Footsteps

away from Human Trafficking. Stay Free!

GHID DE BUNE PRACTICI

PENTRU
PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE
şi
ASISTAREA SUPRAVIEŢUITORILOR
TRAFICULUI DE PERSOANE
 CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE
Pamela Roussos-Raţiu 3
Oana Marchiş 3
Preambul 4
Definiţii necesare 4
Portretul traficantului 5
Portretul victimei 6
Asistenţa supravieţuitorilor 7
Structura intervenţiei 8

MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ

Campania „Resurse comunitare împotriva traficului de persoane” 11
Campania „Traficul de persoane nu are vacanţă. Care e factorul tău de
protecţie? 14
Campania „Speranţa ta e în mâinile tale! (Your hope is in your hands”)
17
Campania „Deschide ochii” 19
Bibliografie suplimentară 21
Colofon 21

1
CUVÂNT ÎNAINTE

2
 PAMELA ROUSSOS-RAŢIU
Director Executiv pentru România al Fundaţiei Raţiu

În 2008, eram la Washington şi am fost invitată

de Departamentul de Stat la o şedinţă de
informare pe tema traficului de persoane. E o
practică obişnuită pentru această structură, să
abordeze organizaţii neguvernamentale din ţări
vulnerabile, tocmai ca să le sprijine în lupta cu
acest fenomen. Traficul de persoane, fie că e
pentru muncă sau pentru prostituţie, e o industrie
cu profituri de miliarde de euro şi, în multe cazuri,
guvernele sunt incapabile să-i facă faţă. Din
păcate, pentru multă vreme, România a fost o
sursă abundentă de victime ale fenomenului.
Din acest motiv ne-am implicat. Centrul Raţiu
pentru Democraţiea desfăşurat activităţi sau
chiar campanii împotriva traficului, dar a
considerat la fel de important să sprijine alte
organizaţii, care lucrează direct în sprijinul victimelor. Astfel încât, astăzi avem o
experienţă inestimabilă pe care trebuie s-o transmitem, odată cu mesajul nostru
adresat nu numai guvernului sau organizaţiilor neguvernamentale, dar şi oamenilor
obişnuiţi: deschideţi ochii şi mintea! Cu cât suntem mai informaţi, cu atât flagelul
traficului de oameni se va răspândi mai greu.

OANA MARCHIŞ
Manager de Program, Centrul Raţiu pentru Democraţie

În timp, numeroase organizaţii internaţionale au

atras atenţia că şi în România devin necesare
eforturi constante şi serioase pentru prevenirea
traficului de persoane. Aşa se face că, timp de şase
ani, între 2007 şi 2013, Centrul Raţiu pentru
Democraţie a desfăşurat mai multe campanii de
prevenire a acestui flagel şi de informare pe această
temă. De ce? Pentru că accesul uşor la informaţie şi
educarea celor care aparţin categoriilor
vulnerabile reprezintă una dintre cele mai durabile
şi eficiente metode de prevenire. Astăzi, în 2014, ne
simţim pregătiţi să dăm mai departe ceea ce am
acumulat. Sperăm ca acest ghid de bune practici să
vă ajute în munca dumneavoastră. Dacă va fi aşa,
înseamnă că eforturile noastre continuă şi ne vom
bucura să aflăm asta chiar de la dumneavoastră.

3
 Preambul
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată de Adunarea Generală a
Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1948, ca un standard comun de observare şi promovare a
respectării drepturilor omului. Iar pentru că traficul de persoane este o violare a drepturilor
omului şi afectează demnitatea şi integritatea fiinţei umane, putând să ducă inclusiv la o situaţie
de sclavie pentru victimă, Adunarea Generală a decis să elaboreze o convenţie internaţională
generică împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi să ofere astfel un instrument
internaţional de luptă împotriva traficului femeilor şi copiilor.
Şi România a semnat această convenţie, în data de 14 decembrie 2000, la Palermo, precum şi cele
două protocoale adiacente, adoptate la New York, în noiembrie 2000. Acestea din urmă au
reglementat prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi protecţia şi asistenţa
acordată victimelor prin instrumente naţionale.
Astfel, în România, Articolul 12 din Legea nr. 678 din 2001 pentru prevenirea şi combaterea
traficului de persoane defineşte, la articolul 12, infracţiunea de trafic de persoaneca fiind:
„recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin ameninţare,
violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de
autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima
voinţa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru
obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul
exploatării acestei persoane, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor
drepturi”.
Dintre formele de exploatare vizate de infracţiunea de trafic de persoane, exploatarea sexuală sau
obligarea la practicarea prostituţiei reprezintă forma traficului de persoane care conduce la cele
mai severe traume, cu implicaţii profunde asupra evoluţiei ulterioare a persoanelor în cauză.
Exploatarea sexuală este prevăzută de legislativ prin Articolul 2, punctul 2, litera c) din Legea nr.
678 din 2001, astfel: „obligarea la practicarea prostituţiei [...], la reprezentări pornografice în
vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală”.
În Articolul 26, la punctul 6 din legea nr. 678, se stipulează: „Femeilor, victime ale infracţiunilor
prevăzute în prezenta lege, precum şi celor care sunt supuse unui risc ridicat de a deveni victime
ale acestor infracţiuni, li se acordă o protecţie şi o asistenţă socială specifice”.

