Dezvoltarea abilitatilor sociale la copilul cu CES

(sumar)

Competenta sociala este definita drept abilitatea de a manifesta comportamente

adecvate si acceptate din punct de vedere social, care au consecinte positive asupra
persoanelor implicate si permit atingerea unor scopuri.
Dezvoltarea competentelor sociale in prescolaritate este extrem de importanta, ea
contribuind semnificativ la dezvoltarea altor abilitati care vor facilita adaptarea
copilului la cerintele mediului.
Indiferent cat de dezvoltat ar fi un copil in sfera cognitive si a limbajului, are
nevoie de abilitatile sociale pentru a se face cunoscut, pentru a face tranzitia din
interior spre exterior a ceea ce cunoaste.
Uneori, suntem atat de ocupati sa ridicam nivelul cognitiv al copilului incat
abilitatile sociale, practic, “vehiculul” de care au nevoie pentru a le utiliza, sunt
ignorate. Ca rezultat, acesti copii ajung frustrati, izolati social, fara o metoda de a
comunica si de a interactiona cu ceilalti.
Invatarea abilitatilor sociale a devenit o tema populara in zilele noastre, vazut din
multe perspective, asadar, de vom intreba un professor ce inseamna abilitatile
sociale, acesta va include capacitatea de a sta in banca si a asculta, de a raspunde
radicand o mana si respectarea programului din clasa; daca intrebam un logoped ,
acesta va raspunde posibilitatea de a comunica functional, iar de vei intreba un
parinte, iti va raspunde ca cel mai important este capacitatea de a reusi sa-ti faci
prieteni si de a petrece timp cu ei.
Toate aceste perspective sunt corecte, de aceea atunci cand lucram in sensul
dezvoltarii abilitatilor sociale, atat la un copil tipic, cat si la unul cu diagnostic,
vorbim despre o abordare generala, sustinuta de colaborarea si respectarea
principiilor colaborarii atat de terapeut, cat si de toata familia si
profesori/educatori.
Din perspectiva educatiei specializate, pentru a dezvolta in sfera sociala copilul cu
CES trebuie sa trecem prin mai multi pasi :
Primul pas se refera la educarea atentiei pentru a intelege ci constientiza existenta
si a altor persoane in lumea lor si pentru a raspunde la stimuli relevanti din exterior.
Al doilea pas este invatarea salutului in colectivitate, urmat de jocul social care
vizeaza dezvoltarea abilitatilor de a interactiona cu o alta persoana, prin contexte
sociale potrivite si interese commune, dezvoltate prin joc.
Continuam invatarea prin urmatoarea etapa, in care ajutam copilul sa fie constient
de propria persoana, la unii copii cu diagnostic (ADHD, autism, Asperger) pot
aparea comportamente dezadaptative la mediul social (comportamente repetitive,
stereotipe, autostimulative) si este important sa invatam copilul sa se calmeze, cum
sa se controleze,cum sa nu-si verse frustrarea pe ceilalti sau pur si simplu cum sa
ceara o pauza din grup.
Mai departe ne vom ocupa de invatarea copilului sa raspunda celorlalti, sa aiba o
conversatie sau cum sa initieze o interactiune cu ceilalti.
Acest pas important fiind achizitionat, vom trece la o abordare mai fina a
problematicii in care incercam sa invatam copilul sa observe si sa interpreteze
emotiile celorlalti.
In cele ce urmeaza, se va trece la dezvoltarea gandirii critice care ne permite sa
evaluam o situatie si sa luam decizii in legatura cu modalitatea de abordare pe care
ne-o asumam.
Pasul care urmeaza vizeaza invatarea limbajului avansat si a interpretarii de la
concret la abstract a unor indicii subtile ce vin de la ceilalti sau a intelegerii
expresiilor.
Mergand mai departe in interventia noastra, vom lucra in grupuri pentru a putea
pune bazele unei prietenii intre copii si pentru a-I putea invata ce inseamna a avea
un prieten. La acest pas, familia trebuie sa fie cea care va duce mai departe
interventia, chemand acasa copii, astfel consolidand relatiile de prietenie ce se pot
dezvolta.
Ca ultim obiectiv in interventia noastra apare invatarea de competente in
comunitate, este deosebit de important sa-I invatam sa se comporte la restaurant,
intr-un market, pe scurt sa stie sa raspunda adecvat situatiilor ce pot aparea in viata
cotidiana.

Interventia noastra poate indrazneste sa spere la atingerea mult prea multor

obiective, insa printe primele principii pe care le-am invatat in primii mei ani de
formare ca specialist in domeniul PPS, este ca ceea ce copilul face astazi cu ajutorul
adultului, va reusi sa execute maine in mod independent.

Antonela Samson
Prof. psihopedagog,
Scoala pentru Surzi Nr.1,clasa copii cu autism
Membra a Asociatiei pentru Interventie Precoce in Autism
Membra ALR