-a r placea sa ram ineti
ca sa auziU adevarul ?i sa p r iv iti in ochii celor torturat;.
dar r e fu z a ti23'*. M -a ti dezam agit. Sin teti un las !
Klaus B arb ie isi p riveste vic tim s cu dispret :
— Este o chestiune de procedura. N -are nim ic de-a
face cu lasitatea. Procesul poate sa continue, m artorii pot
sa fie audiati, insa eu nu v o i m ai f i prezent in sala.
Din pacate, deoarece in rindul m artorilor acuzarii se
numara si E lie W ie s e l235. D epozitia lui e mai m ult decit o
simpla depozitie, fiin d strigatul m em oriei incandescente,
nepieritoare ca o flacarS vesnica, arzind la capatiiul m i-
lioanelor de victim e ale hitlerism uiui. B arb ie-A ltm an n nu
va fi prezent. A vo c a tu l sau, Jacques Verges, i§i inchide de-
m onstrativ volum inosul dosar $i se reazim a de spatarul
f;caunului, afi?ind un aer dezinvolt, de m axim a leham ite,
atunci cind cel tatuat cu A 7713 isi incepe m arturia exact
la 43 de ani din ziua in care a luat calea Auschw itzului.
M artoru l e im bvacat in negru si, dc~i po banca acuzarii nu
r nimeni, adeseori se va uita intr-acolo, vorbind in acea
dupa-amiaza de vara a anului 1987 :
— D om nule pre$edinte, dom nilor judecatori, domnilor^,
iurati, v a multumesc ca m-at-i p o ftit sa vin astazi in fata
dumneavoastra. MS v o i sili sa nu vorbesc pentru, ci despre
eitiva anonim i absenti. N im en i nu are dreptul sa vorbeasca
in numele lor. Daca m ortii au ceva de spus, o v o r spune in
felu l lor. P oate ca o ,?i spun. Dar oare sintem noi in stare
:;au dem ni sa-i auzim ? A s putea sa precizez, inca de la bun
inceput, ca fata de acuzat nu incerc nici un fe l (le ura. N ic i-
odata nu 1-am in tiln it ; dru m urile noastre nu s-au intreta-
iat. Dar am in tiln it asasini care, precum el, doreau sa fie
inam icii poporului meu si ai um anitatii. Se poate sa f i cu-
noscut una sau alta d in tre vic tim e le sale. L e semanam lor,
la fel cum ei im i semanau : inauntrul regatului blestem at
creat de acuzat §i de cam arazii lui, toti detin utii ev rei
aveau acela?i chip, aceeasi ochi : toti erau haraziti aceluia$i

23i Legislatia francezS nu-1 obliga pe acuzat sa fie prezent in


instanta. Pre$edintele completului de judecata, A n dre Cerdini, a
decis ca el nu poate f i constrxns sS participe la dezbateri, insa,
atunci cind instanta va considera necesar sa-1 convoace, prezenja
devine obligatorie.
233 R evezi pag. 177— 178.

203
destin. A vea m citeodata senzatia ca du§manul a ucis in-
truna §i pretutindeni pe unui ?i acela?i evreu de ?ase m i­
lioane de ori. Nu, nu exista nici un fe l de ura in mine,
nu a existat niciodata. A ic i nu-i vorb a de ura ; ci numai
de dreptate. $ i de aducere-am inte. Este vorba de drepta-
tea ce trebuie sa i se faca m em oriei. O am intire : prim a-
vara lui 1944. C iteva zile inaintea sarbatorii evreie§ti de
$ a v u o t23S.
A cu m aproape 43 de ani. A vea m 15 ani ?i jum atate —
fiu l meu v a im plin i cincisprezece ani peste trei ani. Traiam
intr-un ora$el evreiesc pierdut in mun^ii Carpafi, unde co-
pilaria mea, profund religioasa, era tulburata de vise ?i
rugaciuni m esianice [...] E v reii din U ngaria nu aveau m ult
de suferit, de?i tara era sub un regim fascist. P a rin tii m ei
(ineau un m agazin, cele tre i surori m ergeau la §coala, iar
Sabatul ne invalu ia cu liniijtea-i pura... Razboiul ? S e apro-
pia de sfir§it. A lia^ii urmau sa debarce peste o zi ori peste
o saptamina. A rm a ta Ro?ie se a fla la 20 sau 30 de kilo-
m etri. Apoi... G erm anii invadasera U ngaria in ziua de 19
m artie 1944. D e atunci, even im en tele se precipitara in ­
tr-un ritm care nu ne dadea nici un ragaz. D ecretele $i
m asurile antisem ite se succedau : interzicerea calatoriilor,
confiscarea bunurilor, steaua galbena, ghetouri, convoaic.
Asistam la o restringere sistematicS a universului noscru.
Pentru evrei, tara se lim ita la un ora?, orasul la un cartier,
cartierul la o strada, strada la o camera, cam era la un va -
gon sigilat strabatind peisajul nocturn al Poloniei. Ca §i
copiii e v re i din Izieu 237, adolescentul evreu din orasul meu
sosi intr-o zi in gara, la Auschw itz. C e este ? — ne intre-
bam. N im en i nu ?tia. N um ele nu trezea in noi nici o amin­
tire. Seara, pu^in inainte de m iezul nop^ii, trenul se puse in
mi§care. In vagon u l nostru o fe m e ie incepu sa strige :
„V S d un foe, un foe !“ A u facu t-o sa tacS. Im i aduc am inte
de tacerea din vagon. A sa cum im i amintesc de toate. Sirm a
ghim pata se derula la infinit. U rle te le de^inu^ilor insarci-
n a p cu „p rim ire a “ noastra, fo cu rile d e arm a trase de
S.S-i?ti, ciin ii lo r latrind. $i, deasupra noastra, deasupra
planetei, flS cari im ense ridicindu-se spre cer, parca pentru
a-1 devora. D in noaptea aceea, m i se intim pla sa privesc
adeseori cerul §i sa-l vad in flacari. Dar in noaptea aceea nu
1-am putut p r iv i m ult timp. M a gindeam sa nu ma despart

236 SarbStoarea p rim irii celor zecc porunci pe Muntele Sinai.


237 Localitate In sudul Franfei, din care copiii evrei au fost de-
portati la ordinul S.S .-O berstu rm fiih reru lu i Klaus Barbie.

204
de ai mei. Rasuna un ordin : „A lin ie r e a pe fa m ilii". E bine,
gindeam , vom ram ine im preuna. Doar pentru citeva m i­
nute : „B a rb a tii la dreapta, fe m e ile la stinga". Ploua cu lo-
vitu ri din toate parole. N u m i-am putut lua ramas bun de la
mama. N ici de la bunica. N u m i-am putut im brati?a su-
rioara ?i celelalte surori m ai m ari se indepartau, purtate
de m areea inspaim intata ?i neagra. D espartirea care im i
taie in doua viata. R areori vorbesc despre asta, aproape
niciodata. N u pot sa-mi evoc m am a $i surioara... Cu p ri-
virea le m ai caut incS, le v o i cauta de-a pururi... Cu toate
ca §tiu... $tiu tot... Nu, nu tot... Nu se poate §ti to tu l...
M i-a? putea imagina, insa im i interzic s-o fac... Trebu ie sa
§tii cind se cu vin e sa te opre?ti... P riv ire a m i se opre?te in
pragul cam erelor de gazare : chiar ?i in gind, refu z s5 v io -
lez intim itatea victim elo r in m om entul m ortii lor. Im i
ajunge ce am vazut. A m vazut in tr-o pSdurice, undeva la
Birkenau, copii pe care ni§te S.S-is’ti ii aruncau de v ii in
fldcari... CiteodatS im i blestem privirea... A r fi trebuit sa
ma paraseasca fara a se mai reintoarce vreodata... A r f i
trebuit sa ram ina cu m icile trupuri calcinate... D in noaptea
aceea, sim t o dragoste profunda §i imensa pentru batrini ?i
copii... Fiecare batrin mi-1 am inte?te pe bunicul meu, pe
bunica mea, fieca re copil ma apropie de surioara mea, sora
copiilor ev rei din Izieu... N op ti in §ir n-am incetat sS ma
intreb : ce sem nificatie are, care e sensul acestei industrii
ucigase ? Asasinii ucideau, victim ele piereau, focul ardea
si un in treg popor insetat de eternitate era preschim bat in
cenu.?a, in neant, de o natiune pina atunci considerata a fi
cea m ai educatS, cea mai cu ltiva te din lume. Licen tiati ai
m arilor universitati, avocati, filo z o fi participau la „Solu tia
fin ala “ §i se faceau com plici cu Moartea... Savanti ?i in-
gin eri inventau m etode cit m ai eficace de exterm in are a
maselor, din ce in ce m ai numeroase. Intr-un tim p re­
cord... Cum era posibil ? Nu cunosc raspunsul. Aceasta tra-
gedie sfideaza §i depa$e§te toate raspunsurile, prin anver-
gura sa, prin aspectul ontologic §i am bitiile sale escatolo-
gice. Daca pretinde cin eva a gasi un raspuns, acesta nu
poate fi decit fals. A tita doliu, atita agonie, atitia m orti
pe de o parte, iar pe de alt& parte un singur raspuns ?
A u sch w itz nu poate f i inteles nici cu Dumnezeu, nici far&
Dumnezeu. El nu poate f i conceput nici dupa m intea om u-
lui, nici dupa vreun plan divin. (...) A stfel, du?manul crea
o societate paralela cu a noastrS, un univers opus universu-
lui nostru, cu nebunii §i p rin tii lui, cu le g ile §i obiceiurile,
cu p ro fetii §i ju decatorii sai. Da, un univers al m agiei

205
negre, blestem at, in care se vorb ea o alta limba, in care se
anun^a o nou& re lig ie : aceea a cruzim ii, o re lig ie dominata
de inuman, o societate evoluind de cealalta parte a societa-
tii, de cealalta parte a vie tii, poate chiar de cealalta parte
a m ortii, un univers in care o buca^ica de piine facea cit
toate teoriile, in care un adolescent in uniform a de^inea o
putere absoluta asupra a m ii §i m ii de detinuft, in care
fiin ^ele om ene?ti pareau a apar^ine unei specii d iferite,
trem urind dinaintea m ortii care purta insem nele lu i Dum-
nezeu... E vreu fiin d, im i este im posibil s3 nu pun accentul
p e incercarea prin care a trecut poporul meu. Sa nu vede^i
in aceasta v re o in te n s e de a nega sau m inim aliza suferin-
tele popula^iilor ocupate sau supliciile la care au fost supu?i
tovara§ii no§tri, p rieten ii no§tri cs.'e$tini sau laici, pe care
inam icul comun ii pedepsea cu o brutalitate de neiertat.
Sim^eam fa£a de ei afec^iune $i admira^ie. Ca si cum ne-ar
f i fra ti. Sint fra^ii no?tri. Ca evreu, starui asupra celor de
m ai inainte : nu toate vic tim e le lu i H itle r erau e v re i ; dar
toft e v r e ii erau victim e. Pentru in tiia oarS, un in treg popor
— de la cel m ai m ic la cel m ai mare, de la cel m ai bogat la
cel m ai nevoia? — a fost condamnat la disparifte. (...) Evreul
a fost condamnat la m oarte pentru ca se nascuse evreu,
pentru ca avea o m em orie evreiasca. Fiind declarat fiin^a
inferioara, care nu m erita nici com patim ire, nici milS,
evreu l se nascuse deci pentru a m uri — tot a?a cum uciga-
$ul se nascuse pentru a ucide. P rin urmare, uciga?ul nu
avea de ce sa se simtS vin ovat. U n cercetator american a
exprim at astfel situafta : uciga$ul i§i pierduse nu s in fu l
m oral, ci pe acela al realului. E l credea ca faptu ie§te binele
scapind pSmintul de „p a ra zifti“ sai evrei. A cesta a fost
m otivu l pentru care, ca ?i A d o lf Eichmann, K lau s Barbie
nu se sim te vin ovat. In afara lui Hoss, comandantul laga­
rului Auschw itz, judecat ?i spinzurat in Polonia, nici un
uciga? nu s-a cait, de?i au fost destui uciga§i. Era nevoie de
calai pentru a elim ina un m ilion §i jum atate de copii e v r e i ;
era nevoie de uciga$i pentru a face sa dispara de pe fa£a
pam intului patru m ilioane §i jum atate de e v re i adul^i...
A u sch w itz ?i Treblinka, M aidanek ?i Ponar, Belsen §i
Mauthausen §i atitea altele, atitea alte nume : pretutindeni,
apocalipsul. Pretutindeni, co rtegii m ute se indreapta spre
grop ile pline de cadavre. Pu rine lacrim i, purine plinsete. In
aparen^a resemnate, ingindurate, v ic tim e le par a parasi
lum ea fSrS regret. Ca §i cum ace?ti barbati, aceste fem ei
renunt*u sa trSiasca in tr-o societate desfigurata, denatu-

206
I'wI ft do ura §i violenta. DupS razboi, su pravietuitorii in-
cPHicii sa povesteasca, sa depuna marturie... Dar cine ar
jnilcu gasi cu vin tele care sa ex p rim e inexprim abilul ? R e-
uulrgerea batrin ilor care $tiau, tScerea cop iilor carora le
era frica sa §tie... Spaim a m am elor innebunite, luciditalea
ln grozitoare a nebunilor dintr-o lum e in delir... F etita cu-
m ln lc care i?i dezbracS frStioru l m ai mic. Ea ii spune s&
nil se teama ; nu, nu trebuie sa-^i f ie frica de moarte...
lVm lo spunea : d e mor^i nu trebuie sa-$i fie fric a [...] $tiu
ca noi trebu ie sa vorbim , nu ?tiu cum. $ i fiin dca este vorba
<l<* o crim a absoluta, orice lim baj nu poate f i decit im ­
perfect. D e aici sim^amintul neputin^ei la cel care a supra-
vlcluit. I i era m ai u§or sa se viseze lib er la Auschw itz, de-
<*it i-ar fi unui om lib er sa se im agineze prizon ier la
Auschw itz. lata problem a : cine a tra it o asemenea ex-
ix rie n ta n-o va cunoa?te cu adevarat n iciodatL $i, cu
luate acestea, supra vietu itoru l este con§tient de datoria sa
do a depune m arturie. D e a povesti. D e a protesta, de fie -
caro clata, atunci cind un oarecare cercetator, m oralm ente
per vers, indrazne?te sa nege m oartea mor^ilor. § i adeva-
rul a m in tirii lor, transmis prin supravie^uitori. Or, pentru
acesta din urma, se fa ce tirziu. N um arul supravie^uitorilor
t;cade. N u m ai exista mul^i. Sint din ce in ce m ai pu^ini. Ei
.*!t« intilnesc din ce in ce m ai des la inm orm intari. Se poate
m uri de m ai m ulte ori ? Da, se poate. Supra vietu itoru l
nioare de fieca re data cind gindu l il poarta spre co rtegiije
nocturne pe care, cu adevarat, niciodata nu le-a parasit.
Si cum sa te desprinzi fSrS a le trada ? M ulta vrem e le
voi'beam — a?a cum eu ii vorbesc m am ei ?i surioarei m ele :
le m ai va d indepartindu-se sub cerul-rug... §i le ro g sa
ma ierte ca nu le-am urmat... Pentru mor^i, dar $i pentru
supravietuitori, §i m ai ales pentru copiii lo r — ?i ai
vo$tri — acest proces este im p o r ta n t: el v a m arca adinc
viitoru l in num ele dreptafii, in num ele m em oriei. O drep-
tate fSra aduceri-am inte este o dreptate incom plete, falsa
5 I nejusta. U itarea ar f i o nedreptate absoluta, a§a cum
A uschw itz a fost o crim a absoluta. U itarea ar f i triu m fu l
d e fin itiv al du§manului. Caci du?manul ucide de dou5 ori,
a doua oara incercind sa ?tearg& u rm ele crim ei sale. lata de
ce a im pins el proiectul singeros al ororii pina la si chiar
dincolo de lim ite le lim bajului, pentru a -1 situa deparle,
dincolo de orice atingere posibila, dincolo de perceptia
noastrS. „C h ia r daca scapi, chiar daca v e i povesti, nim eni
nu te va crede“ — ii spunea un S.S-ist unui tinar evreu,

207
undeva, In Galicia m . A cest proces 1-a contrazis pe uciga§.
M a rto rii au vo rb it ; adevarul lor a patruns in con?tiinta
umanitatii. D atorita lor, copiii ev rei din Izieu nu vo r fi
niciodata uitati. Paznici ai m orm intelor lor in vizib ile, m or-
m inte de cenu^a incrustata intr-uri cer ve?nic de noapte ?i
de ceata, trebu ie sa le ram inem credincio$i. Este d ificil,
chiar im posibil sa-i evocam prin cu vin te ? T reb u ie incer-
cat. A refuza sa vorbe$ti, atunci cind cu vin tu l tau este as-
teptat, ar f i sa recuno$ti triu m fu l ultim al disperarii.
„C au ti focul ? Cauta-1 in cenu?a“ . Este ceea ce dumnea­
voastra fa c e t! aici, de la inceputul acestui proces, ceea ce
am incercat noi sa facem de la elib era re incoace. A m cautat
in cenu?§ un adevar pentru a afirm a — in ciuda tuturor —
dem nitatea om ului ; ea nu exista decit in aducere-am inte.
M ultum ita acestui proces, su pravietuitorii gasesc o justi-
fica re a supravietuirii lor. M artu ria lor conteaza, am intirile
lo r v o r fa ce parte din m em oria colectivS. Desigur, nim ic nu
ar putea sa redea celor m orti viata. Dar, gratie in tiln irilor
din aceasta salS, gratie cu vin telor rostite, acuzatul nu va
putea sa-i mai ucida o data pe m orti. Daca ar reu.?i, vin a
n-ar m ai f i a lui, ci a noastra. DesfS§urindu-se sub semnul
justitiei, acest proces trebuie sa cinsteasca m em oria.

L a virsta de 73 de ani, „M acelaru l din L y o n “ a fost


condamnat la inchisoare pe viata. C it v a m ai f i avind de
tra it ? Pasuirea pe care a dobindit-o, el n-o acorda, n ici­
odata, victim elo r sale, in d iferen t de virsta, copii sau ba-
trini. M artoru l de la Lyon, E lie W iesel, acest copil evreu
cru cificat“ ca atitia altii, a prim it, cu nici un an inaintea
participarii sale la procesul lui K laus Barbie, in toamna
lu i 1986, P rem iu l N ob el pentru pace. Fostul H a ftlin g nas-
cut la Sighetul M arm atiei in 1928, a ajuns la A u sch w itz in
acelea?i trenuri ale m ortii ca ?i doctorul N yiszli, insa ado­
lescent. Atunci, in 1944, au fost exped iati in K Z -u r i sute
de m ii de e v re i unguri, din tre care m ulti erau tran-

238 S3 ne ream intim de S .S -R otten fiih reru l M erz care, intre-


bindu-1 pe W iesenthal ce anume ar face daca un vultur 1-ar duce,
din detentiune, drept in Am erica, Ia replica acestuia „Cred... ca a$
spune adevarul...“ , riposteaza : „D ar $titi ce s-ar intimpla, domnule
W iesenthal ? Nu v -a r crede. $i-ar inchipui ca sinteti nebun. A r
putea chiar sa va inchida intr-un balamuc. Cine ar fi in stare sa
creada ca pot exista asemenea orori, daca nu le-a trait ?“

208
silvaneni, din partea de nord-vest a R om aniei 239, ocupata
de horthy$ti in urma D ictatului de la V ien a (au scapat
circa 50 000, datorita ?i conjuncturii m ilitaro-politice
care a evolu at rapid in fa vo area lor). In 1984, cind s-au
im plinit patruzeci de ani de la m asivele deportari hortyste,
Elie W iesel a revenit, anume, p e m eleagu rile natale ?i, in-
239 Documentele atesta faptul ca, !n toamna anului 1939, pe
intreg teritoriul apartinind Rom aniei, traiau 763 716 evrei. La
cedarea — ca urmare a Dictatului nazist de la Viena — a parjii
de nord a Transilvaniei, au ramas acolo 151123 evrei. Totodata,
prin intrarea — in componenta U.R.S.S. — a Basarabiei $i Bu-
covinei, alti peste 280 000 evrei n-au mai fost sub jurisdicfie ro-
mSneasca. A?adar, din totalul am intit — de 763 716, in 1939 — ,
in chiar anul urmator au continuat sa traiascS, in spatiul statal
romanesc, un numar de aproxim ativ 332 593 evrei. Istoricul dr.
Jean Ancel, comentind (mai 1988) cartea recent publicat3 de dr.
A l. $afran „Infruntind furtuna“ , serie : „M em oriile [...] despre o
perioada zbuciumata din viata unei colectivitati redusS in curs
de citiva ani de la circa 760 000 la abia 350 000 suflete" (form u-
larea prestigiosului istoric e de natura sa provoace confuzie, caci
poate lasa impresia ca, pe teritoriul aflat — intre 1940— 1944 —
sub autoritate romaneasca, ar f i fost extermina^i de catre ro-
mAni (!), peste... 400 000 evrei).
Reluind cifra de circa 332 593 evrei cuprin?!, in toamna lui
1940, intre granifele Rom aniei, se cuvine sa adaugam, in 1941,
dupa trecerea Prutului, inca 144 575 evrei, recenzafi atunci de
autoritatile antonesciene, in Basarabia ?i Bucovina. Deci, la o la lti
cu ceilalti, aproxim ativ 477 168 suflete (dr. Jean A n cel sp u n e:
,,650 000 ct^i s-au aflat sub controlul guvernului de la Bucure$ti").
Dealtminteri, in tabelul tarilor europene intocmit la Wannscc,
vizind adoptarea $i aplicarea „solutiei fin a le", Romania figureaza
cu 342 000 evrei, cifrS destul de apropiata de cea reala (477 168
minus circa 130 000 deportafi in Transnistria — din Basarabia,
Bucovina, judeful Dorohoi — egal 337 168). Dintre ace?tia au
pierit, datorita m asurilor discrim inatorilor, represiunii, masacrelor
provocate de legionari, antonescieni ?i hitleri$ti, putind fiin d
astfel am intite : progromul de la Dorohoi, un „progrom m ic “ , cu
„num ai“ aproxim ativ 200 victim e ; progrom ul de la Ia$i (in care
trebuie incluse §i victim ele din trenurile m ortii — 2 609 evrei),
prin urmare intre 2 000— 12 000 suflete (Matatiah Carp explica :
„N u se va cunoa?te niciodata numarul exact al victim elor pro-
gromului de la Ia$i. Chiar daca nu este 12 000, cit poveste$te le-
genda, desigur ca intrece cu mult jum atate din aceasta cifra. Do-
sarul judiciar al progromului a stabilit cifra de 8 000 de m orti“ ;
in 1S46, la „Procesul m arii tr&dari nationale“ , s-a vorb it despre

209
tr-un interviu, a m a r tu r is it: ,,Totdeauna am declarat sus §i
tare, §i acum o spun cu accea?i hotaritS claritate : sint un
copil al Sighetului, de acolo im i tra g r&d&cinile spirituale,
acolo m i-am form at, in anii copilariei, o viziu n e asupra
v ie fii im pregnate de tot ceea ce acele m eleaguri, cu spe-
cificu l lor inconfundabil, au dSruit m ai bun, m ai omenos,
10 000 evrei asasinafi la I a ? i ; in rechlzitoriul intocm lt de Par-
chetul C urfii Bucure$tl — Cabinetul crim inalilor de r a z b o i:
8 000— 10 000 ; peste 10 000 — dr. J. A n c e l ; 8— 10 000 — H. M ic h e l ;
„m ai mult de zece m il" — N. F r a n k ; 5 000 — C urzio M a la p a rte ;
cifra invocatS mai fr e c v e n t: in jurul a 10 000 victim e ale fas-
clsmului german ?i local).
Neindolelnic, „num arul“ in sine are $1 nu are o sem nificafie
specials, atunci cind este vorba despre jertfirea, pe altarul pSgin
al „puritatii raselor", a sem enilor no?trl de orice fel. Un singur
om exterm inat capSta, in balanta realei umanitati, aceea?i greu-
tate justitiara ca ?1 „ca n tita {ile“ mai .mari sau mai m ici de v ic ­
tim e ale fascismului. Prim eaza „calitatea“ actului : G E N O C ID U L,
H O L O C A U S T U L ! Fiind, insa, vorba de v ie fi omene?ti, nu poji
renunta complet la folosirea „num arului“ ca m ijloc de compa­
rable. Un vechi dicton spune insa : „Comparaison n’est pas raison".
In Romfinia anilor 1940— 1944, intratS pe o orbita tragica, in pofida
numeroaselor discriminSri rasiale legiferate, a chinurilor fizice
?i morale, a tensiunilor persistente (uneori valabile ?i pentru alte
categorii de cetafeni, in afara de evrei — sa ne gindim la toti
acei care ?i-au parasit casele, avutul, m orm intele stramo$e?ti si,
mai ales, locul de ba?tinS — , a existat o presiune pozitiva, a opi-
niei publice, ceea ce a impus autoritatilor mic?orarea suferin-
[elor celor harazi^i distrugerii totale. Un exem plu graitor il con-
stituie modul de aplicare a dispozifiei privlnd purtarea, de catre
evrei, a stelei galbene in §ase colturi : initial, preluind puterea
in septem brie 1940, I. Antonescu e pregatit sa generalizeze pur­
tarea semnului distinctiv (aplica „m asura“ in judetele Ia?i, Bo-
to§ani,x Baia, Roman, Soroca, B aifi — toate pe directia de atac
im potriva Uniunii Sovietice) ; apoi, peste un an, cind urma „ge-
neralizarea", tot el da un decret potrivit caruia „e v re ii nu vor
purta nici un semn d istin ctiv". Atunci cind cei de la Berlin
comunica Bucure?tilor, intr-o scrisoare conceputa de Eichmann,
semnata insa de §eful Gestapoului, H. M u ller (in 1942), ca trebuie
sa fie inceputa deportarea m asiva a evreilor din Romania, nu se
purcede la... executare. Deportarea n-a avut loc ! Proiectul —
abandonat (Lirefte ?i din pricina situa^iei m ilitare). Dar dr. Jean
Ancel scrie : „ In vara anului 1942, autoritatile rom anejti au
consiinfit la planul care prevedea transportarea evreilor din Regal
§i din Transnistria de Sud, circa 300 000 , spre camerele de gazare

210
m ai luminos. Locuiam pe aceea?i uli^a, in buna vecinatate,
mai mult, a? zice, in calda ?i excelenta frStietate, meseria$i,
agricultori, crescatori de vite, rom ani, m aghiari, evrei, vo r-
bind fieca re lTmba noastra m aterna, fieca re pastrindu-ne
datinile din strabuni, dar bucurindu-ne im preuna unii de
bucuriile altora $i necSjindu-ne de necazurile celuilalt.
Cum s-ar spune, de?i vorbeam lim b i d iferite (cu toate ea §i
aici ar f i necesara o paranteza, caci noi, copiii, m ai ales,

de la Belzec. In prim avara $i vara anulul 1944 a existat un alt


plan de exterm inare". De asemenea n e a p lic a t! Este de neinfceles
de ce acest „detaliu“ lipse?te, m ai cu seama cind autorul e un
bun cunoscator al problem ei, iar acolo unde domnia-sa tr5ie$te,
studiaza, publica, exists astazi 400— 450 000 evrei originari din
Rom&nia, adica scapati de la o moarte sigurS. Faptele sint fapte !
L a sfir?itul razboiului trSiau in RomSnia circa 350 000 evrei (prin­
tre care 50 000 supra viefcuitori ai celor 148 288 deportati de un-
guri, din Transilvania ocupata, §i alti 50 000 reveniti din Trans-
nistria, caz unlc intr-un regim m ilita ro -fa scist: in 1943— 1944,
nesocotind protestele nazlste, autoritatlle rom&ne?ti i-au readus
in tar5 pe toti supravietuitorii din Transnistria ; in focul retragerii
de pe frontul rasaritean, hitleri^tii ii lichidau pina la unui pe
detinu{i). Presiunile Reichului n-au fost deloc m inore : un exem -
plu concludent il constituie articolul publicat de oficiosul „V o l-
kischer Beobachter", care aratS c5 e in situatia „sa atraga atentia
romanilor, cu toata seriozitatea, asupra necesitSfli de a pune
capat pericolului evreiesc, odata pentru totdeauna, prin nimicirea
celor care-1 intruchipeaza. Orice neglijenta sau tar&ganare in
aceasta privinta provoaca inevitabil nelini$te $i tensiune, deoarece,
in ultima instanta, avem de-a face cu o sabotare a uneia dintre
concepfiile de baza ale national-socialismului. Ia r atunci cind au
de-a face cu sabotori, Fuhrerul $i Germ ania lovesc rapid ?i fara
crutare" (29 mai 1943). Cele petrecute in Ungaria $i in Transilvania
cotropita ilustreaza, esential, d ife r e n (a : ,,Legile horthyste care
au dat expresie oficiala [in teritoriul Transilvaniei vrem elnic
ocupat dupa Dictatul de la Viena] unui r a sism antirom & nesc (ca
$i antislovac, antiucrainian, antisirbese) sint tot atit de fasciste
ca ?i legislatia antisemita (adoptata cu neascuns entuziasm inca din
1920, cu m u lt inainte de nafterea h itlerism u lu i). Regim ul de ocu-
patie, adevarat regim de ghetou, impus romar.Uor din nord-vestul
RomSniei, deportarile ?i expulzarile, crim ele $i schingiuirile,
Sdrm aful de fiecare zi, Traznea cotidiana a sutelor de m ii de t&-
rani ?i intelectuali, de fem ei $i bSrbati, de bfitrini ?i copii sint
fata mai putin $tiuta, dar la fe l de hidoasa a fasc-ismului [...]
Sint cu tot sufletul alSturi de cei cafe au provocat campania

211
vorbeam toate graiu rile laolalta, intr-un fe l de esperanto
caracteristic virstei fragede), ne intelegeam cu to tii in lim -
baju l comun al sufletului, al om eniei, al intraju torarii, al
solidaritatii. Prob ab il ?i de aceea clip ele de groaza ale ocu-
p a jiei naziste §i, dupS aceea, ale represiunilor brutale hor-
thysto-szalasziste, ale deportarilor $i ale infrico?atorului
carnagiu ce a urmat, m i s-au parut, cel pu^in mie, cu m in-
tea pe care o aveam atunci, dar cu tot bagaju l de inva^a-
tura a c&r{ii §i a v ie tii pe care-1 ?i adunasem, ceva descin-
zind din tr-o lum e de cosmar, din tr-o halucinatie a ororii,
dintr-un u nivers al nefirescului §i subumanului. $i, de
aceea, sp rijin u l m oral ?i m aterial al vecin ilor no§tri romani,
nevoia§i ?i ei, oprima|i §i e i m , inspaim intati de soarta grea

recenta im potriva tezei provocatoare de la Nantes care incearca


sa reabiliteze fascismul [revezl pag. 82— 85]. $i in feleg foarte
bine actiunea lui W iesenthal [...] Nu. Fascismul, indiferent
de form a sub care se camufleaza, nu este inofensiv. Crim ele fas-
ciste nu au term en de prescrip{ie, $i este bine ca e a?a“ ( A d r i a n
Rizea).
240 „M indru l pamfnt al Transllvaniei s-a transform at intr-o
amarnic3 Golgota, unde se petrec cele mai groaznice evenimente.
Oamenii sint inchi$i cu sutele, cu m iile, sint bStuti, sint tortura(i
in mod cumplit. Asasinatele $i executiile se tin lant 5 i toate acestea
doar pentru cS unica vin3 a nenorocitelor victim e este aceea de a
se f i nascut rom an i" ( G y o r g y F e r e n c z i — 1940 — sub titlul
„G olgota T ra n silva n iei") ; „Sa lasSm de o parte minciuna con-
ventionala conform careia noi pretindem ca nu vrem sa ucidem
nationalitatile nemaghiare. Ba, noi vrem sa le suprimam $i trebuie
sa le suprim am " ( K o s t e n s z k y G e z a — sub titlul „P olitica
nationaia") ; „ A i im presia trecind in revista m iile de barbarii
comise de bandele horthyste im ediat dupa ocuparea teritoriului
cedat, ca ele se integreaza intr-un plan bine c h ib z u it: desfiintarea
radicaia a romanismului sau, pentru a intrebuinta termenul atit"
de uzitat cind e vorba de a caracteriza raporturile dintre maghiari
?i nationalitati, extirparea rom anilor de pe pamintul Transilvaniei“
( M i l t o n C. L e h r e r — 1944 — sub titlul „A rd ealu l pamint ro-
manesc) ; „In trarea trupelor de ocupatie horthyste in Transilvania
de nord, vrem elnic ocupata prin dictatul de la Viena, a fost mar-
cata de asasinate colective dirijate, la Satu Mare, Ip, Traznea, Ora-
dea, Zaiau, Nu$faiau, Zauan, Huedin ?i Hida Sinm ihailul Alm a?u-
lui. A u fost om oriti oamenl dezarmati, oameni care nu au opus
nici un fe l de rezistenta trupelor care ocupau teritoriul, in prim ul
rind romfini. Rindul evreilor a ven it mai tirziu " ( C o r n e l 6 rad
— 1986) ; „D octorul Em il Mora, un supravietuitor al acestor atro-

212
ce ne fusese rezervata noua, evreilor, 1-am sim^it ca po un
semn al unei calitati ancestrale a poporului rom an — uma­
nitatea sa profunda, repulsia fa ta de rSul bicisnic, sim^a-
m intul fratern itatii, nevoia ISuntrica de a sari in ajutorul
Celui pe nedrept asuprit... In rom anele m e le 241, ca ?i in lu-
crSrile Com isiei pentru cercetarea Holocaustului, al carei
pre§edinte 2i2 m i s-a facut onoarea de a f i ales, urmaresc,
de fapt, un unic t e l : sd nu m ai fie posibile holocaustele
fi genocidele ! Doresc cu ardoare sa sensibilizez con^tiinta
in tregii om en iri fa fa de orice incercare de rein viere a cli-
m atului de ura irationala, de orbire nesabuita, de pierdere
totala a luciditatii, clim at care a fScut posibila dezlantuirea
de catre fascism a celui de-al doilea razboi m ondial".