Definiţii necesare
DREPTURI NATURALE

Sunt acele drepturi pe care le au toţi oamenii, în aceeaşi măsură, indiferent de sex sau vârstă, de
poziţia socială, de timpul, locul şi de ordinea statală în care trăiesc. Sunt drepturile suprastatale şi
de aceea nemodificabile sau „eterne”.Ele se deosebesc de prevederile statale şi de normele legale
care se pot schimba de-a lungul istoriei, (drepturile pozitive) şi au o calitate juridică sporită faţă
de acestea din urmă. Drepturile omului sunt înţelese ca drepturi inalienabile, fundamentale,
cuvenite oricărui om, pur şi simplu în virtutea faptului că el sau ea există.
TRAFIC DE PERSOANE

Infracţiune reprezentată de una sau mai multe acţiuni cumulate, dintre: recrutare, transport,
transfer, cazare sau primire a unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau alte forme de
constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de
imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori prin oferirea, darea,
acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei
care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării persoanei în cauză.
4
FORME ALE TRAFICULUI DE PERSOANE
I exploatare sexuală/obligare la practicarea prostituţiei;
I muncă forţată;
I cerşetorie forţată;
I trafic de organe;
I obligare la săvârşirea de infracţiuni;
I pornografieinfantilă.
METODE ŞI CĂI DE RECRUTARE A VIITOAREI VICTIME
I metoda loverboy (prin îndrăgostire sau căsătorie de convenienţă);
I oferirea unui loc de muncă în ţară sau în străinătate, bine remunerat şi care, de obicei, nu
necesită calificare;
I contactarea prin internet sau telefon,de exemplu cu pretextul unui apel la întâmplare;
I răpirea;
I propunereaunei călătorii;
I propunerea explicită de a lucra în prostituţie.
Nu sunt rare cazurile în care chiar partenerii de cuplu (soţi sau concubini), membri ai familiei
sau vecinii sunt cei care determină intrarea în situaţia de exploatare a viitoarei victime a
traficului de persoane.

PORTRETUL TRAFICANTULUI
Traficantul poate fi bărbat sau femeie, de orice vârstă şi orice statut social. Poate să fie un
necunoscut, dar, la fel de bine, poate să aparţină comunităţii din care face parte şi victima. E un
om carismatic, cu o mare putere de convingere şi foarte atent la nevoile persoanei vizate: ştie ce
place sau nu viitoarei victime, se adaptează nevoilor ei, iar propunerile pe care le face sunt
atrăgătoare şi perfect potrivite cu dorinţele sau nevoile victimei, deşi, niciodată, clare şi detaliate.

Traficantul se va oferi să rezolve toate problemele administrative ale plecării viitoarei victime,
dar, în acelaşi timp, poate să ameninţe, să intimideze, să manipuleze, pentru că are o nevoie de
control asupra propriei persoane, asupra situaţiei, asupra altor oameni. Traficantul este, de
asemenea, un omcare dă o mare importanţă banilor.

5
 PORTRETUL VICTIMEI
VICTIME EXPLOATATE SEXUAL ÎN STRĂINĂTATE
Sex, vârstă femei, 15-25 ani
Mediu de provenienţă Rural sau urban, de obicei sărac şi în care lipseşte educaţia. Fac excepţie
fetele racolate prin metoda loverboy, care au adesea studii liceale şi nu au
o situaţie materială precară.
Profil psihologic Fetele aleg să plece în străinătate pentru o viaţă mai îndestulată, mai
sigură. Traficantul speculează nevoia de confort sau nevoia de afecţiune şi
siguranţă (metoda loverboy). Deşi fetele identifică unele detalii ale plecării
ca fiind suspecte, chiar înainte de plecare, tot ele aleg, conştient, fie să
ignore, fie să găsească explicaţii favorabile pentru ceea ce pare suspect.
Odată ajunse victime, gândul că o persoană în care au avut deplină
încredere le-a trădat devine un şoc, iar situaţiile în care sunt puse devin
traume; stima lor de sine şi încrederea în persoanele din jur le sunt
puternic afectate, iar consecinţele vor fi prezente pe termen lung. Victimele
prezintă un risc ridicat de a dezvolta tulburări de stare: depresie,
anxietate, tulburare de stres post traumatic,atac de panică.
VICTIME EXPLOATATE SEXUAL ÎN ŢARA NATALĂ
Sex, vârstă femei, 12-25 ani
Mediu de provenienţă Comunităţi defavorizate (adesea, de rromi), educaţie precară sau absentă.
Din lipsa sau precaritatea educaţiei, viitoarele victime au un orizont
Profil psihologic limitat, la fel de limitată fiind şi capacitatea lor de a evalua corect o
situaţie. Aşadar, sunt persoane uşor de influenţat, care preiau modele de
comportament văzute în familie. Integrarea în societate e dificilă, le e greu
să respecte reguli. Adesea, sunt exploatate, încă din copilărie, chiar în
comunitatea din care fac parte, iar aceasta rămâne singura realitate pe
care o cunosc şi, ca atare, zona lor de confort. Victimele nu doresc să fie
scoase din situaţia de trafic, pentru că răul e mai confortabil, fiind ceva
cunoscut şi repetat, cu care s-au obişnuit. Aşadar, ele nu percep situaţia de
trafic ca traumă, iar traficanţii, de multe ori chiar membri ai familiei, sunt
priviţi ca protectori, oameni care au grijă de ele. Acest tip de victimă are
un risc mare de revictimizare, pentru că va avea mereu tendinţa de a găsi
pe cineva de care să depindă.
VICTIME EXPLOATATE PRIN MUNCĂ
Sex, vârstă Femei sau bărbaţi, vârste diverse
Mediu de provenienţă Medii sărace, studii medii
Profil psihologic Tineri care îşi găsesc greu un loc de muncă sau persoane de vârstă medie,
cu competenţe reduse, care îşi găsesc greu un loc pe piaţa muncii.Aceste
persoane sunt vulnerabile la trafic din cauza slăbiciunilor umane uşor de
speculat: dorinţa de îmbogăţire, grija pentru statutul social etc. Pentru ele,
situaţia de trafic e o traumă şi, pe un fond vulnerabil, acest stresor le poate
provoca tulburări de stare: depresie, anxietate, stres posttraumatic, atac
de panică.
VICTIME OBLIGATE LA SĂVÂRŞIRE DE INFRACŢIUNI (CERŞETORIE)
Sex, vârstă Femei sau bărbaţi cu vârste diverse, copii, persoane cu dizabilităţi, bătrâni
Mediu de provenienţă Medii sărace
Profil psihologic Victimele sunt persoane care sunt sau doar par că sunt vulnerabile şi în
situaţii care stârnesc milă. De multe ori sunt aleşi copiii, persoanele cu
dizabilităţi, bătrânii, oameni adesea lipsiţi de speranţă şi care au impresia
că nu pot avea o viaţă mai bună pe căi obişnuite. Traficantul va specula
exact acest fel de a gândi: bătrânii se gândesc că viaţa lor e oricum la final,
persoanele cu dizabilităţi se află sub stigmatul handicapului etc.

