Sunteți pe pagina 1din 32

DEPARTAMENTUL DE MAŞINI, MATERIALE ŞI

ACŢIONĂRI ELECTRICE
Facultatea de Inginerie Electrică
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Splaiul Independenţei 313, 060042, Sala EA115, Bucureşti, România
Tel: +4 021 402.9125; Fax: +4 021 318.10.16
www.amotion.pub.ro; e-mail: mmae@amotion.pub.ro

Decan, Director Departament,


Conf. dr. ing. Dragoş NICULAE Prof. dr. ing. Laurenţiu DUMITRAN

TEMA LUCRĂRII DE DISERTAŢIE

Absolvent: Constantin-Iulian TRAICIU

Forma de învăţământ: Master zi – promoţia 2018

Titlul temei: Convertoare triport DC-DC pentru aplicații de energie regenerabilă

Datele iniţiale: - Tensiunea furnizată de panoul fotovoltaic: 30 – 40 V,


- Tensiunea nominală a bateriei de stocare: 24 V,
- Tensiunea nominală de sarcină: 120 V,

Conţinutul lucrării: 1. Introducere


1.1. Schema bloc generală a unui convertor triport
1.2. Avantajele convertoarelor triport
1.3. Aplicații ale convertoarelor triport
2. Topologii de convertoare triport
2.1. Convertoare triport cu semipunți
2.2. Convertoare triport cu punți complete
2.3. Comanda convertoarelor triport
3. Simularea convertoarelor triport
3.1 Simularea convertorului triport cu semipunți
3.2. Simularea convertorului triport cu punți complete
4. Oservații și concluzii
Bibliografie
Anexe: date de catalog pentru componentele convertorului

Conducător ştiinţific, Absolvent,


Prof.dr.ing. Aurelian CRĂCIUNESCU Constantin-Iulian TRAICIU

Data eliberării temei: 14.02.2018


Cuprins

1 Introducere ...........................................................................................................................................3

1.1. Schema bloc general a unui convertor triport...........................................................................3

1.2. Avantajele convertorelor triport……...............................................................................5

1.3. Aplicații ale convertoarelor triport ………………………………………………….5

2 Topologii de convertoare triport..............................................................................................8

2.1. Convertoare triport cu semipunți........................................................................................8

2.2. Convertoare triport cu punți complete...........................................................................9

2.3. Comanda convertorului triport................................................................................10

3 Simularea convertorului triport……………………………………...................................12

3.1. Simularea convertorului triport cu semipunți..................................................................12

3.1.1. Parametrii modelului simulat …………................................................................12

3.1.2. Schema convertorului triport cu semipunți............................................................13

3.1.3. Forme de undă........................................................................................................14

3.2. Simularea convertorului triport cu punți complete..........................................................16

3.2.1. Parametrii modelului simulat …………................................................................16

3.2.2. Schema convertorului triport cu punți complete....................................................17

3.2.3. Forme de undă........................................................................................................17

3.3. Compararea rezultatelor obținute cu rezultatele teoretice................................................21

4 Concluzii și observații............................................................................................................24

Bibliografie..................................................................................................................................26

Anexe: date de catalog pentru componentele convertorului..................................................27

2 / 32
1. Introducere

1.1. Schema bloc generală a unui convertor triport

Un sistem electronic de putere, așa cum se arată în Fig 1, de obicei, constă dintr-o sursă de
energie, o sarcină, un convertor de comutare și un circuit de comandă. Elementul cheie este
convertorul de comutare, care procesează în mod eficient energia electrică disponibila de la intrare
la ieșirea dorită în funcție de semnalul generat de către operator [2]. Convertorul de comutare este
de asemenea cunoscut ca un convertor cu două porturi, deoarece are două porturi de alimentare, una
care leagă sursa de alimentare de intrare, iar celălalt conectează sarcina de putere [2].

Fig 1. Schema bloc a unui sistem electronic de putere, cu o sursă și sarcină

Avantajul major al convertorului multi-port îl reprezintă folosirea unui număr redus de


switch-uri, drivere de poartă și componente pasive. Astfel, costul poate fi redus, eficiența energetică
mai mare și densitatea de putere poate atinge valori mai mari. Mai mult de atât, o performanță
dinamică mai buna se poate obține din moment ce timpul de comunicare între diferitele circuite de
control pentru convertoarele cu două porturi nu mai există datorită controlului centralizat [1].