„IEPU RII“
A?a i?i spun, in K Z -u ri, cei selectionati ?i supu$i expe-
rim entelor de tot felul. Dr. Josef M en gele nu-i singurul
m edic in care s-a tre zit pasiunea cercetarii §tiin tifice §i,
totodata, dorinta de a slu ji propa?irea ?tiintei germ ane, in
conditiile o fe rite de K o n ze rtra tio n sla g eru rile pres&rate pe
intinsul celui de-al III-le a R eich ?i al terito riilor ocupate.
Ca urm are a m odului de existen^a, aici, in p e rm a n e n t,
aproxim ativ o treim e din H a ftlin g i sint b oln avi ?i au ne-
voie de in g rijiri m edicale 2/‘3. Exista m om ente in care 80 la
cit&ti, ne spune c3 in 1945, in cursul anchetei [...] au deshumat ca­
davrele romanilor, in numar de 39, din cim itirul reform at de pe
dealul Sarma?ului. « A m vazut cu och ii m ei, ca f i to p ceila lfi ce
au fost de fata, 39 de cadavre, p rin tre care am recunoscut pe u n ii
soldafi si o fife ri rom ani, ca f i pe u n ii c iv ili». L a operatia identifi-
carii, unui din scopurile acestei deshumari, s-a opus, din m otive
ramase obscure, delegatul M inisterului Justified Dubla crim& de
la Sarmas il cuprinde pe cei 126 de evrei de la Scaldatoarea boilor,
pe cei 39 de romani din cim itirul reformat, pe cei 38 trim isi in
lagarul din Austria, pentru a nu m ai pune la socoteala pe cei
om oriti prin gradini, prin curfi, pe ulite, fara nici o judecata1'
( O v i d i u I u l i u M o l d o v a n — 1986).
251 „ Z o r ii‘‘, „Z iu a “ , „P o rtile padu rii", „Ora?ul fara ziduri",
..Cintecul n op tii“ , „E vreii ta cerii", „Cer?etorul din Ierusalim ",
„Spovedanie hasidicS" etc.
252 Comisia Guvernam entala americana pentru studierea H o ­
locaustului.
243 Conform documentelor capturate dupa r&zboi, privitoare la
folosirea for^el de munca in lagarele de concentrare (pentru pe-
rioada 1 iunie 1942— 1 august 1944).

213
suta din deportati sufera de D u rc h fa ll — diaree foarte
grava provocata de condi^iile de trai din lagar : La masd
stau tre i b a rb a p .: clo clcru l M engele, H a u p t s t u r m -
f i i h r e r u l d octor T h ilo , ch iru rg-$ ef, f i O b e r s t u r m -
f ii h r e r u 1 d o cto r W o lff. D o cto ru l M en gele i i spune doc­
to ru lu i W o lff ca eu sin t autopsierul crem a to riu lu i. D o c­
to ru l W o lff incepe o discufie cu m ine. Im i spune cd -l in te -
reseaza foa rte m u lt specialitatea mea fi, daca tim p u l
i-a r f i inguduit, ar f i v e n it la crem a to ria sd asisie la
cite o autopsie m ai interesanta. A c u m insa, in tru c it
lucreaza la o cercetare s tiin tifk a de m are anvergurd,
m -a chem at a id ca sd discute cu m ine. Im i spune apoi
cd, in lagar, s-au rdspindit fo a rte m u lt a fecfiu n ile in -
testinale in sofite de diaree f i nouazeci la suta din
cazu ri sint m orta le Sub aspect c lin ic cunoar,te p e rfe ct
ev olu fia b o l i i ; s-au fa cu t f i se fac m ii de analize f i exa­
m in e pe care le urm are$te sistem atic. D ar studiul sail nu
este com plet, deoarece la prelucrarea im en su lu i m a teria l
cules sint neapdrat necesare, pe linga datcle clin ice, si da-
iele o b fin u te p rin autopsie pe un num d r m arc de cadavre
ale b oln a v ilo r decedapi din aceasta cauza. Aqadar, f i d o cto­
ra l W o lff este «c e rc e td to r f tiin fific * . C h ia r la A uschw itz,
unde singele om enesc curge girld , unde atm osfera e in cd r-
cata de fu m u l crem a to rn lo r, el vrea sd traga folc-ase, f i incd
de pe u rm a cui... A s u te lcr de m ii de epave ajunse, d in
cauza diareei, la greutatea de Ire ize ci de kilogram e. D is-
pune autopsierea u n u i im ens num d r de cadavre, p en tru a
im b oga fi ftiin fe le m edicals p rin siudierea u n o r m anifesta ri
interne, necunoscute incd, ale acestei boli. P r in exploatarea
m a te ria lu lu i um an sacrificat, de care dispune in cantitd.fi
n elim ita te — m a i ales p rin studiul g e m e n ilo r — , d octoru l
M en gele vrea sd dezlege secretul p ro life rd rii speciei umane.
Ia r d o ctoru l W o lff, in aceleasi con d ifii, studiazd cauzele
b o lii insofite de diaree. De fapt, cauzele acestei boli sint
cunoscute de toata lumea. In cazul in spefa, diareea se p ro ­
duce dupa urm dtoarea retetd : ■
se sm ulg d in cd m in u l lo r fe m e i, barbati f i co p ii n e v in o -
vafi, a fla fi in plin a dezvoltare,
se despoaie de to t a vu tu l lor,
se interneazd in g h eio u pe tim p de sase saptam ini sau
m ai m u lt,

2;; Discutia dr. N yiszli —• dr. W o lff arc loc in a doua jumSlate
a anului 19i4.

2.14
A p oi,
se inghesuie cite o suta de oam eni in tr -u n vagon de
marfd, li se da o galeata de apa clocita $i sint transportapi
la Auschw itz.
A ju n $ i aici, sint cazapi in baraci suprapopulate, care nu
( m ai) corespund n ic i ca g ra jd u ri p en tru v ite ,
se da o rapie alim entara in valoare calorica de §apte
sute de ca lo rii pe zi, com pusa d in :
piin e m ucegaita preparatd din faina de castane sal-
batice,
m argarina extrasa din lig n it
?i
30 de gram e de salam im b ib a t cu apa, preparat din ca r-
nea c a ilo r rapano$i.
In afara de aceste alim ente, candidapii la diaree v o r
bea o jum atate de litru de zeamd de u rz ic i sau de napi,
fia rta fara grasim e, fara faina §i fara sare.
Dupa p a tru -c in ci zile se declara, in m od cert, diareea.
Ia r peste tre i-p a tru saptam ini, in pofida e fo rtu rilo r
depuse de m ed ici, cazul este inchis...
Topi cobaii sucomba.
D o cto ru l W o lff este de parere cd, p e n tru com pletarea
ce rce td rilo r sale ?tiin p ifice , treb u ie sd se faca autopsia
a cel pupin o suta cin cize ci de cadavre. D o cto ru l M engele
in te rv in e in discupie, spunind cd, dupa aprecierea lui, eu
p o t face §apte autopsii pe zi, a?adar in tre i saptam ini pot
liv ra m a teria lu l necesar. Eu nu sin t de acord cu ei $i le
spun fara in c o n ju r cd, daca v o r exam ene serioase §i p re ­
cise — fa p t de care nu m d indoiesc — , nu m d p ot an-
gaja la m ai m u lt de tre i autopsii pe zi. A§adar, stabilim
aceasta norm a. A m in d o i schipeaza din cap un gest apro-
bator, iar eu am inpeles cd p o t pleca.
A ce?ti 150 de H a ftlin g i au deven it „ie p u r i“ post-m or­
tem. Dar m ajoritatea „ie p u r ilo r “ sint anume selectionaft
pentru tot fe lu l de experience, care m ai de care m ai pro-
m itatoare, capabile sa revolu fton eze §tiinta, sa rezolve,
radical, un aspect sau altul, nelSm urit pin3 acum, din
dom eniul m edicinii (m 5car in optica lor, a celor dornici
sa ajunga, cu orice pre^, cercetatori §i descoperitori de
prim rang). In general, L a gera rtzu l — in pofida jura-
m intului lu i H ipocrate, prestat la obftnerea diplom ei de
m edic — i§i neaga, realm ente, profesiunea ; umbra lui
H itle r §i ju ram fntu l de credir^a depus pentru F iih rer
(la intrarea dr. M en gele ?i a altora ca el in S.S.), eclipsea?:a
total statura lui Esculap : In ce p u i sd c irc u l in in te rio -

215
r u l blocului. U m fla tu rile m i se deschisesera. N u m a g in -
deam sd ies d in R e v ie r. N u -m i puteam im agina n ic i ape-
lu rile , n ic i m unca in lagar. M d obi$nuisem cu gem etele,
cu m oartea, cu lupta p e n tru procu rarea apei calde. In -
vafasem sd schim b c a rto fi con tra slanina, p iin e con tra
c a rto fi si sa-m i o b fin u n lo c aproape de tigaie... Invafasem
sd ra m in intinsa ore in tre g i, fa ra a m d g in d i la n im ic.
L ib erta tea devenise p e n tru m in e o n ofiu n e com p let
ireala. N u concepeam cd putuse exista m a i inainte. M i se
parea cd via fa m ea incepuse in ziua in care sosisem in
lagar. $ i eram din ce in ce m a i convinsa cd aici se va
sfir$i... D a r un even im en t extra ord in a r, ca v iz ita m ed i-
c u lu i germ an, putea sd ne scoata d in aceasta toropeald.
C ind trebuia sd vind, in tre g u l R e v i e r era cuprins de
em ofie. Se trim ite a u m esaje de la un bloc la altul. A u f -
s e h e r i n e n e l e plecau dupa in fo rm a tii pe urm a
preveneau B l o k o w a s e l e... M e d icu l sosea, in s o fit de
m ed icu l §ef (o d e fin u ta ) al R e v i e r u l u i sau de A u f -
s e h e r i n . D e ob ice i traversa baraca lin i$ tit, cu pas lent.
E ra slab, inalt, pu rta ochelari. U n om asem anator oam e-
n ilo r, un doctor, insd un d o cto r care trezea in n o i frica .
E l se oprea, u n e ori, dinaintea u n u i pat punea o in tre -
bare. D upa ce pleca, in tre b a m ce anum e spusese. A fla m
cd fusese v o rb a despre o bucatd de h irtie a zv irlita pe
jos... Era, evid ent, lu c ru l cel m a i im p orta n t. M u lta v rem e
dupa aceea vorbea m despre aceasta vizita . Trecuse cel care
hotara asupra v ie f ii §i a m o rfii. Era u n u i „d in tre e i“, un
d octor care nu vindeca, in schim b ucidea ( K r y s t i n a
£ y w u 1 s k a).
In fe l §i chip ucid (la A u schw itz-B irken au §i pretu-
tindeni in perim etru l concentrationar) descenden^i de-ai
lu i H ipocrate, fie ca urm are im ediata a selec^ionarii la
rampa, in m om entul sosirii in K on zentrationsla ger, fie
ca urm are a rep etatelor selectionari u lterioare, fie ca
urm are a experien telor (de tot fe lu l) p e care le ini^iaza
§i le practica : D o cu m en tele culese in tim p u l ju d e ca rii
lu i Hoss, a m e m b rilo r garnizoanei laga rului O sw iecim §i a
m e d icilo r nazi$ti, dovedesc cd ace$ti m ed ici v io la u p rin -
cip iu l, sta bilit d in cele m ai v e ch i tim p u ri, de a m en jin e
in viafa §i de a in g r iji o rice fiin fa bolnava, p rie te n sau
du§man. C o n tra riu p rin c ip iilo r elem entare de etica m e ­
d ic ii n u -i in g rije a u pe boln avi §i, fara n e v o i m edicale,
procedau la in te rv e n fii care nu erau d ecit experience
crim in ale. In plus, ei participau d ire ct la m asivele asa-
sinate p rin gazare. C o re s p o n d e n t p riv ito a re la aceste

216
chestiuni poarta d ife rite m e n f iu n i: s trict secret (S t r e n g
G e h e i m), problem d secreta de S tat (G e h e i m e
R e i c h s s a c h e ) si con fin e in d ica fii p recizind ca p ro b le -
raele abordante in aceste scrisori tre b u ie sd fie discutate
in secret personal. La acest schim b de scrisori participa
pe d e-o parte d em n ita ri S.S. $i in p rim u l rin d H im m le r
si statul sau m a jor, pe de alta parte p rofesori, p rofesori
o d ju n cfi ai u n iv e rs ita filo r germ ane, ca $i d o cto ri in m e -
dicina. T o tu l demonstreaza cd s e rviciu l h itle ris t al sana-
Id lii colabora activ cu S .S -u l, sugerind ideile crim in a le si
rea lizin d u -le im ediat dupa ce H im m le r i§i dadea acordul
asupra lor.
In 1942, mai 30, profesor dr. K a rl C lauberg (de la
catedra de gin ecologie a U n iversita tii din K on igsberg)
— definin d §i gradul de B rig a d e fiih re rv‘5 — i se adre-
seaza direct, in scris, R e ich s fiih re ru lu i S.S. H ein rich H im ­
mler, propunindu-i sa aprobe efectuarea de experience
asupra sterilitStii : „N ed orin d sS devansez decizia dum­
neavoastra, im i perm it s& va propun a bin evoi s& inga-
dui£i ca aceste experience sa aiba loc ?i, in acest scop, sa
fie facute am enajari speciale in lagarul de concentrare
de la O sw iecim ". A poi, in 1943, august 6, acela?i prof. dr.
K a rl C lauberg in tervin e pe linga S.S-O b e rs lu rm b a n n fii-
h re ru l dr. K a r l B ra n d tm , de la C artieru l G en eral al Fu-
hrerului, cu rugam intea : „ V a rog sa binevoiCi a ma re-
comanda R eichsfiihreru lu i [H im m ler] ca fiin d cel m ai
supus“ ... N u este vorb a de o recom andare propriu-zisa,
deoarece H im m ler II cunoscuse de fapt pe prof.dr.Clau-

2'*5 Ca ?i dr. Josef M engele, inregim entat in S.S. A vin d ins 5


in vedere virsta, gradul universitar, experienfa m edicals 51 rezul-
tatele stiintifice dobindlte in tratarea sterilitatii, are un grad S.S.
echivalent celui de general-m aior in Wehrmacht.
2,18 Pina la capitularea neconditionatS a Reichului nazist,
K a rl Brandt a reu?it sS dobindeascS, in ierarhia S.S-ului,
gradul de Gruppenfiihrer, echivalent cu cel de general in W ehr­
macht. S-a n5scut in 1904 la Mulhouse (Alsacia); pSrasind Franta
in 1919. In perioada studiilor m edicale a lucrat sub conducerea
lui A lb ert Schweitzer, m are ginditor ?i umanist francez, medic
totodata organist celebru (va primi, in 1952, Prem lul N obel pen­
tru pace) : Brandt voia sa piece in Gabon, la Lambarene, acolo
unde functlona spitalul pentru negri construit §i intretlnut de
Schweitzer din drepturi de autor ?i de interpret. Dar intim plarea
a facut s-o ingrijeasca pe o nepoata de-a lui H itler, ranita in-

217
berg 2/‘7, dup5 cum reiese dintr-o scrisoare a dr. K a rl Brandt
(dar un „cu vin t bun“ , apartinind cuiva din im ediata apro-
p iere a Fiihrerului, conteaza) : „ In 7.V II. 1942 R eichs-
■fulirerul a avu t o consfatuire cu profesorul Gebhard,
S .S -B rig a d e fu h rer2/*8, B riga d e fu h re ru l Glucks ?i pro­
fesorul Clauberg, S.S-B rig a d e fiih re r din Chorzow...

tr-un accident de automobil. A stfel il intilneste pe Fiihrer $i ii


d e ^ n medic de escorts. In S.S. a intrat in 1934, in Waffen S.S.
in 1940. D evine un fel de „m in istru “ al SSnStafii, ca urm are a
decretului semnat de H itler in 1942, prin care dr. K a rl Brandt
ajunge sa fie coordonatorul sectoarelor m ilitare ?i civile ale ser-
viciilo r de sanState. A utoritate a m edicinii germane pina in apri­
lie 1D45, cind, din cauza uneltirilor lui M artin Bormann, s-a vazut
inlaturat ca „d e fe tis t“ . Tradifionala fi?a psihologica din dosarul
sau de S.S.-ist il descrie ca pe „un bSrbat de c o n s t r u c t atleticS,
o personalitate energies : vibrant, neascultator $i indisciplinat".
La N iirnberg va cere, in ccle din urma, sa i se facS favoarea de
a nu muri in $treang, ci ca „iep u re“ (cobai) ; cerere respinsa !
217 Se $tie cS, de fapt, initiativa i-a apar(;inut lui H im m ler care,
aflind despre travaliul ?tiintific al prof. dr. Clauberg, 1-a chemat
pe acesta la Berlin, ordonindu-i sa ingrijeascS §i sa vindece de
sterilitate pe sotia unui ofiter superior din S.S. A?a s-a ajuns la
intrebarea, pusa de Reichsfiihrer, dac-ar fi posibil s& se gaseasca
un m ijloc de a provoca sterilitatea fem eilor, bineinteles un pro-
ccdeu sigur 5! rapid pentru obfinerea sterilizarii in masa. Prof.
dr. Clauberg consimte sS inceapa cercetarile in aceastS directie
si reu?e 5te sa descopere un m ijloc chimic eficient, H im m ler este
incuno$tiintat, el recomandS efectuarea expcrientelor la Auschwitz,
m otiv pentru care comandantul K Z-ului, Rudolf Franz Ferdinand
Hiiss, prim e?te ordinul sa sprijine total e x p e r ie n c e prof. dr.
Clauberg.
2/18 P rof. dr. K a rl Gebhard este originar din Landshut (pe
Isar), in Bavaria (est de Miinchen, la 65 km.), ca §i Gttnzburgul
lui M engele (vest de Miinchen, la 100 km.), fiu de medic §i fost
coleg de clasa cu Heinrich H im m ler, prieten intim al acestuia,
conducatorul clinicii de la Hohenlychen (invecinatS cu lagarul de
concentrare de la Ravensbruck), rezervata potentatilor regimului
nazist. A ici, la Hohenlychen, a discutat H im m ler, in 1 9 ^ in mai
multe rinduri, cu contele Folke Bernadotte, im puterniclt de c&-
tre Crucea Ro$ie suedezS sa duca tratative cu p rivire la definutii
scandinavi din lagarele de concentrare : „L a 19 februarie contele
se in tiln ejte cu H im m ler la Hohenlychen, linga Berlin, intr-un
spital. Reichsfilhrerul S.S. s-a retras acolo pentru ca este d e p a rt
de m ultiplele sarcini ?i de apropiatul crah. Se preface cS este bol-

218.
R eich sfu h reru l S. S. i-a aratat S .S -B riga d efiiJireru lu i Clau­
berg 219 ca, la dispozifia sa, se afla lagaru l de concen­
trare de la Oswiecim , in ved erea experien^elor pe oameni
$i animale. Trebu ia inventat, pe tem eiul citorva experience,
un procedeu de sterilizare care sa nu poata f i observat
de cei in cauza. R e ich s fu h re ru l §i-a exprim at dorin^a de a
f i in form at asupra rezu ltatelor acestor practici ?i de

nav ?i ii lasS pe altii sa-?i bata capul cu caruta impotmolita. In-


tilnirea are loc in cabinetul renumitului m edic-§ef K a rl Gebhard...
Cum va reacfiona H im m ler la misiunea umanitara a lui Berna-
dotte ? La inceput el respinge cererea de a-i aduce in Suedia pe
de^inutii scandinavi din lag’Srele de concentrare : «D a ca a? da curs
propunerii dumneavoastra, ziarele suedeze ar anunta cu litere
de-o schioapa c£l Him m ler, crim inalul de razboi, cauta sa se ras-
cumpere in ultimul moment §i s i apara curat in fata omenirii,
pentru ca se tem e de urm&iile faptelor sale». A?adar, el evalueazii
absolut exact situatia generals, ca ?i propria-i situatie... «S in t gata
sa fac totul pentru poporul germ an — spune el la inceputul lui
aprilie, in tim pul unei a doua discutii cu contele Bernadotte — dar
tre&uie s i continui lupta. I-am jurat credinta Fiihrerului $i nu pot
sa calc accst legam int*. "D a r nu intelegetl ca Germ ania a pierdut
efectiv razboiul ? — intreabS, farS ocol, suedezul. Unui om in si-
tuatia ?i cu pozitia dumneavoastra nu-i este perm is sa-§i asculte
orbe?te superiorul. El trebuie sa aiba curajul de a lua masuri in
folosul poporului s&u*. H im m ler este chemat la telefon ?i intre-
rupe discutia. Printr-un om de incredere, S .S -G ru p p en fiih rerv.l
W alter Schellenberg, ii face insa lui Bernadotte o alta propunere :
contele sa i se adreseze lui Eisenhower ?i s i propuna capitularea
frontului german de vest. Folke Bernadotte este consternat. A poi
pune conditil. Dou.a dintre ele sint senzationale : 1. H im m ler tre­
buie sa anunte, mai intii, oficial, ca a devenit succesorul lui H itler,
intrucit acesta nu-?i mai poate exercita fu n cfiile din m otive de
boala. 2. H im m ler trebuie sa dizolve N.S.D.A.P.-ul ?i sa destituie
imediat toti functionary de partid. Pentru H im m ler aceste puncte
ar tre’o ui sa fie inacceptabile. Spre nem arginita stupoare a lui
Bernadotte, S.S-Reichsfiihrerul este de acord cu ele. Suedezul nu
b5nuie?te ceea ce se petrece, intre timp, in culise... Evenim entele
de pe fronturi nu mai iasa nici un rSgaz. Arm ata Ro?ie ia cu asalt
porfile capitalei Reichului. H im m ler intra in panica... In noaptea
de 20 spre 21 aprilie [1945 — cu nici trei saptamini inaintea capi-
tulSrii ffira conditii a Reichului nazist] S.S-Reichsfiihrerul se in til-
ne?te din nou cu contele Bernadotte, la Hohenlychen. H im m ler
este palid §i pare un om hSituit. «FS cea im presia unui om care
nu mai poate sta lini?tit intr-un loc — , relateaza suedezul. Ra-

219
aplicare a lo r pentru sterilizarea ev re ilo r 250. Era de ase­
m enea vorba s& fie defin it, cu concursul specialistului ra­
diolog germ an, profesorul H ohfeld er, m odul in care se
poate obtine sterilizarea barba^ilor prin razele X . In pre-
zen^a tuturor m em brilor Com isiei, R e ich s fiih re ru l a sub-

tacea de colo-colo, straduindu-se sa-?i dom ine agitatia*. In timpul


discutiei, H im m ler i$i love$te mereu dintii cu unghiile. A b ia i?i
mai poate ascunde nervozitatea. «S itu atia m ilitary este grava,
foarte gravS », repeta el la nesfir$it. Staruie ca Bernadotte sa-i
transm its lui Eisenhower, in sfir?it, propunerea de capitulare In
vest $i sS mijloceasca o Intrevedere Jntre el, H im m ler, $i coman-
dantul suprem american. «M a indoiesc c5 A lia fii v o r accepta o
capitulare doar pe frontul de v est», ii spune dupa aceea Berna­
dotte lui Schellenberg. «C h ia r in cazul cS a?a s-ar petrece lucru-
rile, aceasta n-ar face necesara o in tiln lre personals intre H im m ler
?i Eisenhower. Este exclus ca H im m ler sS poata juca un rol in
viitoarea Germ anie»... T re i zile mai tirziu, Bernadotte $i Him m ler
se intilnesc din nou — pentru ultim a data. Intilnirea are loc in
cladirea consulatului suedez din Lubeck. Este noaptea de 24 apri-
lie 1945 [doar doua saptamini inaintea capituiarii fara conditii].
«N u voi uita niciodata aceasta noapte, cu lugubra ei atm osfera de
decline, relateaza contele... C iteva lum inari lumineaza scena, caci
nu mai functioneaza curentul electric. «P ro b a b il ca H itler a m urit —
incepe H im m ler [in e x a c t! se va sinucide abia peste ?ase zile].
Daca asta nu s-a intimplat, atunci el va muri cu siguranta in zilele
urmatoare. Pin a acum am fost legat prin juram intul de credinta,
dar acum situatia s-a schimbat. Recunosc ca Germ ania este in-
vinsa. Ce va f i acum ?“ ( J o e H e y d e c k e r - J o h a n n e s L e e b ) .
P e parcursul discutiilor cu Bernadotte, H im m ler a protestat im ­
potriva „descrierilor absolut rid icole pe care A lia tii le-au facut “
in legatura cu lagarele de concentrare, „deoarece toate acestea
puteau aduce prejudicii intereselor sale“ , totu§i a fagaduit „ca va
dispune efectuarea unei anchete“ ... Cind ? Cum ? $i mai ales cu
ce sens ? Fosta deportata, G erm aine T illio n scrie : „D ar pentru noi
faptul nu e lipsit de haz, m ai ales cind $tim ca aceasta convor-
bire a avut loc in clinica acelui Gebhard, prieten din copiiarie cu
ministrul, chiar acela caruia, ca un bun camarad, d-1 H im m ler
i-a pus la dispozifie pe m icutele m ele prietene poloneze, vreo suta
de studente §i liceene de la 14 la 25 de ani, pentru a face pe ele
experiente de vivisectie".
rs O riginar din Colonia, fiu l unui negustor de articole de vina-
toare. In tim pul razboiului functioneaza ca m edic-§ef al C lin icii de
boli de fem ei la spitalele „K n a p p “ §i „S fin ta H ed w iga “ din Chor-

220
liniat ca era vorba despre chestiuni ultrasecrete §1 eft
.icestea nu pot fi discutate decit in cerc restrins ; in plus,
toti cei care vo r lua parte la experiente sau la consfa-
tuiri sint ob ligati sa pastreze secretul".
La A u schw itz, profesorului doctor K a rl C lauberg i
so pune la dispozitie, in conform itate cu ordinul ven it de la
ccntru, blocul nr. 1 0 , in care sint adapostite citeva sute de

zow-Kiinigshutte (Silezia Superioara) — aproxim ativ 50 km do


Auschwitz, foarte aproape de „in im a “ G eneralgouvernem entului,
Cracovia. Ginecolog eminent. Deportafii, cu insgalabila lor putere
de invenfie, 1-au poreclit „Z bor razant", deoarece are un trup scund
(1,50 m ), rotofei, cap mare, se mi?ca iute, nervos ; buza de sus
proeminenta, nas ascutit, lung, gu$a respectabila, frunte largS.
250 In autobiografia scrisi in deten{iune — de catre Rudolf
Franz Ferdinand Hdss — se precizeazS ca nici prof. dr. Clauberg,
nici in alfii functionari ai Reichssicherheitshauptam tului, Eichmann
$i Thompson, nu se fereau sa explice ca, pe baza rezultatelor obti-
nute de Clauberg, H im m ler intentiona sa exterm ine popoare in-
tregi, mai cu seama pe polonezi $i pe cehi ; prin neproliferare se
urmarea crearea, in timp, a unui „v id de p o p u la te ", germ anilor
revenindu-le rolul de a -1 popula, incluzind teritoriile nafionale ale
„raselor in ferioa re" in „spatiul v ita l" arian. Prin sterilizare se
pastra, deocamdata, $i for(a de munca a m ilioane de indivizi, atit
de necesarS in plin efort de r&zboi. Dealtm interi, IncS devrem e (la
28 martie 1941), S .S -O b erfiih reru l V ictor Brack, ?ef de serviciu la
Cancelaria Reichului, i-a raportat lui H im m ler ca „din 10 m ilioane
de evrei europeni, exista cel pufin 2 — 3 m ilioane de barbati ?i
fem ei apti de munca... Eu consider c5, (inind seama de extraordi-
narele dificultati puse de problem a m iinii de lucru, va trebui,
eventual, las ate de-o parte aceste 2 — 3 milioane, m enfinindu-i in
viata. Fire$te, cu conditia de a-i face incapabil sa se inmulteascS"
(in care scop — de§i nu e medic — propune sterllizarea lor cu aju-
torul razelor X , precizind c-ar putea dispune oricind de personalul
auxiliar necesar ?i de aparatura). L a procesul desfS^urat — la sfir-
5 itul lui 1946 — la Niirnberg, V ictor Brack se va numara printre
cei condamnati la moarte prin spinzuratoare. H im m ler $i-a dat
atunci acordul pentru sterilizarea cu raze X , insa metoda perm i-
tea doar sterilizarea a 150— 200 de persoane pe zi, intr-un centru
(proiectindu-se infiintarea a 20 de centre, s-ar f i putut ajunge la
3 000— 4 000 de oameni sterilizati pe zi), cu totul §i cu totul nemul-
tumitor, din punct de vedere cantitativ, fata de proiectele Reichs-
fuhreru lu i, vizind sterilizarea unor popoare intregi... De unde ?i
importanta acordata cercetSrilor intreprinse de prof. dr. Clauberg.