6
 ASISTENŢA SUPRAVIEŢUITORILOR
Principii fundamentale:
RESPECTAREA ŞI PROTEJAREA DREPTURILOR OMULUI

Infracţiunea de trafic de persoane reprezintă o violare a drepturilor omului.Prin asistenţa

supravieţuitorilor, eforturile reintegrării se vor concentra asupra restaurării acestor drepturi şi
asupra prevenirii încălcării lor în viitor.
OBŢINEREA CONSIMŢĂMÂNTULUI
Victima traficului de persoane trebuie să fie informată asupra tuturor activităţilor, regulilor şi
procedurilor relevante din cadrul programului de asistenţă şi trebuie să îşi dea acordul de a
participa la acestea înaintea începerii lor.
CONFIDENŢIALITATEA

Datele pesonale, statutul legal, informaţiile despre starea de sănătate fizică sau integritatea
psihică a supravieţuitorului sunt şi trebuie să rămână confidenţiale.Dacă supravieţuitorul
doreşte să facă publice anumite informaţii pentru un anumit scop, el trebuie să semneze un acord
scris, detaliat.
NEDISCRIMINAREA
Toţi furnizorii de servicii trebuie să acorde ajutorul potrivit victimelor traficului de persoane,
indiferent de sex, vârstă, culoare, clasă socială, etnie, orientare sexuală, religie, orientare politică
sau rasă.
PARTICIPAREA

Supravieţuitorii trebuie să fie încurajaţi să se implice cât mai mult în procesul de luare a deciziilor
care privesc procesul de reabilitare şi reintegrare.
TRATAMENTUL INDIVIDUALIZAT

Deşi victimele traficului de persoane trec prin experienţe similare, fiecare caz trebuie abordat
individual, în funcţie de diferenţele interindividuale, iar planul de intervenţie trebuie săfie
personalizat şi adaptat fiecărui caz în parte.
ABORDAREA INTEGRATĂ A NEVOILOR

Colaborarea între furnizorii de servicii este esenţială în acoperirea cât mai completă a nevoilor
supravieţuitorilor.
ACŢIUNEA MARCATĂ DE INTERESUL SUPREM AL SUPRAVIEŢUITORULUI

În toate acţiunile din planul de reabilitareeste suveran interesul supravieţuitorului, iar toate
aceste acţiuni trebuie să fie legale şi sigure pentru el.
Care sunt cele mai obişnuite probleme cu care se confruntă supravieţuitorii
traficului de persoane?
Probleme fiziologice:
I vânătăi şi răni cauzate de agresiunile fizice suferite;
I afecţiuni ginecologice, inclusiv infecţii cu transmitere sexuală;
I malnutriţie, deshidratare;
I abuz de alcool, droguri sau alte substanţe.

Nevoi de bază neacoperite:

I lipsa unui adăpost sigur;
I lipsa îmbrăcăminţii adecvate;
I lipsa obiectelor personale necesare îngrijirii zilnice;
I lipsa unei surse de venit.
7
Probleme psihologice:
I traumă (tulburare de stres posttraumatic);
I stimă de sine scăzută;
I depresie;
I anxietate, teamă, nesiguranţă;
I lipsa încrederii în sine şi în alte persoane;
I sentimentul de ruşine;
Probleme juridice:
I lipsa actelor de identitate;
I amenzi;
I cazier juridic rezultat din infracţiuni asociate cu situaţia de victimă (furt, tâlhărie etc)*;
I implicarea ca martor în procese penale cu obiect similar.
* Prostituţia nu este considerată infracţiune, ci parte a situaţiei de victimă.

STRUCTURA INTERVENŢIEI
1. Prima întâlnire cu beneficiarul: Ce trebuie să avem în vedere şi cum abordăm
o victimă a traficului de persoane.
Victimele traficului de persoane sunt de obicei scoase din situaţia de trafic de către poliţie (BCCO).
Aşadar, sunt speriate, nu au încredere în nimeni, se simt vinovate şi ruşinate, în mare parte
deoarece aşa au fost condiţionate să se simtă.
La victime se ajunge, de obicei, cu intermedierea instituţiilor publice cu rol oficial în combaterea
traficului de persoane (BCCO, DIICOT, ANITP); aceste instituţii solicită însoţirea victimei la
audieri.
Supravieţuitorii tind să nu facă distincţie între persoanele implicate în proces (poliţist, procuror,
avocat, psiholog). De aceea, e foarte important sa îi explicăm persoanei asistate cine suntem, care
e rolul nostru, ce putem face pentru ea, ce nu putem face şi care sunt regulile interacţiunii dintre
noi.
Prima întâlnire are loc, de obicei, într-o instituţie publică, înainte de audiere. Este de dorit ca,
înainte de audierea propriu-zisă, să cerem un răgaz în care să discutăm cel puţin următoarele cu
victima:
w cine suntem noi şi care este rolul nostru;
w ce înseamnă să fii victimă a traficului de persoane;
w ce drepturi are o victimă a traficului de persoane;

Tot în timpul acestei discuţii, vom realiza:

w verificareanevoilor primare: dacă a mâncat, dacă a dormit, dacă are unde să stea în siguranţă,
dacă este însoţită de cineva în care are încredere;
w evaluarea stării emoţionale: cum se simte în acel moment, dacă are o îngrijorare anume etc;
w obţinerea acordului pentru intrarea în program;
w obţinerea datelor de contact şi, dacă beneficiarul doreşte să fie asistat prin program,
planificarea primei întâlniri de evaluare.
2. Evaluarea
Se realizează pe baza unui interviu semistructurat. Supravieţuitorul este lăsat să vorbească în
ritmul propriu, ghidat de întrebăriajutătoare din partea terapeutului. În afară de ceea ce spune,
va trebui observat cu atenţie limbajul nonverbal asociat. Se recomandă unscreening pentru
constatarea şi evaluarea unor eventuale simptome de depresie, anxietate, stres post traumatic,
alte tulburări de stare. Se poate utiliza interviul clinic structurat (SCID), dacă în timpul screening-
ului au ieşit în evidenţăanumite simptome şi deci se va stabili dacă acestea sunt la nivel clinic sau
subclinic.
8
Evaluarea psihologică se realizează la patru niveluri: cognitiv, emoţional, social,
comportamental. Astfel, se determină măsura în care trauma a afectat funcţionarea normală a
persoanei:
Nivel cognitiv: şabloane de gândire, memorie, atenţie, scheme centrale despre sine, lume şi
ceilalţi, cogniţii iraţionale.
Nivel emoţional: emoţiile trăite, în ce situaţii apar ele, intensitatea, frecvenţa, mecanismele de a
le face faţă, asocierea cu gândurile.
Nivel comportamental: comportamente asociate emoţiilor (cât de funcţionale sau
disfuncţionale sunt).
Nivel social: calitatea interacţiunii cu alţi oameni, raportarea la ei, gradul în care a fost afectată
încrederea în ceilalţi.
La final, indicele global de funcţionare recomandat este de la 1 la 100. Evaluarea psihologică se
încheie cu conceptualizarea cazului, lista de probleme, planul de intervenţie şi, eventual, un
raport.

