Sunteți pe pagina 1din 7

PLAN DE AFACERI FERMA DE VACI (EXEMPLU)

I CUPRINS
II DESCRIEREA AFACERI
III PRODUSE SI SERVICII
IV PLAN DE MARKETING
V PLAN OPERATIONAL
VI MANAGEMENT SI ORGANIZARE
VII COSTURI AFACERE
VIII PLAN FINANCIAR

II DESCRIEREA GENERALA A AFACERII

Luam ca firma SC Ferma SRL (denumirea este luata fictiv) este inregistrata in judetul Constanta
si are un capital de 200 lei obiectivul acestei firme il reprezinta cresterea vacilor si procesarea
laptelui.Obiectivul general al firmei este acela de a reailza o productie totala de lapte anuala de
500 000 litri,amortizarea investitiei in primul an.Urmand ca in al doilea an sa se mareasc
numarul de vaci la 100.

III PRODUSE SI SERVICII

Avand in vedere ca produsul principal al fermei noastre este laptele de vaca ,va voi prezenta
cateva din caracteristicile laptelui de vaca.Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie secretat
de glanda mamara a maniferelor care se caracterizeaza printr-o structura si compozitie
complexa.Laptele de vaca se afla pe primul loc in alimentatia omului se aseamana cel mai mult
cu laptele matern .Din punct de vedere al continutului in substanta uscata .Calitatea laptelui
trebuie verificata prin examen organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a
vedea daca corespunde cerintelor impuse materiei prime la fabricarea branzeturilor.Laptele este
un sistem polidispers, ale carui parti componente se afla in diferite grade de dispersie:
• In solutie: lactoza, substante azotate cu molecula mica, saruri si vitamine hidrosolubile
• In dispersie: substantele proteice;
• In emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile.
Proprietetile fizico-chimice care caracterizeaza in principal laptele ca materie prima in industria
branzeturilor sunt densitatea si aciditaea totala si activa.
Densitatea: este variabila, fiind la 20°C cuprinsa intre 1,029 - 1,033g/cm³. Densitatea este
conditionata de continutul in extract sec total si de raportul care exista intre partea grasa si
negrasa.
Densitatea creste cu cat continutul in extract sec este mai mare, dar este micsorata printr-un
continut mare de grasime, deoarece aceasta are o densitate mai mica decat 1.
Cunoasterea densitatii prezinta importanta pentru stabilirea eventualelor fabricari prin diluare a
laptelui, dar si pentru a putea determina prin calcul substanta uscata.
PH-ul (aciditatea activa).pH-ul arata concentratia de ioni de hidrogen a laptelui, adica aciditatea
activa a mediului respectiv. Laptele normal se prezinta ca un lichid slab acid, pH-ul osciland
intre 6,3-6,9.
Laptele prezinta proprietati amfotere-tampon, datorita substantelor proteice si a anumitor saruri
minerale (fosfati, citrati), Atat in prezenta acizilor cat si a bazelor, actiunea componentilor
respectivi impiedica o variatie brusca a pH-ului, tamponand mediul permit dezvoltarea
bacteriilor lactice, fara a tine seama de aciditatea titrabila ridicata.
Aciditatea totala (titrabila) se determina prin titrare cu solutie alcalina de NaOH, in prezenta
fenolftaleinei ca indicator si se exprima in grade de aciditate.
Determinarea aciditatii se poate face prin mai multe metode, utilizand concentratii diferite de
solutie de NaOH:
• n/10- grade Thorner
• n/4 - grade Soxhlet-Henkel
• n/9 - grade Dornic.
In Romania, aciditatea laptelui se determina prin metoda Thorner si se exprima in zecimi de
mililitri folositi la titrare, fiecare zecime reprezentand un grad Thorner. Laptele proaspat muls
are o aciditate de 16-18°T, din care partii proteice ii revin 4-5°T, gazelor 1-2°T, iar restul de 10-
11°T revin sarurilor acide, in special fofatilor. Aciditatea laptelui creste, in timpul pastrarii, odata
cu cresterea numarului de microorganisme. Ea se datoreste in special acidului lactic, care se
formeaza prin fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice.