3 / 32
Fig 2. Schema bloc a unui sistem electronic de putere cu un convertor

Convertoarele existente pentru astfel de aplicații utilizează o legatură comună de curent


cotinuu. Sistemele de înaltă frecvență bazate pe legaturi de curent alternative acestea au fost recent
explorate datorită avantajelor loe în ceea ce privește reducerea numărului de componente,
dimensiunea redusă și controlul centralizat. Un astfel de convertor de frecvență înaltă cu legaturi de
curent alternativ este denumit convertor multiport în literatură, la porturile căruia sunt conectate
sursele de energie, dispozitivele de stocare a energiei și sarcina. [3].

Majoritatea sarcinilor electrice necesită o tensiune constantă la intrare, cu toate acestea


energia din sursele regenerabile de tensiune, se poate schimba odată cu radiația solară sau viteza
vântului. Stocarea energiei este utilizată pentru a livra o putere constantă sarcinii. De asemenea,
dacă sarcina necesită o putere diferită, este nevoie de mult timp ca sursele de energie regenerabilă
să-și schimbe puterea de ieșire.

Pentru a conecta stocarea energiei, o modalitate este de a se utiliza convertorul de putere cu


trei porturi. Acest convertor conectează sursa de energie regenerabilă, stocarea energiei și sarcina.
[3] [5]..

4 / 32
1.2. Avantajele convertoarelor triport

Convertorul multi-port, are mai multe porturi la care pot fi conectate surse sau sarcini, așa
cum se arată în Fig.1. Convertorul reglează fluxul de energie dintre surse și sarcini. Toate porturile
au capacitatea de flux bidirecțional. [5].

Fig 1. Diagrama bloc a convertorului dc-dc cu mai multe porturi care prezintă
"m" surse și "n" sarcini

Avantajele unui convertor multiport sunt următoarele :

- debit bi-directional la toate porturile ;


- controlul fluxului de putere între porturi conform cerințelor aplicației ;
- tensiunile porturilor pot varia între câteva zeci de volți și sute de volți ;
- izolarea galvanică între toate porturile;
- toate porturile sunt interfațate prin legături AC, de înaltă frecvență.

1.3. Aplicații ale convertoarelor multiport

Datorită aplicării lor potențiale în sistemele de generare a energiei din surse regenerabile, la
vehicule electrice hibride și vehicule cu pile de combustie, precum și în orice altă aplicație cu
cerințe de interfață de mai multe surse/sarcini, cererea pentru aceste convertoare este în creștere. [4]

5 / 32
 Sisteme de generare a energiei din surse regenerabile
În prezent, combustibilii fosili, inclusiv petrol, gaze naturale și cărbune, sunt principalii
furnizori de energie. Aceste resurse s-au format în mod natural de-a lungul a milioane de ani și nu
pot fi produse, re-cultivate sau regenerate, deoarece acestea sunt consumate [3].

Tehnologiile care în ultimii ani au avut o creștere continua sunt: [3]

- turbinele eoliene

Acestea transformă energia cinetică a vântului în energie electrică, cantitatea de energie


electrică produsă este dependentă de viteza vîntului.

- panourile solare

Celulele solare fotovoltaice transformă lumina solară în energie electrică bazată pe efectul
fotovoltaic. Cantitatea de energie electrică produsă se bazează pe intensitatea radiației și unghiul la
care celulele solare fotovoltaice sunt radiate.

-turbine hidraulice

Transformă energia gravitațională a caderii sau curgerii apei in energie electrică. Cantitatea
de energie electrică produsă este determinată în principal de nivelul căderii apei și viteza de curgere
a apei.

Fig 3. Convertor multi-port utilizat în sistemele de generare a energiei din surse regenerabile

6 / 32
 Sistemele de propulsie în vehicule electrice hibride și vehiculele cu pile de
combustie

Vehiculele hibride electrice (HEV), cu un motor cu ardere internă (ICE – internal


combustion engine) care funcționează ca sursă de energie primară și un sistem de stocare a energiei
care funcționează ca sursă de alimentare secundară, pare a fi una dintre soluțiile de transport viabile.
[1]

Sistemul de propulsie hibrid este prezentat în Fig 4, acesta include:

- un motor cu combustie internă plus sistemul cu generator electric: acest sistem


transformă energia de la sursă, care este dimensionată până la 60% din puterea maximă.
- sistemul de baterii: este utilizat pentru a furniza energie pe termen lung, cum ar fi
conducerea vehiculului atunci cand sistemul motor cu ardere internă plus generator
electric (ICE+EG) este oprit din cauza eficienței sale slabe, sistemul de baterii
alimentează restul de 40% din puterea maximă.
- supercapacitorul: acest tip de stocare are un avantaj față de un sistem de baterii în ceea
ce privește capacitatea de putere tranzitorie. În consecință, supercapacitorul este utilizat
pentru a oferi putere tranzitorie pentru accelerare și pentru a prelua puterea tranzitorie de
frânare cu recuperare de energie.