Iată o schiţă a traseului de intervievare:

Starea de siguranţă şi riscul: Se află în siguranţă în acest moment? Se simte în siguranţă? Care este
relaţia cu traficantul? Cât de puternică se simte victima în luarea deciziilor, în acest moment?
Care sunt şansele să se reîntoarcă în situaţia de trafic? De ce ar face asta?
Locuinţa: Unde locuieşte în prezent? Cu cine locuieşte? Este un loc permanent sau provizoriu?
Mediul de acasă este propice reabilitării? Ar putea să ia în considerare mutarea într-un centru
specializat? Care ar fi cel mai potrivit loc în care să stea pe perioada reabilitării?
Suport social: Care este relaţia cu oamenii din jur? Familie?Prieteni?Cu cine se înţelege cel mai
bine? Cui poate să ceară ajutor? Care sunt persoanele în prezenţa cărora se simte confortabil? Pe
cine se poate baza?
Statut juridic:În ce fază se află ancheta/ procesul în acest moment? Are avocat? A avut probleme
cu legea? Are amenzi de plătit? Mai esteimplicată victima în alte procese? Are copii? Dacă da, în
custodie?
Sănătatea şi calitatea vieţii: Care e starea generală de sănătate? Care e capacitatea de a avea grijă
de propria persoană? Se au în vedere: sănătatea fizică (analize medicale, probleme cronice, nevoi
speciale), sănătatea mentală (evaluare psihologică), sănătatea sexuală, stilul de viaţă, consumul
de substanţe (tutun, alcool, droguri).
Situaţia financiară: Ce surse de venit are? Cât sunt de sigure? Poate să îşi administreze singură
banii? Are datorii?
Educaţia şi profilul profesional: Care estenivelul educaţional? Ce ştie să facă? Ce experienţă de
muncă are? Ce îi place să facă? La ce e bună? Ce interese are? Cât ar fi dispusăsă investească în
educaţie? Ce fel de loc de muncă ar vrea să aibă? Ce se vede făcând?
Capacitare şi stimă de sine: Poate şi doreşte să ia decizii? Este mulţumită de propria persoană?Ce o
nemulţumeşte? Care sunt punctele tari? Dar punctele slabe? Cum i-ar plăcea să fie?
3. Planul de intervenţie
A. Abordarea nevoilor urgente identificate:
1. De siguranţă: găsirea unui loc sigur în care să locuiască (adăpost/ chirie/ rudă etc, în colaborare
cu poliţia);
2. Juridice: asistenţa la audieri, angajareaunui avocat;
3. Medicale: eventuale probleme identificate, consultaţii specializate (după nevoie), tratament;
4. Psihologice: psihoterapie de urgenţă în cazul identificării unui risc crescut de suicid sau
autorănire.

9
B. Setarea unui plan individual de intervenţie. Acesta va avea în vedere:
1. Consilierea psihologică: intervenţie în funcţie de diagnosticul definit în evaluare şi lista de
probleme identificate;
2. Nevoile educaţionale: înscrierea la şcoală, tutoriat, program educaţional individualizat,
cursuri de formare profesională;
3. Nevoi sociale: chirie, loc de muncă, consiliere vocaţională, descoperirea punctelor tari/slabe şi
exploatarea acestora, mentorat (găsirea unui mentor potrivit ca profil şi interese şi
implementarea acţiunilor de mentorat).
C. Stabilirea unor coordonate organizatorice:
1. Orar: pentru fiecare domeniu în parte (educație, terapie, mentorat, întâlniri cu specialiştii
implicaţi);
2. Indicatori-cheie: evaluarea periodică a progresului;
3. Buget: costurile estimate ale fiecărei acţiuni/activităţi în parte.
D. Identificarea resurselor necesare: financiare, umane, instituţionale.
4. Monitorizarea cazului
Se stabileşte intervalul total, iar acesta se împarte în intervale mai mici, regulate. Se recomandă
ca întâlnirile să nu aibă loc la distanţă mai mare de o lună.
5. Evaluarea finală
Raportarea la obiectivele iniţiale, evaluarea indicatorilor de succes (nivelul de autonomie,
independenţă, reabilitare şi capacitare).
6. Întâlniri de follow-up
Vor fi organizate la interval de trei/şase/nouă luni.
MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN CONCEPEREA ŞI DESFĂŞURAREA CAMPANIILOR
ANTITRAFIC
Campaniile de prevenire şi informare urmăresc:
I prevenţia primară (acţiuni generale, adresate întregii comunităţi şi mesaje concepute pentru
publicul larg);
I prevenţia selectivă (mesaje particularizate, adresate persoanelor şi comunităţilor cu risc
mare de a deveni victime);
I prevenţia de recurenţă (adresată victimelor cu risc mare de a reintra în situaţia de trafic);

