Sunteți pe pagina 1din 5

EDENTATIA PARTIALA REDUSA

Edentaţia se defineşte ca fiind absenţa unităţilor odonto-paro-dontale


pe arcadă.
1)Din punct de vedere al numărului dinţilor absenţi, edentaţia se poate
clasifica după cum urmează:
• edentaţie totală = lipsa tuturor dinţilor;
• edentaţie sustotală = când pe arcadă mai sunt prezenţi cel mult 3 dinţi;
• edentaţie parţială redusă = când lipsesc cel mult 3 dinţi consecutiv
(sau cei 4 incisivi);
• edentaţie parţială întinsă = când lipsesc mai mult de 3 dinţi
consecutiv( cu excepţia celor 4 incisivi).
• edentaţie extinsă = edentaţia care include şi caninul.
2)În funcţie de poziţionarea dinţilor restanţi, edentaţia poate fi:
• edentaţie terminală = breşa edentată este limitată doar mezial de
dinţii restanţi;
• edentaţie intercalată = breşa edentată este limitată atât mezial cât şi
distal de dinţii restanţi;
• edentaţie frontală = breşa edentată este limitată doar distal de dinţii
restanţi;

Clasificarea KENNEDY-APPLEGATE:
Clasa I : cuprinde edentatiile bilaterale la care bresele edentate sunt limitate
numai mezial de dinti

Clasa II : cuprinde edentatiile unilaterale la care bresa edentata este limitata


numai mezial de dinti
Clasa III : cuprinde edentatiile situate in zonele laterale ale arcadei,bresa
edentata fiind limitata mezial si distal de dinti

Clasa IV : cuprinde edentatiile din zona frontala a arcadei,bresa edentata


fiind limitata distal de dinti

Clasa V-applegate : unitatile odonto-parodontale restante sunt plasate in


zona laterala

Clasa VI-applegate : dintii restanti sunti situati in zona frontala

Prepararea substructurilor organice:


• profunzimea de preparare 1٫5-2mm (lateral şi ocluzal), maxim 2٫5mm, în
funcţie de volumul dintelui şi relaţia de ocluzie
• la colet – preparare cu prag – chanfrein-at sau congé, cu bizotare externă
• pragul – plasat subgingival 0,5mm, însoţeşte profilul gingival şi are o lăţime
optimă de 0,6-1mm; în zona laterală se poate plasa juxtagingival
• pereţii verticali cu o conicitate de 4-6ْ preparare cu prag
• controlul preparaţiei (direct sau indirect)

Campul protetic in edentatiile partiale reduse:


-repr totalitatea elementelor morfologice ale maxilarelor cu care proteza
partiala prezinta raporturi functionale statice si dinamice:

1) Suport dento-parodontal: repr de dintii restanti si parodontiul lor, care


preia presiunile exercitate de proteza si le transmite fiziologic osului max.
Stabilitatea,mentinerea si sprijinul protezelor partiale sunt dependente de:
a)numarul dintilor restanti:influienteaza stabilitatea protezei.
b)repartizarea topografica a dintilor restanti: ei pot fi prezenti intr-o
singura zona sau pot fi prezenti in mai multe zone,aflandu-se in planuri
diferite, separate de bresele de edentatie.
c)pozitia de implantare a dintilor restanti:dintii nu sunt implantati
perpendicular in oasele maxilare.In edentatiile partiale ,dintii vecini
spatiului edentat si dintii antagonisti isi modifica pozitia
initiala,intensitatea si amplitudinea schimbarii pozitiei sunt dependente de
urmatorii factori: varsta dentara,structura osului alveolar,malpozitiile
primare,starea de troficitate a intregului organism.Modificarile de pozitie
se produc in directii orizontale si verticale.
d)relatiile de ocluzie: continuitatea arcadei este intrerupta dupa extractie
ceea ce modifica ocluzia dentara datorita migrarilor aparute.

2) Suportul muco-osos: este alcatuit din:


a)oasele maxilare (creasta alveolara,bolta palatina)
b)fibro-mucoasa (acopera crestele alveolaresi bolta palatina)

Structura aparatelor gnato-protetice:


1)Elementele de agregare: sunt microproteze in numar variabil intr-o
punte dentara.Este necesar sa utilizam minim doua elemente de agregare.
 Conditii biologice:
-se interzice acoperirea in cazul apropierii de camera pulpara
-el.de agregare nu trebuie sa transmita diferente de temperatura preluate
din cavitatea orala catre organul pulpar
-el.de agregare trebuie sa respecte conturul parodontalsi sa realizeze o
inchidere marginala perfecta
-el.de agregare trebuie sa aiba o morfologie corect realizata in raport cu
structura organica pe care se aplica
-el. de agregare trebuie sa refaca functiile masticatorii,fizionomice,
fonetice si de deglutitie.
 Conditii biomecanice:
-el. de agregare trebuie sa aiba o buna rezistenta la solicitarile mecanice
-el. de agregare trebuie sa transmita fortele de masticatie de la nivelul
corpului de punte la dintii suport in axul acestora.

Metode de obtinere a puntilor: timp I:realizarea el. de agregare


timp II: realizarea corpului de punte
timp III: lipirea celor doua comp

Elementele de agregare utilizate in terapia cnjuncta sunt:


 coroane metalice
 coroane semi-fizionomice: metalo-polimerice; metalo-compozite;
metalo-ceramice
 coroane fizionomice: acrilice,compozite si ceramice
 coroane de substitutie: inlay si onlay

2)Corpul de punte: substituie dintii absenti in aparatele gnato-protetice.


Caract cp:
 amplitudinea-este in stransa corelatie cu ampl.spatiului protetic
 latimea-conceputa in raport cu ø V-O al crestei edentate
 inaltimea-este stabilita in functie de inaltimea spatiului protetic
 profilul-sa se incadreze cerintelor morfologiei clinice a arcadelor dent.
 forma pe sectiune
 raportul corpului de punte cu creasta: corp de punte in contact cu
creasta(ex: c.p.in sa),corp de punte la distanta de creasta(ex: c.p.
suspendat) si corp de punte in contact partial cu creasta(ex: c.p semi-
sa,c.p. punctiform).

3)Elementele de solidarizare a celor doua componente: se poate realiza


prin urm.metode:
 sudare: tehnica presupune confectionarea separata a elem.de
agregare si a corpului de punte.(nu prea se mai fol.)
 turnare: presupune doi timpi:confectionarea elem. de agregare si
verificarea lor in cavitatea orala,se amb.si se toarna.Turnarea monolit
repr metoda moderna de executare concomitenta a elem. de
agregare si a c.p.

Etape clinico-tehnologice:
-examenul clinic -diagnosticul protetic
-prep.campului protetic -amprentarea
-model de arcada cu bonturi mob. -machetarea puntii
-ambalarea -obtinerea tiparului
-topirea si turnarea -dezambalarea si prelucrarea
-examenul intraoral

Criterii de alegere a dintilor stalpi:


-se aleg dintii limitrofi bresei edentate
-se aleg dupa legea polinomului
-se aleg dintii stalpi care au o buna implantare,fara afectiuni ale
parodontiului marginal
-se aleg dintii stalpi care nu prezinta abateri grave de paralelism
-se aleg dintii integri d.p.d.v. odontal
Legea polinomului: dinti stalpi ≥ dinti absenti