0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
105 vizualizări1 pagină
sarbatoarea purim este un mare moment de bucurie la evrei pentru ca imparateasa Estera a salvat poporul evreu de la moarte condamnat fiind de haman subalternul inparatul Ahasveros (Xerses)
sarbatoarea purim este un mare moment de bucurie la evrei pentru ca imparateasa Estera a salvat poporul evreu de la moarte condamnat fiind de haman subalternul inparatul Ahasveros (Xerses)
sarbatoarea purim este un mare moment de bucurie la evrei pentru ca imparateasa Estera a salvat poporul evreu de la moarte condamnat fiind de haman subalternul inparatul Ahasveros (Xerses)
Sarbatoarea Purim (sarbatoarea Sortului) sau sarbatoarea bucurie se celebeaza in zilele
de 13-15 ale luni adar (20-22 martie)
In secolul al VI-lea î.Hr., in vremea cuceririi Indiei de către medo-persi, o parte dintre evrei au fost luaţi robi si dusi în Persia. In secolul al V-lea, cand la carma imperiului persan a venit Xerxes (Ahasveros), un demnitar al acestuia, care ii ura foarte mult pe evrei, a hotarat exterminarea lor din toate provinciile Persiei. Estera, o evreica orfana, care a fost crescuta de unchiul ei, Mardoheu, ajunge imparateasa lui Xerxe (Ahasveros). In acelasi timp, Mardoheu ii salveaza viata imparatului, dezvaluind un complot de la curte. Totusi, Aman, un influent demnitar imperial, care il ura pe Mardoheu, deoarece acesta nu i se închina, obţine de la Xerxe (Ahasveros) un decret care hotăra ca toti evreii să fie ucisi, data care s-a decis prin intermediul sortilor. La aflarea acestei vesti cumplite, Estera a poruncit tuturor evreilor sa posteasca si sa se roage timp de trei zile. Dupa acest post, ea s-a înfatisat lui Xerxe (Ahasveros), caruia i-a destainuit planul lui Aman si l-a rugat sa salveze poporul. Atunci, imparatul l-a spanzurat pe Aman, numindu-l pe Mardoheu in demnitatea acestuia si, pentru ca un decret imperial nu poate fi anulat, a dat un nou decret, prin care le dădea voie evreilor sa se apere in fata celor care vor incerca sa-i omoare. Cuvintele de la sfârsitul cărtii Esterei sunt: „aceste zile ale lunii lui Adar se vor praznui vesnic cu alai, cu bucurie si veselie inaintea lui Dumnezeu in poporul Sau, Israel“. Traditia iudaica spune că se va sarbatori chiar daca toate celelalte sarbatori vor disparea. In zilele de Purim toată lumea poarta masti, atat in timpul ceremoniei religioase, cat si dupa aceasta, se organizeaza petreceri si se pun în scena diferite piese. In Romania si in alte tari din Europa de Est, piesele de teatru caracteristice sarbatorii Purim (numite Purimspiels) evoluasera in satire care includeau dansuri si muzica (precursoare ale teatrului Yiddish). Pentru acestea, povestea Esterei era doar puţin mai mult decât un pretext, deoarece ele contineau si alte povestiri din Biblie. intrucât satira nu era un gen potrivit pentru sinagoga, de cele mai multe ori, acestea aveau loc în curtea lăcasului de cult. Ca si poruncii de purim se indeplinesc urmatoarele: se asculte citirea publică a cărţii se organizeze o masa festiva se da mancare si daruri apropiatilor se face milostenie la cei nevoiasi Fiecare familie impodobeste cunoscutele „cosuri de Purim“, in care se pun alimente si diferite cadouri si pe care le imparte fie cunoscutilor, fie celor saraci. Tot acum, copiii primesc daruri banesti din partea parintilor, asa numitii „bani de Purim“. De asemenea, există bucate traditionale care se prepara numai cu prilejul acestei sarbatori. O delicatesa obisnuită pentru Purim este Humentaschen (cunoscută sub numele de urechile sau buzunarele lui Aman). Aceste prăjiturele tringhiulare umplute cu gem sau cu seminţe de mac, miere şi nuci, trebuie sa reprezinte palaria cu trei colturi a lui Aman.