10
MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ

11
 CAMPANIA
„RESURSE COMUNITARE ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE”

Obiective:
1. facilitarea accesului la informaţie specifică: 2000 de persoane, public general, nivel
naţional;
2. înţelegere şi conştientizare a acţiunilor şi comportamentelor care previn traficul de
persoane: 2000 de persoane, public general, nivel naţional;
3. scăderea riscului de a ajunge victimă: 15 femei în situaţii de risc, public specific, nivel local
(Cluj-Napoca);
Beneficiari:
2000 de persoane, din toate categoriile de vârstă şi regiunile ţării, dar, în special din zona
Transilvaniei.Prevenţia selectivă s-a adresat unor grupuri ţintă formate din persoane cu risc
de a deveni victime, iar familiile acestor persoane şi întreaga comunitate au beneficiat indirect
de prevenţie selectivă şi prevenţie primară.
Parteneri:
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Poliţia Română, Agenţia Judeţeană
pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj, Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, Organizaţia
Alternativă Socială şi Capital Uman.
Activităţi centrale:
A. Conceperea şi editarea de material informativ
Informaţia se adresează femeilor şi copiilor din centrele pentru adăpostirea victimelor
violenţei în familie, deţinutelor care urmează să fie eliberate în viitorul apropiat, persoanelor
care se pregătesc la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în vederea plecării
la muncă în străinătate.
B. Organizarea unui grup de suport
Membrii grupului sunt femei (15-20 ani) cu situaţie financiară precară. Discuţiile sunt conduse de
coordonatorul campaniei, iar subiectele abordate sunt: traficul de persoane ca infracţiune,
căutarea unui loc de muncă, depistarea detaliilor suspecte ale unor oferte de muncă, redactarea
unui curriculum vitae şi a scrisorii de intenţie, vorbire în public, gestionarea timpului.
B. Organizarea unui grup de dezvoltare a abilităţilor de viaţă
Membrii grupului (8-10 fete) sunt tinere (16-19 ani), din Cluj-Napoca, aflate în situaţii de risc:
sunt persoane de etnie rromă, provin din familii cu mai mult de doi copii sau din familii
monoparentale, au părăsit timpuriu şcoala, sunt persoane fără adăpost sau victime ale violenţei
în familie, imigranţi, refugiaţi, persoane care solicită azil, persoane care trăiesc din venitul
minim garantat, persoane care locuiesc în comunităţi izolate.Nivelul de şcolarizare: 9 clase.
Obiectivele grupului: dezvoltarea abilităților personale şi sociale care descriu competența socială
(comunicare interpersonală, cunoaştere şi gestionare pozitivă a emoţiilor, luarea deciziilor,
conflict şi negociere creativă), dezvoltarea deprinderilor de viaţă cotidiană (orientare în mediul
fizic şi social), dezvoltarea capacităţii de redare a abilităţilor dobândite, într-o manieră
inovativă.

12
 PROGRAMUL GRUPULUI DE DEZVOLTARE A ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ
Sesiune (S)
S1: INTRODUCERE
S2: COMUNICAREA
S3: LUAREA DECIZIILOR
S4: CUNOAŞTEREA ŞI
GESTIONAREA EMOŢIILOR
S5: NEGOCIEREA CONFLICTELOR
S6: DEZVOLTAREA
DEPRINDERILOR DE VIAŢĂ
COTIDIANĂ
S7: DEZVOLTAREA
DEPRINDERILOR DE VIAŢĂ
COTIDIANA
S8: DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII
DE REDARE A ABILITĂŢILOR
DOBÂNDITE
S9: ÎNCHEIERE
Conţinut
- Cuvânt de bun venit
- Exprimarea aşteptările participanţilor
- Prezentarea programului, a obiectivelor, a
calendarului
- Stabilirea regulilor de grup; contract
- Încheiere, evaluarea sesiunii
- Comunicarea eficientă
- Asertivitatea
- Încheiere, evaluarea sesiunii
- Luarea deciziilor; definire şi rol
- Luarea deciziilor în 6 paşii: o strategie pentru
decizii optime
- Încheiere, evaluarea sesiunii
- Ce sunt emoţiile; definire şi rol
- Emoţii de bază
- Strategii de gestionare pozitivă a emoţiilor
- Încheiere, evaluarea sesiunii
- Conflict şi situaţii conflictuale
- Atitudini şi reacţii la conflict
- Prevenirea şi evitarea situaţiilor conflictuale
- Strategii de negocierea creativă a conflictelor
- Încheiere, evaluarea sesiunii
Repere pentru orientarea în spaţiu şi timp
Orientarea în mediul social
Accesarea resurselor comunităţii
Evaluarea finală (prezentarea proiectelor elaborate)
13
 CAMPANIA
„TRAFICUL DE PERSOANE NU ARE VACANŢĂ. CARE E FACTORUL TĂU
DE PROTECŢIE?”
3-9 iulie 2012, Eforie Sud, Centrul de agrement New Paradise

Obiective:
1. Creşterea nivelului de informare şi de conştientizare a populaţiei asupra riscurilor
traficului de persoane;
2. Sensibilizarea tinerilor la efectele traficului de persoane la nivel individual şi la nivelul
întregii societăţi;
3. Realizarea unui studiu pentru evaluarea nivelului de conştientizare a riscurilor asociate cu
traficul de persoane.
Beneficiari: 10 tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani, aflaţi în staţiunea Eforie Sud,
într-un centru de agrement. Litoralul Mării Negre este una dintre cele mai populare destinaţii
pentru tineri, pe perioada verii. Beneficiarii indirecţi ai campaniei sunt părinţii, reprezentanţii
legali ai minorilor, cadrele didactice şi însoţitorii aflaţi în staţiunea Eforie Sud, pe perioada
campaniei.
Parteneri: Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane-Centrul Regional Constanţa,
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa
Premise:
I În primul semestru al anului 2011 numărul victimelor identificate a depăşit cu 29% cifra
raportată pentru aceeaşi perioadă a anului 2010. Din 488 de victime identificate, 341 au fost
femei şi 147 bărbaţi;
I Victimele au fost recrutate, în proporţie covârşitoare direct de către traficant, deci fără
intermediar;
I Cele mai multe victime au fost recrutate de persoane care făceau parte din categoria generală
„apropiaţi”(cunoştinţe, prieteni, vecini, rude);
I Minorii sunt, în continuare, o categorie vulnerabilă la trafic, fiind prezenţi în proporţie de 35%
în totalul victimelor identificate;
I Cu toate că populaţia generală deţine, într-o anumită măsură, informaţii cu privire la traficul
de persoane, dorinţa de aventură, teribilismul sau anumite nevoi specifice duc la asumarea unor
riscuri mai mari;
I Tinerii cu vârste între 14 şi 25 de ani prezintă un risc ridicat de victimizare;

Mesajele campaniei s-au referit la:

I riscurile fenomenului traficului de persoane ca faţă nevăzută a infracţiunilor de crimă
organizată;
I încrederea necondiţionată acordată cunoscuţilor;
I modalităţile de verificare a unei oferte de muncă sau de călătorie;
I disponibilitatea de a face sacrificii pentru persoana iubită.

