Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
R
Reecco onnssiid
de erraarre
eaa
ssiittu
urriillo
orr p
poossttiin
ndduussttrriia
alle
e îîn
n
d
deezzv
voolltta
arre
eaad
duurra
ab biillă
ăa ao orrg
gaanniissmmuulluuii u urrb
baann
R
Re ezzu ummaatt
Orașele sunt martore la schimbarea dezvoltării lor: își văd încetinirea dezvoltării, oprirea și
apoi inversarea acestui proces.
Efectele sunt extrem de clare - zone din orașe își pierd locuitorii și slujbele și lasă în urma
lor locuri abandonate, care nu mai aduc aproape cu nimic aminte de zilele lor glorioase.
Mai ales, orașele românești sunt martore la continua lor schimbare și noi vedem aceste
efecte. Nu cred că există astăzi în Romania oraș care să nu aibă cel puțin o fostă platformă
industrială care, daca nu și-a închis activitatea, în mod sigur oferă clasica imagine de amalgam de
activități și sentimentul profund de provizorat etern.
1
Peter Hall – fotografie având ca sursă The Polycentric Metropolis – learning from mega-city regions in Eu.
2
Peter Hall - “Oraşele de mâine - o istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX” , 1999 , Ed. ALL
Toate aceste situri au fost odată martorele unor activități economice, industriale sau nu, și
se găsesc în cele mai avantajoase locații.
Indiferent daca au apărut odată cu creșterea orașului sau au fost planificate în perioada
socialistă, aveau conexiuni urbane și o logica a funcționării lor. Cei douăzeci de ani care au trecut
nu au produs, la nivelul imaginii cel puțin, modificări spectaculoase. Tendințele actuale sunt
concentrate pe două scenarii:
Abandon total și tendința de a deveni odată cu timpul locul în care își fac
apariția persoane și obiceiuri antisociale - în general siturile de mai mici
dimensiuni și amplasate relativ periferic, sau
Obiectul speculei imobiliare cu tendința de a localiza ulterior activități total
neconectate cu zonele riverane sau chiar implanturi urbane, respinse atât de
locuitori cat și de oraș.
Efectele acestora asupra orașului sunt extrem de complexe și conduc în principal la o nouă
organizare spațială și funcțională, ca răspuns al adaptării organismului urban la oportunitățile pe
care le are cât și la determinările interne pe care le resimte.
Efectele se structurează și ele, la rândul lor, pe două componente, una internă și cea de-a
doua externă.
Existența siturilor postindustriale - în care activitățile originare au încetat - conduc la
concentrarea unor activități economice sau permit relocarea unor ocupații/funcțiuni conjuncturale
(rezidențiale, comerciale sau alte funcțiuni) care nu numai că nu au legătură cu contextul urban,
istoric sau actual, dar generează noi probleme - de trafic de cele mai multe ori - sau nu le
soluționează pe cele existente - șomajul, decăderea fizică a zonei sau chiar probleme de
contaminare a sitului.
Efectele imediate asupra contextului urban din proximitate sunt diferite, uneori produc o
propagare a declinului urban și alte ori cresc valoarea proprietăților și le încarcă cu sarcini urbane
suplimentare - poluare, dispariția unor dotări urbane sau pierderea rezidenților tradiționali.
În cazul efectelor externe vorbim de sub-urbanizarea activităților comerciale și industriale
și, mai recent, a celor rezidențiale, în căutarea de locații greenfield care sunt și mai ieftine și mai
eficiente pentru investitor. Pentru oraș, și aceasta se vede mai ales în cazul orașelor mari în
România, se reorganizează tendințele sale de dezvoltare și produc daune pe termen lung -
dezvoltările suburbane se realizează de cele mai multe ori fără soluționarea problemelor de
accesibilitate sau de infrastructură de utilități publice.
Conducător științific : Prof. dr. arh. Sandu M. Alexandru
Doctorand arh. Munteanu C. Simona Elena
Teza de doctorat : Reconsiderarea siturilor postindustriale în dezvoltarea durabilă a organismului urban
Regenerarea urbană în Romania este un concept care a devenit activ mai ales după
aderarea la Uniunea Europeană. Înțelegerea conceptului este discutabilă însă, fiind asimilat în
mod curent cu reabilitarea cartierelor de locuit.