Combinarea unui sistem de baterii cu un supercapacitor poate realiza o eficiență mai mare,
un timp mai îndelungat de utilizare și costuri mai mici. [1]

Fig 4. Sistemul de propulsie hibrid

7 / 32
2. Topologii de convertoare triport

2.1. Convertor triport cu semipunți

Există două etape de conversie, un convertor DC-DC între sursa și magistrala de curent
continuu și un convertor DC-DC bidirecțional între baterie și magistrala de curent continuu. Sarcina
este conectată la magistrala de curent continuu printr-un invertor. Fiecare dintre convertoarele
DC-DC are o etapă de control separată, împreună cu un control centralizat pentru determinarea
raportului de partajare a puterii. [4][5]

 Etapa de conversie a energiei unice reduce numărul componentelor pe întrerupătoarele


semiconductoare și circuitele de acționare;
 Dimensiune redusă datorită numărului redus de componente în comparație cu convertorul
cu trei porturi bazat pe intrari DC;
 Transformatorul cu trei înfășurări de înaltă frecvență asigură izolarea între cele trei porturi;
 Datorită conversiei de putere într-o singură etapă, convertorul are un control centralizat
pentru reglarea tensiunii de ieșire și determinarea raportului de partajare a puterii;
 Convertorul conduce în mod natural la fluxul bidirecțional în toate porturile.

În acest paragraf se va prezenta un convertor triport cu semipunți. Tensiunile sunt foarte


scăzute la bornele bateriei și ale condensatorului și, prin urmare, o jumătate de punte este utilizată
pentru a amplifica tensiunea și, de asemenea, pentru a crea o undă pătrată la intrarea
transformatorului. [6]

Fig 5. Convertorul triport cu semipunți

8 / 32
Topologia convertorului cu semi-punți, prezentată în figura 5, conține două comutatoare și
două condensatoare la fiecare port. Aceast convertor este optimizat pentru a fi folosit în sistemele
fotovoltaice la care modulele fotovoltaice conțin și blocuri de comandă pentru urmărirea punctului
de putere maximă.

2.2. Convertorul triport cu punți complete

În Fig 6 este prezentată topologia unui convertor cu trei porturi bidirecțional izolat printr-un
sistem multiplu de tensiune electrică în vehiculele hibride electrice (HEV – hybrid electric vehicles)
și în vehiculele cu pile de combustie (FCV – fuel cell vehicles).

Fig 6. Topologia unui convertor bidirecțional cu trei porturi

Convertorul rezonant cu trei porturi

Pentru aplicații de tensiune foarte ridicată, puntea din partea de sarcină este înlocuită cu o punte
cu diode. Aceasta are ca rezultat convertorul rezonant din seria convențională a cărui tensiune de
ieșire este dată de formula. [4][6]

9 / 32
U0 = (1)

Fig 7. Convertorul resonant cu trei porturi

2.3. Comanda convertorului triport

Sistemul general de comandă poate fi reprezentat ca în următoarea figură

Fig 8. Schema bloc pentru controlul convertorului cu trei porturi

Se utilizează un regulator proporțional - integral (PI), a cărui ieșire este Io(ref). Din exterior
este stabilită o referință pentru portul de curent I1(ref). Blocul static din figură convertește curenții de
referință în faze pentru comanda convertorului de putere.
Deoarece curentul I1 din portul1 nu este reglementat în buclă închisă, se introduce o eroare
la starea de echilibru între I1ref și curentul real. [6] [7]

10 / 32
Fig 9. Schema pentru controlul convertorului cu trei porturi
simulat

Așa cum se poate constata din Fig. 9, circuitul de comandă este compus dintr-un
comparator, limitator, o sursa de curent continuu, o sursa de tensiune cu undă triunghiulară și câte
un multivibrator monostabil pentru câte doua MOSFET-uri. Cu ajutorul acestui circuit de control se
induce perioada de comutare, respectiv frecvența de comutare care în cazul nostru va fi 5kHz.