Pachetul de identitate al campaniei: tricouri (100 de bucăţi), şepci (100 de bucăţi), sacoşe de
pânză, bannere (2 bucăţi), pentru promovarea campaniei şi transmiterea mesajului către
publicul din staţiune;
Aceste materiale au reprezentat şi premiile pentru concursurile antitrafic desfăşurate în timpul
campaniei şi au servit şi la promovarea identităţii vizuale a Centrului Raţiu pentru Democraţie, a
Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane-Centrul Regional Constanţa, a Direcţiei
Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa.

14
Material informativ şi de presă:
w 40 de afişe, pentru informarea publicului larg din staţiunea Eforie Sud;
w 2000 de pliante, cu informaţii de bază pentru scăderea riscului de a deveni victimă a traficului
de persoane;
w 2000 de chestionare, pentru evaluarea nivelului de informare a tinerilor. Instrumentul are la
bază factorii individuali de risc ai traficului de persoane, care interacţionează în proporţii diferite
de la caz la caz. Fiecare din participanţii direcţi la campanie a completat chestionarul, iar
rezultatul a reflectat „factorul de protecţie” la traficul de persoane al respondentului. Acesta a
primit o broşură al cărei conţinut este adaptat la nevoia de informare, aşa cum a reieşit aceasta
din rezultatul chestionarului; nevoile de informare sunt împărţite în patru categorii („factori de
protecţie”): 4 este un factor de protecţie ridicat, deci, indică un nivel ridicat de informare, iar 1 este
un semnal de alarmă pentru respondent, indicând un nivel foarte scăzut de informare şi
conştientizare;
w comunicate de presă, invitaţii la activităţile campaniei, adresate presei, pe tot parcursul
campaniei.
PHOTOVOICE
Pe toată durata campaniei, s-au colectat date despre nivelul de informare a tinerilor, nu numai
prin chestionare, ci şi prin instrumente foto şi video.
Photovoice(www.photovoice.org) este o metodă de educaţie nonformală. În cazul de faţă, metoda
permite tinerilor participanţi să surprindă comportamente de risc, dificultăţi sau soluţii ale
problematicii traficului de persoane. Prin fotografie,devine evidentă viziunea autorului asupra
temei, iar fotografiile vor asigura continuitatea campaniei, după finalizarea activităţilor
propriu-zise.
Datele colectate prin fotografii şi înregistrări video sunt administrate exclusiv de Centrul Raţiu
pentru Democraţie şi doar ca material de cercetare pentru adaptarea mesajelor campaniilor
viitoare la nevoile de informare constatate.
Activităţi administrative şi organizatorice
Instituţiile partenere au colaborat pentru folosirea eficientă a resurselor şi maximizarea
rezultatelor: cazarea şi masa pentru cei zece tineri şi doi însoţitori (reprezentanţi ai CRD) au fost
asigurate de Raţiu Family Charitable Foundation din Londra, cu susţinerea Direcţiei Judeţene
pentru Sport şi Tineret Constanţa. DJST Constanţa a facilitat colaborarea cu personalul
Centrului de agrement New Paradise din Eforie Sud, pentru utilizarea facilităţilor centrului şi
planificarea activităţilor.
De asemenea, cei zece tineri participanţi la campanie au desfăşurat, sub coordonarea CRD,
activităţi de strângere de fonduri pentru cheltuielile de transport (Turda-Eforie Sud), inclusiv în
vederea responsabilizării tinerilor.

15
 PLAN DE DESFĂŞURARE A CAMPANIEI
Locul Perioada
Activitate desfăşurării desfăşurării Responsabili
Lansarea campaniei, Centrul de DJST Constanţa
printr-o conferinţă de Agrement New 4 iulie 2012 Centrul Raţiu pentru
presă şi transmiterea Paradise, Eforie Democraţie
unui comunicat de Sud ANITP Constanţa
presă naţional
Informarea elevilor şi Centrul de Centrul Raţiu pentru
profesorilor prezenţi la Agrement New 4-9 iulie Democraţie
Centrul de Agrement Paradise, Eforie 2012 ANITP Constanţa
New Paradise Sud DJST Constanţa
Informarea turiştilor Plaja din Centrul Raţiu pentru
de pe litoral, prin staţiunea 4-9 iulie Democraţie
distribuire de materiale Eforie Sud 2012 ANITP Constanţa
informative DJST Constanţa
Colectarea de date Plaja din Centrul Raţiu pentru
despre nivelul de staţiunea 4-9 iulie Democraţie
informare a tinerilor, Eforie Sud şi 2012
prin chestionare centrul de
agrement New
Paradise
Identificarea şi Plaja din Centrul Raţiu pentru
înregistrarea unor staţiunea 4-9 iulie Democraţie
situaţii de risc, prin Eforie Sud şi 2012
instrumente foto-video. centrul de
agrement New
Paradise
Monitorizarea şi Centrul de Centrul Raţiu pentru
evaluarea campaniei agrement New 4-11 iulie Democraţie
Paradise, Eforie 2012
Sud, CentrulRaţiu
pentru
Democraţie,
Turda
Evaluarea campaniei
Pe tot parcursul campaniei, s-au întocmit următoarele documente: agenda activităţilor, rapoarte de
activitate, procese verbale de desfăşurare a activităţilor, minute ale discuţiilor.
La măsurarea distribuţiei s-au analizat:
I numărul activităţilor de prevenire realizate în faţa publicului ţintă;
I numărul de exemplare şi tipul materialelor distribuite publicului general şi publiculuiţintă;
I numărul participanţilor la activităţile desfăşurate;
I numărul beneficiarilor direcţi;
I numărul beneficiarilor indirecţi;
I numărul de întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor publice şi structurilor cu activitate în domeniul
traficului de persoane;
I numărul instituţiilor care au primit materialele campaniei;
I minutele întâlnirilor de evaluare şi monitorizare;
I numărul comunicatelor de presă transmise;
I receptivitatea mass-media la mesajele campaniei, tipul şi cantitatea de conţinut preluat.