În mod real, procese de regenerare urbană s-au inițiat în cadrul unor proiecte pilot - ți
vorbesc aici de cele din Sibiu ți Timișoara având asistența tehnică germană - dar nu am
certitudinea că sunt procese sustenabile. Și în aceste cazuri discutam de intervenții în zonele
preponderent rezidențiale sau în zona centrală a localităților, iar procesul s-a rezumat la inițierea
unor proceduri și la implementarea unor proiecte mai mici. Cazul Sibiului este unic, statutul de
Capitală Cultural Europeană făcând posibile intervențiile de anvergură.
Reutilizarea siturilor industriale este însă unul din subiectele care a fost abordat în
conjuncturi diverse, dar niciodată într-o abordare strategică, de politici urbane de regenerare.
Romania nu are la acest moment o imagine estimativă asupra acestor situri, atât din
punct de vedere al:
1. structurii acestora - active/inactive, contaminate/slab contaminate, regimul
actual al proprietății și alte informații, și al
2. numărului siturilor postindustriale și repartizarea lor geografică.
De asemenea, așa cum am menționat anterior, modul actual de planificare urbană nu
poate răspunde la complexitatea abordării.
Este nevoie de programe specifice, de procese și instrumente dedicate regenerării urbane
pentru aspecte specifice de natură socială, fiscală, funciară, financiară, de mediu și altele.
Modul de reintegrare în țesutul urban și recuperarea funcțiilor urbane adecvate sunt
procese complexe pentru care sistemul tradițional de planificare nu este pregătit. Pe cale de
consecință, va trebui să se redefinească o serie de termeni/concepte și de instrumente care să
delimiteze tipul de acțiune sectorială, individuală sau punctuală față de una integrată, trans
disciplinară.
În acest context, studiul de față va aborda o serie de concepte precum dezvoltare urbană
durabilă și dezvoltare economică locală, planificare strategică și parteneriat, procese de intervenție
urbană și managementul proceselor cât și alte instrumente de planificare integrată.
3. Obiectivul lucrării
4. Întrebarea de cercetare
În contextul evoluției României în spațiul Europei Unite, având contextul său istorico-
economic atât de diferit și datorită localizării periferice în spațiul comunitar , întrebarea de
cercetare este:
Care sunt politicile urbane pe care România trebuie să le instituționalizeze în
reintegrarea și reconsiderarea siturilor postindustriale (abandonate) în țesutul urban
existent, din perspectiva dezvoltării durabile?
Răspunsul va comporta o serie de aspecte în sensul considerării unor sub întrebări:
Care este interdependența între dezvoltarea urbană și dezvoltarea economică a
orașelor și cum se produce declinul urban?
Cum se definește o nouă abordare integrată a dezvoltării urbane în contextul dezvoltării
durabile care poate să genereze o viziune de reconsiderare și reintroducere în circuitul
economic a siturilor postindustriale pentru România?
Care sunt tipurile europene de intervenții în remodelarea spațiului urban și care sunt
instrumentele specifice utilizate la nivelul Uniunii Europene în reconsiderarea siturilor
urbane nefuncționale, care pot genera modele pentru abordarea românească ?
Care sunt instrumentele specifice de regenerare urbană pe care orașele românești le pot
defini și utiliza?
5. Metodologia
Prima parte va aborda din punct de vedere teoretic fenomenele de schimbare și de declin
urban, contextul în care acestea apar și evoluția intervențiilor urbane la nivelul experienței
europene.
Partea a doua va prezenta, comparativ, modele de reconsiderare a siturilor industriale atât
în Uniunea Europeană cât și în România, și va aduce în prim plan rezultate ale cercetărilor, din
literatura de specialitate și din studii de caz.
Pentru Europa de Vest, aceste studii de caz au fost atent selecționate, astfel încât să
prezinte elementele de specificitate și de inovare pe care le-au marcat în evoluția planificării
urbane.
Pentru România, studiile de caz, mult mai puțin numeroase, au fost selectate atât din
punct de vedere al relevanței pentru tema de cercetare, dar și în raport cu procesele reale de
regenerare urbană inițiate.
În final, concluziile vor fundamenta posibile elemente care să stea la baza unei viitoare
politici de regenerare urbană a siturilor urbane postindustriale în România.
Și nu în ultimul rând, societății civile care va trebui să devină în mod real activă și
participativă și care poate vedea cum, cu resurse financiare minime, se pot crea pe termen lung
activități, obiceiuri, profesii sau parteneriate care ne pot crea condiții de viață mai bune.
Procesele de regenerare urbană vor găsi modele posibile pentru implementarea la nivel
local, moduri în care se poate reglementa la nivel de legislație procesul de regenerare urbană și
chiar necesitatea unei politici naționale.