11 / 32
3. Simularea convertorului triport

În acest capitolul este prezentat un convertor izolat cu trei-porturi, care este format din trei
unități cu punți complete sau cu semipunți și un transformator cu trei înfășurări de înaltă frecvență.
Sursele care sunt conectate la porturi, cum ar fi bateriile, supercapacitorii, au valori mari de
tensiune.
Pentru aceste simulari am propus consumatori casnici cum ar fi:

-mașina de spalat
-frigider
-becuri etc.

3.1. Simularea convertorului triport cu semipunți

3.1.1. Parametrii modelului simulat

Parametrii Valoarea
Tensiunea furnizată de panoul fotovoltaic U1 = 40 V
Tensiunea nominală a bateriei de stocare U2 = 25 V
Tensiunea nominală de sarcină U0 = 120 V
Curentul nominal al sarcinii I = 20 A
Inductanța L1 = L2 = 20mH, L3 = 40mH
Inductanța de magnetizare Lm = 10 mH
Rezistenta R1 = 6Ω
Rezistor-capacitor RC = 5 Ω, 50μF
Capacitatea la ieșire C1,C2,C3,C4,C5,C6 = 2mF
Frecvența f = 5kHz
Timpul de simulare t = 0.1 s

12 / 32
3.1.2. Schema convertorului triport cu semipunți

Fig 10. Schema convertorului triport cu semipunți

În figura 10 se prezintă topologia unui convertor triport cu semipunți care folosește cate
două comutatoare o sursă de intrare de exemplu, poate fi un modul fotovoltaic și o baterie de 24 V.

13 / 32
3.1.3. Forme de undă

Fig 11. Curentul la ieșirea portului 1

Așa cum s-a observat și la primul convertor simulat, curentul la ieșirea portului 1 are o
tendință descrescătoare pană cand ajunge să se stabilizeze.

Fig 12. Tensiunea la ieșirea portului 1

14 / 32
Fig 13. Curentul la ieșirea portului 2

Fig 14. Tensiunea la ieșirea portului 3

Fig 15. Tensiunea la ieșirea convertorului

15 / 32
După cum se poate observa, tensiunea la ieșire convertorului ajunge la valoarea maximă
de 12 V după care stabilizează .

Fig 16. Curentul la ieșirea convertorului

Așa cum arată și graficul de mai sus, valoarea maximă a curentului este 27 A, după care
se stabilizează la valoarea de aproximativ 25 A.

În starea de echilibru, condensatorul este un circuit deschis, iar tot curentul de la sursă se
strecoară în rezistor.

3.2. Simularea convertorului triport cu punți complete

3.2.1. Parametrii modelului simulat

Parametrii Valoarea
Tensiunea furnizată de panoul fotovoltaic U1 = 40 V
Tensiunea nominală a bateriei de stocare U2 = 25 V
Tensiunea nominală de sarcină U0 = 120 V
Curentul nominal al sarcinii I = 20 A
Inductanța L1 = L2 = 20mH, L3 = 40mH
Inductanța de magnetizare Lm = 16 mH
Rezistenta R1 = 5Ω
Rezistenta de sarcină R2 = 6 Ω
Capacitatea C1 = 2 mF
Frecvența f = 5kHz
Timpul de simulare t = 0.1 s

16 / 32
3.2.2. Schema convertorului triport cu punți complete

Fig 17. Schema convertorului triport cu punți complete

3.2.3. Forme de undă

17 / 32
Fig 18. Curentul la ieșirea portului 1

Fig 19. Tensiunea la ieșirea portului 1

Fig 20. Curentul la ieșirea portului 2

18 / 32
Fig 21. Tensiunea la ieșirea portului 2

Tensiunea la ieșirea ambelor porturi se poate observa ca are aceeași valoare ca și


tensiunea la intrarea porturilor 40 V respectiv 24 V, acest lucru se datorează punților de MOSFET.

Fig 22. Tensiunea la ieșirea convertorului

19 / 32
Fig 23. Curentul la ieșirea convertorului

În urma rezultatelor obținute putem afla puterea la ieșirea convetorului către consumatori.
Pentru calcul vom folosi valoarea medie a curentului și anume 20 A, iar pentru tensiune folosim
valoare data la începutul simulărilor adică 120 V.