16
 CAMPANIA
„SPERANŢA TA E ÎN MÂINILE TALE!(„YOUR HOPES IN YOUR HANDS”)
August - noiembrie 2011, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Obiective: informarea populaţiei generale asupra amplorii şi cauzelor traficului de persoane,

popularizarea modalităţilor de scădere a riscului de ajungere în postura de victimă a
fenomenului.
Beneficiari: 200 de tineri din regiunea de dezvoltare Nord-Vest a României au luat atitudine
în faţa traficului de persoane;au participat la ateliere de lucru pentru a învăţa cum se redactează
un articol de presă scrisă şi online, au scris articole de informare adresate victimelor potenţiale, s-
au informat şi şi-au folosit talentul artistic pentru a transmite mesaje de prevenire şi
conştientizare a problematicii traficului de persoane.
Activităţile campaniei:
~ Concurs de desene „Your Hopes in Your Hands”, 19 septembrie-14 octombrie 2011~
Concursul s-a adresat elevilor din clasele IX-XII, din cele şase judeşe ale regiunii NV de dezvoltare
a României: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.
Tinerii au fost încurajaţi să se documenteze pentru a dobândi informații specifice legate de
fenomenul traficului de persoane: amploarea naţională şi internaţionalăa fenomenului, tipuri de
exploatare, efectele sclaviei asupra victimelor şi asupra societăţii. Elevii din cele şase județe au
creat desene pe tema traficului de persoane sub coordonarea profesorilor de desen şi a
consilierilor şcolari, iar câştigătorii au fost premiaţi pe 18 octombrie, celebrându-se astfel Ziua
Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane.
Concursul a fost promovat cu ajutorul Inspectoratelor Şcolare din cele şase judeţe, cu susţinerea
inspectorilor şcolari, a centrelor judeţene de asistenţă şi resurse educaţionale, dar şi prin
comunicare directă cu consilierii şcolari, directorii sau profesorii din unităţile de învăţământ ale
judeţelor Cluj, Sălaj, Maramureş, Bihor, Satu Mare şi Bistriţa-Năsăud.
Elevi cu vârsta între 15 şi 19 ani, de la 22 de licee din judeţele Cluj, Sălaj şi Maramureş au trimis
spre jurizare 94 de desene realizate pe coală A3 în creion, acuarelă, tempera, guașă, creioane
colorate, carioca sau cărbune.
Toate desenele au fost expuse la sediul Centrului Raţiu pentru Democraţie din Turda, în perioada
19-25 octombrie 2011 şi s-au acordat şase premii distincte, împreună cu diplome de participare şi
materiale promoţionale pentru toţi participanţii.
~ 6 ateliere de lucru „Your Hopes in Your Hands”, septembrie-octombrie 2011 ~
A fost organizat câte un atelier de lucru pentrufiecare din cele şase judeţe ale regiunii de
dezvoltare NV a României, ateliere destinate liceenilor redactori ai revistelor şcolare:
I 21 septembrie: Cluj, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca;
I 23 septembrie: Sălaj, Liceul pedagogic „Gheorghe Şincai” din Zalău;
I 27 septembrie: Maramureş, Biblioteca judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare;
I 29 septembrie: Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Şcolar Judeţean din Bistriţa;
I 4 octombrie: Bihor, Inspectoratul Judeţean de Poliţie cu sediul din Oradea;
I 6 octombrie: Satu Mare, Colegiul Naţional „Ioan Slavici” din Satu Mare.

Atelierele de lucru „Your Hopes in Your Hands”au fost conduse de jurnalişti locali cu experienţă,
iar colaborarea cu ei a fost o prioritate pentru organizatori, atât din perspectiva formării elevilor
pe tema scrierii de articole, cât şi datorită faptului că traficul de persoane este un subiect social
prezentat, uneori, în mod de mass-media.

17
Fiecare atelier de lucru a fost structurat pe două module: scrierea de articole pentru presa scrisă
şi prevenirea traficului de persoane. Atelierele au avut o durată de patru ore fiecare, iar numărul
participanţilor a variat între 9 (la Satu Mare) şi 26 (la Bistriţa-Năsăud). Individual sau în grup,
110 tineri jurnalişti şcolari au învăţat despre cele mai importante elemente în scrierea de articole
pentru presa scrisă şi au identificat cele mai bune modalităţi de surprindere a realităţii traficului
de persoane prin mesaje de prevenire.
Cele 39 de articole realizate astfel au fost publicate pe blog-ul programului antitrafic:
www.nuedevanzare.blogspot.com
~ Flash mob la nivel internaţional, 18 octombrie 2011 ~
În aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, 1500 de persoane din 13 localităţi şi 3 ţări, cu România ca ţară de
referinţă, au manifestat public simultan împotriva traficului de persoane. S-a urmărit
informarea şi mobilizarea comunităţii prin apeluri publice de participare, prin mesaje de stopare
a sclaviei moderne şi de întărire a spiritului civic. Populaţia generală a fost încurajată să preia
iniţiativa în lupta cu o problemă socială care se manifestă și are efecte la nivel global.

Mesajul acţiunii: Traficul de persoane privează victimele de alegeri personale, iar pedepsele
trebuie să fie proporţionale cu gravitatea infracţiunii şi a efectelor ei.
Participanţii au manifestat prin tăcere şi prin afişarea de pancarte confecţionate manual.
Mulţimile îmbrăcate în alb şi negru au „îngheţat” timp de patru minute, în semn de protest faţă de
încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin traficul de persoane.
Planul pentru acţiunea internaţională a fost conceput de studenţii Universității Rutgers,
participanţi la Programul de educație practică (Summer Service Learning) împreună cu
reprezentanţii Centrului Raţiu pentru Democraţie. Astfel au fost formulate sau create scopul,
mesajul, sloganul şi scenariul acțiunii.

