Sunteți pe pagina 1din 4

CURS II 02.03.

2009

Planificarea reproductiei in fermele de taurine

Aceasta planificare presupune:


- asigurarea efectivului
- structura optima de taurine in ferma
- programarea sezonului de insamantari si fatari
- programarea varstei de introducere la reproductie

Asigurarea efectivului de taurine


Acesta poate fi asigurat prin reproductie simpla sau largita.
Fermele pot fi cu circuit inchis sau circuit deschis.
Fermele de vaci cu circuit inchis sunt acelea care-si asigura matca din prasila proprie.
Fermele cu circuit deschis au alta politica: (in Orientul Mijlociu, unde laptele e bine platit) viteii
se intretin pana la 15 zile (femele si masculi) apoi se livreaza in afara fermei la abator si se face
import de femele pentru matca (juninci gestante) din Europa – Olanda.
Fermele cu reproductie simpla isi pastreaza efectivul de vaci constant (circuit inchis sau
deschis).
Fermele cu reproductie largita isi maresc efectivul matca prin inlocuirea matcii din prasila
proprie dar si din importuri in scopul maririi efectivului (pentru marirea productiei).

Proiectarea structurii efectivului


Pentru o reproductie normala in fermele de vaci cu lapte avem nevoie de o structura optima a
efectivului.
In proiectare se tine cont de:
- caracterul de reproductie (simpla sau largita)
- organizarea reproductiei (reproductie in circuit inchis sau deschis)
- directia de ameliorare din ferma (pentru productia de carne – animalele stau afara si iarna,
monta in harem, pentru productia de lapte – exploatare intensiva, cu productia de carne
secundara)
- locul fermei in piramida ameliorarii (atentie la selectie si COP – programe de ameliorare)
alte structuri in functie de tipul de ferma
- nivelul procentului de reforma: 20-25% (pentru o ferma buna – difera in functie de
conditiile de intretinere, in functie de rasa) sau mai mare (+ reforma de necesitate – distocii
la fatare la BR, Bruna are longevitate productiva, spre deosebire de Holstein Friza)
Din punct de vedere fiziologic intr-o ferma normala avem: 80% din efectiv in productie – 60%
fatate si insamantate recent, 20% in gestatie si lactatie, 20% in repaus mamar/gestante in luna 8-9).

Pregatirea sezonului de insamantari si fatari:


- animale poliestrice
- calduri mai accentuate in primavara, mai sterse in perioada de iarna
Astfel se pot realiza fatari grupate, fatari esalonate. In alegerea unuia din aceste sisteme tinem
cont de conditia fermei:
- dinamica bazei furajere (nu fatari esalonate)
- tipul fermei (pentru carne sau lapte) – pentru lapte nu programam fatarile in iarna
- capacitatea de adapostire – spatiu insuficient (nu fatari esalonate)

Realizarea sistemului de fatari grupate:


- se bazeaza pe realizarea I.A. in timp foarte scurt astfel incat fatarile sa apare grupate
primavara
Avantaje:
- permite valorificarea masei verzi – cost mic pe kg de lapte realizat
- necesita investitii foarte mici in ferma (nu necesita maternitati)

1
CURS II 02.03.2009
- asigura o crestere rationala a tineretului pana la 8-12 luni pentru vanzarea la 200-250-300
kg in functie de rasa => profit mare/vitel
- evita influenta sezonului la testarea animalelor dupa descendenti (necesita evaluarea SMZ
sau productiei de lapte grupat – neinfluentata de sezon).
Dezavantaje:
- determina diferente foarte mari intre productia de lapte a fermei pe timp de iarna si cea pe
timp de vara
- determina utilizarea nerationala a fortei de munca pe tot parcursul anului
- determina o folosire nerationala a spatiilor de cazare (pentru adaposturile de tineret)
Acest sistem de reproductie se utilizeaza:
1) in ferme mici din zona montana si premontana
2) in ferme in care se utilizeaza ingrasarea pe pasune a tineretului
3) in ferme in care se practica ingrasarea extensiva
4) in fermele care au conditii precare de adapostire si hranire.