221
detinute selectionate de el in p ersoa n a 231, sub p retextu l
spitalizarii lor. Du.pa o anamneza deosebit de minutioasa,
fieca re „p a cien ta “ este urcata pe masa ginecologica, iar
prof. dr. Clauberg, sub control radiologic, ii in je c te a z a jn
trom pe o substanta de contrast, tocm ai pentru a se in-
credinta ca acestea sint pe de-a intregu l perm eabile ; daca
sint, coboara de pe masa ?i alearga — la indicatia m e-
dicului — prin cabinet, in vre m e ce alta detinuta este
controlata dupS acela^i procedeu. In sfirsit, reven in d pe
masa ginecologica (§i tot sub control radiologic, „ie p u rilo r“
li se injecteaza in trom pe, de asta data, un lichid 252 care,
in sase saptamini provoaca, in absolut toate cazurile, obtu-
rarea trom p elor (la exam enul de control radiologic, fo lo -
sindu-se aceea^i substanta d e contrast, obturarea este
evidenta), menstruapia dispare d e fin itiv 253. A^adar, in-
zestratul cercetator este in masura sS anun^e la B erlin
succesul ex perim en telor sale, intr-o scrisoare cu antet
tiparit, stam pila „G e h e im “ (Secret), expediata din K on igs-
hutte la 7 iunie 1943 („ A n den Reichsfu hrer S.S H errn
H einrich H im m ler, B erlin. Sehr vereh rter Reichs­
fu h rer !“ — P rea onorabile R eichsfuhrer), p rilej de a-i
im parta?i ?i anum ite detalii lega te de stadiul cercetarilor
sale : in curind v a f i in masura sa-i anunte ca, intr-un
ceni.ru special amenajat, prin aplicarea „m etod ei C lau berg“
de catre un singur m edic, ajutat de 1 0 m em bri ai perso-
nalului sanitar auxiliar, v o r putea f i sterilizate sute ?i

251 C riterii ; exclusiv intre 20 §i 30 de ani, care au nSscut cindva


?i nu ?i-au pierdut menstruatia, in pofida conditiilor de viata din
lagar. A ici, in blocul nr. 10, de la 30 aprilie 1943 pina la 31 octom-
brie 1943 (o coincident^ : dr. Josef M engele conteaza ca fiin d
detaisat la K Z Auschw itz de la 1 mai 1943, practic acea$i data cu
inceperea experientelor prof. dr. Clauberg in blocul nr. 10) au fost
internate, concomitent, intre 200 §i 395 de detinute (Haftlinge fiir
Versuchszwecke — prizonieri pentru e x p e r im e n ta l) .
252 Doctorul Gebel, chlmlst-$ef al intreprinderllor „Schering-
W erk e", 1-a ajutat pe prof. dr. Clauberg s& punS la punct aceasta
solutie care, dupS cum reiese din dosarul Instltutului de Igiena
din Auschwitz, s-ar p&rea ca e formalins, (form ol).
233 „Ie p u rii!' ramin totusi pe loc, in blocul nr. 10 , deoarece, in
conform itate cu protocolul experientei, strict pus la punct de catre
prof. dr. Clauberg, urmeaza ca detinutele sa aiba raporturi sexuale
cu detinutii, anume pentru ca eficacitatea m etodei sfi fie verificata
defin itiv, pe viu.

222
chiar m ii de persoane in tr-o singura z i 25/j. „ Ie p u r ii“ blo-
rului nr. 10, atunci cind K Z A u sch w itz v a trebui sa fie
lichidat, v o r f i transportati la K Z Ravensbruck (unde
prof. dr. Clauberg urm a s5-?i continue cercetarile), dupa
care urma lor se pierde pentru totd eau n a255.
Cind S.S-O b e rfiih re ru l V icto r Brack 256 §i-a inaintat
raportul R e ic h s fiih re ru lu i H ein rich H im m ler (in m artie
19*41), el a tinut sa propuna §i un procedeu practic, e fi-
cient, in ved erea operatiunii de sterilizare prin raze X :

255 „W enn ich sage, die M ethode ist «s o gut w ie fertig *, so


bedeutet das...“ — Cind spun ca m etoda este «a tit de buna ca f i
cind ar fi ga ta » [pusa la punct], asta inseamnS...
255 De la bun inceput, H im m ler a ordonat ca toate in terven fiile
prof. dr. Clauberg, precum ?i oricare alte experience pe dejinuti,
sa fie S TR E N G G E H E IN (Strict secret). A stfel, dr. Samuel, con-
C 3 ta {e a n cu prof. dr. Clauberg $i ginecolog ca si el, dar detinut,
fiind ceea ce se cheania un „G eheim nistrager“ (detinator de secrete,
un initiat), dupa ce 1-a ajutat pe confratele sau, a fost expediat la
sala de gazare. La fe l ?i „ie p u rii“ care, normal, descopera mai
devrem e sau mai tirziu scopul „tratam entelor“ , §tiind, astfel, ca
nu vor supravietui experienfelor la care sint supu?i. § i la K Z -u l
Ravensbruck, unde s-a pierdut d efin itiv urma „le p u rilo r“ lui
Clauberg (m uta{i de la A u sch w itz), se intim pia lucruri absolut
asemanatoare : ,,Timp de un an, din august 1942 pina in august
1943, tinere poloneze au fost cu de-a sila duse la Revier, in grupuri
de cinci pina la zece, adorm ite si, cind se trezeau, pe picioare aveau
rani grave. Unele au m urit curind dupa aceea ; cele care au supra-
vietu it au ramas cu sechele importante. S-a aflat im ediat ca aceste
operafii erau practicate de un chirurg de renume mondial, prof.
S.S-ist Gebhard, care conducea clinica de la Hohenlychen, nu
departe de Berlin, rezervata mai rnarilor regimului. Victim ele
s.cestui m edic S.S-ist erau fete foarte tinere, aproape copii, alese
din m ediile scolare, liceene sau studente. Dintre cele care au supra-
vietuit kcestor operafii, unele au fost impuscate, dar, c?nd am ajuns
noi in lagar, in octom brie 1943, mai traiau vreo 60. A vcau convin-
gerea, toate, ca nazistii le vo r ucide pina la urma §i le vor arde
trupurile inainte de a f i infrin^i. Intr-adevar, ordinul pentru exe-
cutarea lo r a sosit in cursul ultim ei ierni...“ ( G e r m a i n e T i l -
1 ion).
200 p rieten din copilarie cu H im m ler, a fost organizatorul si
conducatorul program ului de euthanasie in Germania, datorita
caruia peste 200 000 de bolnavi (alte surse indica cifre §i mai m ari)
au „disparut“ . El, cu proprie mina, ?i-a ucis sotla „din spirit uma-
nitar", flindcfi era bolnavfi incurabil.

223
„ V a f i n evoie sa se recom ande persoanelor destinate ste-
riliza rii sa vin a lin ga fcrestruica [ghi?eul] la care li
se v o r pune d ife rite intrebari ; li se poate, de asemenea,
inm ina un form u lar pe care trebu ie sa-1 com pleteze ^—
ceea ce i-ar refin e doua pina la tre i m inute. A §ezat in-
daratul ghi?eului, functionarul repartizat sa deserveasca
aparatul, va bran§a razele X la doua fire , dirijxndu-le
simultan, din doua par|i, asupra persoanelor care a?teapta“ .
L a Auschw itz, O berleu tnan t H orst Schumann (O b e rm e -
d izin a lra t) din B erlin s-a ocupat de sterilizare cu raze
X : de douS, tre i o ri pe saptamina, in tr-o singura zi, ira-
diaza cu raze X aproxim a tiv 30 de tin eri §i tin ere (in
m ajo rita te e v re i greci), tim p de 5— 15 m inu te (sedinfele
sint urmate, la m ulte dintre fem ei, de puternice crize de
vom a, m ulte m or la putina vre m e dupa aceea, cele care
scapa, la capatul a tre i luni de iradiere, m ai suporta doua
op eratii de control, p rilej de p releva re par^iala a organelor
sexuale, in scopul cercetarii m od ifica rilo r intervenite, pe
semne datorita tulburarilor horm onale, acelea?i tinere
im batrinesc precoce, ajungind sa para fe m ei virstnice).
N ic i soarta tin erilor barbati nu-i m ai buna : dupa ce un
singur testicul le este iradiat, rev in in baracile de locuit
?;i, odihnindu-se doar o zi, reiau lucrul in d iferen t de cum
se simt. Pen tru m ulti, experim en tu l se incheie prin moarte.
T o ti su pravietu itorii sint, dupa o luna, castra^i 257 la spital

237 Cindva, in ziarul „D er Stu rm er" [Navalitorul, Atacanlul,


Inainta?ul], editat de Julius Streicher (condamnat la moarte $i
executat prin spinzui-atoare la N iirnberg), a apSrut o caricatura
in fati 5 ind toracele dezgolit al unei fete strinse de git de un bSrbat
al carui p rofil se ris frin g e pe perete (evident sem it), textul insotitor
al ilustratiei glasuind : „Castrarea pentru cei care intineaza rasa
[arianS]. Num ai pedepsele grele vo r pazl fem eile noastre de res-
pingatoarea imbra^i.vare a labelor evreie^ti". Intr-alta publicafie,
editata tot de Streicher, „Sanatatea poporului germ an", se putea
citi : „Este un lucru stabilit din toate tim p u rile : «album ina
str3ina» e sperma unui b iib a t de rasa strains. In cursul contactu-
lui, sperma barbateasca este in parte sau com plet ab sorb iti de
fem eie §i astfel patrunde in singele ei. Un singur contact al unui
evreu cu o fem eie arianS este suficient pentru a otravi singele
acesteia pentru totdeauna. O datS cu «album ina strain^*- ea a
absorbit ?i sufletul strain. Mu va mai fi in stare, niciodata, sS aiba
copii pur arieni... ei vor fi cu totii bastarzl... Acum §tim de ce
evreii se folosesc de toate $iretlicurile pentru a seduce fetele ger-

224
d(' catre O berm ed izin a lra t H orst Schumann, testiculele
fiind expediate la B erlin pentru exam ene histologice (ca
:,L m aterialele §i piesele recoltate — tot aici — de
dr. N y is zli M iklos, la ordinul ?efului sau direct, dr. Josef
M engele) 258.

inane la o virsta cit m ai fragedS cu putinta, de ce medicul evreu


Isi siluie$te pacientele in tim p ce se afla sub anestezie". P e in-
ganiosul propagandist al acestor consideratii „$ tiin tifice“ , am eri-
canii il descopera, din intim plare, la 23 mai 1945, cind un jeep cu
patru m ilitari rula in direct,ia Eerchesgadenului, fostul Cartier g e ­
neral al Fuhrerului. M aiorul H enry B litt urmareste peisajul m i-
rific, costumele celor in tiln iti in cale, deosebit de pitore$ti, in sfir$it,
pe prispa unei case zare?te, in plin soare, cu un §evalet dinainte,
pictind, un batrin cu barba alba, atm osfera e pastorala, va cile pasc,
talangile suna, jeepul stopeazS fiin dca B litt are chef sa bea o can a
de lapto proaspat (sau asta-i doar legend a), el i se adreseaza batri-
nului pictor intr-o foarte aproxim ativa lim b i germanS, m ai de-
graba in idi? (lim ba lui m aterna), totusi discutia decurge multu-
m itor : „Cum merge, papa ?“ ; „B ine, b in e“ ; „E$ti localnic de
pe-aici ?“ ; „N u , doar locuiesc aici. Sint artist, intelegeti, pictor..."
„C e parere ai despre nazi?ti ?“ (B litt ride, celalalt face un semn
cu m ina) ; „N u ma pricep. Eu sint artist ?i nu m -am ocupat nici-
odata de p o litic s " ; „D ar semeni cu Julius S treicher" (pare ea
glumeijte, batrinul face ochii mari, uluit, Intreaba proste?te) ; „D<;
unde ma ?titi ?“ ... Pina la urma, B litt roste?te im placabil : „Esti
arestat ! “ Iar atunci cind ajunge (are 59 de ani) la Comandantul
D iviziei 101 aeropurtate, un corespondent de presa prezent trans­
m ite : ,.Julius Streicher, conduc&torul fran cilor si editorul ziarului
instigator «D e r Sturm er», a fost cel mai mare du$man al evreiior,
cunoscut vreodata. Acum a fost descoperit §i luat prizonier do
catre un evreu ".
2r,s In registrul spitalului (sectia „C h iru rgie“ ) figureaza, la
16 decem brie 1943, printre alte in terven tii chirurgicale, $i 90 de
Hodenamputationen (castrari). De regulS, cei castrati fie ca mor
ca urmare a m utilarii $i a rnuncii grele, a conditiilor de trai in
lagar, fie ca sint gazati ?i incineratf. Procedeul sterilizarii prin
raze X va fi abandonat, cu aprobarea aceluia?i H im m ler, fiin d
prea com plicat In com paratie cu castrarea (interventia chirurgicaia
dureaza G— 7 m inute-$i e sigura ca rezultat), iar aportul prof. dr.
Clauberg este de natura sa-i trezeasca Reichsf iihrerului cele mai
optim iste sperante in legSturS cu posibilitatea de a Im piedica pro-
liferarea popoarelor J n i’erioare", a acelora care intra in „spatiul
v ita l" al Reichului nazist.

225
$ i H a ftlin g u l A 290 are am in tiri direct lega te d e O b e r-
leu ten a n tu l H orst Schumann : A m in tra t in R on tgen ra u m
dupa Edek. M ala nu m a i era acolo. Edek dorm ea intin s
pe masa gin ecologica care servea la sterilizarea d e fin u -
ts lo r. Staszek n e-a sfdtu it s-o §tergem c it m a i repede
d e-acolo, fiin d ca treb u ie sa soseasca d o cto ru l Schum ann.
$i, in tr-a d eva r, de-abia am apucat sd parasim camera,
cd ne-am $i in tiln it cu d o cto ru l M en g ele care ii exp lica
ccva, cu aprindere, d o cto ru lu i Schum ann. Aju,ngind in
d re p tu l lor, n e -a m descoperit regulam entar. Schum ann,
hnbracat c iv il ?i prob a b il fo a rte distrat, ne-a 'salutat r i-
dicind braful. E lega n tu l d o cto r M e n g ele n ic i nu s-a uita t
in d irec{ia noastra.
Asadar, in pleiada m edicilor S.S. §i chiar ai W eh r-
machtului, deta$a^i sa fu ncftoneze in K Z -u r i sau carora
li se pun la dispozifte de^inu^i, pentru a-?i efectua ex p e­
r i e n c e , S .S .-H a u p ts tu rm fiih re ru l Josef M engele, L a ge-
vdrtz, nu-i deloc o excepfte, nici prin cruzim e, nici prin ­
tr-o anumita b iza rerie a cercetarilor s a le 25<J. Exem plul
som itatilor m edicale — de ran gu l profesorului dr. K a r l
G ebhard 260 sau al profesorulu i dr. K a r l C lauberg — va
f i tras in balan|:a, cit de cit serios, atunci cind ?i dr. M en ­
gele §i-a schi^at opftunea ? (D ar optiunea lui e m ult an-

250 T oti au o „p olita in a lb “ , semnata de insu?i H itler inca din


1923, atunci cind scria in „M ein K a m p f" : „Statul trebuie sa de­
clare nedemna de procreare ?i chiar sa im piedice cu fo r{a orice
persoana care pare bolnava §i im povaratS de o ereditate ce ar
risca sa aiba urmari proaste asupra descendentilor sai“ .
'm In instanfa, la N iirnberg (1018— 1947), prof. dr. K a rl Gebhard,
dcvenit acuzat, explica : „A m crezut ca, intr-un stat totalitar, cind
autoritatea spuno «E u sint Curtea, eu decid», ea i?i asuma, atunci;
$i responsabilitatea. H im m ler insu$i m i-a spus : «C u m pofi tu sa-fi
asumi responsabilitatea ; tu nu e?ti decit un in stru m en t; noi,
Statul, H itler .si H im m ler, noi comandam, noi ne asumam respon­
sabilitatea tot noi te asiguram ca nu vei suferi nici o sanctiune».
Era ?i legal §i posibil in tim pul celui de-al 111-lea Reich... Pentru
mine, H im m ler era omul care poate sa execute, dintr-o trasatura
de condei, m ii de oameni. El m i-a cornunicat ca e x p e r ie n c e pro-
voneau din dorinta expresa a Fiihrerului si dorin{a acestuia era
ordin de stat. Eu n-am discutat niciodata acest ordin ?i n-am in-
trebat, niciodata, daca Lam m ers [dr. Lam m ers este secretarul ge­
neral al Cancelariei Reichului] a contrasemnat ordinul ; dar o data
ce H itler 1-a dat, H im m ler trebuia sa-l realizeze ; H im m ler era
$eful meu ?i eu eram legat prin jurSmintul S.S-ului“ .

226
ferioara evenim entelor). Faptul ca unii au ucis, direct
ori indirect (fie prin selectiile operate la ram p i, in R evier,
in baraci, fie prin exp erien tele in itiate $i intreprinse),
„d o a r“ 100 de detinuti, iar a lfii (ca M en gele) 400 009 (plus
cei asupra carora §i-a exercitat aaru rile de cercetator
9tiin£ific), nu scade sau spore$te responsabilitatea unora
t-au altora. U n singur om caruia i s-a luat via ta pe nedrept
insumeaza dram a sutelor de m ii, a m ilioanelor de de-
p orta ^ asasinati.
Cit p rive?te selectiile (Aussonderuruj, A u ssu sicru n g)
efeetuate in b lo c u ri281, Jan Sehn a ra ta 202 ca „m ed icii S.S.
m ai fre cve n t F riedrich Entress, Helm ersohn, H einz Thilo,
Edmund K onig, JO SE F M E N G E L E [subl. ns] ?i Bruno K itt,
precum §i §efu l Sec^iei m ina de lucru, treceau in revista
b oln avii ?i prizon ierii din blocuri, apoi, fara nici un exa-
men medical, dupa ce-.-ji aruncau o p riv ire asupra def.i-
nutului, decideau daca trebu ie sa m ai trtiiasca sau sa
moara. P rizon ieru l care, la prim a vedere, parea epuizat,
bolnav sau inapt pentru munca, era condamnat la ex ter-
m inare. B oln a vii o §tiau perfect. Intr-u n sfert de ora m e­
dicul lagarului putea sa «a s c u ite » cam 500 de perscane...
Select,ionarile erau un fenom en perm anent ?i «n o rm a l»
in lagar... In aceasta uzina a mor^ii care era lagarul de la
Osviecim , selec|ionarile erau intr-un fe l un m ijloc de
a m entine starea p rizon ierilo r la n ivelu l de randam ent cel
m ai ridicat. S elecfion arile slujeau la exterm inarea d efin i­
t iv e a sclavilor exploatati pina la capat, pentru a pune altii
noi in locul l o r 203. La rindul lor, acestia, ca urm are a

201 La Auschwitz, in lagarul principal, blocurile (baraci de


locuit) erau teoretic prevazute pentru a adaposti 400 de detinuti,
dar in fiecare se inghesuiau de la 700 la 1 000 de oameni, adeseori
i hiar 1 200, ceea ce facea ca ingramSdeala sS fie atit de mare, incit
unui individ ii reveneau doar 2 m 3 de aer. L a Birkcnau situat-ia
era si mai rea : baracile (Pferdestallbaracken — grajduri m ilitare
tip 260/9 putind gazdui 300 detinuti, dar inauntru traiau 1 000—
1 200, deci un volum de aer de 0,75 m 3 pentru un om.
262 ..Lagarul de concentrare O sw iecim -B rzezin ka", lucrare pu-
blicata in itial in 1946, la Var$ovia, reeditata in 1955, o editie re-
v§zuta §i adaugita apare in 1957.
203 „R azboiul a schimbat in mod evident structura lagarelor de
concentrare si a m odificat fundam ental sarcina folosirii detinuti-
lor. M entinerea d etin u tlo r numai din m otive de siguranta, de in-
dreptare sau de preven^ie nu se mai afla pe prim ul plan. Centrul
de greutate s-a deplasat acum spre latura economica. Capata o tot

227
unui tra i subuman si a foam ei, ajungeau la o stare de
com plete slabire si erau suprim ati ca inap^i pentru munca.
D octorul Friedrich Entress, m edic al lagarului, a in-
ventat m etoda capabila sa -1 scape de prizon ierii inap^i
pentru munca ; ea consta in injectarea lor cu fenol, ceea
ce-i ucidea. L a inceput li se facea o in jectie intravenoasa
de 10— 12 cm 3 de fen o l diluat la 30% . Aceasta m etoda a
fost perfecfion ata prin folosirea in jecta rii in inima. Erau
z ile in care num arul persoanelor selec^ionate de Entress
si elim inate prin in je ctiile cu fe n o l atingea 300... A ceste
in terven tii denum ite „p rin d srea in ac“ aveau loc in dispen-
sarul blocului 2 0 sau in blocul 28 din lagarul principal.
Condam natul era instalat intr-un fotoliu asem anator unuia
dintr-un cabinet dentar, apoi doi de^inuti il im obilizau
tinindu -1 de m iini, iar un al treilea ii punea o fi? ie neagra
peste ochi ?i ii fix a capul ; atunci se apropia calaul pentru
a-i in fig e un ac lu ng drept in ven tricu lele in im ii §i pentru
a -i in jecta fenolul. V ictim a nu m urea numaidecit, dar

m ai mare insemnatatc m obilizarea tuluror fortelcr detinutilor,


intr-o prim a perioada, pentru ol’orturile impuse dc razboi, iar
apoi pentru cele cerute in lim p de pace. In consecinfca, sint indis-
pensabile masuri in vederea reorganizai’ii lagarelor, trecindu-se de
la form a lor prim itiva la o alta care sa corespunda exigenfelor
economice. In acest scop, in zilele de 23 §i 24 aprilie [1942] am
convocat pe toti inspectorii si toti comandantii lagarelor, ca $i pe
toti conducatorii societattlor industriale S.S., pentru a le expune
noile sarcini. In ordinul anexat am aratat pe scurt masurile esen-
tiale ce trebuie adoptate cit mai ropcde cu putinta, pentru ca, in
activitatca industriei de razboi, sa nu se produca nici o intirziere.
Trecerea Inspcctoralului lagarelor in suborclinea Serviciului cen­
tral economic si adm inistraliv S.S. a fost asigurata, de cornun
acord, cu toate inslitutiile centrale interesate“ (O bergruppenf iihrer
O s w a l d P o h l , §eful Serviciului central economic .si adminis­
tra liv al S.S-ului, catre R eich sfilh reru l Heinrich H im m ler — 1942,
aprilie 30). In copia ordinului Ian sat tuturor cojnandantilor de la­
gare de concentrare (anexala la scrisoare) se arata : „Com an-
dantul lagarului este singurul riinpunzator peniru folosirea m iinii
de lucru disponibile. Aceasta folosire trebuie sa fie totala, in ade-
varatul sens al cuvintului, cu scopul de a obtine maxim um de
randament. Tim pu l de munca nu trebuie lim itat. Lim itele aces-
tuia trebuie sS depindS de tipul de muncS executata. Orarul va
fi fix a t de catre comandant. Toate' cauzele care pot m;c§ora orarul
de munca vor fi reduse la maximum. Pauza pentru masa de prinz
trebuie sa fie cit mai scurta cu putinta".

228
i$i pierdea cunostinta, dupa care deftnutii prezenft la
in terven fte o carau in incaperea invecin ata ?i o aruncau
pe jos, unde m urea dupa citeva secunde... F ireste ca p ri­
zon ierii se tem eau de spital §i cautau sa-l evite, cu atit
m ai m ult cu cit o tem peratura putin m ai ridicata, con-
semnata in fisa, putea fi suficienta pentru a li se face
o in je cfie m orta la “ .
Soarta p rizon ierilo r de razboi sovietici care au trecut
pe la A u sch w itz (aproape 10 000 inregistraft) a fost din tre
cc-le m ai tragice, incalcindu-se prin cip iile dreptulu i inter­
national m in asemenea masura, incit, la 17 ianuarie
1945, aici m ai existau 96 supravie£uitori (prim u l trans­
port a sosit la 7 octom brie 1941). A cela§i fo st comandant
al K on zen tra tion sla geru lu i, R u d o lf Franz Ferdinand Hoss,
avea sa descrie, astfel, via^a detinu^ilor din perim etru l
special, la intrarea caruia se gasea inscripfta „Russen —
K riegsgefa n gen en a rb eitsla ger“ (La ga r de munca pentru
pi’izon ieri de razboi ru§i) : „P r iz o n ie rii mureau ca mus-
tele din cauza epuizarii lor gen erale sau ca urm are a celei
m ai in ofen sive boli, im p otriva careia organism ul nu m ai
putea sa lupte. A m vazut m ai mul^i din tre ei m urind
inghi^ind sfecle de zahar sau cartofi. Foloseam ziln ic
aproape 5 000 de ru?i la descarcarea vagoanelor cu varza.
Intreaga cale ferata era blocata, gram ezi de varza astupau
liniile, §i nu m ai ie?eai la capat. Ru?ii nu m ai erau in stare
sa faca nimic. Ei m ergeau de ju r im preju r, fa ra nici un
tel §i fa ra scop, sau s6 ascundeau in vre o adincitura ca
sa inghita orice ar f i putut fi mincat, sau cautau un loc
lini^tit in care sa poatS m uri in pace. C el m ai rau a fost
in tim pul gerului, in iarna 1941/1942. Ei suportau m ai
bine fr ig u l decit umezeala ?i ram inerea necontenita sub
ploaie. In baracilc de piatra, p rim itiv e §i pe jum atate

204 !ntr-un ordin emis (la 8 decem brie 1941) de catre genera-
lul Herman Reinecke (detinind functia de ?ef al Sectiei P rizo ­
nieri de Razboi in O.K.W. — O berkom m ando der W ehrm acht),
figurau asemenea dispozitiuni : soldatul bol?evic §i-a pierdut orice
drept dei a fi tratat ca un soldat de onoare, in, conform itate cu
Convenfia de la Geneva ; nesubordonarea, ca §i rezistenta activa
sau pasiva trebuie pe loc infrinta cu ajutorul armelor, iar acela
care nu se va sluji de arma sau nu se va sluji cu destula energie,
va fi p e d e p s it; trebuie sa se traga im ediat §i fara avertism ent
asupra evadatilor, este interzis sa se traga in aer fara a viza,
folosirea arm elor im potriva prizonierilor sovietici fiin d in prin-
cipiu conform a legii.