7. Structura tezei
Urmărind scopul acestei lucrări, am structurat teza în trei părți care inter relaționează.
Acestea sunt propuse ca să realizeze o structură în care cele șase capitole să se integreze și să
aducă o demonstrație teoretică și concentrată pe întrebarea de cercetare.
Capitolul 4 prezintă modelele europene relevante. Acestea au fost selectate din patru
țări - Marea Britanie, Franța, Germania și Austria. Cele cinci procese de regenerare
urbană prezentate detaliază și contextul de legislație și de evoluție istorică în care au
apărut. Acestea sunt: Docklands și Thames Gateway pentru Londra, Ile de Nantes
pentru Nantes, Emscher Park IBA pentru Valea Ruhrului/zona metropolitană
Ruhrgebiet, Spinnerei pentru Leipzig și Erdberger Mais/Aspanngrunde/Simmering
pentru Viena. În final se listează o serie de concluzii relevante pentru siturile europene.
Figura 1. Imagini din Katherine Docks, West India Docks și Canary Wharf – Millenium Area
Sursa foto: arhiva personală arh. Munteanu Simona Elena
Figura 4. Imagini din incinta Spinnerei - The Bau & Farben Kontor si Galeria Maerz
Sursa: arhiva personală Simona Munteanu
Capitolul 5 prezintă patru proiecte românești din două orașe - București și Ploiești.
Acestea au fost selectate în primul rând datorit accesibilității la informații. În al doilea
rând au fost alese proiecte care reprezintă situri importante pentru cele două orașe și
care au premisele de a putea deveni procese de regenerare urbană.
Figura 7 . - PUZ ȘOS. VlRTUȚll - SPLAIUL INDEPENDENȚEI - PARCELA SEMĂNĂTOAREA – planșa cu situația propusă.
Sursa: PUZ Sema Parc , elaborat de URBE 2000, în 2005
Figura 5.23. Planul Urbanistic General Ploiești/2000 - zonele colorate reprezintă terenurile ocupate de industrie,
activități economice și căile ferate. Zonele încadrate în roșu sunt cele două studii de caz
Childe, V. G. (apr. 1950), The Urban Revolution, Town Planning Review, vol. 2
Chelcea, L. (2008), Bucureștiul postindustrial - memorie, dezindustrializare și
regenerare urbană, Iaşi: Editura Polirom
Choay, F. (2002), Urbanismul, Utopii şi Realități, Bucureşti:Editurile
Paidea&Simetria
City of Leipzig (2010), Karsten Gerkens, Head of Office for Urban Regeneration and
Residential Development/ppt
City of Leipzig (2010), Karolin Pannike, City Planning Office, Urban Development
Planning Office/ppt
City of Leipzig (2010), Strategia Leipzig 2020, Leipzig City Planning Office/Urban
Development Planning Office
City of Leipzig - (2010), Politica națională de dezvoltare urbană în Germania/ppt
Weigel, O.
Comisia Europeana (2004) - Cartea Verde a Parteneriatelor Public Private
Comisia Europeana (2005), revizuit 2007 - Raport asupra aplicarii dreptului comunitar in
domeniul contractelor de achizitii publice si al concesiunior in cazul
Nantes Metropole
Sandu, A. (2007), Eseuri de urbanism şi arhitectură , vol I si II, Bucureşti: Editura
Fundației Arhitext Design
Sandu, A. (1985 - 1991), Note de curs - Compozitie si doctrine urbane (an V),
IAIM Bucureşti
Sandu, A. (1985 - 1991), Note de curs - Teoria structurilor urbane (an IV), IAIM
Bucureşti
Sassen, S. (2001), The Impact of New Information Technologies and
Globalization of Cities - Cities in Transition, Rotterdam: 010 Publishers
Sevastos, Mihail (1936), Monografia Orașului Ploiești, București: Tiparul „Cartea
Românescă”
Stohr, W.,Albrechts, (1989), Regional policy at the crossroads: European perspectives -
L., Moulaert, F., Regional policy at the crossroads:an overview, London: Jessica
Roberts, P., Kingsley ed.
Swyngedlouw, E.