P = U * I = 120 * 20 = 2,4 kW

În această simulare este prezentat un convertor izolat triport, care este format din trei unități
(full-bridge) punți complete și un transformator cu trei înfășurări. Inductanța de scurgere a
transformatorului și capacitatea de ieșire a MOSFET sunt utilizate pentru a obține comutarea cu
tensiune zero a MOSFET-ului.

Din formele de undă ale tensiunilor la fiecare din cele trei porturi se poate deduce că, dacă
S1 și S4 nu sunt pornite și oprite simultan, S4 primește semnalul de control de la S1 cu un defazaj,
rezultând o formă dreptunghiulară de undă a tensiunii de ieșire cu un interval de timp al impulsului
de tensiune pozitiv / negativ așa cum arată formele obținute din simulări.

Cele trei punți complete sunt conectate printr-un transformator de înaltă frecvență,
transformatorul are mai multe funcții, acesta poate integra diferite niveluri de tensiune cu raportul
de transformare al transformatorului.

În cele din urmă, inductorul de curatare al transformatorului poate fi utilizat ca element de


transfer de energie. În fiecare ciclu, o mică parte a energiei din sursă este stocată în transformator
înainte de a fi transferată la încărcătură. Inductanța poate fi adăugată prin utilizarea unor inductoare
externe conectate în serie cu transformatorul.

Folosirea unui transformator este preferată când raportul dintre tensiunile de intrare și de
ieșire este mare. Dar prima opțiune la proiectarea convertorului este evitarea folosirii unui
transformator care crește pierderile de energie și dimensiunile convertorului.

Scopurile folosirii transformatoarelor pot fi:

- Ridicarea tensiunii de intrare


- Coborârea tensiunii de intrare
- Introducerea separării galvanice între intrări și ieșire
20 / 32
- Obținerea mai multor ieșiri pentru o singură intrare
- Maximizează puterea de ieșire făcând adaptarea impedanțelor
- Reduce pierderile de comutație

Cu toate avantajele menționate pentru folosirea transformatorului, prima opțiune în proiectare este
evitarea utilizării lui din cauza următoarelor dezavantaje:

- Crește costul
- Cește greutatea
- Crește volumul
- Reduce randamentul
- Încetinește răspunsul

3.3. Compararea rezultatelor obținute cu rezultatele teoretice

 Tensiunea prin portul 1 si portul 2

Fig 24. Tensiunea la ieșirea portului 1 pentru convertorul simulat

Fig 25. Tensiunea la ieșirea portului 2 pentru convertorul simulat

21 / 32
Fig 26. Tensiunea la ieșirea porturilor forma teoretica

 Tensiunea la iesirea convertorului

Fig 27. Tensiunea la ieșirea convertorului simulat

22 / 32
Fig 28. Tensiunea la ieșirea convertorului forma teoretica

 Curentul prin portul 1 al convetorului

Fig 29. Curentul la iesirea portului 1 al convertorului simulat

23 / 32
Fig 30. Curentul la iesirea portului forma teoretica

4. Oservații și concluzii

În această lucrare au fost analizte câteva topologii de convertoare cu trei porturi. Sursele de
energie regenerabile, cum ar fi celula de combustie, sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru
aplicații rezidențiale, comerciale și de automobile. Sunt necesare convertoare DC-DC cu porturi
pentru a interconecta sursele și sarcina împreună cu stocarea energiei în astfel de aplicații.

Deoarece un transformator este utilizat în circuit, este ușor să se extindă de la cele două
porturi la trei porturi cu transformatoare cu trei înfășurări.

În urma simulărilor se poate observa o asemanare a formelor de undă, în special la tensiunea


de sarcină U0 și la curentul de sarcină IL3, de aici putem spune ca ambele modele sunt utile și cu o
construcție asemănătoare. Aceste convertoare în funcționarea lor tipică, tensiunea la ieșire trebuie să
fie constantă.

Din simularea modelului cu punți complete s-au obținut pe partea primară și pe partea
secundara a convertorului unde patreate ale tensiunilor. Acest lucru se datorează MOSFET-urilor
care sunt comutate cu un ciclu de comutare de 50% și acest lucru duce la formele patrate obținute.
Nu se poate spune același lucru și despre simularea modelului cu semipunți, care în paralel cu
MOSFET-urile sunt puse condensatoare. Convertorul simulat cu punți complete, are două porturi de
intrare, unul bidirecțional și unul monodirecțional, și un al treilea port care este izolat galvanic de
porturile de intrare.