229
term inate, din prim a perioada a lagarului Brzezinka, m or-
talitatea crestea neintrerupt. Pin a si numarul prizon icrilor
care pina "atunci ramaaeserS destul de rezisten #, scadea
pe zi ce trecea. Su plim entele de hrana nu le foloseau la
nim ic ; ei inghiteau tot ceea ce puteau gasi, insa nici-
cdata nu erau satui. A m vazu t edata pe drum ul de la
Oswiecun la B rzezin k a o intreaga com panie de prizonieri,
alcatuita d in tr-o suta de oameni, parasind din senin
drum ul pentru a m erge in partea rnovilelor de ca rto fi ;
luata pe nea?teptate, santinela nu ajungea sa restabileascS
ordinea. Din fericire, sosir.d in acest mom ent, am izbutit
sa dom in situatia. P riz o n ie rii scorm oneau m o vile le §i noi
nu reu.seam sa-i izgon im ; m ai m u lti d in tre ei m urira
m incind ca rto fi cu care i§i um plusera m iin ile “ .
Putini, prea putini d in tre fo stii tor^ionari au trecut
printr-un proces de constiinta, fie ?i tardiv, capabil sa le
irnpuna cu bru talitate o noua valoare-cheie, sa le loveascfi
bazele si atitu d in ile fundarnentale ale unui vech i sistem
de opinii ,?i atitudini. D e aceea, de?i detinut in inchisoarea
din Cracovia, scriindu-si au tobiografia care nu-1 va scapa
de spinzuratoare, d im p otriva chiar, S.S-O b ers tu rm b a n n -
fu h re ru l R u d o lf Franz Ferdinand Koss are o optica spe­
cials ; cei cu care, insa, p rizon ierii de razboi sovietici
im part soarta, dizenteria, selectiile, am intiriie. G iftga sul,
K re m a to riu m u l, ii vad cu totu l a ltfei, c u ra jo s i 21,5 $i dem ni
in orice im preju rare : U n g r up m isterios de o fife r i supe-
r io r i ru s i sosi de asemenea [sfirsitu l v e r ii 1944], U n u i
d in tre ei, bdrbos si cu o expresie deosebit de inteligentd ,
ne-a atras atentia. E i treceau pe dinaintea fe rc s ire lo r
noslre, fara grade, fara ce n tu ri, m in d ri (;i dem ni. E i $tiau
c-au fost adusi aici, de$i sin t p riz o n ie ri de razboi, in p o -
fid a tu tu ro r le g ilo r internationale. D epinutele rusoaice,
nelin stite, isi urm d reau d in p r iv ir i c o m p a trio fii. U n d e-i
v o r duce ? C e -o so. faca cu ei ? V o r f i im puscaft ? Natasa,
Tania -?i altele ii insofeau pe fu ris , ds la disianfd. A proape
de S a u n a un m.oment de nelirdste. O v o r apuca spre
stinga sau spre dreapta ? D ar ei intra.ru in S a u n a . Noi
scoaserdm u n suspin de u$urare. La S a u n a avu loc
u n episod u n ic in analele lagarului. U n u i d in tre
o fite r i nu ingdduia sd i se tundd barba. F iin d chem at un
S .S -ist, acesta ordona executarea o rd in u lu i, num aidecit,
pe loc. « N - o s-o f a d — spuse ofiperul rus. $ i cu m ind rd z-

265 „Ru$ii [...] evadau, ca de obicei, in grupe de cite trei-patru,


aproape ziln ic“ ( K r y s t y n a 2 y w u l s k a ) .

230
ne§ti sd m d tu tu ie$ ti f i s d -m i re fu z i o n o ru rile la care am
d re p iu l ? D re p fi, h itle ris t im b e d I, in fafa u n u i general
so vie tic ! » . TJluit, S .S -is tu l saluta .fi se salvd. N im e n i nu
in terven i. Lasara in pace p a ru l bdrbile g en era lu lu i §i
ale cam arazilor sai. N o i cunosteam bine soarta m iilo r de
pn'izonieri de razboi rusi, in fo m e ta ti maltrata.fi. A cest
even im ent em otiond m tre g u l lagar. «F r o n tu l se apropie,
aveau f r ic a » — com enta z v o n u l public.
D ar cite alte experience pe deportati nu se savir?eau
in K Z A u schw itz-B irken au ! Farm acistul sef, S.S-S tr u m -
b a k n fiih re ru l Capesius, secondat de dcctorii W eb er ?i
Rhode (m edici S.S.-isti), incercau pe detinu^i efectele unui
lichid a carui culoare si aroma aminteau pe cele ale ca-
felei. Chiar din prim a zi, „ie p u r iiK carora li s-a dat sa
bea aceasta... cafea, au fost cuprin?i de o stare de m are
surescitare m aniacala ; a doua z i trebu ira sa fie trans-
portaCi pe targi (in cursul noptii, doi dintre ei au murit,
iar la apelul de dim ineata, anuntindu-se decesul lor m edi-
cului lagarului, acesta a nufnit in ris, dcclarind ironic ca,
macar au avut parte de o m oarte fru m o a s a 2Wi. D e fapt,
scopul fo lo sirii „ c a fe le i“ nu era sa inveseleasca, fie ?i
fic tiv , existenta din la ga r a det.inu|ilor, ci sa experim en -
teze un narcotic capabil sa ob lige la m arturisiri pe prizo­
n ierii de razboi capturati. L a 25 a p rilie 1944, R e ich sfu h ­
re ru l H einrich H im m ler ordona in sens sa se inceapa,
numaidecit, e x p e r ie n c e cu m escalin a-J7, narcoticul cu
ajutorul caruia nazi?tii trageau nadejdea sa obtina u?or,
din gura anchetat-ilor, cit m ai m ult secrete m ilita re ale
inamicului.
N um ele lu i H ein rich H im m ler re v in e obsesiv ori de
cite ori este vorb a de cercetarlie subalternilor sai, desfa-
§urate in p erim etru l K o n z e n tra tio n s la g e re lo r: el cere
inform atii, el aproba, el pretinde §i impune, el em ite
hotariri fa ra drept de apel. Ce fe l de om era R eich sfii-
aiS E-xaltare eaforica, excitatie psihica m arcata de hiperacti-
vitate, insomnie ?i, uneori, de o agitat.ie m otrice epuizanta (dans,
gesticu late etc.).
267 A lcaloid extras dintr-un cactus mexienn (care da intense
halucinatH vizuale) : peyotl. A re proprietatea de a produce, pa-
sager, tulburari ale perceptiei : tim pul trSit pare anormal de lung
(minutele valoreaza ore), form ele se altereaza, culorile capata o
frumuset-e intensa etc. Indienii preparau cu peyotl am etitcare bau-
turi pe care le consumau in tim pul cerem oniilor religioase. Sa-
van^ii au cercetat puterea halucinatorie a mescalinei, in studiile
lor de psihiatrie experim entala (dupa N. S illam y).

231
hrerul — iata o in treb a re la care incearca sa raspunda
fostul sau prieten din copilarie, prof. dr. K a r l G ebhard 2fia :
N u era u n om e x ce p tio n a l, n ic i un caz p a to lo g ic ; §i n ic i
nu era cu doud fe te . N u era niciodata interesant. T o t-
odatti, d aca-m i p e rm ite ti sa las d e-o parte, p e n tru
m om ent, aceste a tro c itd ti, H im m le r era u n om cu un
v ro g ra m de lu cru fo a rte sim p lu si fo a rte incdrcat. E ra din
acelasi o r as cu m ine, adicd d in Landshut, si faim oaselc
ra v o rtu ri de incred ere e x is te n le in tre n o i se datorau ta -
203 Ajuns S.S-Gruppenfiihrer, chirurg-?ef al Statului Major
medical S.S. ?i al P o lifie i Reichului, pre?ediRtole Crucii Ro?ii ger­
mane. In itial specializat in... m edicina sportiva. A latu ri de H iller
§i H im m ler a participat, in 1923 (la 25 de ani) la puciul national-
socialist de la Miinchen (noiem brie 8— 9), soldat cu e$ecul tenta­
tive! de luare a puterii de stat (H itler condamnat la 5 ani inchi-
soare, eliberat m ult mai devrem e pentru „buna pu rtare" ; in dc-
tentiune §i-a scris „M ein K a m p f “). In instanta, la Nurnberg, prof.
dr. Gebhard vorbe?te „in tr-o m aniera abundenta $i dezordonata“ ,
fa ra a nega nim ic din cele faptuite : „G erm anul n-a trecut nici­
odata de stadiul de §erb §i a intrat in cel de-al III-le a Reich cu
o anumita suspiciune, ca un somnambul. Tineretul n-ar fi ascul-
tat niciodata, daca noi, generalii $i profesorii, n-am fi mers in
fru n te". L a 40 de ani a devenit profesor, ?eful unei clinici bsr-
lineze. P rin tre experim entele m edicale initiate de el se numara 51
cele privind corecta adm inistrare a sulfam idelor (descoperire re-
centS), m otiv pentru care a fost im plicat in tentativa de salvare a
S.S-Obergruppenfiihrerului Reinhardt Heydrich, aflat pe moarte
dupa reu$ita actiune intreprinsS de rezistenta cehoslovac& la 27 mai
1942 ; la spitalul municipal Bullovka, prof. dr. Hohlbaum (renu-
m it chirurg praghez $i pronazist notoriu) 1 -a operat prompt, ex-
tragind douazeci de schije si splina cu un glonte intr-insa ; insa,
in ziua de 3 iunie, starea sanatatii Reichsprotektorului adjunct al
„Protectoratului Boem iei ?i M o ra v ie i“ se inraut£te$te brusc, din
ordinul personal al lui H itler zboara la P raga prof. dr. Gebhard,
insotit de prof. Sauerbruch, sulfam idele administrate §i tratamen-
tul prescris dau gre?, Obergruppenfiihrerul Heydrich, adjunctul
lui H im m ler, ?eful Serviciului de Siguranta al Reichului, „plin -
gea, injura, blestema, im plora : «N u ma lasati sa mor ! » “ . In di-
mineata zilei de 4 iunie moare acela caruia H itler ii scrisese an­
terior : „S in t de acord cu planul dum itale de lichidare a poporului
ceh. In esenta, el se va orienta in trei directii : germ anizarea unui
numar, cit mai mare cu putintS, de cehi ; deportarea §i exterm i-
narea acelor cehi care nu pot fi absorbiti $i a ir.telectualilor os-
tili Reichului ; recolonizarea spatiilor eliberate prin aceste masuri,
cu p o p u la te de singe germ an veritabil. L a aceasta adaug urma-
/•'hii m eu, m ed ic al fa m ilie i H im m le r, tatdlui lu i H im ­
m ler, d ire c to ru l zco lii in care m vdfasem eu. N e -a m petrecu t
ro p ila ria im preuna, de la 12 la 16 ani... A m p ierd u t legd-
lu ra cu el in tre 1919 si 1937... nu era un origin a l, dar era
c x tre m de ingenios... C h ia r in tim p u l acelei ca la to rii [in
1938, H im m ler s-a deplasat in A ustria, luindu-1 si pe G eb-
Jiard cu el], H im m le r m i-a v o rb it despre c o n flic tu l foa rte
personal al e x isten fei sale, asupra caruia s-au scris atitea
n iin c iu n i; m i-a ceru t sa-l a ju t in acest c o n flic t, foarte
ca racteristic p e n tru persoana l u i ; in tr-a d e v a r, nu avea
n ic i un f e l de p rega tire un iversitard, era un o m ech ih -

torul ordin : cehii in leg&tuf'S cu care exista indoieli din punct de


ved ere rasial sau care sint im potriva Reichului, trebuie exclusi
de la asimilare. Aceasta categorie trebuie sd fie exterminata".
A flin d de m oartea lui Heydrich, Fiihrerul e minios : nCu H ey­
drich pierd echivalentul a doua d iv iz ii". La intoarcerea la Berlin,
„H itle r m -a chemat, apoi a refuzat sa ma primeasca..." (prof.
dr. G e b h a r d ) , iar alt medic personal al Fiihrerului, dr. Morell,
a pretins : „Daca i s-ar fi adm inistrat sulfam idele m ele moderne.
altfel ar fi stat lu cru rile“ ... „R estabilirea situafiei personale a lui
Gebhard depindea, din acel moment, de probele clinice asupra in-
suficien(ei sulfam idelor in tratarea anumitor infectii provenind
din rani capatate in razboi. A?adar, ranile provocate tovara$elor
noastre de acest renumit chirurg erau artificiale §i el le lasa dupa
aceea s& se infecteze de la sine sau le infecta anume, de exemplu
cu germ eni de gangrena adu$i de la Institutul de igiena din Berlin.
sulfam idele folosite pentru tratam ent trebuiau sa fie ineficace.
In mai 1943, la Congresul A cadem iei de m edicina m ilitara la care
participau 350— 400 de m edici germani, Gebhard a expus in ama-
nuntime cele «?aptezeci §i cinci de experiences numite de el " e x ­
perience speciale». N ici unul din m edicii prezenti n-a pus vreo
intrebare ?i nici n-a protestat dupa aceea, a?a ca Gebhard a fost
numit pre?edinte al Crucii Ro?ii germane. Apararea lui Gebhard
[la proces] s-a intem eiat pe faptul ca aceste tinere erau condam-
nate la moarte, dar ele au ven it la Ravensbriick tocmai fiindca
nu erau condamnate la moarte ; ...este neindoios ca direcfia lag£-
ruluj le-a cautat pe toate celelalte [scSpate de la m oarte in timpul
experienfelor], ca sa le execute in ultim ele zile ale razboiului,
la cererea lui Gebhard. Intr-un ziar care a ajuns pina la noi
(Volkischer Beobachter), la Ravensbriick, am aflat cS H itler in
persoana 1-a decorat pe ilustrul prof. Gebhard pentru interesan-
tele sale lucrari, asupra carora nu se dadeau amanunte. Dar nu-
mai atunci cind 1-am reg&sit, in relatarea contelui Bernadotte,
pe acelaji ilustru prof. Gebhard, pa?nic §i corect, vizitindu-?i cli-

233
brat, dar s & m i-in s tru it; nu putea sd aiba copii. si n-a
izb u tit niciodata sd depd$eascd acest con flict... (din in-
sem narile facu te de prof. dr. K a rl G ebhard in tim pul
detentiunii, cind a scris 400 de pagini au tobiografice
— in care m ai spune ca H im m ler „e r a .ostil m edicinii
clasice $i fo a rte sensibil la orice, incepind cu stiintele
naturii $i term inm d cu bicch im ia " ; in instan^a de ju de-
cata, renum itul chiru rg — par tuns en-brosse, ochelari cu
ram e groase, nas plat, buze subtiri — a rostit un interm i-
nabil discurs, ramas fara ecou deosebit 23'J. Ia r secretarul

nica in timp ce vorbea cu seriozitate §i competenta despre igiena


§i politica, am siml.it mai intii, cu cea mai mare forta, realitatea
existentei sale ?i apoi cealalta realitate : o «c iv iliz a tie » atit de
evident monstruoasa $i, in acela.fi timp, identica in privinta apa-
rentelor m ateriale cu cea in care traisem intotdeauna, producind,
ca §i ea, profesori, automobile, ziare, cinematografe, congrese,
medici. A c e i m edici..." ( G e r m a i n e T i 11 i o n).
269 „K a rl Gebhard, Tribunalul M ilita r nr. 1 v-a gasit vin ovat
de crim e de razboi, crim e im potriva m nanitatii si de apartenenla
la o organizatie dcclaraia crim inals prin jur'ecata Tribunaluhii
M ilitar International. Pentru aceste crime, Tribunalul M ilitar vii
conda.mnS, K a rl Gebhard, la moarte prin spinzurStoare" (nentinta
pronuntata la Nurnberg, 1947, august 20). A cerut sa fie imparta?it.
Despre fostul sSu coleg de clasa si protector a mai arfitat, lum inin-
du-se 51 pe sine in felu l d o r it : „Eu nu stateam tot timpul linga
H im m ler ca un trintor. Nu i-am sugerat eu modul in care sa ucida
m ii de oameni in cursul unor experience inutile. H im m ler avea o
metodS de lucru foarte simpla, fara sa-i pese daca era cinstita sau
cruda. In toate dom eniile in care literatura existenta arata cS s-a
acumulat o anumita experienta, el socotea ca trebuie sa se desco-
pere ceva ?i dadea im ediat ordin unei persoane sau la doua per­
soane sa execute lucrarea. Bineinteles, nu se ocupa doar de m edi­
cine. Se interesa 51 de portelanuri, .si de aur. Intervenea 51 in re-
gim urile de hranire $i S.S-ul era singura unitate care capata la
micul dejun porridge [m incare din fu lgi de ovaz sau de porumb],
Unele experiente erau cum plitc ; dintr-o data, toate divtaiile de
pe front au fost obligate sa bea numai apa. A existat o anumitS
rezistentS, dar a realizat lucruri bune : de pilda, hrana concentrata
$i vitam inizata, im bracam intea de camuflaj, blar.uri pentru cam-
paniile de iarna [initial, incredintai ca ?i campania din Rusia va
avea caracterul celorlalte campanii — Blitzkrieg, H itler nu ?i-a
inzestrat deloc combatant:i cu imbracaminte calduroasa], rna$ini
ainfibii. A vea m impresia ca, daca nu s-ar fi lansat in toate aceste
experience ?i s-ar f i m Srginit la construirea cie mafjini am libii, am

234
principal ai R e ich s fu h re ru iu i, R u d o lf Brandt 27°, comen-
ocaza astfel personalitatea $efului sau : l l dezaprob pe
H im m le r din p rid n a c rim e lo r pe care ie-a com is, §i p en tru
ca s-a s in u c is 271... M d lua p re tu tin d en i, ca sd te rm in
'.minca incepu td de el, asa cd eram ca ?i um bra lui... era

ii debarcat cu siguran^a in Anglia. Isi istovea anturajul. In timp


ds pace folosea gloanfe adevarate pentru trupele aflate in ma-
nevi’e ?i s-au inregistrat m orti in rindurile S.S-ului. Toate acestea
shit caracteristice pentru acest om si nu pot f i puse la punct prin-
tr-o simpla obiectie. Adeseori ne spunea : «S tiu ca voi, medicii,
va opuneti acestui vechi proccdeu [experim entarile pe oameni]
care nu se mai practica, dar acum a? dori sa -1 aplic, in ciuda obiec-
t-iilor voastre». Vorbind despre personalitatea sa, nu se poate spune
ca tot ce facca era lipsit de sens. P e de alta parte, bineinteles, in
ceea ce priveiste oamenii,. crice greseala provoaca o catastrofa, §i
aceasta ne-a adus in situafia in care ne gasira“ .
270 „R u d olf Prandt, Tribunalul M ilita r nr. 1 v-a gasit vinovat
[...] va condamna, R udolf Brandt, la moarte prin spinzuratoare“ .
A vin d in S.S. gradul echivalent celui de colonel in Wehrmacht,
ofi'.er de adm inistrate, a fost mai bine de un deceniu secretar
principal al lui H im m ler, consilicr m inisterial ?i sef de serviciu in
Ministeru! de Interne (titlul do consilicr m inisterial era dubl&t $i
de un salariu corespunzator, el rezolva 3 500 de scrisori — in spe­
cial cele p rivitcare la problem ele personale ale solicitantilor —
pe luna).
271 Pin3 la sinucidere detinea, in m iin ile sale, prin „Politi.e,
S.S., Gestapo f i Arm ata de rezerva... m ajoritatea instrumentelor
importante ale puterii. Bazindu-se pe acestea, el ar fi putut sa dea
o lovitura de stat fSra a trebui sa se teama de vreo rezistenta
decsebita. A stazi [mult dupa inchsierea razboiului] se ?tie ca el
cc-eheta adeseori cu acest gind. A m ina insa actiunea ?i era neho-
tarit, a$a cum a fost in tot timpul existentei sale. Voia s3-i ramina
i'idel lui H itler f i tctodata sa-?i scoata capul din lat... H im m ler §tie
ca razboiul este pierdut. O ?tie incii din 1943. P e atunci incercase,
intr-ascuns, prin interm ediul industria?ulu: german A rn old Rech-
berg, sa intre in legatura cu puterile occidentale ?i sa discute po-
sibilitatea unei paci separate... Acum, pu'yin inaintea inchiderii
portilor, H im m ler era gata sa faca aproape tot ceea ce i-ar fi putut
salva capul. In tim p ce continua, pe de-o parte, sa spinzure sol-
dafii [dezertori], pe de alta parte facea un joc disperat... El — cel
m ai mare exterm inator al evreilo r din istorie — corespondesza in-
tr-ascuns cu dr. H ille l Storcn, reprezentantul la Stockholm al Con-
gresului M ondial Evreiesc. Din dispozi^ia lui, negociatorul evreu
dr. Norbert Masur zboara, sub paza personala de onoare, din

235
u n u l d in p u fin ii m e m b ri ai p a rtid u lu i care nu facea pe
?tabul $i nu -§i m area v e n itu l legal cu bani provenif,i din
alte surse. A m vazut cu o c liii m e i c it era de m u n cito r.
P reocu parea lu i esen\iala era de a-si in d e p lin i datoria
f i m unca... credeam cd un om care traiegte dupd aceste

Suedia la Berlin, pentru a discuta cu el asupra eliberarii detinu­


tilo r evrei din lagarele de concentrare. El duce tratative cu fostul
pre$edinte al C onfederatiei Elvofiene Jean-M arie Musy, cu p rivire
la transportul evreilor din lagarul de concentrare Belsen in zona
neutra de peste grani^a. Incearca sS intre in legatura cu puterile
occidentale prin interm ediul bancherului suedez Jacob W allenberg
?i sa inceapa convorbiri de pace. Acum el se straduie?te sa-1 im -
plice in acest joc pe contele Folke Bernadotte §i, in cele din urma,
ii prom ite m ultdorita eliberare a detinutilor scandinavi. H im m ler
este obsedat de o idee fixa, legata de certa in frin gere germana :
dup3 ce a ordonat sa fie exterm inati m ilioane de oameni, acum
i?i imagineaza ca poate juca rolul de m are protector ?i inger al
pacii. Este convins ca va f i recunoscut, in aceasta calitate, in strai- •
natate. Nu vrea sa inteleaga ca va ram ine un monstru, vin ovat de
asasinate in masa. P e deasupra se mai teme ?i de H itler, li este
teama ca s-ar putea ca Fuhrerul sa intuiasca jocul sau dublu ?i
sa-1 loveasca in ultim a secunda...“ ( J o e H e y d e c k e r-J o h a n -
n e s L e e b ) . Chiar a?a s-a ?i in tim p la t: in loc sa fie numit, cum
nutrea tainic speranta, succesor al Fiihrerului, a fost demis din
toate functiile, exclus din partidul national-socialist, caci H itler a
afla t despre contactele Reichsfuhrerului cu contele Bernadotte,
dintr-o emisiune a serii de 28 aprilie 1945, transmisa de postul de
radio B.B.C., care a determinat reactia lui H itler ?i trim iterea ge-
neralului R itter von G reim sa-1 aresteze pe H im m ler, ceea ce nu
se va intimpla. Intr-un acces de sinceritate, dupa ultim a introve-
dere cu m ediatorul Crucii Ro?ii suedeze, H im m ler marturiseste :
„ A fost cea mai amara zi din viata m ea“ . A lia tii resping orice
propunere de-a lui, nici vorba de pace separata in Vest. H im m ler
i$i cauta un refugiu la Plon, unde a fla ca Donitz a fost numit suc­
cesor al Fiihrerului (iar Donitz nu doreste s5 colaboreze, in nici un
fel, cu el). I?i rade mustafa, ochiul sting ?i-l acopera cu o banda
neagra, are in buzunar o legitim atie de subofiter, pe numele H ein ­
rich H itzinger, emisa de Serviciul de securitate al A rm atei de
uscat (m ajoritatea fu garilor n-au acte, tocmai^cei astfel „prega-
t it i“ devin suspecti §i sint arestati, mai cu seama fo?tii m em bri ai
serviciilor de securitate, socotiti „posib ili crim inali de razboi").
Poveste$te santinela britanica (postul de control din Meinstadt) :
„[carnetul de identitate] Parea ca ie$ise dintr-un seif. A m telefonat
unui ofiter ?i 1-am retinut pe H itzinger ?i pe tovara?ii s5i. Erau

236
re g u li 272 -fi are asemenea scopu ri nu poate sa doreascii
d ecit binele §i sa se fereased de o rice crim d... 273 $ i con ­
tele F o lk e B ern ad otte 274 i-a schifat un p o rtre t : Cind
H im m le r m i-a aparut deodata in fata, cu och e la ri cu
ram a de corn , in u n ifo rm a v e rd e a S .S -u lu i, fara n ic i o
decorafte, parea la p rim a vedere un neinsem nat fu n c -

zsce. T o ti deghizati. Im bracati atit cu haine civile, cit ?i m ilitare“ .


in purine zile, H. H. trece prin trei lagare de triere. L a prim ul
interogatoriu, luat de capitanul Selvester, se poarta cu indraznealS,
ca sa alunge orice suspiciune :
— De ce porti legatura asta ps ochiul sting ?
— A , e o nimica toala. O zgirietura.
— Cum te cheama ?
— A v e fi actele, nu §titi carte ?
— Cum te cheama ?
— V -am spus : citit-i.
— Cum te cheama ?
— Heinrich Hitzinger.
— Din ce unitate faci parte ?
— Din poli(.ia m ilitant secrela.
— Ce grad ? (
— Plutonier...
Este in 23 mai 1945. Lagaru l britanic de triere are nu­
marul 031 ?i functioncaza la Luneburg. Cind este intrebat, pentru
a cita oara, de acela$i capitan Selvester, cum se numcr.te, rcnunta
inexplicabil la intreg jocul, i§i bom'oeaza pieptul, desface de la
ochi banda neagrS, da la iveala din buzunar o pereche de ochelari,
$i-i pune, ca sa se recomande m a r tia l:
— Ma p r e z in t: Reichsfuhrerul H einrich H im m ler. Sint gra-
bit. Trebuie sa-l vad neaparat pe maresalul M ontgom ery. Este
urgent.
Capitanul dispare, revin e cu un alt ofiter, H. H. suporta o
nou& perchezitie, soldata cu descoperirea a doua fio le de otrava
intr-un buzunar al pantalonului (el sustinc ca-s doar medicamente
pentru stomac), cu greu consimte prizonderul sa-si schimbe com­
plet hainele, i se aduce ceva de mincare, dupa care, insotit de un
colonel de la Biroul 2 al Statului-m ajor al lui M ontgom ery, colo-
nelul M ichael Murphy, este transportat la inchisoarea de pe U lze-
nerstrasse, unde e inchis intr-o celula. Din nou perchezitionat
minutios, la piele, m iinile capitanului doctor W ells au dexteritate,
controleaza parul ?i, brusc, doua degete incearca sa se strecoare
in gura lui Flimmter,. prea tirziu, a §1 strivit, intre dinti, o capsula
de cianura, se zvircole?te pe pat, degeaba i se dau vom itive, spa-

237
fionar. Daca l-a§ f i in tiln it pe strada, n u i-a$ f i dat n ic i
o atentie. A v e a m iin i m id , fin e , sensibile, si am observat
m anechiura in g rijita . In tr-a d e v a r, in tr-in s u l n -a m vdzut
n im ic dAabolic si n -a m rem a rca t n im ic d in asprim ea rece
a p r iv ir ii sale“ 275.

i't u r i stcmacale, respira$ie artificials, in fix 1 1 minute expiaza.