Aici găsiţi mai multe informaţii şi materiale utile, create cu această

ocazie:www.october18.notforsale.ro/index.php/en/component/content/article/35-2012/57-
pachet-vizual-pentru-organizatori

18
 CAMPANIA
„DESCHIDE OCHII”
mai-septembrie 2011

Obiective:
I scăderea riscului de a deveni victimă a traficului de persoane, prin creşterea nivelului de
informare;
I creşterea nivelului de conştientizare a problematicii traficului de persoane de către publicul
larg din România;
I mobilizarea mass-media din România.

Beneficiari: 4000 de tineri români, cu vârste între 14 şi 20 de ani şi, indirect, familiile lor,
grupurile de egali, colegii tinerilor, întreaga comunitate.
Parteneri: Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi centrele ei regionale,
organizaţii neguvernamentale, centre de voluntariat, instituţii media etc.
~ Activitatea I: distribuire de materiale informative ~
Materialele informative concepute au fost: 9000 de afişe în format A2, din care 8400 s-au
realizat în limba română şi 600 în limba maghiară.
Dintre cele 9000 de afişe, 6000 au fost distribuite la nivel naţional, Centrului Raţiu pentru
Democraţie alăturându-i-se în efortul de distribuire, Agenţia Naţională Împotriva Traficului
de Persoane cu centrele ei regionale şi organizaţii neguvernamentale locale şi regionale şi
centre de voluntariat. Afişele au fost expuse pe teritoriul a 15 judeţe, astfel:
I în unităţi de învaţământ din cele cincisprezece judeţe în care ANITP are centre regionale;
I în spaţii publice destinate afişajului stradal şi în incinte de aeroporturi şi gări;
I în staţii ale reţelelor de transport în comun şi în mijloace de transport în comun;
I în timpul desfăşurării unor grupuri de discuţii în şcoli;
I în centre de plasament, centre de reeducare, alte instituţii publice;
I în tabere şcolare, şcoli de vară, parcuri publice;
I în cadrul altor activităţi de prevenire şi conştientizare desfăşurate în spaţiul public;
După lansarea campaniei, membrii clubului Impact din Hârşova al Fundaţiei „Noi orizonturi”
(elevi cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani) au creat, din iniţiativă proprie, o piesă de teatru forum*
pe tema traficului de persoane, cu un scenariu inspirat din metoda de recrutare loverboy,
specifică traficului de persoane. Piesa de teatru a fost prezentată atât în comunitatea locală, cât şi
pe plaja de la Mamaia, în faţa sediului Radio Vacanţa, cu un impact răsunător datorat nu numai
problematicii prezentate, ci şi formei în care această problematică a fost înfăţişată publicului.Era
pentru prima datăîn România când se prezenta o piesă de teatru forum.
*reprezentaţie în timpul căreia spectatorii pot să îşi exprime direct opiniile despre ceea ce se întâmplă în piesă.

~ Activitatea III: Evenimente în spaţii publice, mai-august 2011 ~

În Cluj, Iaşi şi Călăraşi au fost organizate câteva evenimente pentru creşterea nivelui de
informare a publicului pe tema acceptării în deplină cunoştinţă de cauză a ofertelor de muncă,
studii sau călătorie.
Grup ţintă:150 tinere, 14-20 ani, în situaţii de vulnerabilitate economică sau socială, din judeţele
Cluj, Călăraşi şi Iaşi.

19
Calendarul evenimentelor:
I 20 mai 2011, Cluj;
I 21, 22 iulie 2011, Călăraşi;
I 17, 18 august 2011, Iaşi.

Activităţile şi noutatea desfăşurării lor în cadre neconvenţionale:

Cluj: ca eveniment de lansare a campaniei, cosmeticieni şi specialişti în machiaj au oferit
tinerelor prezente informaţii despre alegerea produselor cosmetice potrivite fiecărui tip de ten.
Ulterior acestor explicaţii, reprezentanţii CRD, ai organizaţiei Nea Zoi şi ai ANITP au făcut
asocieri întrealegerea produselor cosmetice şi acceptarea unui loc de muncă sau a unei oferte de
călătorie în străinătate, odată cu explicarea riscurilor asociate cu o astfel de decizie.
Călăraşi şi Iaşi: locurile neconvenţionale de desfăşurare a activităţilor au fost cafenele sau
restaurante. Subiectul evenimentelor a fost conceptul de advocacyşi elementele definitorii ale
acestuia, împreună cu identificarea modalităţilor de organizare şi implementare a unei activităţi
de advocacy în prevenirea traficului de persoane.
În urma participării la aceste activităţi, tinerele din Călăraşi au conceput zece activităţi de
advocacy împotriva traficului de persoane, cu peste 370 de beneficiari.
Materiale de comunicare, create şi/sau folosite în timpul activităţilor, în cele trei judeţe: 800 de
broşuri, 200 de brăţări, 155 de tricouri, 650 de brelocuri, 850 de semne de carte.

20
Bibliografie suplimentară şi alte resurse:
www.anitp.mai.gov.ro (România)
www.state.gov/j/tip/rls/tiprpt (SUA)
www.coe.int/t/dghl/monitoring/trafficking/default_en.asp (UE)
www.ratiudemocracycenter.org
www.europe.love146.org
www.neazoi.org
www.herequality.org
www.worldvision.ro/_downloads/allgemein/raport_cercetare_traficare.pdf

COLOFON
Editor: Oana Marchiş, Manager de Program, Centrul Raţiu pentru Democraţie
Concept editorial şi adaptarea textului: Anca Georgescu, World Vision România
Consultant: Graţiela Angheluş, Centrul Raţiu pentru Democraţie
Grafică: Erika Fülöp, Centrul Raţiu pentru Democraţie
Foto: Centrul Raţiu pentru Democraţie, Turda, Cluj

21
 Susţinut de:

Adresa: Piaţa 1 Decembrie 1918 nr. 1, Turda, jud. Cluj, CP 401094

Tel: +40 264 317 555
Fax: +40 264 306 350
E-mail: office@ratiudemocracycenter.org
Web: www.ratiudemocracycenter.org