IV PLAN DE MARKETING

Clienti

In mod normal clienti nostri sunt persoanele de orice varsta care consuma lapt eproaspat de vaca
.Dintre clienti nostri importanti amintim o fabrica de inghetata si una de paine caruia firma
noastra ii livreaza laptele pentru o perioada de 2 ani.Urmand ca din anul 3 firma noastra sa isi
realizeze si propriile unitati de desfacere.

Concurenta

Este acerba exista multi fermieri in raza judetului Constanta ,existand competitori gen Agro
Minca SRL,si multe altele.Avantajul fata de competitori este acela ca dispunem de contracte
semante cu 2 clienti(fabrica de lapte si ceea de inghetata) ceea ce ne asigura o piata de desfacere

V PLAN OPERATIONAL

Structura de personal al firmei este urmatoarea:

 un administrator
 un economist
 1 veterinar
 10 ingrijitori

Programul de lucru este de 8 ore/zi,administratorul care este si actionarul firmei se ocupa de


bunul mers al firmei,reprezinta societatea in fata institutiilor publice(Casa de asigurari
sociale,Casa de asigurari de sanatate,Inspectoratul teritorial de munca).Economistul se ocupa de
evidentele contabile(bilant,cont de profit si pierderi,balante),inregistraza orice intrare si
iesire,intocmeste actele necesare,Veterinarul supravegheaza bovinele din ferma

Firma

Sc Ferma SRL este o firma inregistrata in judetul Constanta ,are un singur actionar care est si
administrator.Obiectul principal de activitate al firmei este cresterea bovinelor de lapte.Din
structura de personal al firmei dupa cum am spus mai devreme fac parte: 1 economist,10
ingrijitori,1 veterinar.Terenul este amplasat in apropierea orasului Constanta si anume Poarta
Alba.Are o suprafata de 2000 de m si esteproprietatea administratorului.Pentru a construi grajdul
trebuie sa avem in vedere conditiile cresterilor animalelor dupa standardele europene
Condiţiile necesare pentru ca într-o fermă de bovine, să se obţină produse ecologice sunt
stipulate în Reglementarea UE 2092/1991 şi caietele de sarcini elaborate în diferite ţări. În
România producţia ecologică este reglementată prin OUG nr 34/17.04.2000. Animalele trebuie
să provină din ferme ecologice. Introducerea din exploataţiile convenţionale nu poate depăşi
10% din efectiv. Conversia fermei convenţionale la ferma ecologică se face în doi ani pentru
pajişti şi culturi furajere, 12 luni pentru bovine de carne, 6 luni pentru vacile cu lapte.

Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de preferinţă, din rasele
autohtone cu rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu, pretabile la creşterea extensivă sau
semiintensivă, cu constituţie robustă, indici de reproducţie foarte buni, fecunditate şi prolificitate
ridicată,o bună viabilitate şi vitalitate a nou născuţilor.
Reproducţia animalelor în zootehnia ecologică este, de regulă, cea naturală dirijată prin folosirea
celor mai valoroşi reproducători din rasă.

Principalele rase de bovine:

 Băltata romănească;
 Bruna de Maramureş;
 Pinzgau de Transilvania;
 Charolaise;
 Limousine;
 Blonde d’Aquitane.

Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la


păsune, întreţinere în sistem liber. Mărimea fermei depinde de resursele furajere, dar nu se poate
admite o încărcătură mai mare de 2 UVM/ha.

În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se disting două faze:

1. faza de conversie;
2. faza propriu-zisă de producţie ecologică.