Sergentul-m ajor E dw in Austin, anume insSrcinat cu paza Reichs-
l'uhrerului, trage patura peste m ortul invinetit :
— Ah, frumos mai arata ! Asta-i H im m ler ! In fond, n-are
decit ceea ce m erits.
Unul dintre ofi{:eri va telefona la K Z Bergen-Belsen, cerin-
d u -le cam arazilor de arm e de-acoio sa-i trim iiS o lada ele lemn, din
cele folosite uneori la adunarea 51 ingropa.rea-'osemintelor depor-
1 ,Vrilor ucigi ; ideea lui, sS-1 ingroape pe H im m ler intr-o lada ca
asta, n-a fost realizata. In clipa lansarii prim ei lopefi de pSrnint in
grcapa (locv.l inhum arii strict secret), un osta? britanic exclarna :
— Lasafi v ierm ii sa mcarga la vierm i ! (dupS C h . B e r n a-
d a c ).
272 j\/rai tirziu, dupa sinuciderea lui H im m ler, am ericanii vor
deucoperi la Berchtessaden, sub un hambar, un adevSrat „tezau r“ ,
ingropat acolo de fostul R e ich s fu h re r: 132 dolari canadieni,
2') 935 lire stcrline, 8 000 000 fran ci francezi, 3 000 000 franci alge-
ricn i ?i marocani, 1 000 000 mSrci germane, 1 000 000 lire egiptene,
doi pesos argentinieni, o jumatate yen japonez, 7 500 lire palesti-
niene (in total o valoare de aproxim ativ 1 000 000 dolari ame-
l-icani — inventar alcStuit de capitanul H arry Anderson). D ar
nici mai m arele sSu, „ascetul“ , „in coru ptibilu l“ , „vegetarian u l“
A d o lf H itler, astfel prezentat publicului din m otive de propaganda,
nu era sarac, dupS cum reiese, cu prisosinta, dintr-o carte recent
aparuta, sub sem nitura lui W o lf Schw artzw aller : incS de la sfir-
sit'jl anului 1934, Fiihrerul a devenit sinqurul cetatean german
sbsolut scutit de orice fe l de im pozite ; din 1935 a in ca sa t: in-
dem nizatia lunarS de cancelar — 29 200 mSrci, plus 18 000 — chel-
tuieli de reprezentare, indemn.izatia lunara a pre.?edinlelui Reichu­
lui, Hindenburg, de la decesul acestuia incolo. Totodata, a prim it
In>rana — pinS ?i in perioada razboiului — drepturi de autor pen­
tru m ultiplele reeditari ale caryii sale „M ein K a m p f“ , astfel incit,
in contul de bancS destinat acestor depuneri s-au strlns, pina in
1544, 5 500 000 marci. B ar $i Reichpost transfera cu regularitate
drepturile bane$ti „cu ven ite“ Fiihrerului pentru chipul sSu fo-
losit drept efigie pe m Srcile postale ale vrem ii. M ai figurau ?i alte
surse de venituri personale : fonduri provenite din donatii, din
vinzarea fo tcg ra fiilo r reproducindu-i portretul, precum si dintr-un
a$a-numit „Fond A d o lf H itler al economiei germ ane" — acesta din

238
A ria experim entarilor in itia te f i efectuate, de c a iie
m edicii S.S. care activeaza in u niversul concentrationar,
este cit se poate de cuprinzatoare. A tu n ci cind dr. Ernst
Robert von G raw itz, m edic-§ef de lagar 276, planuie?te sa
mtreprinda cercetari asupra hepatitei in fecjioase (H ep a -
urma, singur, asigurind un varsam int de aproxim ativ 100 000 000
marci. pe an. Dupa concluziile trase de W o lf Schw artzw aller, H itler
era, in 1939, „unul dintre cei mai boga|i oameni din Europa“ . Catre
sfirgitul conflagratiei m onaiale n-a saracit, dim potriva : era pro-
prietarul a aproape zece m ii de tablouri $i sculpturi de exceptie,
estimate la o valoare globala de 1 m iliard marci, cumparate de
a g e n t de-ai sai din Europa cotropita de nazi$ti, sau, pur gi simplu,
confiscate.
273 parerile ii apartin fostului secretar principal al Reichsfii-
hrerului, Rudolf Brandt, despre care Francois Bayle, general medic
francez (autorul car(ii „Crucea incirligata smpotriva caduceului"
— adica a sceptrului lui Hermes, sim bolizind pacea si comcrtul —
aparutS in 1951), noteaza : „Id e i nesemniCicatlve... bun-simt
inexistent, intuifie lipsa. Rationamentul e pueril, naiv fji suscep-
tibil..."
274 Nepot al regelui Gustav al V -lea al Suediei (1853— 1950),
domnind din 1907 pina In 1950. Contele Bernadotte a fost vice-
pre$edinte al Crucii Ro$ii suedeze. A urmarit, in repetatele trata-
tiv e purtate — chiar la Berlin — cu capetenii naziste (inclusiv
Heinrich Himmler), sa-i aduca in Suedia pe toti deportafii din
KZ-uri, proveniti din tarile nordice, fapt devenit posibil dupa ce
situa|ia fronturilor s-a schimbat esential. A stfel : ,,In ziua da
30 martie 1945 — poveste?te el — am putut intra, pentru prim a
oara, in lagSrul de la Neuengamme, unde citeva m ii do detinuti
din tarile nordice fusesera tra n sfera l, la in s is te n c e noastre. Eram
primul reprezentant al unei organizatii umanitare neutre autorizat
sa viziteze un lagar de concentrare. Un sentiment grozav m -a co-
ple$it, gindindu-mS ca voi vedea cu proprii ochi ce cuprinclcau in-
tr-adevSr aceste abom inabile lagare ale celui de-sl III- le a Rsich,
despre care toata lumea vorbea cu spaima [...] Cind am parasit
Neuengamme, norvegienii $i danezii se adunasera in lungul gar-
durilor electrificate care inconjurau lagarul. „L a revodcre !“ le-am
strigat ?i am vazut bucuria stralucind din nou in ochii lor. Dar,
in aceea$i clipa, i-am zarit pe ceilalti detinuti [20 000 deportati !],
pentru care nu puteam face nimic. Erau m ii $i m ii de fiin je neno-
rocite, asemanatoare unor cadavre v i i “ . Cind a fost sa fie trans-
porlati nordicii, H im m ler in persoana a interzis efectuarea trans-
ferarii, justificindu-§i apoi hotarirea astfel : „Este revoltator ca un
lag§r irepr 05ab.il cum e Buchenwald, sa fie obiectul unor descrieri
rusinoase. N im ic nu m -a indurevat mai mult decit aceste articole

239
tills epidem ica), fire^te c5 se cuvine, conform ierarhiei,
sa-i ceara R e ic h s fiih re ru lu i aprobarea de a se folosi, pen­
tru experience, de cobai din K Z (precizeaza ca se a?teapla
ca e i sa... m oara) ; H im m ler pune apostila ,,da“ pe cererea
lu i von G ra w itz ?i, astfel, 8 detinu^i ai A uschw itzu lu i
sint pu$i la dispozitia acestu ia277. A lt m edic cu v e le ita fi
--------------- j
ale presei A lia te “ . Pina la urma, norvegienii ?i danezii au putut
fi transportafi, in tim p ce ceilalfi au fost m utafi, du?i pe jos la o
distanfa de 737 km, la Landbostel, intr-un lagar al p rizonierilor de
razboi, fara ca m ajoritatea sa poatS supraviefui indelungatului
mars. Contele Bernadotte a fost asasinat in luna mai 1948, la Ie-
rusalim, unde se afla in calitate de negociator al N ajiu n ilor Unite.
275 „ A 5adar, acesta era omul in fata caruia intreaga Europa a
tremurat ani de zile, omul care facea un semn ?i sute de m ii de
vieti omenesti dispareau, m ilioane erau nim icite. Un om de o exal-
tare m&rginitfi, nehotarit, cu o sadica patima a dom inarii, un om
dintr-o fam ilie bunS, burgheza — tatal sau fusese profesorul prin-
t-ului H einrich von Bayern, iar faptul ca fiu l regelui ii fusese nas
ii datoreaza S.S.-Reichsfuhrerul prenumele sau. Cu greu poate fi
imagniata o fire mai contradictorie : H im m ler incercase cindva,
fara succes, sS devinS crescator de pSsari §i vinzator la o fabricfi
de ingrasaminte din Schleissheim, il admira pe tiranul mongol
Gingis Han, a mar§aluit in corpurile de franctirori din anii douii-
zeci, a fost secretarul rebelului G regor Strasser, a sprijinit, fiind
cel mai influent om de pe linga H itler, cultivarea plantelor m edi-
cinale si a dispus efectuarea celor mai ingrozitoare experienfe cu
oameni vii. Un om al carui unic scop consta, in cele din urma, in
dorinta de a concentra in m iin ile sale, cu timpul, toata puterea,
de a putea sa comande nelim itat $i de a deveni succesorul lui
H itle r" ( J o e H e y d e c k e r-J o h a n n e s L e e b ) . Capacitate?,
de disimulare, cu totul ie?ita din comun, a lui H einrich Him m ler,
reiese $i din modul in care i$i m anifesto el indignarea fata de
„descrierile absolut ridicole pe care le facusera A lia tii despre
Buchenwald $i Bergen-B elsen", prom itindu-i contelui Bernadotte
„ca va dispune sa se intreprinda o ancheta".
27<i P rin interm ediul lui ajunge in lagar Z ik lo n -B -u l, iar folo-
sirea ambulantei cu insemnele Crucii Ro?ii, pentru a transporta re-
cipientele cu gaz otravitor, tine ?i de faptul ca dr. Ernst Robert von
G raw itz detine, in ierarhia Crucii Ro?ii germane, o pozifie inalta ;
el ocupa, totodata, $i alte posturi de seama in m ediul medical al
Reichului.
277 Num arul de 8 definuti pentru care a trebuit sa ceara apro-
bare superioara, ii va f i parut m inim, ridicol, celui care se ocupa
de aducerea Z ilk o n -B -u lu i ?i ia parte la selectii, la gazari sau in-

240
d e cereetator, S .S -H a u p ts iu rm fiih re r dr. Sigm und
cher (capitan in rezerva al L u ftw a ffe i), !§i. incepe seria do
experience pe oameni, in K Z -u l Dachau, la 22 febru arie
1942, asistat fiin d d e dr. Hans W o lfg a n g R om b erg (depin-
zind de D epartam entul m edical al aerului — Institutu.1
germ an de experim en tari a v ia tic e )i7S. Sint reproduse con-
d itiile de zbor la m are altitudine, ca §i „lansari cu para-
suta“ (in tr-o cam era de joasa presiune) de la 15 0 0 0 m

cinerari pe rug. Invocarea „num&rului“ (mai mare sau mai mic)


de exterm inari, acum sau mai tirziu, la ora judecatii, nu va consti-
tui, niciodata, un argument valab il in favoarea celor acuzati de
crim e im potriva umanitatii, fiindca principiul este incrim inabil.
Adresindu-se cindva S.S-i?tilor Reichsfiihrerul Heinrich Him m ler
explica fara drept de a p e l: „M ajoritatea dintre voi §tie ce in ­
seamna 100 de cadavre a§ezate unui linga altul, 500 sau 1 000 de
cadavre. A m rezistat la asta pina la capat... A sta ne-a c a iit“ .
2,8 M ulti dintre acuzarii procesului desfasurat la Nurnberg,
intre 20 decem brie 1946— 1 octom brie 1947, au aparfinut Luftwaf­
fei : general dr. Oscar Schroder — seful S ervjciilor m edicale ale
Luftwaffei ; prof. dr. Gerhard Rose, general in Luftwaffe, $eful
Departamentului de medicina tropicala si profesor la Institutul
„R ob ert K o c h “ , consilier pentru medicina tropicala pe linga servi­
ciul m edical al Luftwaffei ; dr. S iegfried Ruff, director al Depar­
tamentului m edical al aerului din Institutul german de experim en­
tari aviatice ; dr. Hans W olfgan g Rom berg (colaboratorul dr. S ig ­
mund Rascher — absent de pe banca acuzafilor, deoarece, in prima
saptamina a lunii iunie 1944, a fost impu§cat de S.S. chiar in bun-
carul de la Dachau, unde era detinut, din ordinul lui H im m ler, in
urma incercarii de a vinde unui laborator farm aceutic elve^ian
substanta Polygal 10, descoperita de un chimist evreu care lucra
la Dachau, Robert Feix, un hemostatic de trei ori mai eficace decit
toace celelalte si de trei ori mai ieftin ) ; dr. Hermann Becker-
Freyseng, cu grad de capitan, $eful Departamentului medical al
aerului de pe linga seful S erviciilor m edicale ale Luftwaffei;
dr. G eorg August W eitz, locotenent-colonel ?i seful Institutului
m edical al aviatiei, cu sediul la Berlin ; dr. W ilh elm Beiglboch,
m edic consultant al Luftwaffei... Cu exceptia prof. dr. Gerhard
Rose, condamnai; la inchisoare pe viata, toti m edicii Luftwaffei au
fost achitati ?i eliberati din d e te n te pe loc. In apararea lor au
vorbit, excelent, doi dintre tovara?ii de boxa, amindoi condamnati
la m oarte prin spinzuratoare : prof. dr. K a rl Brandt ?i prof. dr.
K a rl Gebhard. C el dintii a aratat lim pede ca H itler a form ulat
ideea experim entarilor pe d e tin u ti: 㤠i-a exprim at aceasta opinie

241
pina la 22 000 m 279. Dar L u ftw a ffe are de rezolvat, pe
lin ga problem a pilo^ilor care se para§utau la m are alti-
tudine, ?i pe cea a p ilo tilor dobori^i in Canalul M in ecii,
unde apa inghetata ii ucide. L a procesul de la N iirn berg,
gen eral dr. H ipp ke v a declara :
— Prob lem a frig u lu i era fo a rte im portanta pentru noi.
A v ia to r ii cazu^i in m are mureau de fr ig cu toate hainele
lo r calduroase ; a via torii pescui^i v ii din apa mureau d e
asemenea, cu toate ca li se dadeau m edicam ente ?i alte
in g rijiri $i erau inveli^i in paturi groase. M arina de^inea,

cu ocazia unei operatii care i s-a facut la git, In 1935. Atunci a


declarat ca ar fi logic sa fie folosiyi critninali, pentru a f i puse la
punct diferite problem e m edicale" ; celalalt a e x p lic a t: „E xpe-
rientele lui Rascher, ordonate de H im m ler, au fost aduse la cu-
no$tinta Fiihrerului ?i H itler a hotarit ca, in principiu, experien-
tele pe oameni sa fie ingaduite, atunci cind interesul statului este
In joc. P e atunci ele erau ocrotitc de lege, nu cadeau sub incidenfa
nici unei sanctiuni, dim potriva, cel care n-ar f i acceptat sa execute
acest ordin m ilitar, ar f i fost pedepsit. Dupa cele transmise de
H im m ler, ?eful statului era de parere ca nu puteau f i ISsati sa
duca o viata tihnita anumifi detinuti din lagarele de concentrare,
atita vrem e cit soldatii luptau, iar fem eile §i copiii sufereau de pe
urma raidurilor aeriene f i a bom belor“ .
279 „Ratiuni de stat“ exista, neindoielnic, asa cum a afirm at,
cu indreptatire, in cadrul procesului de la Niirnberg, directorul
Centrului experim ental al Lu ftw a ffei, dr. Siegfried Ruff, deoa­
rece p ilotii germ ani nu §tiau ce anume trebuie sa facii atunci cind
erau nevoiti sa-§i paraseasca aparatele in zbor la m ari altitudini,
neposedind nici macar ma?ti de oxigen : „E chipajeie se temcau,
dupa deschiderea parasutei de coborirea §i aterizarea pe pamint
sau pe mare, de raul de altitudine sau de inec. Nu le puteam
ven i in ajutor, pentru ca nu dispuneam de baze experim entale.
Ia r avioanels de lupta zburau pina la zece §i unsprezece m ii de
metri. A vioa n ele inamice zburau chiar §i mai sus. A vea m un
avion de vinatoare «M esserschm itt-163» aflat in perioada de
probe, capabil sa atinga zece pina la dou&sprezece m ii de m etri
in doua minute. Motoare §i mai puternice, avioane ?i mai mari,
se aflau in constructie. Puteau sa se inalte pina la ??.isprezece
m ii de metri. Progresele mecanicii depajisera rezultatele obtinute
de medicina aercnautica. Ajunsesem sa re^olvam problem a sal-
va rii la douasprezece m ii de m etri ; rSminea salvarea de la doua-
zeci de m ii de m etri “ . Dr. Siegfried R u ff ?i colaboratorii sai din
Centrul experim ental al L u ftw a ffe i efectuasera peste zece m ii de

242
totodatS, ?i experien£a nau fragiaftlor readu?i v ii pe uscat
iyi care apoi mureau. Era o enigm a. D e ce oare nu-§i re-
veneau ace?ti oam eni ? D e ce oare starea lo r se agrava
treptat, pina cind m ureau ? Erau to ti fara cuno§tinCa si
fepeni, dar inca vii. Se stingeau, iar noi nu in^elegeam
de ce.
Ocupat cu alta tem a de cercetare, dr. Sigm und Ras-
cher nu vre a s-o scape nici pe aceasta din mina, de aceea
i$i im parta?e§te preocuparea R e ic h s fiih re ru lu i H im m ler
care, clipind de dupa lentile, ca un co^car, replica :

experiente chiar asupra lor : „S e cuvine sa spunem ca am reedi-


tat conditiile, pinS la punctul in care nu le mai puteam suporta,
pina la punctul periculos... Trebuia sa platim propria noastra
asigurare pe viata... N -am avut decit doi m o rti“ — si cercetarile
s-au oprit aici, cind a aparut dr. Rascher cu aprobarea lui H im ­
mler, de a continua experientele pe „crim inali de profesie", con-
sim tam int scris obfinut dupa mai multe rapoarte ?i o convorbire
personala cu R e ich s fu h re ru l: „Studiul zborurilor la m are altitu-
dine, la care ne obliga plalonul mai inalt de zbor al avioanelor
de lupta britanice, a capatat o m are importanta. Consider re-
gretabil ca nu se pot face experiente pe "m aterial um an» : tn-
trucit aceste experiente sint foarte periculoase, nim eni nu se
oferS voluntar. De aceea pun intrebarea capitala : puteti sa ne
puneti la dispozifie doi sau trei crim inal! de profesie in scopuri
experim entale ? “ (H im m ler adauga pe scrisoarea dr. Rascher, din
15 mai 1941, rezolu+ia care-i este trim isa drept raspuns : „B in e-
inteles, detinutii vor f i cu pl&cere pu?i la d'spozitia dumnea-
voastrS..."). Solicitantul recurge apoi la o stratagems, alcatuin-
du-?i doua e?antioane de lucru, unui oficial (compus din zee de-
portati germ ani — crim inali), altul clandestin (alcatuit din 180—
200 de detinuti de d iferite nationalitati). A stfel isi incepe destinul
de ,,iepure“ , exact in ziua in care im p lin ejte 33 de ani, detinutul
W alter N e ff, pinS atunci lucrind ca in firm icr la blocul tubercu-
lo.silor din K Z -u l Dachau : „C ei care trebuiau supusi la expe-
riente grele, incheiate prin moarte, [peste 70 au murit, dupa mar-
turia lui depusa la Niirnberg], erau ceruti de Rascher adm inis­
tratis! lagarului ?i desemnati de S.S.... Dupa parerea mea de
profan, fieca re caz de m oarte in cam era de joasa presiune a fost
provocat cu buna ?tiint& §i intentional. Rascher avea puteri discre-
tionare in lagar. El devenise din ce in ce mai puternic ?i, 1U sfir-
?it, nimeni nu i se mai putea im potrivi..."

243
— Pescarii au gasit solu^ia buna. Cind. debarca in-
ghetaf-i, le cer nevestelor sa se culce peste c i . . . 2S0
Glum a picanta v a conta, cindva, drept in d ica te , in
masura in care acela?i dr. Rascher (avindu- 1, de asta data,
ca „paravan ? tiin tific“ pe prof. dr. H olzlohner, de la cate-
dra de fiz io lo g ie a Facultatii de m edicina din K ie l) se lan-
seaza in cercetari p rivitoa re la inghe^ul in apa (si pe
uscat) : in blocul 5, incaperea denum ita „sala de a v ia fie *1
adaposteste o piscina :
— Cada era de lemn. A v e a doi m etri lungim e si doi
adincime. Se inalta de la pardoseala cu a p roxim ativ cinci-
zeci de centim etri. !n sala de experience §i in cacla erau si
citcva aparate do masurat (din depozitia lui W a 1 te r
N e f f la procesul d e la N iirn berg).
U n preot-deportat de o rig in e poloneza, M ichialow sky, a
incercat cel dintii, desigur fortat, acest „b o te z al in -
ghetu lu i“ :
— M i s-au fix a t nis,te sirm e in spate, apoi in rect $i
m-au ob ligat sa-m i im brac din nou camar.a si pantalonii,
plus o u niform a de aviator, o perecho d e cizm e im blanito
si un com binezon de zbor. Sub ceafa m i s-a fix a t o camera
do cauciuc u m flata cu aer ; fir e le au fost conectate la apa­
rate si am fost aruncat in apa. M i s-a facut im ediat tare
fr ig si am inceput sa tremur. A m spus oam enilor care erau
acolo ca nu v o i putea indura m ult tim p frig u l acesta, dar
ei au ris $i m -au asigurat ca totul va dura fo a rte putin.
M -am asezat in apa [asadar cada n-are doi m etri adin­
cim e?] si m i-am pastrat cuno.'jtin^a vre o ora §i jum atate. In
tim pul 5sta, tem peratura im i scadea, la inceput incet, apoi
m ai repede ; la inceput 37,6° [de ce ? era fe b r il ?], apoi 33°
si la urma 30°. A p roa p e im i pierdusem cuno?tini;a. In acest
rastim p m i se lua singe din ureche la fieca re cincisprezece
minute. M i-au o fe rit o tigara, dar, bincinfeles, n-aveam
p ofta sa fum ez. Totu?»i, unul din acesti oarneni m i-a dat ti-
gara $i in firm ieru l care statea linga bazin a continuat sa
m i-o puna ?i sa m i-o scoata din gura. A m fu m at cam o ju ­
m atate din ea. Dupa aceea m i-au dat pu^in alcool, apoi o
ceasca de rom caidu|:. P icioa rele m i s-au intarit ca fieru l,
la fe l ?i m iinile, iar respiratia im i devenise fo a rte scurta.
280 „U n principiu fundam ental se cuvine sa constituie legea
absoluta a S.S-istului. Trebuie sa fim cinstiti, cuviinciosi, loiali,
buni camarazi' fata de cei de un singe cu noi, ?i numai fata do
aceia. Nu ma intereseaza cxtu§i de putin ce ss intim pla cu un
rus sau cu un ceh“ ( H i m m l e r — discurs rostit la Poznan, in
prezenta SS.-Gruppenfiihrerilor — 1943, octom brie 4).
A m inceput sa trem ur. O sudoare rece im i picura de pe
frunte. A m sim^it ca raor si le-am cerut din nou sa nta
scoata de acolo. A tu n ci doctorul m i-a dat citeva pic&turi
dintr-un lichid necunoscut, dulceag, dupa care am lesinat.
Cind m i-am revenit, era cam opt seara §i stateam intins
pe o targa, acoperit cu paturi, iar deasupra m ea ardeau
lam pi care incaizeau. Le-a m spus cS m i-e foam e. M edicul
lagarulu i a dat ordin sa m i se aduca o hrana m ai buna.
A trecut m ult tim p pina sa-m i revin. A m ram as cu o
oarecare fra g ilita te cardiaca .?i du reri de cap, iar foarte
des sufilr dc circei ia picioa re . . . 231 (depozi^ia preotului
M ich ia low sk y in cadrul procesului de la N urnberg).
R ezu ftatele exp erien telor H olzlohner-R asch er au fost,
rcalm ente, deosebit de interesante, absolut inedite pentru
inceputul deceniului al cincilea (o recunosc si am ericanii !).
D ar dupa plecarea prof. dr. H olzloh n er 282 din K Z -u l Da­
chau, dr. Rascher continua cercetarile pe cont propriu, cu
consim tam intul S .S -R e ic k s fiih re ru lu i H im m ler, dornic sa
a fle ce aport poate aduce „caldu ra anim ala“ la inlaturarea
efectelor inghef.ului (se deplaseaza anume, la fa ta locului,
pentru a asista la... experim en t, dupa ce, in prealabil,
scrisese si semnase textu l : „O rd on ca patru fe m ei din Ra-
vensbriick sa fie trim ise doctorului Rascher. Sint fo a rte
curios sa cunosc ex p ericn tele realizate cu caldura animala.
Cred ca aceste cercetari ne v o r aduce succesul cel. m ai m are
si m ai durabil. Fire^te, s-ar putea sa m a in?el“ ). S -a in-
$elat ! L a 12 febru arie 1943, dr. Raschcr trebu ie sa recu-
noasca, negru pe alb, esecul incercarilor sale : „S u biectii
umani au fost inghe£ati prin procedeul obi§nuit, goi sau
im bracati, in apa rece (tem peratura intre 4° §i 9°). Ei au
fost sco?i din apa atunci cind tem peratura lo r rectala a
atins 30°. In cursul a opt experience d iferite, subiectii umani
au fost a?ezati in tre doua fe m e i goale, intr-un pat spaCios.
F em eile trebuiau sa se lipeasca atit cit puteau de subiectul
uman inghetat. C ele tre i persoane erau acoperite cu pa­
turi. R ezu ltatele : 1) Dupa ce s-a luat tem peratura subiecli-
lor umani, s-a constatat cu surprindere ca tem peratura a
m ai scazut cu 3°, ceea ce constituie o scadere suplim entara

281 Din cei 30 de „ie p u ri“ , nici unui n-a fost scos m ort din
apa inghefata. Dupa depozi^ia lui W alter N e ff — m artor ocular
la experience : ..Cincisprezece sau poate chiar optsprezece au mu­
rit in tim p ce m edicii incercau sa-i reincalzeasca“ .
232 Se va sinucide curind dupa capitularea neconditionata a
Reichului.

245
m ult m ai m are decit aceea constatata cu alte m ijloace de
Peincalzire. Cu toate acestea, subiec^ii §i-au capatat cu-
no§tinta m ai rapid. Subiec^ii umani si-au dat fo a rte repede
seama de s itu a te §i s-au ghem u it lin ga fe m eile goale.
Cresterea tem peratu rii corporale s-a produs aproape cu
aceea?i v iteza ca §i in cazul subiectilor umani reincalziti
prin in velirea in paturi. Patru subiecti umani au facu t e x -
ceptie : la tem peratura de 30°, 32°, ei au indeplinit un act
sexual. L a acesti subiecfi umani, tem peratura a crescut m ai
repede dupa actul sexual, fiin d com parabila cu cresterea
tem peraturii care se produce intr-o baie calda. 2 ) O alta
serie de experience a fost facuta prin reincalzirea cu aju-
torul unei singure fem ei. In toate aceste cazuri, reincalzirea
a fost cu m u lt m ai rapida decit atunci cind ea era produsa
de doua fem ei. Se poate atribui acest lucru disparitiei ori-
carei inhibi^ii personale, fem eia ghem uindu-se m ult m ai
strins lin ga subiectul uman inghefat. In acest caz, de ase­
menea, recapatarea com pleta a cuno^tinCei a fost rapidS.
U n singur subject uman nu si-a recapatat cuno 5 tint.a si
reincalzirea a fost fo a rte slaba. A cest subiect a decedat cu
sim ptom e de hem oragie cerebrala, confirm ata la autop-
s ie “ 283. A?adar, dupa opinia cercetatorului, baia calda este
prefera b ila „ca ld u rii anim ale“ . Punct.
2B3 Raport oficial, dactilografiat pe h irtie cu ahtet, inregis-
trat, semnat, parafat. Dincolo de tragicom icul situatiilor, nu
trebuie uitat faptul cS „iep u rii“ — fie barbatul, fie fem eia —
sint det,inuti ai K Z-u rilor. Totodata se cuvine a fi ream intita
obsesia lui H im m ler de a redescoperi si a da im portanta de ri-
goare „m o 5tenirii stram o?ilor“ ; societatea „A h n en erb c“ , consti-
tuindu-se in 1933 („A h n en erb e“ inseamna chiar „M ostenirea
stram osilor"), are teluri cit se poate de lim pezi : „ A cerceta loea-
lizarea, spiritul, fap tele .si mo§ten>rea rasei nordice indo-germ a-
nice ?i a comunica poporului rezultatelc acestor cercelari intr-o
form a interesanta11. Daca la inceput „A h n en erb e“ cauta piatra
filozofa la ?i Atlantida, ocup!ndu-se de cerom oniile de initiere,
magie, ocultism, studiul m arilor religii, a! curcntelor mistiee si
filo zo fice etc. odata cu razboiul §i tutela lui H im m ler, „A h n e-
nerbo“ s-a dedicat... experientelor pc oameni ! A stfel, cind dr. Jo­
sef M engele i$i desfascara experientele pe gemeni, la Auschwitz,
el raspunde 51 interesului purtac de H im m ler personal acestor cer-
cetari, deoarece „A h n en erb e“ vrea ca secretul na.?terii gem enilor
sa fie descifrat §i, drept consecinta, repopularea teritoriilor ocu-
pate sS se poata face intr-un ritm accelerat (sediul central al
societatii : Berlin-Dahlem , 16, Piicklerstrasse). Am estecul S.S-
R eich sjuh T erulu i in experientele intreprinse este indiscutabil.

246
Daca aici, in K Z Auschw itz-B irkenau, sint .,colectio-
nate“ b iju terii, pietre prej.ioase, discuri de aur („m on ed a “
locala), valu ta de toate felu rile, asa cum coAsemneaza in
taina dr. N y is z li Miklos, au cautare ?i... scheletele omenesti.
In itia tiva ii apartine ?efului sau direct, dr. Josef M engele,
dar iat-o prezenta ?i in m intea altui descendent al lui H i-
pocrate, prof. dr. Augu st H irt 2Si care ob^ine, in 1942, in-
eu viin tarea lu i H im m ler de a prepara 150 de schelete ale
depor t a ilo r .