Un dezavantaj în alegerea unui convertor triport cu punți complete, îl reprezintă costul. Care
datorită fapului ca puntea este compusă din patru MOSFET-uri îi crește substanțial costul.

Așa cum se poate observa formele de undă rezultate în urma simulărilor, sunt destul de
apropiate de formele de undă teoretice. Acest lucru ne duce la concluzia că modelul simulat este
unul credibil și poate fi pus în practică.

24 / 32
Circuitele propuse pot integra eficient diversele surse de energie regenerabile, cu diferite
niveluri de tensiune. De asemenea, transformatorul din circuit asigură o izolare electrică între sursă
și sarcină.

În plus, controlerul central este utilizat pentru a rezolva diverse probleme, inclusiv pornirea
circuitului, menținerea "stației de încărcare" a condensatorului de stocare a energiei și selectarea
controlerului pentru diferite puncte de operare.

25 / 32
Bibliografie
[1] Shuanhong Zhao, “Isolated Three-port Bidirectional DC-DC Converter”.
[2] T.G. Wilson, “The evolution of power electronics”.
[3] H. Tao, A. Kotsopoulos, J.L. Duarte and M.A.M. Hendrix, “Triple-half-bridge bidirectional
converter controlled by phase shift and PWM”.
[4] R.W.A.A. De Doncker, D.M. Divan and M.H. Kheraluwala, “A three-phase soft-switchhed
high-power-density DC/DC converter for high-power applications”.
[5] H. Tao, A. Kotsopoulos, J.L. Duarte and M.A.M. Hendrix, “A soft-switched three-port
bidirectional converter for fuell cell and supercapacitor applications”.
[6] A. Ganz, “A simple, exact equivalent circuit for the three-winding transformer”.
[7] H. Tao, A. Kotsopulos, J.L. Duarte, “Transformer-coupled multi-port zvs bidirectional dc-dc
converter eith wide input range,” IEEE trans. Power Electron.vol. 23, no. 2.
[8]https://www.google.ro/search?
q=tabele+de+valori+pentru+inductivitati&source=lnms&sa=X&ved=0ahUKEwiw4cCGjvLbAhWS
DewKHSBiC4EQ_AUICSgA&biw=1536&bih=759&dpr=1.25
[9] https://www.adelaida.ro/valori-standard-rezistente-cod-culori.html

26 / 32
ANEXE: date de catalog pentru componentele convertorului

 Codul culorilor în alegerea rezistențelor

27 / 32
 Valori standard

I. REZISTOARE
10%
1.0 1.2 1.5 1.8 2.2 2.7 3.3 3.9 4.7 5.6 6.8 8.2

5%
1.0 1.1 1.2 1.3 1.5 1.6 1.8 2.0 2.2 2.4 2.7 3.0
3.3 3.6 3.9 4.3 4.7 5.1 5.6 6.2 6.8 7.5 8.2 9.1
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

II. CONDENSATOARE

These fixed capacitor values are the most commonly found


pF pF pF pF µF µF µF µF µF µF µF
1.0 10 100 1000 0.01 0.1 1.0 10 100 1000 10,000
1.1 11 110 1100
1.2 12 120 1200
1.3 13 130 1300
1.5 15 150 1500 0.015 0.15 1.5 15 150 1500
1.6 16 160 1600
1.8 18 180 1800
2.0 20 200 2000
2.2 22 220 2200 0.022 0.22 2.2 22 220 2200
2.4 24 240 2400
2.7 27 270 2700
3.0 30 300 3000
3.3 33 330 3300 0.033 0.33 3.3 33 330 3300
3.6 36 360 3600
3.9 39 390 3900
4.3 43 430 4300
4.7 47 470 4700 0.047 0.47 4.7 47 470 4700
5.1 51 510 5100
5.6 56 560 5600
6.2 62 620 6200
6.8 68 680 6800 0.068 0.68 6.8 68 680 6800

28 / 32
7.5 75 750 7500
8.2 82 820 8200
9.1 91 910 9100
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 Codul culorilor în alegerea condensatoarelor

29 / 32
 ANEXA Alegere MOSFET

30 / 32
31 / 32
32 / 32