În faza de conversie intreţinerea animalelor se face în adăposturile existente, prin trecerea de la


sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor
fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel:

 6mp/cap la vaci;
 1,5-5mp/cap la tineret ;
 10mp/cap la tauri;
 norme de volum de aer: 25mc/cap de animal;
 indice de luminozitate 1/18 (1mp de geam la 18 mp de pardoseală).

Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis. Pardoseala să
fie întreagă, cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din gratăr, dar pe zone limitate de
depunere a dejecţiilor.

Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate
55-75%, curenţi de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive în limitele admise: doxidul de carbon 0,04-
0,15%, acceptabil între 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maximă 0,02 mg/m;
hidrogenul sulfurat optim – absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucsi cu o durată maximă
de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Venţilatia naturală trebuie să
asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. La păşune
animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu vânt puternic şi grindină.

În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a condiţiilor ce stau la baza
zootehniei ecologice astfel:

 spaţiu corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici o
restricţie;
 clădirea, prin structura şi construcţia ei, trebuie să asigure parametri optimi
corespunzători;
 acolo, unde condiţiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fără adăpost, cu
condiţia să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul efectiv.

Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat, adică 0,5 ha./cap de vacă, care, în mod
obligatoriu se tarlalizează şi se utilizează raţional: deparazitarea spaţiului şi eliminarea
rozătoarelor, dar numai cu substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare.

Spaţiul corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără restricţii îl
constituie grajdul închis în trei părţi, deschis spre sud, cu aşternut abundent. Adăpostul trebuie să
aibă legătură cu spaţiile de hrănire acoperite şi să fie legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune
sau padocul pentru plimbare.

În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate, care nu îngheaţă iarna, în număr


corespunzător cu efectivul de animale. Evacuarea dejecţiilor, este indicată să se facă direct în
bazinele colectoare, iar la locurile de odihnă să se asigure aşternut suficient.

Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenţionale se
poate face cu maxim 10% din raţia furajeră.

Furajele folosite sunt:

 amestec uruială de porumb, grâu, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale
acestora;
 furaje suculente formate din: siloz, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, dovleac, cartofi
administraţi în întregime sau preparate;
 furaje fibroase formate din: fân natural şi de legumoinoase de bună calitate;
 produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă, borhot de spirt, borhot de sfeclă, coceni
de porumb, paie de cereale.

Elementele din care este alcatuit grajdul:

 separatoare cusete
 autocapturi
 Porti divizoare si garduri
 adaptoare
 saltele
 pluguri racolare dejectii
 perii
 tava dezinfectare picioare
 prelate
 covoare din cauciuc
 iesle fan
 ventilatoare si pulverizatoare

Domeniul de activitae:

Principalul domeniu de activitate al companiei este cresterea vacilor de lapte ,principali nostri
clienti fiind o fabrica de in ghetata si una de paine..Avand in vedere ca piata din Constanta este
mare nu ne facem griji cu privire la segemntul de piata care poate asigura cerintele
consumatorului.

Obiectivele firmei:

Obiectivul principal al firmei este amortizarea investitiei in primul an,realizarea unei productii
anuale de 500 000 litri de lapte.Urmand ca din al doilea an sa creasca efectivul de vaci de lapte
de la 50-100.

VI MANAGEMENT SI ORGANIZARE
Managementul firmei este asigurat de Popescu Marius in varsta de 34 de ani,este absolvent al
Academiei De Stiinte Economice Bucuresti.El se ocupa de reprezentarea societatii in fata
institutiilor publice,terti,furnizori,efectueaza toate actele de gestiune ale societatii,contracte

Organizare:

Programul de lucru este de 8 ore/zi ,structura de personal al firmei cuprinde:

 un administrator
 un contabil
 1 medic veterinar
 10 ingrijitori

Dana Popa este contabilul firmei are o experienta de peste 10 ani in contabilitatea financiara este
absolventa al Academiei de Stiinte Economice profil contabilitate financiara.Stroe Petre este
medicul veterinar al firmei fiind absolvent al facultatii de agronomie.