384 S. S .-H a u p tstu rm fiih rer si director al Institutului de A n a ­


tom ic din Strasbourg, revenit aici in 1941, membru de seama al
socictatii „Ah n en erbe“ , a intem eiat la Strasbourg „prim a universi-
tate S.S“, avxnd ambit,ia sa fie o R eichsuniversilat — important
centra m ondial de documentare asupra problem elor raselor infe-
ricare, un muzeu al oam eniior inferiori, al degenerescentei evrei-
lo r care, a flatf pe cale de disparit’.e (tocmai din pricina nazi^ti-
lor), r,a lam ina, fie ?i doar prin schelete, m artorii „adevarului
.stiintific", a$a cum prof. dr. H irt ex plica intr-un raport inain-
tat aceluia$i R eichsfuhrer Heinrich H im m ler : ,,Exista coloc(ii in-
semnate de cranii aparfinind aproape tuturor raselor $i popoare-
lor. Totu$i, nu exista decit foarte putine spocimene de cranii de
rasa evreiasca, care sa perm its un studiu ?i concluzii precise [!].
Eazboiul din Rasarit ne ofera prileju l de a rem edia aceasta lipsa.
Putem obtine dovezi stiintifice concrete, procurind cranii de co-
m isari [politici] evrei, bol$evici, care reprezinta o umanitate in-
ferioara, respingatoare, dar caracteristica. Cel mai bun m ijloc dc
a obtine repede ?i fara prea multe greutafi aceasta colectie ar fi sa
dam instructiuni ca, de acum incolo, W ehrmachtul sa predea v ii
polit-iei frontului pe toti com isarii bol?evici evrei. P o litia ii va
pazi pina la sosirea unui trim is special (un medic tinar sau un
student in m edicina). Acesta, insarcinat sa adune materialul, va
trebui sa ia o serie de fo to gra fii §i de note antropologice ; va
trebui sa se incredinteze, pe cit posibil, de originea, data na?terii
etc. a prizonierilor. Dupa ce ace?ti evrei vor fi om oriti, avindu-se
g rija sa nu li se atinga capul, el va separa capul de trunchi $i
ni-1 va trim ite intr-un lichid conservant". Din insarcinarea lui
Him m ler, colonelul S.S. W olfram Sievens, ofiter de adm inistrate,
adm inistrator al isocietatii „A h n en erb e“ , ia legatura cu prof.
dr. H irt, ajungind la o intelegere : detinutii vor f i adu?i, mai
iritii, la K Z N a tzw eiler (i se va mai spune ?i K Z Stuthof), in ve-
cinatatea Strasbourgului, dupa ce se vor aduna 150 de oameni la
Auschwitz, destinati sa devina „piese' de muzeuJ. in tr-adevar, in
K Z A u sch w itz s-au selectionat detinutii ?i au luat drumul K Z
N a tz w e ile ru lu i: „In tim pul lunii august 1943 am prim it de la

247
P rin tre p rob eie categorice se pac-tresza jyi ju rn alu l in-
tim al dr. Johann Pau l K re m e r 2s:i, S .S -O b s rs tu rm fiih re r,
cu insem nari din cea de-a doua ju m atate a anului 1942,
cind func^iona ca L agerartz la A u sch w itz :
• 2.IX. L a ora 3 am partifcipat, pentru prim a data, la
o acfiune speciald 286. Com parat cu aceasta, infernu l lu i
D ante m i se pare a f i o verita b ila comedie. Cu indreptatire
lagarul de la O sw iecim a fost num it lagar de exterm in are2*7.
® 5.IX. ...Am asistat din nou la o acfiune speciald efec-
tuata in legatura cu un convoi din Olanda. S.S-i?tii fa c cit
pot pentru a participa, avind in ve d e re ca li se im parte,
pentru asta, un suplim ent extra : 1/5 litru rachiu, 5 tigari,
1 0 0 gram e salam, piine.
• 6 .IX . A stazi, duminica, excelenta cina : supa de rosii,
jum atate de gainS cu ca rto fi §i varza ro?ie, desert foarte
dulce §i delicioase inghetate de vanilie. L a ora opt seara am
asistat din nou la o acfiune speciald.

comandantul suprem al S.S.-ului din Berlin ordinul de a lua in


p rim ire cam optzeci de detinuti de la Auschw itz [altii spun 150,
altii 115 — dind §i detalii : 109 evrei, 2 polonezi, 4 originari din
A sia M ica]. Trebuia sa iau legatura cu profesorul H ir t“ (depoziUe
a Lagerkom endantului J o s e f K r a m e r ) . A luat-o, a prim it cris-
talele pentru gazare chiar din m ina prof. dr. August H irt, „li-
v ra rea “ urmind sS fie facuta in citeva transporturi (pentru a fi
completa, „co lectia “ va cuprinde ?i schelete de fem ei) : „A m p ri­
m it pe cei optzeci de detinuti intr-o seara pe la ora noua. A m
condus la camera de gazare cincisprezece fem ei. Le-am spus :
■“ M erge# la dezinfectare». A ju ta t de citiva S.S-isti, le-am dezbru-
cat com plet §i le-am impins in camera de gazare. Cind am in-
chis u$a, ele au inceput sa urle. A m pus o anumita cantitate de
saruri [!] intr-o piln ie a?ezata deasupra hubloului de observatic.
P rin aceasta lucarna m -am uitat la ce se intim pla inauntru. Fe-
m eile au continuat sa respire vreo treizeci de secunde, dupa care
s-au prabu§it pe podea. Cind am deschis u^a, dupa ce am pus sa
se dea drumul ventilat-iei, ele zaceau m oarte pe podea, pline de
excremente. A m spus in firm ierilor S.S. sa incarce aceste trupuri
in tr-o camioneta ?i sa le transporte a doua zi, la ora cinci §i ju ­
matate, la Institutul de A n a tom ie" (in total, au fost astfel gazate
§i transportate cinci grupuri de detinuti, iar K ram er explica sin-
cer : „N -a m sim fit nici o em otie indeplinind aceasta operatiune,
caci prim isem ordinul sa execut ace?ti optzeci [de fapt 87, adica
30 fem ei §i 57 barbati, ?i nu numai comisari politici] de detinuti,
in modul pe care v i 1-am expus. O rice s-ar spune, eu a?a am
fost educat“ (condamnat la m oarte prin spinzuratoare, executat).

248
• 9.IX . In calitatea m ea de m edic am asistat la biciui
rea a 8 de^inu^i §i la execu tii prin fo e de arma de m ic ca-
libru. Seara am participat la cea de-a patra acfiune spe­
ciala.
® 10.IX. Dim ineata am participat la cea de-a cincea
acpiune speciala.
® 23.IX . N oaptea am asistat la cea de-a §asca ?i a §ap-
tea acfiune speciala. O b e rg ru p p e n fu h re ru l P o h l a sosit de
dim ineata. La ora 8 , supeu. S-au scrvit frig a ru i — la dis­
c r e t e — , cafea veritabila, bere excelenta ?i sandvisuri.
® 30.IX. N oaptea am asistat la a opta acfiune speciala.
® 3.X. A m conservat m aterialu l p releva t de pe un corp
absolut proaspat. L a Osw iecim , strazi in tregi sint plinc do
tifici. la ta de ce m -am vaccinat contra fe b rei tifoide.
® 7.X. A m participat la a zecea [pesemne ca a noua
S ond eraktion s-a desfasurat in tre tim p] acpiune speciala a
„m usulm anilor“ din la ga rele anexe.

Dincolo, la Institutul de A natom ie din Strasbourg, doi prcparatori


primesc, de fiecare data, camioneta, unui dintre ei fiind Henri
H enrypierre : „Erau calde inca. Ochii erau larg deschisi si strii-
luccau. Pareau congestionati si rosii. Ie?eau 3in orbite. In dreptul
nasului si gurii se vedeau urme de singe. Nu exista inca o rigidi-
tate cadaverica. M i-am dat seama ca aceste victim e fusesera otra-
vite sau a sfix ia te“ (depozitie la N iirnberg). Preparatorii umplu-
sera cazi cu alcool sintetic de 55°, cadavrele vor fam in e in con-
servant mai bine de un an (cind $i cind sc mai adauga alcool),
dupa care, situatia frontului din Vest cunoscind spectaculoase
rasturnari, societatea „A h n en erb e“ considers prim ejdios faptul ca
acolo, la Strasbourg, exista probe nedorite ale indeletnicirilor ei,
m otiv pentru care adm inistraiorul societSfii, W olfram Sievcns,
corespondeszS atit cu A d o lf Eichmann, cit ?i cu principalul secre-
tar al R eich sfiih reru lu i H einrich H im m ler, Rudolf Brandt : „Din
cauza considerabilei munci §tiin tifice necesare, prepararea sche-
letelor nu este inca term inals. H irt intreaba ce trebuie sS faca
cu colectia sa in cazul in care Strasbourgul ar fi in pericol [orasul
va fi eliberat m ai devrem e decit s-.'ir fi crezut, A lia tii gSsind
aproxim ativ 15 cadavre in solutia do alcool 55°]. El poate s-o puna
sa m acereze §i sa o faca de nerecunoscut [erau, totu$i, prizonieri
de razboi ucisi]. In cazul acesta, insS, o parte a cercetarilor ar fi
inutila, ceea ce ar insemna o pierdere ^tiintifica in privin ta aces-
tei colectii excepyionale, deoarece nu vor m ai fi posibile muia-
jele. Colect-ia, asa curn exista astazi, nu atrage atentia. S-ar putea
spune ca sint resturi de cadavre luate de la Institutul de Anato-
mie, unde le-au lasat francezii, ?i cS ele vor fi arse“ . Solutia ex-

249
• 10.X. A m p relevat m aterial de pe cadavre absolut
proaspete, adica ficatul, splina ?i pancreasul, conservind
totul.
® 12.X. A m asistat la o acfiune speciald cu 1 600 per-
soane din Olanda. Scene terifia n te aproape de ultim ul
buncar (Hossler). Era al zecelea [apare evid en t ca autorul
notelor sra incurcat la num aratoare].
® 13.X. A m asistat la pedepsirea ?i apoi executarea a
7 c iv ili polonezi.
® 17.X. A m asistat la executarea pedepsei ?i la execu­
tarea a l l detinuti. A m luat m aterial de pe cadavre proas­
pete, practicind o in jectie cu pilocarpina 288.
® 18.X. A m fost prezent la a unsprezecea actiune spe­
ciald cu olandezii. Scene dezgustatoare cu tre i fe m e i care
im plorau sa li se lase viata.
® 24.X. Sase fem ei participante la rev o lta de la Buda
au fost in jectate (K lehr).
® 8 .X I. N oaptea am luat parte la doua a ctiu n i spe-
ciale, sub o ploaie de toamna. I-am urat astazi bu n-venit
fostu.lui meu e le v originar din Essen, H -schaf. K it t -sn.
D upa-am iaza inca o acfiune speciald, asadar a paisprezecea
la care asist aici. Seara, societate placuta la F iih re rh e im .
S-a servit vin ro?u bulgaresc .si |uica de prune.
® 13.XI. A m p relevat m aterial de pe cadavrul proaspat
al unui evreu de 18 ani, foarte atrofiat, care m ai in tii a fost
fotogra fia t.
® Inainte de prinz am asistat la executarea p e d e p se i2!X>.
trema aleasS de prof. dr. H i r t : asistentii sai primesc dispozitie do
a fragm enta trupurile, dupa care totul sa fie ars la crem atoriul
ora$ului, ceea ce n-a mai fost posibil. Dar „A h n en erb e“ solici-
tase tuturor m em brilor sai care dctin posturi insemnate in
K Z -u ri, sS. furnizeze (pivnitele societat;ii gsmeau, literalm ente, de
borcane) piesele anatomice „deosebit de interesante ?i de­
m onstrative".
285 Ca ?i dr. Josef Mengele, este doctor in mcdiein i si doctor
in filozofie, profesor extraordinar de anatomic la U niversitatea
din Munster ; va fi judecat — in 1047 — ds catre Tribunal ul N atio­
nal Suprem din Varsovia si condamnai la moarte.
256 Sonderaktion — acfiunile speciale de e x e c u te in masa cu
ajutorul ZiWon.-B-ului.
237 Vernichtunoslayer.
288 A lcaloid extras din frunzele unor arbusti tropics. !.i, cu fe-
lurite intrebuintari in medicina.
289 H auptscharfiihrerul Bruno K itt.
290 Citat dupa Jan Sehn.

250
Ca $i con fratele sau dr. Johann Pau l K rem er, dr. Josef
M en gele — c!nd nu se ocupa de cercetarile sale — participa
la selectionarile efectu ate la ram pa sau in baraci ?i R e v ie r.
M o tiv pentru care, binein^eles, nu m ai are tim p sa practice
m edicina ca un medic, adica sa-i trateze pe cei bolnavi. La
Auschw itz, ca pretutindeni in K Z -u ri, domne§te principiul
ext.®rminSrii b o ln avilor : L in ga lagarul ce h ilo r se afla laga­
ru l C, unde sint in tern a te d eportatele d in Ungaria. De§i
z iln ic tra n s p o rtu ri in tre g i sint expediate in lagare m ai in -
depdrtaie, e fe c tiv u l acestui sector a atins u n e o ri c ifra de
fa izeci de m ii de suflete. h i acest lagar suprapopulat, in ­
tr -o bund zi, m edicii om descoperit la citeva depinute d in­
tr -o baraca sim ptom file scarlatinei. L a ord in u l d o cto ru lu i
M engele, aceasta baraca, ivip re u n a cu cele d in dreapta
d in silnga ei, au fost izolate. Carantina a tin u t de dim ineatd
pina seara, cind au sosil autocam ioanele care au dus la
c re m a to ria in tre g u l efeciiv a,I c e lo r tre i bardci. la id o m a-
surd .eficientd luatd de d o cto ru l M en gele p e n tru a h n p ie -
dica rdspindirea cp id e m ie i de scarlatina ! A?adar, in C a m ­
pania de p ro fila x ie a b o lilo r infectioase, organizata de doc­
to ru l M engele, au fost pina acum sa crifica fi oam enii dir, la-
gdrul ce h ilo r 291 din cele tre i bardci ale lagd rului C. D in
anl „A ic i, fiecare v.\ i?i are evenim entul ei ; o noua urgie pe care
nu mi-a? putea-o imagina... A z i se lichideaza sectoral deportat-ilor
din Celioslovacia... au trait doi ani, pina cind a venit ?i pentru ei
clipa external narii. Lagarul de la A uschw itz este un lagar de e x ­
term inate ! Ceasul m ortii le suna tuturcr atunci cind le vine rin-
dul. L a rampS, transporturi!e sosite din Ungaria se succed nccon-
tenit. C e m ulte ori sosesc chiar doua garnituri de tren deodata,
varsind in lagar m ii gi m ii de oameni. A ctivitatea doctorului Men-
gale la rampa nici nu mai poate fi denumita selectie. Bratul lui
arata numai intr-o singurS parte : la stinga. A stfel, incarcatura
uir.ana adusa de trenuri pleaca in intregim e la cam crele de gazare
sau Ia ruguri... Blocarea baracilor fusese ordonata dis-de-dim ineata
in intreg sectoral. M ai m ulte sute de ostagi S.S. inconjurara laga­
rul deportatilor cehi, im boldindu-i sa se incoloneze. U rlctele de
groaza ale oam enilor care a 5tepi.au sii fio incarcati in autocamioane
erau sfisietoare. T oti stiau ce-i a;;teapta... A stfel, brusc, efectivu l
lagarului scazu cu mai mult c’ e zece m ii de oameni, iar in arhiva
K Z -u lu i se mai adauga o fila. P e aceasta fcaie de h irtie scria :
•“Sectoral lagarului da concentrare de la Auschw itz populat de de-
portati din Cehoslovacia, aga-numitul lagar al cehilor, a fost li-
chidat din cauza numeroaselor cazuri de tifos exantem atic». Sem-
r.at : dr. Mengele, Hauptsturmfiihrer I. Lagerartz. (dr. N y i s z l i
M i k I 6 s).

251
fe ric ire , din d u-si seama de p rim e jd ie , a tu n ci cind apdrea pe
undeva v re o boald cantagioasu, m e d icii (detinu^i) nv, adu-
ceau cazul la cuno§tinfa a u to rila tilo r sanitare. S.S. P e cit
posibil, ii ascundeau pe ace$ti boln avi in boxele m a i la tu -
ralnice $i U in g rije a u acolo discret, cu m ijlo a ce le reduse de
care dispuneau. N u internau pe n im en i in spital, deoarece
m ed icii S.S. con trola u ziln ic b oln a vii (dar nu ca sa-i tra-
teze, ci ca sa-i depisteze, sS-i lichideze), ia r un caz de boald
infecfioasa putea provoca lichid area totald a baracii din
care provenea bolnavul. plus a d o u d -tre i bardci invecinate.
Aceasta m etoda se n u m e ric in te rm e n i m ed ica li S.S. : com -
baterca e p id e m iilo r pe scam larg a. R cz u lta tu l a c fiu n ii este
cenusa incdrcata in tr-u n u l sau in doud cam ioane... D upa
aceste antecedente, in tr-o dim ineata m i se aduc cadavrele
a doud fe m e i d in s p ita lu l'la g a ru lu i B II , trim ise de catre
d o cto ru l M e n g ele t p en tru autopsie. Ca de obicei, m i se re ­
m it fisele cu is to ricu l b o lii .?i tra ta m e n tu l aplicat. L s citcsc
cu atenfie. La ru b rica ,,d ia gn ostic" sta scris : feb rd tifoid d ;
iar in d re p tu l „cauzei decesxilui“ citesc : in su ficien ta car-
diacd. A m b ele in d ica fii sin t cu semne de intrebare. Im i dau
iniediat seama de situatie. D upa autopsierea c e lo r doud ca­
davre. d o cto ru l M e n g ele nu va p r im i d in partea m ea con -
firm a rea dia gnosticului de febrd tifoid d ! De a ltm in te ri,
anamncza am belor cazuri este plin a de lacune, ia r diag­
nosticul se afla sub sem nul in tre b a rii. Se vede cd d o cto ru l
M engele n u -i la m u rit. A b ia dupa autopsie urm eaza sd se
precizeze diagnosticul. De aceea a trim is aici cele doud. ca­
davre. Fac autopsia. In am bele cazuri in te stin u l su b lire
prezinta u lc e ra fii caracteristice cele i de-a tre ia saptam ini
de febrd tifoiu a. De asemenea, am bele spline sint m drite.
Asadar, au s u fe rit am indoud de feb rd tifo id d ! D upd-am iazii
pe la ora cin ci, ca de obicei, sose§te d o cto ru l M engele. Se
a,propie de m in e cu fata lu i senind care ascunde atita c r u -
zim e se intereseazd de re zu lta tu l au topsiilor. A m b ele ca­
davre, deschise, zac pe masa. In te s tin u l gros, in testin u l
subtire si splina, spalatd ?i dcschisa, sint pregd tite fiecare
pe cite un vas p e n tru a f i exam inate de el. l i com u n ic diag­
nosticul : in fla m a tia in te s tin u lu i subfire $ i . u lc e ra fii e x -
tinse pe intestine, l i fin o p re le ge re despre starea de u lcera -
fie in a tre ia sdptamina de febrd tifoid d , in com para fie cu
u lcera fiile ce se in liln e s c la in te s tin u l su b fire in cazurile de
in fla m a fii sim ple, l i atrag atenfia asupra fa p tu lu i cd splina
m dritd este u n fe n o m e n fre c v e n t §i in cazurile de in fla -
m afie a in te stin e lo r, deci a ici nu este v o rb a de feb rd t i­
foidd, ci de o gravd in fla m a fie a in te s tin u lu i subfire, pro-

252
habil in u rm a un ei in lo x icc itii cu cam e. D o c to ru l Mengele.
crte specialist in biologia rasiala si n u in autopsie. De aceea
nu m i-a fost greu sa-l con v in g cd d iagnosticul m eu este cel
■just. Dar, d ecepfionat si enervat, se intoarce spre m ine si
im i spune cd cele doud d o cto rife care au com is o gre$eala
de diagnostic a tit de serioasd, v o r f i m u lt m ai u tile in K Z la
cdratul p ie tre lo r, d ecit la lu cru in spital, unde, d in p ricin a
e ro rii lor, m o r boln avi care ar f i p u tu t f i salvafi. Adunu
procesele verbale in to cm ite de m in e, insa, inainte de a le
pune in servietd, face o insem nare pe m arginea teancului
de h irtii. Eu, stind in spatele lui, citesc peste u m d r :
„R u ck sp r ache m. A r z t i n n e n , ceea ce ar in -
semna in traducerea libera : „tra gerea la raspundere a doc-
to r ite lo r “ . Im i pare fo a rte rau cd am pus doud colege n e -
vin o va te in t r -o siiua\ie atit de grava, dupa ce au stabilit
p e rfe ct diagnosticul bolii. A c u m i?i pot pierde postu rile,
tre cin d la un detasam cnt de m unca grea, la con stru cfia
de fosele. Daca am eninfarea d o cto ru lu i M en g ele se in fd p -
tuieste, eu v o i purta v in a s u fe rin tei lor. Recunosc ca am
suvirsit o grava incdlcare a e tic ii noastre profesionale, dar
aceasta etica este valabila nu m a i in afara g a rd u rilo r de
sirm d ghim patd. A m pus in tr -o situatie d ificild d oi sau tre i
oam eni. D a r m d gindesc pe ce „scard largd “ si-a r f i orga n i-
zat d o cto ru l M en gele cam pania de frin a re a epidem'tei de
febrd tifoid a , daca n-as f i procedat a s t f e l! V estile cupdtate
a doua z i cu p riv ire la cele doud colege m -a u lin is tit : d oc­
to ru l M en gele le-a ocd rit strasnic, dar n -a luat alte musuri.
L e -a lusat sd lucreze m ai departe in spitc.l. De a tu nci m i-a u
fost aduse m u lte cadavre, cu m u lte fise m edicale, insa pe
n ici una nu m a i era com pleta ta ru b ric a „diagnostic“ . Asta
doream §i eu, era m a i bine asa. Z ile in tre g i n -a m p u tu t
u ita „ re v o lta “ d o cto ru lu i M engele, p ricin u itd de fa p tu l cd,
din cauza c e lo r doud e ro ri de diagnostic,- doud n e fe ric ite
fe m e i n-a u p u tu t f i salvate. Ce cin ism sfru n ta t ! C inism ul
m ed icu lu i rdufacdtor, al a s a -n u m itu lu i K rim in a ld o k to r !
Supranum ele de „ ln g e r al M o r tii“ i :;e potrivcsto, insa
n -are nici m acar $ansa sa se bucure de o porecla origin a ls :
tuturor ? efilor S.S. din K Z -u l A u schw itz-B irken au li se
spune la fel, „In g e r ii M or^h". Si totusi doctorul M en gele
are m erite speciale : i-a grupat §i studiat pe pitici, in sco­
pul determ in Srii cauzelor genetice ale con d iliei lor ; a in-
vestigat gangrena fe^ei, nom a fa cie i, obtinind rezu lta te in-
teresante ; ochii gem en ilor sau negem enilor cu irisul d ife-
rit colorat, dupa ce sint obiectu l a tot fe lu l de experience,
injectindu-se m etilenS (culoare albastra) pentru a deven i

253
tipic „a rie n i“ , dupa m oartea — provocata de regu la : clo-
rofo rm in inim a) — a copiilor, extra$i, iau drum ul B erli-
nului sau ii sint trim isi profesorulu i Verschuer, la F rank­
fu rt-p e-M ain 292 ; ex p erim en te d cele m ai dragi sufletului
sau au fost, indiscutabil, legate de gem eni, existind chiar
banuiala ca doctorul M en gele a ales anume K Z -u l Ausch-
w itz-B irkenau pentru a-$i efectu a cercetarile p riv ito a re ia
gem eni, incepute cindva, la F rank fu rt-p e-M ain, sub condu-
cerea profesorulu i Venschuer (care, inca din 1935, propo-
vaduia n evoia unor asemenea studii, deoarece astfel se vor
putea ob|ine „co m p lete ?i prom iyStoare ex plicatii asupra a
ceea ce este ereditatea la om “ ), de fa p t de m ult se practica
asemenea experim en te pe gem eni, in speran$a ea v o r fi
descifrate in flu en tele ereditare 233 de ordin fiz ic si psiho-
logic, determ inindu-se trasaturile norm ale si anormr.le care
au o sursa genetica. Doctorul M en gele le-a impd.rtasit al-
tora certitudinea lui ca A u sch w itzu l ii va ingSdui sS duca
la im p lin ire visu l de odinioara al m entoruiui sau (aici, in
K Z , avind posibilitatea sa dispuna de o cantitnte de g e ­
m eni care, niciodata, n-a m ai incaput pe m ina unui sirg u r
cercetator, cu drept de via^a §i de m oarte asupra lor). A st­
fel, el poate sa com pare m asuratorile efectu ate .si caracte-
risticile fizice, incercind fe lu rite m edicam ente in vederea
preven irii, tratarii si descoperirii de b oli particulars, fie la
unul dintre gem eni, fie la a m in d o i; doctorul M en gele
spera, muncind frenetic, ca datorita m u ltitu dinii si d iv e r-

292 „Execut autopsia celorlalte trei perechi de gemeni. Constat


anom aliile existente. Cauza decesului este ?i la acentia injectia cu
cloroform in inima... Observ un lucru in teresa n t; la trei dintre
cele patru perechi de gemeni, globii ocular! sint de culori diferite.
Un ochi este albastru, altul caprui. Acest fenom en nu se intiinejte
numai la gemeni, dar de asta data se m anifests la ?ase din opl
cazuri, deci anomalia apare cu o frecventa neobisnuita. In termeni
m edicali se nume$te eterocrom ie. E xtrag ochii, ii pun, pe fiecare
separat, intr-o s o lu te de form alina §i notez precis originea fie-
caruia, ca sa nu se produca vreo con fu zie" (dr. N y i s z l i M i-
c 1 6 s).
293 Inca din anul 1910, am ericanul T . H. Morgan a elaborat
teoria cromozomialS a e r e d itS p i; apoi, in 1919, a publicat !a Lon-
dra ?i la Philadelphia, „T h e Physical Basis of Heredity" (Bazele
fizice ale ereditatii). In 1933, chiar anul v en irii lui Hitler la pu-
tere — in Germ ania — , T. H. M organ este rSsplatit cu Prem iul
N obel pentru cercetarile sale in genetica, in cadrul carora a des-
coperit rolul crom ozom ilor in ereditate.

254
sitatii posibilelor com paratii in tre gem en ii setectionati de
el $i de altii, din fie ca re transport nou de deportati, v a fi
capabil sa dem onstreze §tiin tific prioritatea eredita^ii fata
de* in flu en tele m ediului 294. T o tu l se desfa?oara in absenfa
oric&ror „fa lse prob lem e", a consideratiilor de ordin etic,
dupa un criteriu propriu lu i si celorlalti : d etin u tii din K Z
sint, oricu m , condam nati la disparitie, deci r.u le fa ci nici
un rau in plus, nici un rau m ai m are decit insa§i... exter-
m inarea !
T o ti m edicii S.S. asista, obligatoriu, la sosirea si selcc-
tionarea deportatilor, doctorul M en g ele rem arcindu-se prin
pasiunea, prin fanatism ul, prin energia (ju stifica te d e „ch e-
m area* lui pentru stiinta ?) cu care actioneaza la rampa,
pentru ca nu cum va sa-i scape v re o pereche de gem eni :
ca u n flu v iu ... fe m e i, bdrbafi, fe m e i cu cop ii, si deodata il
vad pe M en g ele m erg in d repede... aceea§i graba cin d striga
doar „ Z w illin g e heraus 1“ ... cu o asemenea expresie in cit
cred cd -i s m in tit (sustine un H a ftlin g de profesie antropo-
log, recrutat de dr. M en gele pentru a -i fi de ajutor) 2!)5.
Si tot prin natura serviciu lu i este obligat fieca re La gera rtz
sa fie de fata la execu tiile in masa ; cind se gazeaza, el
trebu ie sa supravegheze — printr-un hublou — ce anume

291 Inca din secolul trecut se $tie c3, prin interm ediul cromo-
zom ilor (pot fi vazuti la microscop, in celulele reproducatoare) se
transmit descendentilor caracterele fizice ?i psihice ale parintilor.
De obicei, ereditatea umana este studiata fie prin compararea ge-
m enilor, fie prin intocm irea de arbori genealogici. Na?terea celor
cinci gemene Dionne, in Canada, a ingaduit studierea lo r sistema-
tica inca de la na?tere, punind in evident^ rem arcabilul paralelism
al dezvoltarii lor (revezi pag. 65— 68). A lti oameni de ?tiin(a (N e w ­
man, Freeman .si H olzinger) au studiat douazeci de cupluri de ge-
mcni univitelini crescuti separat din frageda copilarie, constatind
identitatea n ivelu rilor intelectuale ?i aptiludinilor motrice. Pe
de alta parte, prin alcatuirea arborelui genealogic al fam iliei lui
J. S. Bach, de exemplu, se constata ca au existat., in cinci genera-
fii, cincisprezece com pozitori de talent. A$adar, observatia stiin-
tifica dazvaluie faptul ca aptitudinile (inteligenta, talentul m uzi-
cal etc.) sint transmise ereditar, insa nu numai patrimoniul mo?-
tenit decide evolutia individului, ci §i mediul, educat.ia joaca un
rol Insemnat, de aceea nici o pozitie exclusivista nu solutioneaza
problema. Indiscutabil este vorba de o constelalie de factori : ere-
ditate, mediu, educate...
'-’3> Descrierea contrazice sustinerile altor detinuti ai KZ-u lu i
Auschwitz-Birkenau.

255
se intim pla in cam era de gazare, de decizia acestuia depin-
z'.nd m om entul deschiderii u?ilor. A ltm in te ri exista riscul
ca vreunu l dinauntru sa nu f i m u rit inca 2UC... T em erea e
legata d e incurcaturile care s-ar na?te, nicidecum de vreun
considerent umanitar, neavenit in asemenea im preju rari.
D e altm interi, m ed icii S.S-i?ti s-au deprins, for^a^i ?i de
num arul imens d e H aftlingi, sa-$i ex ercite profesiunea in­
tr-un m od cu totul iesit din comun : ei se multumesc cu
impresia vizuala, fie pe ram pa, la sosire, f ie p e urm a la se-
lectiile din baraci sau spital, in gen eral nu se practical ele-
m entara palpare sau luarea febrei... Ochiul diagnostician !
?-i doctorul M en gele indeplinindu-?i, m ai m ult decit
constiincios, in d atoririle de serviciu, continum du-si studiile
asupra gem enilor, piticilor, schilozilor, fa ra a ^me seama
— nici atunci cind zilele celui de-al III-le a R eich sint nu-
m arate — de nim ic a ltceva decit d e o b iectivele pe care ?i
le-a p'ropus in itial (o exceptie : procurarea din tim p a
actelor po num ele dr. F ritz H ollm an). A gre sivita te a lui e
de o facturS speciala, nedeterm inata patologic, dar funda­
m e n t a l de o predispozitie §i pe o id eologie care proslavesc
agresivitatea, n efiin d vorba de un dezechilibru psihic, ci,
dim potriva, de o intensa concentrare in direc^ia atin gerii
unui scop asumat. D octorul M e n g ele e greu d e incadrat in
p ortretu l-tip al tor^ionarului nazist, iar cruzim ea lui de­
cantata developeaza un ins seducator, visind un destin pe
care nu-i capabil sa -1 dobindeasca exclu siv prin munca,
de unde, probabil, p rovin e ?i apriga dorinta de a iesi, pe
orice cale, din serie ; sluje?te m oartea in fe l ?i chip, fatS de
care are o atitudine aproape mistica, de om fascinat, indus-
tria groazei d e la A uschw itz-B irk en au nu-1 sperie, sim tin-
clu-se ostasul unei arm ate care nu respecta decit un prin-
cipiu : cel m ai puternic ci?tiga, cel m ai puternic omoara.
Legea forjjei ! T riu m fu l celor care v o r sa deza grege tot ceea
ce om eniea a acumulat incetul cu incetul...
„In g e ru l M or£ii“ ... „!n g e ru l M o rtii"... Dar fe m eile (H il-
ferinele) care activeaza aici, in K Z -u l Auschv/itz-Birkenau,
r u sint delcc m ai prejos decit barbatii, cruzim ea lor pare a
fi si m ai mare, derivind, probabil, ?i din tr-o anumita do­
rin ta de neaparata em ancipare, de unde si fanatism ul lor e

206 Asa cum s-a intim plat, in mod cu totul exceptional, cu fata
de 15 ani, reanim ate de dr. N yiszli M iklos ?i impuscata, pina la
v.-.-ma, din ordinul O bersch a rfiih reru lu i Mussfeld (revezi pag. 75—
70). Ei'ich M ussfeld (altii il caligrafiaza Muhsfeldt) va fi judecat.
§i condamnat la moarte prin spinzuratcare la 22 decem brie 1947.