Schreckenbach, C., (1999), IBA Emscher Park - a beacon approach, ealing with shrinking
Teschner, C. cities in Germany / Kent State University si Technische Universitat
Dresden - ppt
Tourok, I. (1987), Regenerating the Inner City - Continuity, change and
contradiction in urban policy , London: Routledge & Kegan Paul
Tourok, I., Shutt, J. (1994), The chalenge for urban policy, Local Economy, vol. 9, no 3
Tung, A. M. (2001), Preserving the World’s Great Cities - The Destruction and
Renewal of the Historic Metropolis, New York: Three Rivers Press
UNECE (2006), Understanding the Long Term Growth Performance of the
East European and CIS Economies, Discussion Paper no 9
www.statistics.gov.uk/
www.makingcitieswork.org/urbanworld/balkans
www.makingcitieswork.org/urbanworld/eastern-europe
www.urbanaudit.org/structure.aspx
www.en.wikipedia.org/
www.cabernet.org.uk/
www.worldbank.org/urban/led
www.eib.org/
www.haushalten.de/
www.spinnerei.de/
www.lddc-history.org.uk/
www.designforlondon.gov.uk/
www.erih.net/industrial-history.html
www.eukn.org/Germany/de_en/E_library/Urban_Policy/Urban_Development_in_Germany
www.commons.wikimedia.org/wiki/File 3aEurope_night.png
www.metropleruhr.de/
www.ec.europa.eu/employment_social
www.cudc.kent.edu/d-Service-Learning/Mahoning/Emscher.pdf
www.landschaftspark.de/
www.route-industriekultur.de/en/anchor-points/the-oberhausen-gasometer/
www.route-industriekultur.de/ankerpunkte/kokerei-zollverein/
www.umweltbundesamt.at/en/
www.wien.at/
www.gazometer.at/
www.lesmachines-nantes.fr/
www.lib.utexas.edu/maps/romania.html/CIA Thematic Maps - Romania - Industrial Centers from
Map No. 76858 1970
www.ro.wikipedia.org/wiki/MEBOcite_note-0
www.inse.ro/
www.bucurestinoisivechi.ro/
www.semanatoarea.ro/despre_pre.php
www.bloombiz.ro/real-estate/uzinele-comuniste-propulsează-industria-imobiliară_81726
www.hanslechner.at/projekte/363/
www.petrom.ro/
www.wall-street.ro/articol/Finanțe-Bănci/11747/Rafinăria-Astra-Ploiești-va-dezbate-posibila-
listare-la-BVB.html
www.ploiesti.ro/
www.regen.net/
www.unece.org/disc-papers/ECE_DP_2006-1.pdf
www.regeneration.detr.gov.uk/uei/index.htm
www.cec.org.uk/sourcedi/catlog1.htm
www.europa.eu.int/comm/urban
www.sustainable-cities.org/
www.arcitectureweek.com/cgi-bin/
www.bristol-city.gov.uk/ccm/navigation/environment-and-planning/regeneration/
www.southwest.rtpi.org.uk/guide/index.html
www.old-maps.co.uk/
www.riba.org/fileLibrary/pdf/Historic_Buildings_in_Urban_Regeneration.pdf
www.cabe.org.uk/
www.books.google.com/books?id=IEKC60pckAQC&pg=PA2&lpg=PA2&dq=derelict+land+guideline&source=
bl&ots=6Q1cDg1LGG&sig=DndGzJavCQy4NXx7GMIEtgB4s8Q&hl=ro&ei=Th-
yTLyEO8v54Abuv5WDDg&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCMQ6AEwAA#v=onepage&
q&f=false
www.books.google.com/books?id=0gHLJmsI04gC&pg=PA27&lpg=PA27&dq=derelict+land+guideline&sourc
e=bl&ots=6XPLz01U7Y&sig=d_GnVr1nX1fpPqpDdVdo_kI5wz8&hl=ro&ei=Th-
yTLyEO8v54Abuv5WDDg&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=3&ved=0CCwQ6AEwAg#v=onepage&q
&f=false
www.books.google.com/books?id=WHQSlZMZd6kC&pg=PA247&lpg=PA247&dq=derelict+land+world+bank
&source=bl&ots=Gc-
_5oKM0g&sig=TkIRl29okrl7egdRZOxXACdRZXE&hl=ro&ei=7yCyTMmhOMrm4AaAzcXxBQ&sa=X&oi=book_r
esult&ct=result&resnum=1&ved=0CCMQ6AEwAA#v=onepage&q&f=false
www.innovation-cities.com/innovation-cities-europe-index-2010-european-city-rankings/
www.communities.gov.uk/documents/statistics/pdf/
www.services.parliament.uk/bills/
www.newham.gov.uk/Services/LocalDevelopmentFramework
www.ltgdc.org.uk/
www.romania-central.com/country-profile-romania/