VII COSTURI AFACERE


Valoarea investitiei aproximativ 140 000 euro Din aceasta suma el contribuie cu 60 000euro
restul proiectului de 80 000 este accesat din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana
Valoarea totala a investitiei 140 000 euro
Contributie proprie 33% 60 000 euro

Fonduri nerambursabile UE 66% 80 000 euro


Structura investitiei:

Constructia si dotarea cu utilaje a fermei 70 000 euro


Achzitie 50 de vaci de lapte Hollstein 50 000 euro
Achizitie furaje necesare si alte cheltuieli 20 000 euro

Previzionarea productie lapte:


Cantitate lapte/zi Cantitate lapte/luna Cantitate lapte /an
1 vaca 30 l 900 l 10 800 l
50 vaci 1500 l 45 000 l 540 000 l

De aici reise ca cantitatea totala de lapte previzionata pentru primu an este de 540 000l/lapte
VIII PLAN FINANCIAR

Previzionarea veniturilor lunare:


Productie lapte/luna 45000 l

Pret litru lapte 2,5 ron/litru


Venituri lunare 112 500 ron

Previzionarea veniturilor anuale:

Productie lapte/an 540 000 litri


Pret litru lapte 2,5 ron
Venituri anuale 1350 000 ron

Previzionarea cheltuielilor:

Cheltuielile cu salariile:

Categoria de personal Salariul brut Numar de persoane Costurile cu salariile


lunar
economist 1000 ron 1 1000 ron
veterinar 1500 ron 1 1500 ron
Ingrijitori 800 ron 10 8000 ron
Total cheltuieli lunare 10 500 ron
Total cheltuieli anuale 126 000 ron
Cheltuieli aisgurari sociale 35 973
TOTAL CHELTUIELI 161 973 RON
SALARIALE

Cheltuieli cu furajele:

Cantitatea de furaje pe care o manaca o vaca intr-o zi depinde in principal de capacitatea


rumenului si de timpul de stagnare al diferitelor nutrienti in rumen.Aceasta cantitate il
intereseaza pe nutritionist deoarece prin ea trebuie sa asigure energia si substantele nutritive
necesare dezvoltari animalului.Din aceasta cauza in ratiile de furaje care se intocmesc s-a
introdus un indicator de normare a acesei cantitati care se exprima in substanta uscata ingerata kg
SU.orientativ acest indicator se poate stabilim si daca socotim :

 1-1,5 kg SU/100 kg greutatea corporala


 0,4-0,5 kg SU /litru pe lapte

Daca la o vaca de 600 kg si o productie de 30 de litri trebuie sa asiguram un consum zilnic de 17


kg furaje SU

Furajarea vacilor:

360 zile*50 vaci*17kg/zi=306 000 kg furaj

306 000*0,8ron/kg/furaj=244 800 ron cheltuieli furaje anuale

Total cheltuieli furaje anuale 244 800 ron

Cheeltuieli cu intretinerea fermei:

Cheltuieli lunare cu apa 700 ron


Cheltuieli cu energia electrica 400 ron
Total cheltuieli utilitati lunare 1100 ron
Total cheltuieli utilitati anuale 13 200 ron

TOTAL CHELTUIELI ANUALE:

Cheltuieli salariale anuale 161 973 ron


Cheltuieli furaje anuale 244 800 ron
Cheltuieli utilitati anuale 13 500 ron
lTotal cheltuieli anuale 420 273 ron

Total venituri:1 350 000 ron

Total cheltuieli :840 273 ron (este inclusa si valoarea investitiei)

Profit brut:1 350 000 ron-840 273 ron =509 727

Profit net=profit brut-impozit pe profit=509 727 ron-81 556,32=428 170,68 ron

Concluzii:Dupa cum se observa planul este fezabil investitia este recuperata in primul an si se
obtine si profit.D retinut acesta este un mic exemplu proiectul poate sa varieze in functie de
marime si costuri