255
m ai puternic. D octorul M en gele im parte porecla de „ln g e r
al M o rtii“ nu numai cu alte capetenii S.S., ci §i cu una din­
tre S .S -H ilfe rin e le de aici : Irm a Grese (care, se spune,
i-ar f i fost amanta). U neori, la selectiile operate la rampa,
alaturi de dr. Josef M en g ele se afla §i Irm a G rese ! N iv e lu l
lor intelectual este incom parabil, idem origina sociaia
(M en gele — fiu de industrial bavarez, originar din G iinz-
burg, Irm a G rese — fiic a de m uncitor agricol din regiunea
M ecklem burgului), totu?i sim ilitudinea atitudinilor $i actiu-
nilor celor doi ,,ingeri ai m or{;ii“ (unui masculin, altul fe -
m inin — de$i „in g e r ii“ , logic, ar f i asexuati) ilustreaza forta
nivelatoare, unificatoare, a oricarui regim totalitar : ca $i
proaspatul absolvent — in 1938 — al Faculta^ii de m edi­
cina din Fran k fu rt-p e-M ain (atunci prim it in S.S.), Irm a
Grese a d even it S.S-ista (pu^in m ai tirziu), dupa ce-a fost,
desigur, H itle rju g e n d ; dar, m ai inainte, in conform itate cu
aspira|ia ei de a deven i in firm iera (!), dupa ce a pSrSsit
scoala ?i a lucrat un an la o ferm a agricola, iat-o angajata
(ce coincidenta !) ca stagiara la celebra clinica de la H o­
henlychen (condusa de prof. dr. K a r l Gebhard), dupa care
se angajeaza intr-o laptSrie... A ic i in tervin e prim irea in
S.S. ?i trim iterea ei, la doar 18 ani, ca H ilfe rin , in K Z R a-
vensbriick (unde sint instruite n oile gardiene §i ram ine opt
luni) ; !n m artie 1943 (cu nici doua luni inaintea sosirii
dr. M en gele) descinde la Auschw itz-B irken au (unde va ac-
tiva, ca $i dr. M engele, pina in ianuarie 1945) : P rim a
ia ta cind am vd zu t-o pe Irm a Grese, m i-a m spus cd o crea -
turd a tit de frum oasa nu poate f i cruda, deoarece, cu parul
ei au riu o ch ii alba$tri, avea in tr-a d e v a r aeru l u n u i ingar
(detinuta dr. Olga Lengyel). Frumuse^ea Irm e i
G rese sau a doctorului Josef M en gele este doar piinea falsa
a ilogicului, de^inu^i ii urasc .si ii admira, doar ca „e a era
v iz ib il satisfacuta de efectu l teroarei pe care o producea
sim pla-i prezen|a“ 297, p e cind el m iza pe im presia produsa

287 DevenitS curind, pe merit, ?efa H ilferin elor, pa?e?te elastic


sub p rivirile hipnotizate ale celor cincizeci de m ii de definute, mi?-
cindu-si apSsat soldurile. E de talie m ijlocie, foarte eleganta (ca ?i
dr. M engele), im pecabil coafata intotdeauna, se sluje$te — perm a­
nent — de o biciu?ca pastrata la indem ina intr-o cizma (suride cind
i?i aude victim ele tipind de durere sau cind singereaza), sta tnde-
lung la oglinda studiindu-?i gesturile capabile sa sporeasca pu-
terea ei de seducfie, Iasa o dira de parfum atunci cind trece prin
curtea lagarului sau prin baraci, ceea ce risipe?te, pentru o clipa,
mirosul de acroleina raspindit de co$urile crem atoriilor, ca $i du-

257
de o com portare masuratS, egalS, eleganta, deloc am enin-
tatoare. R ezu ltatele sint acelea?i, am indoi fiin d m odele
ideale pentru Statuia R au lui Absolut.
„Ie p u r i“ ?i... iepuri. In tim p ce atifta cobai tree prin
chinurile ex p erien felor im aginate ?i puse in practica de
m ajoritatea m edicilor S.S. din K Z -u ri, iar b oln avii (in gri-
ji^i doar de doctorii-deftn uti) sint ve?nic am enintaft de o
posibila selecpe, incheiata prin tr-o „ca la to rie prin co§“ , iata
ca m ai exists §i alft oam eni care se pot socoti noroco$i, ca
de pilda dr. A n d re Lettich, repartizat sa lucreze la Institu­
tul de igien a din A uschw itz, unde — ca bacteriolog — tre­
bu ie s& stabileascS m o tivele m ortii... iep u rilor de casa din
fe rm e le cetatenilor sau ale S.S-ului, facin d autopsii (nu ca
dr. N y is z li) pe pui de gaina, pe r a je §i gi§te, pe cai §i vaci,
pe m inji. daca am ramas in viafa o datoram num al
acestor cercetari, deoarece, ca §i tovara$ii no$tri, fie rb e a m
le$urile acestor anim ale p e n tru a ne hrani. E ram in d ign a fi
cd n i se im pu nea sd fa cem aceste autopsii, insam in-
f ari sd redactam rapoarte p e n tru d eterm inarea cauzelor
m o rfti u n u i iepu re de casa, $tiind cd, in aceea§i clipa, asa-
sin ii care ne porunceau sd facem asemenea lu cru gazau ?i
ardeau m ii de bdrbafi, de fe m e i, de c o p ii n evin ova fi. U n u l-
tim e x em p lu de bestialitate $i p erversitate a m e d icilo r
nem fi. S ta n d orta rtzu l S .S -S tu rm b a n n fu h re r dr. W irtz, r e -
n u m itu l gin ecolog care selecfiona fe m e i p en tru a le folosi
d rep t cobai, n e-a trim is la laborator, in iu lie 1944, in aceea§i

hoarea acra rasplndita de trupurile nespalate ale detinutilor. li


place sa poarte intruna o vesta de culoare albastru deschis, exact
de aceeagi nuanta cu ochii ei. I?i coase la Viena, la cea mai buna
croitoreasS din ora?. Um bla zvonul c i este amanta H a u ptstu rm lilh -
re ru lu i Josef K ram er 51 a doctorului M engele, insa traie?te sigur
cu un inginer S.S. (va f i nevoitS sS-?i faca un avort, practicat de o
doctorita-chirurg definutS, asistata de dr. Olga Lengyel, deportata
din Cluj de catre horthyjti, ele o gasesc pe Irm a Grese „trem urind
de spaim&“ ; dupa reugita interventiei, devine comunicativS $i le
marturlsegte, printre altele, ca viseaza sa devina actrita de cinema;
In pofida tuturor acestora, atunci cind dr. Olga L en gyel — prin
interm ediul m edicului-?ef K lein — izbute?te s& salveze 350 de f e ­
mei „selectionate“ de Irm a G rese $i Inchise, de trei zile, farS hrana
$i apS, intr-o baraca, tinHra H ilfe rin nu se sfie?te sSt vinS in spital
$i s-o loveascS In cap pe dr. Lengyel, cu tocul revolverului, ca sa-i
demonstreze cine detine puterea acolo).
La 21 de ani, la Liineburg, Tribunalul M ilitar britanic o ju-
d e c i pe Irm a Grese, impreuna cu alte gardiene. Concluziile capita-

258
perioada in care barbarii nazi$ti om orau p rin gazare, .z il-
■nic, 6 000 de barbafi, fe m e i si co p ii n e vin ova fi, n e-a triv iis ,
spuneam, in tr -o punga un iepu ra? de casa m ic de to t, m o rt
de a p ro x im a tiv c in ci zile, in s o fit de o scrisoare p rin care ne
cerea sd d eterm in am cauzele m o rfii sarm anului a n im a l;
n im en i nu-§i poate in ch ip u i fu ria $i indignarea noastrd in
fafa un ei astfel de o ro ri. $ i intotdeauna eram n e v o ifi sd
practicam , cu o aparenfa de seriozitate, autopsia anim ale-
lor, sd facem c u ltu ri §i sd redactam un ra p ort p rin care
sd explica m , din p u n ct de vedere patologic, m oartea
anim alelor.
O lum e nebuna, nebuna, nebuna ? Ten tafia experim en -
la rii infierbintase m in g le tuturor, pina §i S .S -R e ich s fiih -
■rcrul H ein rich H im m ler i?i considera subalternii, de sus
pinS jos, ca fiin d un excelent „m a teria l uman“ pentru
probe ?i cercetari felurite. D e aceea, m eniu rile acestora se
deosebeau d e cele ale altor trupe, alc&tuite fiin d dupa ve-
chiul meniu germ anic ; eugeni?tii partidului national-socia­
list ocupindu-se, cu m axim um de seriozitate, de calculai ea
„in mod $tiin tific“ a m icului dejun, dejunului ?i cinei (nu
cafea, ci lapte §i fiertu ra de cereale de diinineata, sau de
baut apa m inerala la prinz §i seara). D ar S.S-i?tii sint cobai
de lu x (nicidecum „ie p u r i“ ca de^inu^i din K Z -u ri), cu ei
se intreprind si experience de m agnetopatie sau, pentru
comandanji, se fac m asaje ale sistem ului nervos. Totul

nului Sington, psihiatrul englez ata?at instanfei : Irm a Grese n-a


manifestat nicioda/la m ila pentru prizonierele maltratate, nici atunci
cind se afla in boxa acuzafilor. A re multa stapinire de sine §i nu-?i
tradeaza decit extrem de rar virsta, em ofiile, gindurile : cind sora
el Helene depune marturie, Irm a Iasa sa-i picure citeva lacrim i ;
cind un acuzat e prins cu minciuna, vrind sa scape intr-un mod
pueril, Irm a tine palma la gura $i ride ca un §colar... In cadrul
aceluia$i proces, alte 15 H ilfe rin e $i 5 kapo-fem ei au fost jude-
cate, nici una din aceste fem ei neprezentind vreo anomalie m in-
talS, nici una nu s-a dovedit a fi, in mod special, sadicfi, dominate
de te n d in g sexuale desfrinate ?i distructive care sa antreneze o
form a particulars de cruzime ; ele erau — ca ?i Irm a Grese —
perfect condifionate de form atia pe care au prim it-o, gata oricind
sa fie violente la nevoie ?i, adeseori, incercind astfel o auumita
placere, In raporturile cu definutele instinctele lor agresive putin-
du-se exprim a fara a mai fi inhibate. A tit din punctul de vedere
al inteligentei, cit al edu cate!, toate erau peste m edie (dupa
Roger Manvell-Heinrich F r e n k e l — „C rim a abso-
lu ta“).

259
corespunde id eii ca S.S-istul este un om ie?it din comun,
un supraom, alt f e l educat, alt fe l hranit, alt fe l modelat.
Prapastia sapata inti’e S.S.-ist ?i restul oam enilor explica
§i com portam entul im ensei majoritaf.i a S.S-i?tilor, mai
cu seama atunci cind au de-a fa ce cu „rase in ferio a re“ ...
Irm a G rese 298 numara 9 ani, atunci cind A d o lf H itler
rosteste aceste cu vinte privitoa re la tineretu l germ an :
— Cind un adversar declara : ,,Nu vreau sa intru in
rin du rile voastre ?i n-o sa m a determinate niciodata sa
ajung aco!o“ , eu ii raspund lini?tit : „C op ilu l tau im i apar-
tine inca de pe acum 299. U n popor traie$te ve$nic. Cine e§ti
tu ? Tu eisti trecator, insa urma$ii tai se afla d e pe acum
in noua tabSra. In scurt timp, ei nu v o r m ai cunoa?te nim ic
altceva in afara acestei noi com unitati (1933, noiem brie).
Sa f i citit Inna, odata cu m iile d e copii germ ani,
povestirea „D e g e te o travitoa re11, aparuta intr-o carte
pentru cei m ici : In ge sta in sala de asteptare a u n u i m edic
evreu. Ea are m u lt de a$teptat... arunca o p riv ire peste
ziarele de pe masa, insa este prea nervoasa ca sd poata c it i:
i$i aduce am inte de ceea ce i-a spus m am a ? i-i tree p rin
m in te, iara$i, avertism entele date de cond ucatorul ei de la
L iga fe te lo r germ ane. O fata germ ana nu treb u ie sd con -
sulte un m ed ic evreu. M u lte fe te care au m ers la m ed ici
e v re i p e n tru a se trata, s-au ales cu o boala sau au fost dez-
onorate. In ge a$teapta de m ai bine de o ora. Ea ia din nou
ziarele $i incearcd sd citeasca. A p o i se deschide u?a. A pare
evreu l. Ea fipd. Cuprinsa de spaima, arunca ziarul. Sare
in grozita in sus. O ch ii ei privesc fin td ch ip u l m ed icu lu i f i
ch ip u l lu i este ch ip u l d ia volu lu i. C h ip u l dAavolului are in
m ijlo c un m are nas coroiat. In d d ra tu l och e la rilo r stralucesc

238 L a I-Iamelin, m 12 decem brie 1945, la ora 10 dimineata, cS-


laul britanic A lb ert Pierrepoint (care $i-a imbracat, anume pentru
aceasta execu te, o uniform a de ofiter), aduce la tndeplinire sen-
tin^a de condamnare la m oarte prin spinzuratoare a Irm ei Grese
(21 ani).
299 La proces, sora Irm ei a descris atm osfera care domnea in
fam ilia Grese. La intrebarea avocatului apararii :
— Atunci cind s-a reintors acasa in 1943, tatal dumneavoas-
tr6 a b&tut-o ?
Helene raspunde :
— N -am fost de fata la nici o scena de violen^a, insa el i-a
reprojat ca face parte din S.S.
— I-a interzis sa revina la e l ?
— Nu §tiu. Ea n-a mai reven it niciodata.

260
doi o ch i crim in a li. P e buzele groase flu tu rd un r in je t care
inseamna : „ A c u m te am, in sfirsit, fe tifd germ ana ! “ . $ i
apoi e v reu l se apropie de ea. D e g e te le -i groase incearca
s-o prinda. D a r In ge f i-a regasit stdpinirea de sine. In a -
in te ca e v reu l s-o insface, ea ii trage o palma peste obrazul
gras. O saritura f i este la U fa . Coboara in tr-u n su flet sca-
rile $i fu g e d in casa evreu lu i. .
In K Z - ul Auschw itz-B irkenau, In ge (cea din fic^iune)
pare a f i d even it Irm a (cea din realitate) care i?i ia re-
van$a pentru toate em otiile lectu rilor din copilarie. Dar
?i realitatea apare, aici, tot ca o plasmuire. $ i totu$i, cind
trebuie sS-?i provoace un avort, Irm a G rese nu ezita sa
apeleze la „d e g etele o tra v ito a re" ale unor doctorite de­
tinute. Trem u ra de teama, de fric a in terven tiei chirur-
gicale, §i scapa de rodul iu birii ei cu (probabil) ingineru l
S.S-ist... (in tr-o singura perioada a scurtei existence, jus­
ticiar incheiate in preajm a unui Craciun, este posibil sa-si
f i am intit de acest chiuretaj : atunci cind, in deten|iune
fiind, a fost condamnata la pedeapsa capitala, care se pu­
tea comuta in inchisoare pe via^a, daca... ar f i fost gra ­
vid a — a?a va scapa de §treang, in ultim a clipa, alta
H ilfe rin , Ilse Koch, supranumita „C ateaua de la Buchen-
w a ld “ , a carei condam nare la m oarte — in 1947 — n-a
putut fi executata, deoarece, in mod absolul inexplicabil,
de?i se afla de m ai m ult de noua luni in inchisoare, a do-
v e d it ca... este gravid a ; insa — in 1967 — pierzindu-?i
orice speran|& de eliberare, dupS ce a in vafat si lim ba
engleza, visind sa em igreze in Australia, se sinucide in
celula).
Desigur, istorioarele pu erile de asemenea factura, cu
biata Inge, n-au cum explica fenom enul hitlerist, abne-
gajia S.S-i?tilor, rig orile universului concentra^ionar ?i
amplul evantai al ferocita^ii, violen^ei, re fle x e ale unor
rudim ente de gin dire §i simpire omeneasca : P e n tru ca o
m ind de asasini de profesie sd poatd trona asupra u n u i
p o p o r in tre g f i sa-i im puna m etod ele sale, treb uia ca
o m u l sd f ie p e rv e rtit inca d in copila rie. O radour300, gh eto u l

300 Oradour-sur-Glane, a?ezare rurala franceza din departa-


mentul Haute-Vienne, situata pe malul nordic al modestului riu
Glane, in apropiere de §oseaua principals Lim oges— L a Roche-
foucault-Angoulem e. L a 10 iunie 1944 (patru zile dupa debar-
carea Alia^ilor in Norm andia), in tr-o simbata, la ova 14,15, un
convoi m asiv al Wa//en-S.S-ului a invadat comuna, lansind ordi-
nul ca absolut toata populatia (indiferent de virsta, de starea sa-

261
din Var$ovia, gro p ile com une d in tia sant, A uscnw itzui,
nu sint crim e ale germ a n ilor, c i crim e ale n a ziftilo r. Este
nein d oieln ic cd, daca o ricd ru i p op or i-a r f i fost aplicate
acelea§i m etode, ele ar f i dat rezu ltate sim ilare. P o p o ru l
germ an a con s titu it a masa m aleabila, p e n tru cd m ilita r i-
zarea lu i trad ifiona la ii inoculase obi^nuinpa u n ei discipline
m ai stricte, deform able care adeseori a fost citata o ficia l
d rept exem plu, cu o nuanta de re g re t, in m a jorita te a fa-
r ilo r „ned isciplin ate“ . S .S -i§ tii care au incendiat O ra dou rul
aveau aproape to\i, in epoca p re lu a rii p u te rii (de catre
H itler), in tre 8 f i 14 ani. A p roa p e to fi fuse sera supu$i
educafiei naziste inca d in frageda copila rie n im en i
nu le-a dat posibilitatea sd conteste valoarea acestei in -
vd faturi. D iversele O ra d ou ru ri ale ra zb oiu lu i au fost p re -
ga tite in tre 1933 $i 1940, in cadrul H itle rju n g e n a u lu i
(Jacques Delarue).
Dar cultul experim entului, chiar in u niversul con-
centrafionar, poate s& duca la rezultate bune, in stare
sS slujeasca, realm ente, cunoa^terii umane, a?a cum s-a
intim plat, tot la Auschw itz, cu psihiatrul-dejinut dr.V ictor
Frankl, original’ din V ie n a 301, oferin du -i p rileju l nea$-
teptat de a crea o nouS m etoda terapeuticS : Spre deo-
sebire de anim al, pe om nu in stin ctele sale il inform eaza

nat&tii) sa se prezinte im ediat in piafS, astfel incit, peste doar


30 de minute, aici se afla sute si sute de locuitori (inclusiv sugari
in brate, copilagi in cfirucioare, schilozi in cirje). Sub pretextul
c-ar exista aici un depozit secret, de arrae, al maquisului, b3rba-
tii sint separati de restul populafiei, inchigi in hambare gi o m o riti'
(nu scapa fem eile gi copiii, nici batrinii, refugiindu-se in biserica
pe care nem tii o incendiazS). P ie r in masacru 634 de viefi, satul
e distrus. t
301 NSscut in 1905. La doar 16 ani i-a trim is lui Sigismund
Freud un studiu in manuscris, referitor la „originea m im icilor",
acesta publicindu-i-1 in 1921. Curind dupa Anschluss (anexarea
Austriei — 1938), i s-a interzis sa mai profeseze ca medic psihia-
tru (doar citeva luni a mai lucrat intr-un spital pentru coreligio-
narii sSi), mai tirziu este deportat. Dupa razboi va fi directorul
renumitei P oliclin ici vieneze, profesor de psihiatrie gi neurolo-
gie, pregedintele Societatii m edicale austriece de psihoterapie, in-
tem eietorul „logoterap iei“ (rezultata din o b s e rv a b le sale, timp
de trei ani, in K Z -u l Auschw itz), autorul c&rtii E in Psycholog
erlebt das Konzentrazionslager (Un psiholog traiegte viata iaga-
rului de concentrare). Logoterapia este cea de-a treia gcoala vie-
nez& de psihiatrie (dupa Freud gi A d ler).

262
asupra a ceea ce trebuie sd faca, §i, spre deosebire de om u l
ilc. odinioara, el nu m ai este in fo rm a t de tra d ifii despre
ceea ce ar tre b u i sd faca. A d eseori, el nu §tie ce anum e,
in m od fundam ental, d o refte sd faca. E l d orefte in schim b
sd faca ceea ce fa c ce ila lfi sau face ceea ce doresc ce ila lfi
sd faca... C u toata fa rim ifa re a tra d ifiilo r, viafa are u n sens
pentru fieca re om luat in d ivid u a l §i se poate spune chiar
a i ea conserva acest sens lite ra lm e n te pina la u ltim a lu i
suflare. P s ih ia tru l poate sa-i arate pa cien tu lu i sau cd
niafa nu inceteaza niciodatd sd aiba un sens. E l nu poate,
desigur, sa-i arate care este acel sens, c i nu m a i cd viafa
il intereseaza, cd ea ram ine, in toate cazurile, p lin a de
sens... A m in d u ro ra 302 trebuia, totu§i, sd li se arate cd via fa
m ai afteapta ceva de la ei f i cd in viafa ii m a i afteapta
ceva : v iito ru l. In tr-a d e v a r, s-a d oved it cd p e n tru un ui
exista o fiin fa omeneasca : un co p il care i§i a ftep ta tatal,
iar acesta i f i adora cop ilu l. I n p riv in fa celu ila lt, n u era
vorba despre o persoana, c i de opera lui. D e p orta tu l in
cauza era un o m de ftiin fa care publicase o serie de lu -
cra ri asupra u n u i sin gu r subiect. O r, seria nu era in ch e -
iata f i i f i „a§tepta“ desavir$irea. P e n tru aceasta, om u l
respectiv era de n e in lo cu it, nu putea f i schim bat cu a lt-
cineva, de a ltfe i in aceea$i masura ca p rim u l, care nu
putea f i in lo c u it in... dragostea pe care c o p ilu l i-o p urta
lui. A cest f e l u n ic de a fi, de a exista „o singura data",
care este trasatura d istin ctiva a fie ca re i fiin fe om ene?ti
si care ii da adevaratul ei sens, se m anifesta, p rin urm are,
a tit in ra p o rtu l sau cu o opera sau cu un e fo rt crea tor, cit
?i in re la fiile cu o alta fiin fa , in dragostea p e n tru aceasta.
C aracterul acesta de n ein lo cu it, de neschim bat al fie ca re i
persoane este to cm a i ceea ce ar tre b u i sd $tie om u l p en tru
a pune in tr-o altd lum ina raspunderea pe care o poarta
in ceea ce prive$te viafa lui. U n om con$tient de aceasta
rdspundere a lu i fafa de opera sau fafa de fiin fa om e-
neasca ca re -l a$teapta cu dragostea ei, un asemenea om
nu va f i niciodatd in stare sa-yi „a ru n ce " viafa. E l ?tie
de ce exista f i poate sd suporte aproape orice.
U neori, V icto r Frankl 303 era n evoit sa practice o psiho-
terapie colectiva. A stfel, in tr-o zi, in treg lag&rul refuzase

302 Doi deportati repetau cu orice prilej, oricui, „c& nu mai


au nim ic de agteptat de la via ta ", a?adar se lasaserS in v c ia soar-
tei. In terven jia verbals ?i indelungatfi a psihiatrului vienez da
rezultate chiar $i in condifiile K Z -u lu i Auschwitz.
303 Comenteaza Christian Bernadac.

263
sa -1 denun^e pe un ho£ de ca rto fi si fusese condamnat
pentru aceasta la post negru ; comandantul ream intise
lista actelor de sabotaj pedepsite cu spinzuratoare. In
blocuri lum ina electrica fusese intrerupta. Kapo-ul, care
cuno?tea te o riile psihiatrului, 1-a intrebat cum „sa fa ci
ca sa nu te prabuse^ti ?“ . Poveste§te Frankl : N u aveam,
desigur, dispozipa necesara ca sd dau e x p lica fii psih olo-
gice... S i apoi, dirdiincl de frig , m i-e ra foam e, eram abatut,
irita t, dar iata-m d n e v o it sd tree peste toate acestea, ca sa
p r o fit de ocazia unica ce se oferea, p e n tru cd era, in tr -
adevar, m ai necesar decit oricin d , un im bold. A m incepu t
fo lo s in d u -m a de o consolare ieftin a : situafia noastra in
Europa ce lu i d e-al doilea razboi m on d ia l f i in acea a fasca
iarna de razboi (1944-1945) nu era n ic i pe departe cea
m ai r e a ; in fc lu l acesta, de la bun in cep u t, con tam pe
un efect de contrast de care m a puteam folosi. A p o i am
ardtat cd sc cuvenea ca fie ca re d in tre n oi sd se in treb e
ce p ierd ere de n e in lo cu it a s u ferit, v rin d ca p rin aceasta
so, se infeleagd cd, p en tru ce i m a i m u lfi d in tre noi, nu
insemna m are lucru : sim p lu l fa p t cd eram in via fa ne dd-
dea m o tiv e sd sperdm. Sanatatea, fe ric ire a fam ilia la , ca-
litd file profesionale, averea, p ozifia sociala sint toate
lu c ru ri care, spuneam eu, p o t f i in locu ite , care p o t f i r e -
gusite sau recapatate. O r, n o i aveam incd „oasele in ta cte “ !
T o t ceea ce trebuise sd ind urd m in u ltim a v re m e putea sd
m ai aiba valoare p en tru v iit o r ! A m con tin uat re fe r in -
du-m d la v iito r : „O ric in e este la c u re n t cu situafia noastrd
ar putea sd o creadd disperatd...“ Recunosc, fire$te, cd
fiecare sau aproape fieca re d in tre n o i ar putea socoti
d rept in fim d posibilitatea de a s u p ra v ie fu i; cu toate cd
in lagar nu era incd epidem ia de tifos, apreciam aceasta
p o s ib ilita ie la c in ci la suta. $ i indrazneam sd le -o spun !
A ddugam insa cd, in ceea ce m a prrive$te, n ic i p rin cap
n u -m i trecea sd las to tu l balia, deoarece n im e n i nu cu -
noa fte v iito ru l, n im e n i nu poate $ti c e -i va aduce ziua
de m,iine. Cu toate cd, in zilele urm dtoare, n -aveam de
aftepta t n im ic h o ta rito r de la even im en tele m ilita re , cine
m ai bine ca noi, cu experien fa noastrd de d eportafi, putea
sd stie cd adeseori u n n o ro c nesperat se iveste brusc, m a-
car p e n tru un ul sin gu r : nea§teptatul n o ro c de a f i inclus
in tr-u n com ando e xcep tion a l avind c o n d ifii avantajoase
de m unca, cu to t soiul de noroace de acelafi fe l, re p re -
zentind, toate, d orin fele f i „ fe ric ire a “ suprem a a de-
p orta tu lu i. Totv.fi, nu m -a m lim ita t sd vorbesc doar despre
V iito r, in co n ju ra t cu m eram de in tu n e ric u l binecu vin ta t,

264
cl si despre prezent, cu toate su ferin tele l u i ; am v o rb it
fi despre trecu t, despre toate b u cu riile lu i §i despre lu ­
mina pe care o m ai proiecta asupra beznei z ile lo r noastre.
A m citat, d o m ic sa e v it tran sform area celo r spuse de m ine
In/ r-u n soi de predica, acest vers al p o e t u lu i: „Ceea ce ai
trait, / N ic i o putere din lum e nu-pi poate ra p i“ . Ceea ce am
tra il in plen itu d inea v ie tii noastre, ceea ce am realizat in
plenitudinea e v en im e n te lo r tra ite, aceasta bogapie in te -
rioara n im en i $i n im ic nu n e -o poate lua ! $ i nu nu m a i ceea
ce am trait, dar ceea ce am facut, ceea ce am g in d it si
ceea ce am suferit... Toate acestea, fd cin d u -le sa in tre in
real, le-a m salvat „ d e fin itiv “ . C h ia r daca ele pin de trecu t,
deoarece in tre cu t sint ele fix a te ?i asigurate p e n tru ves-
uicie ! A f i la tre cu t inseamna, de asemenea, u n m od de
„ « f i “ $i poate cel m ai sigur. A m v o rb it apoi despre m u l­
ti plele p os ib ilita fi de a-pi u m p le viapa, d in d u -i u n sens,
l.c-a m e x p lica t cam arazilor m e i (ca ci stateau cu topii
eulcafi, tacufi, aproape nem i§cindu-se, lasind sd le scape,
eel m u lt, d in cind in cind, cite un o fta t adinc...) cd viata
nmeneasca are intotdeauna §i in toate im p re ju ra rile un
r.ens si cd acest sens n esfirsit al e x isten fei include suferinfa
{ii m oartea, m izeria ?i m oartea. l i con ju ra m pe cei care
ilia ascultau acolo cu atenpie, in bezna baracii, sd p r i-
veased lu c ru rile in fapa, tra g ic u l existenpei noastre sa-l
priveasca in fafa $i sd nu dispere, ci, d im p otriva , sd devind
eon§tienfi cd, chiar daca lupta noastra n u avea n ic i o §ansa
de succes, ea i§i pastreazd intreaga semnificapie §i deplina
dem nitate. Sd ne pastram, asadar, c u r a ju l! A supra f ie -
riiruia d in tre noi, le spuneam eu, cin eva i$i indreapta, in
in aceste ore grave, p riv ire a u n o r o ch i e x ig e n fi : un pri~
elen sau o fem eie, un om v iu sau un om m o rt — sau
un zeu. $ i a$teapta sd n u -l dezam agim , sd acceptam su-
ferinpa sau m oartea nu ca ni$te m izera b ili, ci cu m in drie.
P e n tru a incheia, am v o rb it despre s a crificiu l nostru. Sa-
c r ific iu l are intotdeauna un sens ! P r in insa$i esenfa lui,
s a crificiu l treb u ie fa cu t in lum ea aceasta — lum ea noastra
de izb in zi — cu condipia tacita de a n u cistiga n im ic, ?i
acest lu cru e adevarat fie cd te sa crifici p e n tru u n ideal
p o litic, fie p e n tru un om , deoarece xpi o fe ri p ro p ria viata
ea je rtfa p e n tru viapa altuia. Fire§te, un credincios tn -
lelege u$or acest lucru, $i le-a m spus-o. D upa care am
relatat povestea acelui camarad care, la intrarea in lagar,
a fa cu t un pact cu ceru l, im p lo rin d ca suferinpa §i m oartea
„ lu i“ sd crupe de o m oa rte cu m p lita fiinpa pe care o iubea
m ai presus de orice. P e n tru acest om , suferinpa ?i m oartea

265
n u erau lipsite de sens, d im p o lriv a , sub fo rm a sa crifi-
c iu lu i devenisera p lin e de u n adinc sens. E l refu za sd
sufere §i sa m oara fara ca acest sa crificiu sd aiba o sem -
n ifica fie — §i n ic i nu v o im sd s u fe rim fara n ic i o sem ni-
fic a fie ! A da asemenea u ltim sens acestei v ie f i — viepii
noastre d in acea baraca de lagar — in acel m om ent, in
acea situafie, p ra ctic fara ie$ire, aceasta era sarcina pe
care m i-o asumasem h ota rin d u -m a sd vorbesc ( V i k t o r
F r a n k 1).
Cind lum ina se reaprinde, in ju ru l patului pe care sta
psihiatrul-deportat se im bulzesc to^i oam enii care, dintr-o
data, au gasit in tr-in §ii resurse sa-i multumeasca vorb'i-
torului ; caci §i-au reci?tigat — v ita l — orizontul tem ­
poral : v iito ru l, retraindu-?i im aginar trecutul §i accep-
tindu-§i prezentul ca pe un sacrificiu nobil, sem nificativ.
A tu n ci cind le vorbe^te tovara?ilor de deportare din baraca
de la A u schw itz, dr.V ictor F ran k l are 40 de ani, iar dr.
Josef M en gele (a fla t ?i el pe aproape, insa trSind in
absolut alte condign, in acela?i K on zen tra tion sla ger pe
care-1 va pSrasi curind) abia a im plin it 33 de ani : unui
v a dobindi notorietate m ondial^ ca savant, celalalt se va
pierde intr-o neintrerupta fugS §i in bra|ele citorva m e-
n a jere din A m erica de Sud, ceea ce confirm a integral
spusele creatorului „lo g o te ra p ie i“ , atunci cind le explica, in
bezna incaperii, tuturor celor pedepsi^i sa stea pe intuneric
§i sS nu m anince (pentru ca nu adm iteau sa trim ita la
m oarte, denun^indu-l, pe unui de-al lo r care, lih n it de
foam e, fu rase ca rto fi) ca „n im en i nu cunoa§te viitoru l,
nim eni nu poate §ti ce-i va aduce ziua de m iin e“ .
Oricum , existenfa H a ftlin g ilo r poate continua „n o r-
m a l“ : N orm al inseamna ca m ajoritatea oam enilor mun-
ceau din greu, erau expu§i la ?icane, batai, selectii, gazare,
impu^care, in terogatorii la Politische, supravie^uiau cu o
strachnS de supa de napi sau d e urzici, fiin d la cherem ul
S.S-i?tilor, stapini pe via^a §i pe m oartea a m ii de detinuti
fa ra aparare. N im en i nu era sigur pe ziua de m iine (W i-
e s l a w K i e l a r . ) D in in$iruirea de situa^ii „n orm a le“
— am intite de A 290 — au fost om i§i tocm ai „ie p u r ii“ .

Culisele memoriei (17)


A ctiu n e m ai degraba sim bolica : la data aceea, ex-
generalu l S.S. d e origin e belgiana, Leon D egrelle, urma
sa im plineasca 80 de ani. D ar fosta de£inuta a K Z -u lu i
Auschw itz-B irkenau, V io le tta Friedm an (de cetatenie
venezueleana) a tinut, totu§i, sa-1 dea in judecata pentru

266
ili-lictul de „le z a re a on oarei". Procesul s-a judecat la
Madrid in vara lui 1986, iar cel condamnat la moarte,
ilupS razboi, in Belgia, a fost achitat acum, dupa un an
dr* la depunerea plingerii. L eon D eg relle traie$te de patru
di-cenii in Spania, la Costa del Sol, unde s-a refu gia t de
limit, pe vrem ea lu i Franco, autoritatile belgiene au cerut
insistent, in repetate rinduri, sa fie extr&dat, fara succes,
t’iici el define cetafenia spanioia. De altm interi, este §i fon -
ilatorul unui partid belgian de extrem a dreaptS 'M . De asta
•lata, Leon D egrelle — in m od curent autor de articole
naziste pe care le tipare^te in pu blicafiile Institutului
pentru revizu irea istoriei (condus, la Los Angeles, de Tom
Marcellus), rSspinditor de literatura fascists ?i neo-
fascista, con feren fiar pe aceea?i temS — a acordat un in-
lerviu in care i?i afirm a scepticism ul in legatura cu exis-
Im fa cam erelor de gazare din K Z -u ri, iar pe dr. Josef
M engele 51 calificS „u n m edic obi?nuit“ (in „T ie m p o “ ).
Sprijinindu-se pe preved erea unei legi spaniole care ga-
ranteaza dreptul la onoare, V ioletta Friedm an a declan§at
acfiunea in ju stice, cerind, pe de o parte, amendarea v i-
novatului in fa voarea fo$tilor deportati, iar pe de alta
parte interzicerea tiparirii unor alte asemenea declarafii,
socotite de ea ca „un atentat la onoarea m ea“ . Reclam anta,
sosind cu intreaga fa m ilie la Auschw itz, in tr-o noapte,
seiec|ioner la rampa n efiind altul decit dr. M engele, a
j.capat de gazare doar im preuna cu alte doua surori tinere,
alese pentru deta^amentele de muncS, in tim p ce restul
fa m iliei a p ierit chiar atunci.

FUMUL
$i legendele se nasc unele dintr-altele. P e seama
doctorului M en gele au circulat ?i continue sa circule
destule roade ale im aginatiei. Dupa unii, el ar fi pretins
ca este un descendent al prinfu lu i R u d o lf de A u s tr ia 3®5,
Partidul „ R e x “ a obtinut, in alegerile din 1936, 21 de
locuri de deputafi in Parlament. Colaborator devotat al cotro-
pitorilor nazi$ti, a fost prim ul belgian decorat cu Crucea de F ier
clasa I. Apoi, in 1944, decorindu-1 personal pe Leon Degrelle,
H itler marturise$te ca ,,1-ar f i plScut s& aibS un fiu ca e l“ . In
1988 stirne?te un nou scandal, acordind un lung §i revoltator in-
terviu refelei de televiziune belgiene R.T.B.F. Supraviefultorii
K Z -u rilor au protestat vehem ent (inclusiv cei din fundatfa A u ­
sch w itz").
305 Din textul lui Ch. Bernadac nu se intelege daca este vorba

267
lo t el, la ram pa K Z ~ ului, ia o poza a la N apoleon, atunci
cind indica stinga-dreapta, m oartea-viata ; de asemenea.
pocne?te cu crava§a cizm ele lustruite 300 ; m ai §i cinta :
(de fa p t) „F lu ie ra o arie din «T o s c a » ?i aceasta arie
insemna m oartea pentru sute ?i m ii de deportati. M engele
flu iera intotdeauna din «T o s c a », atunci cind era bine dis-
pus, cind urma sa faca selecp i m ari“ ( H a n s A r n o l d -
s o n — in „N a tt och dim m a“ , publicata in 1946 la
Stockholm — a§adar, inca o carte in care num ele lui
M en gele apare im ediat dupa razboi). A lf ii vorbesc despre
acela^i personaj, lasind de-o parte (sau neinregistrind la
___________ \
sau nu despre printul mo?tenitor, singurul fiu al imparatului Aus-
tro-Ungariei, Franz Joseph .
30u A la Napoleon inseamna ca mina dreapta sta sub veston
sau manta (vesm intele b3rbate?ti se inchid de la stinga spre
dreapta, dcci mina nu poate in'tra sub haine decit de la dreapta
spre stinga), ceea ce ar insemna ca indicative pentru se le c fie
dr. M engele le da cu mina stinga (dar nimic nu-1 arata pe M en­
gele... stingaci, nici fo to gra fiile in care tine tacim urile cum se cu-
v in e) ; iar daca dreapta e im obiiizata sub veston sau manta, iar
stinga selectioneaza, S.S-H aapt;;turm f iihrerul n-are mina libera ?i
pentru crava.fa (cel mult s-o tina cu mina cu care indica alegerea
iacuta $i, implicit, decide soarta nou-venitului). Dar Robert Jay
L ifton sustine §i el, pe temeiul surselor sale de documentare, ca
doctorul M engele avea o crava?a in mina ?i „p rivea trupurile $i
fetele doar o sccunda", rostind apoi „Lin ks [stinga], Rechts
[dreapta], Links, Rechts... Links, Rechts..." R olf Hochhuth, in
piesa „L o c tiito ru l“ , are o scena care se petrece intr-un mic hotel
din vecinatatea Bcrlinului bombardat in mod regulat, de catre
A liati, gazda fiin du -le personajelor adunate „ A d o lf Eichmann, un
maniac amabil, a carui teribila eficacitate are atit de putin de-a
face cu stralucirca lugubrii a unui M are Inchizitor, incit, in 1945,
el nu va fi nici macar c&utat. A b ia dupa cercetarea dosarelor va
f i demascat drept cel mai harnic expeditor care a existat vreo-
data in serviciul m ortii". P rin tre invitati se afla ?i „D octorul,
care, pina $i aici, tine in mina ca un dandy, micuta crava?a cu
care se joaca in timpul §edintelor de triere de la Auschwitz"...
(revezi pag. 115 — vezi pag. 315). C it despre fluieratul ariilor, m ar-
turia doctoritei Olga Len gyel plaseaza scena in spitalul KZ-ului,
unde „Ingeru l M o rtii" tocmai opereaza selectionarea bolnavilor
irecuperabili pentru muncS : el ,:poate sS apara brusc la orice
ora din zi sau din noapte... cind il a$teptam cel mai putin..." D e­
tinutii trebuiau „sa treaca prin fata lui cu bratele ridicate, in
tim p ce el continua.sa flu iere din W agnerul sau — sau putea sa
fie din V erdi ori din Strauss".

268
fata locului) detalii a$a-zis caracterizante 307 : P e ro n u l e
aproape pustiu ; nu se m ai aude decit zg om o tu l fa cu t de
c i(iv a d efin u fi, im b ra ca fi in haine vdrgate, care incar cd in
camioane bagajele ramase de pe u rm a noastra in tren...
D o cto ru l M engele, dupa ce da u ltim e le d isp ozifii soldafi-
lo r S.S. care m ai ramasesera in preajm a g a m itu r ii de
Iren, se indreapld spre a u tom o b ilu l sau „ O p e l“, se a?azd
la volan si im i i ace sem n sd u rc eu. M d a$ez pe bancheta
din spate, linga un s u b o fife r S.S. P orn im ... P e n tru m om ent,
nUuafia m ea nu este foa rte rea. D o cto ru l M en gele im i cere
sd lucrez ca m edic... M d incurajeaza $i fa p tu l cd, p rob ab il
in urm a d ispozifiei d o cto ru lu i M engele, n u m i s-au dat
haine vdrgate, c i un excelen£ costum civ il... D o cto ru l
M engele viziteazd z iln ic baraca experim en ta la $i urm are
cu v iu interes cercetarile. Lucreaza im preuna cu cei doi
m ed ici si cu o p icto rifa , pe nu m e Dina, care executa cu
viaiestrie demnd de toata lauda plansele aferente. Ea
este origin ara d in Praga §i se afla de tre i ani in lagarul
d e p orta filor d in Cehoslovacia... D o c to ru l M engele, m ed icu l
sef al lagarului de la Auschw itz, este neobosit. Dupa ce
rdm ine ore in tre g i in baraca de cercetd ri d in lagarul
(iga n ilor, nu pregetd sd stea cite o jum atate de zi pe ram pa
unde, in u ltim a v re m e (vara lui 1944), sosesc cite p a lru -
c in ci g a rn itu ri de tre n cu d ep orta fi d in Ungaria... Cu
toate acestea, d o cto ru l M en gele are tim p sd se ocupe $i de
m ine. In fafa m agaziei care serve$te d rep t sala de
autopsie se opre^te o carufa lunga, trasa de oam eni. Echipa
insdrcinata cu tra n sp ortu l cad avrelor descarca d in carufa
doud cadavre pe p ie p tu l carora, cu creion derm atograf,
sint scrise lite rele Z S , prescurtarea expresiei Z u r S e k -
t i o n, ceea ce inseamnd : la disec\.ie... A$ezam pe masa
u n u i din cadavre. In ju r u l g itu lu i are un cablu g r o s ; s-a
spinzurat sau a fo st spinzurat. E xam inez su p erficia l f i
celdlalt cadavru. N u incape indoiala cd m oartea a fost
provocata p rin cu ren t de inalta tensiune. Cauza decesu-
lu i se poate id e n tifica usor dupa crust ele p u n ctiform e in
ju r u l carora pielea se coloreazd in ro.iu lilia ch iu . Stau ?i
md in tre b ia ra $ i: sd fie sinucidere sau asasinat ? Oare

307 Ce pondere poate sa aiba, in portretizarea unui E x te rm i­


nator de talia doctorului Mengele, raspunzator direct de „selectio-
narea“ a 400-00.0 de oameni, de cercetarile pe gemeni, pitici, schi-
lozi, faptul ca fluiera sau nu fluiera (la rampa ori in spital) o
arie din „T osca “ , sau cS i?i biciuia- ori nu-?i biciuia, cu crava$a,
cizm ele intotdeauna lustruite ?

269
v ic tim a s-a re p e zit singurd in gardul de slrm d ghim pata,
e le ctrifica t, sau a fost im pinsa In el ? In K Z am bele
cazuri se in tiln esc cu aceeafi frecven fa ... Cele doud
cadavre m i-a u fo st destinate de d o cto ru l M en gele ca
m a teria l de exam inat. D e a ltm in te ri, de la in cep u t im i
atrasese atenfia cd treb u ie sd fa c fafa ob liga fie i asumate...
Cindva, acela§i A 8450 (dr. N y is z li M ikl6s) notase :
M a in to rc exact la v re m e in baraca nr. 12, p e n tru a -l
in tiln i pe d o cto ru l M engele. S osefte cu au tom ob ilul. 11
in tim p in d ad m in istra toru l baracii. D o cto ru l M en gele il
trim ite dupd m ine. Im i o r dona sd ma u rc in m arina. D e
asta data n -a m in sofitor. N -a m n ic i tim p u l necesar ca
sa-m i iau ramas bun de la colegi. D o cto ru l M engele ii
spune d o cto ru lu i S e n k te lle r (tot detinut, m edic-§ef al
spitalului din lagSrul F ) care se apropie gra bit, sa -i aduca
fifa mea. Peste citeva clipe, d o cto ru l M engele se afla in
posesia ei. A m m ers v re o zece m in u te p rin tre ga rdu rile
de sirm d ghim pata, in trin d f i ie fin d pe p o rfi foa rte bine
pazite, tre cin d d in tr-u n sector in tr-a ltu l al lagdrului...
D o cto ru l M en g ele im i spune :
—• N u te due in tr-u n sanatoriu, insa v e i avea o situafie
suportabila.
Ie fim d in lagar. P a rcu rg e m v re o tre i sute de m e tri
de-a lu n g u l ra m p ei de sosire a d eporta filor. A u to m o b ilu l
in cetin e fte , claxoneaza. P oa rta m are din plasd de sirm d
se deschide... N e aflam in curtea unuia d in tre crem a to rii.
C o b o rim d in m arina. U n soldat S.S. ne iese in in tim p in a re,
grabit, i i da ra p o rtu l d o cto ru lu i M engele. Traversam curtea
fi, p rin tr-o Ufa cuprinzdtoare, in tra m in cladirea crem a­
to riu lu i.
— Cam era este gata ? i l intreaba d o cto ru l M engele pe
in s o fito ru l n ostru S.S.
Raspunsul acestuia este a firm a tiv. M e rg e m in tr-a co lo .
E l intra, eu il urm ez. N e aflam in tr -o incapere luminoasa,
proaspat varuita. Fereastra spafioasa, prevazuta cu g rila j
solid de fie r, da inspre curte. A tm o s fe ra de aici pare
fo a rte prietenoasa in comparable cu cea din baraca...
Toate bune, insa eu sint in crem e n it de groaza. Im i dau
seama acum cd, o data ce am in tra t pe aceasta poarta,
pafesc pe d ru m u l m o rfii, spre abisul a m e tito r al m o r fii
lente. S in t p ierd u t ! A c u m in fe le g de ce m i s-au dat haine
c iv ile ! Asa sint im bra ca fi cei d in S o n d e r k o m-
m a n d o , K o m m.a n d o u 1 m o rfilo r-v ii.
A$a sint toate, aici, in K on zen tra tion sla ger : bin ele nu-i
decit captu?eala raului — raul, captu§eala binelui. Dar

270
rrava§a ?i aria din „T o s c a “ , flu ierata la nesflr§it, ca sji
(inu la a la N a poleon nu figu reaza in m arturisirile acestui
pui Licipant direct ia spectacolul m orfii, trait zilnic, aproape
opt luni, in preajm a dr. Josef M engele, „ie? it din serie“
l.ocmai pentru aparen^a lui amabila, inf&ti?area placutS,
p olitefea jucata ?i im pregnate de un discret scepticism ;
I'anfaronada, ironia gratuita, aroganfa, vio len ta indracita,
ITifi^a, ostentativS, nu sint arm e care sa faca parte din
panoplia celui cu in d reptafire socotindu-se o rotita vitala
in angrenajul p erfectei „m a?ini de ex term in a re1' : P r e tu -
l indeni se lucreaza zi f i noapte. D e la ram pa de sosire
se scurg, ca in tr-u n flu v iu revarsat, patru fu v o a ie de
oam eni g o n ifi fre n e tic spre m oarte. In fio ra t, urm dresc
,,arm onia“ acestui asasinat in masd, desfdfurarea lu i
iiproape autom ata, ordinea infernald cu care se executa
p rogram ul. A m im presia cd cel d e-al treilea R e ich s-a
instaurat pe v e c i ! Oare daca vreodata a f scapa de aici f i
us povesti ceea c e -m i vad och ii, m i-a r da cin eva crezare ?
V orbele m ele scrise sau spuse nu p ot reda cele ce se
petrec aici. P oa te cd e fo rtu l de a -m i im p rim a in c re ie r f i
de a -m i grava in m em o rie cele vazute este zadarnic.,.
(dr. N y i s z l i M i k l 6 s — vara anului 194430S). N ici
pomeneala de crava§a de celofan (instrum ent real de
tortura, comanda „sp eciala“ a Irm ei G rese in a telierele
lagarului, a?adar lucrata de detinuti) ! A utom atism ul §i
arm onia ansamblului exterm in ator da nota caracteristlca
a K on zen tra tion sla gerelor, nicidecum detaliile, oricit de
abjecte ?i torturante ar fi. Im pasibilitatea unui dr. M en ­
gele, subtilitatea com portarii sale (necrutarea ca form&
distilata, purificata de rezidu uri) se plaseaza pe cu totul
alta treapta, m ult superioara, a netrebniciei, decit ardoa-
rea m anifests a unei Irm a Grese... Oricum, ura obtu-
reaza orizontul universului concentrationar — o urS
in dublu sens, a tortion arilor fa ta de victim ele lo r §i a
victim elo r fa ta de torfionari, iradiind dincolo de gard u rile
inalte, de sirm a ghim pata prin care trece curent de inalta
tensiune 309, dincolo de foi?oarele de paza de unde, cu
ochii in patru, zi §i noapte, santinelele S.S. pindesc §i

m C it de asemanStoare este Intrebarea pe care $i-o pune „au-


topsicrifi" lui Mengele, cu dilem a lui Wiesenthal gi a atitor altora.
3<w In afara sinuciderilor tradifionale (spinzurare, otravire, ta-
ierea venelor) se practica la Auschwitz-Birkenau, ca dealtm interi
in toate KZ-urile, sinuciderea prin aruncarea asupra sirm ei ghim -
pate incarcate cu curent de inaltS tensiune (6 000 volti).

271
deschid focu l fara nici o somajie, la cel m ai marunt
incident. A lte o ri se pot produce accidente : spita lu l nos­
tr u se m ai in vecin a cu lagarul de figani, de care era des-
p u rfit doar p rin tr-u n fanp f i doud rin d u ri de sirm a g h im -
pata, p rin care in tim p u l zile i nu trecea curent... C o p iii
erau fld m in pi, pdrasifi, groaznic de m u rd a ri §i zdrenfd-
r o f i ; ca f i pdrinpii lor, stateau ore in tre g i linga baraci
f i cautau pdduchi in hainele ru pte. D ar erau f i figa n i
p gd n ci bine im bracaft, in special fe te le tin e re f i f r u -
moase. E le nu trebuiau sd intin d a m ina p rin gard f i sd
ceard o bucata de piin e sau o figard. Stateau in cam erele
f e filo r de bloc, unde cinta m uzica, fe te le dansau, curgea
votca f i in flo re a dragostea libera, D ife re n fe le rasiale dispa-
reau in tim p u l o rg iilo r f i b e fiilo r la care participa toata
crem a, cei cu fu n c fii in lagarul de figani, ba chiar f i
S .S .-iftii... $ tia m to t ce se petrece la figani. U n e o ri re u -
fe a m sd in tru in lagarul lo r : p re tex ta m c a -i conduc pe
gem en i sau pe boln avi in tr-u n bloc special al spitalului,
in te g ra l pus la dispozifia anatom opa tologului dr. M e n ­
gele 310, L agerartz in sectorul E. Acesta era un o fite r
deosebit de elegant f i fru m os, care, d atorita aspectului
p la cu t f i m a n ierelor sale, fdcea im presia u n u i om blind f i
civ iliza t, com p let strain de selecfii, fe n o l f i Z ik lo n . A vea m
sd ne con v in ge m curind de adevaratul sau chip. V ia ta
variatd a fig a n ilor, a tit de d ife rita de a noastra, ne atra-
gea... N u -i de m ira re, deci, cd dupa apelul de seara sta-
team linga ga rdu l de sirm a al lagarului de figa n i f i u rm a -
ream via ta lo r „ lib e rd “ . J ig d n ci tin ere, de categoria a
doua, care nu fusesera observate fi, incluse in ha rem urile
lo r de catre p r o m in e n fii311 cu influ enfd , se produceau in
fata noastra, rdsucindu-se f i dansind, con tra c ito rv a fig a ri
aruncate p rin sirm a, ca recu n oa ftere a ta le n tu lu i lo r
fi, de ce s-o ascund, ca s a -fi dezvelasca d in in tim p la re sau
in ten fion a t, in tim p u l dansului, m in u n a tiile lo r fe m e ie fti
de o igiend indoielnicd. Era acolo o fata care fdcea acest
lu cru in tr-u n fe l deosebit, m ai e xcita n t f i care, d rept
rasplata, culegea cele m ai m u lte fig a ri de la sp ectatorii
d arn ici f i in fie rb in ta fi. S pectacolele tem peram entalei
tiga n cu fe s-au te rm in a t tragic. Una din fig d rile aruncate

310 Inexact ! „Doctorul M engele este specialist in biologia ra-


siala §i nu in autopsie" (noteaza dr. N y i s z 1 i M i k 1o s).
311 In „vocabu laru l“ de lagar, prom in en tu l este detinutul cu o
anumita funcfie, a$adar bucurindu-se de ceva avantaje ; cu alte
cuvinte, aee§tia alcatuiesc „aristocratia“ deporta{ilor.

272
a cdzut in tre cele doud rln d u ri de sirm a. Fara sa se
gindeasca, fata a treeu t d in tr-u n salt zona interzisa fi,
ingenunchind, a incercat sd apuce iigara cu m ina. A atins
insd cu brapul sirm a p rin care, la ora aceea, trecea curent
e lectric. V rem ea era uscata f i poate de aceea n -a fost
electrocuta ta pe loc. Carnea s firiia in con tact cu sirm a
cAre patrundea to t m ai adinc in brap, ia r p ie p tu l v ic tim e i
era cuprins de con vulsii. Topi au in le m n it de groaza.
'Jar s-a gdsit un pigan tindr, stapin pe sine, cel care o
indem na pa fata sd danseze, dupa ca re -i lua pigarile
„m u n c ite “ . Acesta fi-a in fd fu ra t m iin ile in tr -o haina, a
prins ro ch ia fe te i f i a tras d in toate p u te rile . S irm a n -o
ceda. A m ai sarit cineva f i cu un bap a desprins m ina
inpepenitd. D e departe, santinela facea semne d in f o if o -
ru l sau, insd, d in fe ric ire , n -a tras. f ig a n ii au dus fata
le.finata la spital. N -a m u rit. D upa citeva zile am vazut-o.
Fra inca bandajata, dar acum era m ai bine im bracata
f i pared m a i in g rijita . P e semne cd v re u n u l d in spital,
cineva „cu influenpa", remarcase frumusepea f i calitapile
ascunse ale tin e re i piga n d . C on tinu a sd vizite ze blocul
linga care era c it p e-a ci s a -fi piarda viapa. Presu p u n cd
acolo locuia fa m ilia ei. D e cu m aparea, ploua d in nou cu
pigari. D e fi cadeau departe de sirm a, ea nu s-a m a i aplecat
sa le rid ice niciodatd ( W i e s l a w Kielar). Sa f i
.scapat de la gazare ?i incinerare ispititoarea dansatoare,
cu sprijinul „prom in en tu lu i“ cu care se incurcase, atunci
cind a sunat ceasul din urma $i pentru m iile de detinuti ai
kigarului de ^igani 312 ?

312 Crem atoriile I I I au lucrat intens o noapte intreaga. T '-


uanii erau deportati din Germ ania §i Austria. Dr. N yiszli M iklos
noteazS : „Impreun& cu colegul meu ne oprim in fata gardului de
sirma ghimpata. In sectorul invecinat al lagarului vedem alergind
f.ii jucindu-se o m ulfim e de copii goi, cu pielea negricioasa. Fem ei
in halate pestrite, cu fata intunecoasa, barbati pe jumatate goi, ti-
neri §i batrini de-a valma, agezati pe jos sau stind in picioare, vor-
l>esc sau urmaresc joaca micutilor. Acesta este vestitul lagar al ti-
uanilor ! Eugeni?tii [sustinind ?i practicind teoria p otrivit careia
populafii umane pot f i am eliorate prin masuri genetice — selectio-
narea parintilor, sterilizarea, interzicerea procrearii etc.] celui de-al
Ixeilea Reich au clasificat ?i acest popor drept in ferior §i vatama_-
tor sub raportul puritatii rasei. P e baza acestei clasificari, tigarni
de pe teritoriul Reichului au fost adu?i aici §i au devenit detinuti
in KZ. Datorita faptului ca sint de religie catolica, se bucura de
privilegiu l de a trai in fam ilie. In lagarul lor, batrinii, tinerii, copiii

273
Flacari §i fum... FIScarile m ai dispar, dar fumul,
m irosul acestuia este de neinl&turat. In nari, in piept, in
. m em orie : F u m u l sdrbos, greu f i dulceag se tira p rin tre
bardci, in tra peste to t, in c it lite ra lm e n te n u se putea
respira. In plus, venisera f i zilele ploioase de toamna,
m oh o rite f i write. C hiar f i cei m a i m a ri o p tim ifti i f i p ie r-
dusera orice speranfa. V o m m u ri a ici cu to fii... N e m in -
giia m doar cu gin d u l cd n u ne v o m lasa a z v ir lifi in
cam erele de gazare, fara a opune rezistenfa. In tr e tim p }
vedeam cum m ii de oam eni pa rcu rg u ltim u l lo r drum , spre
padure, de unde nu exista in toarcere. S in gura lo r urm d
era fu m u l acesta scirbos, dulceag f i inecacios care pared
acoperea cu un v a l fu n e b ru sutele de bardci scunde,
locu ite de z e d de m ii de d e fin u fi care i f i afteptau rtndul,
d om ina fi de o m ind de „supraoam eni‘‘ — „ t)b e rm e n -
schen“ in a rm a fi f i cruzi. S .S -u l facea nu m a i treaba
„cu ra td “ . E i doar ucideau. R estu l, m unca „m u rd a ra “ o
executau cei d in S onderkom m ando, alcatuit din citeva
sute de e v re i tin e ri f i p u te rn id , ctifora li se ingaduia
sd m ai trdiasca cu p re fu l a rd erii s u ro rilo r, so fiilo r, c o p ii-
lo r sau p a rin ftlo r lor. Erau m a rto ri. Ba ch ia r m ai m u lt :
lu crin d s ilifi, pa rticipa u la cele m a i cu m p lite crim e care
fusesera vreodata nascodte. In v e stia ru l crem a to riu lu i
ei le dadeau n o u -v e n ifilo r prosoape f i sapun, spunindu-le
cd v o r f