Sistemul de fatari esalonate:


- se bazeaza pe realizarea uniforma a fatarilor pe parcursul anului
- realizeaza intre 8-10 fatari lunare din efectivul total
Avantaje:
- folosirea rationala a capacitatii de cazare
- folosirea rationala a fortei de munca
- livrarea ritmica a productiei de lapte
- realizarea veniturilor suplimentare pe perioada de iarna (lapte mai scump)
Dezavantaje:
- necesita un grad mare de dotare tehnica
- nu permite utilizarea eficienta a masei verzi
- induce erori in interpretarea rezultatelor testelor dupa descendenti

Organizarea insamantarii la vaci si vitele


Se iau in considerare:
- stabilirea momentului optim
- depistarea vacilor/vitelelor in calduri
- executarea insamantarii

Planificarea introducerii vitelelor la reproductie:


Se iau in considerare urmatoarele elemente:
- varsta vitelelor (diferita in functie de gradul de ameliorare al rasei)
16-18 luni la rasele ameliorate (H-F) {castig 500-600 euro daca devansez cu 2 luni
introducerea la reproductie} 22-24 luni la rasele primitive
- dezvoltarea corporala – se introduc la reproductie la o greutate de minim 70-75% din
greutatea de adult, inaltime 90-95% din inaltimea adultului, largimea corporala
80-85% din cea a adultului
- proportiile corporale si starea generala: constitutie armonioasa, indice pelvin > 33-35%
(largimea la ischii / largimea la crupa)
Introducerea vitelelor la varste mici are urmatoarele consecinte:
- stagnarea in crestere a junincii
- fatari distocice
- vitei subponderali (nu sunt alimentati cu suficiente s.n.)
- productie de lapte scazuta
Introducerea prea tarziu a vitelelor la reproductie are urmatoarele dezavantaje:
- aparitia fenomenului de degenerescenta grasoasa a ovarelor, depuneri in maniamente =>
intra mai greu la reproductie (datorita caldurilor sterse)
- aparitia chistilor ovarieni => nimfomanie
- marirea perioadei neproductive (+20-25% -> 50% cheltuieli pe perioada neproductiva

2
CURS II 02.03.2009

Planificarea termenului optim de insamantare dupa fatare tine cont de urmatoarele


elemente:
- involutia uterului (dezvoltarea mare a ugerului, carunculi uterini ce trebuie sa se resoarba)
- numarul lactatiei (la primipare -> 3-4-lea ciclu de calduri)
- nivelul productiv (la vaci neproductive, daca nu e primipara se insamanteaza in primul
ciclu)
- starea de intretinere: daca e slaba, vacile au nevoie de un repaus de gestatie semnificativ mai
mare (in a 2-a luna? perioada? de gestatie, datorita apetitului capricios, hranirii fatului =>
metabolism negativ/catabolism)

Depistarea vacilor si vitelelor in calduri:


In momentul de fata se utilizeaza mai multe mijloace:
- plan individual de monta si fatari
- calendar de reproductie
- tablita tehnologica

Depistarea prorpiu-zisa a femelelor in calduri se bazeaza pe:


- timpul de depistare: se porneste de la premiza ca durata de calduri e scurta (18 ore estrus)
Totusi, vacile manifesta calduri in prima perioada a zilei (noaptea pana dimineata, si seara
tarziu).
- locul in care se realizeaza depistarea femelelor: in functie de sistemul de intretinere,
depistare in padoc sau la stand.
In stabulatie libera depistarea se realizeaza mai usor (caldurile sunt manifestate prin salturi),
iar depistarea propriu-zisa se realizeaza in sala de muls.

Metode si procedee de depistare:


1) metode clinice - cervix congestionat, edematos – deschis, vulva tumefiata, edematiata,
scurgere lichid filant, clar, sticlos, temperatura usor crescuta, retinerea laptelui la muls.
2) metode etologice – vacile sunt nelinistite, sar pe alte vaci si in momentul optim se lasa sarite
3) metode biologice-chimice – se utilizeaza taurii vasectomizati (deviatie penis)
capsule cu vopsea adeziva montata pe crupa (sacrum)
4) metode de laborator - determinare progesteron in sange si lapte (concentratie mica la
gestatie),
examinare frotiu vaginal.
In practica se utilizeaza cu precadere metodele chimice si cele etologice pentru depistarea vacilor in
calduri.

Alegerea momentului optim pentru realizarea insamantarii:


Fecundarea la vaci depinde de momentul realizarii insamantarii.
Alegerea momentului optim de insamantare e influentat de:
- durata caldurilor
- de ovulatie
- de durata supravietuirii celulelor sexuale
- de conditiile insamantarii
 Durata caldurilor: in medie 18 ore (variind de la 6-30 ore)
 Ovulatia: intre 10 si 14 ore dupa incetarea caldurilor
 Durata de supravietuire a celulelor sexuale:
→ spermatozoizii 24 ore in aparatul genital femel, durata deplasarii spermatozoizilor din cornul
uterin pana in oviduct – 12 ore
→ ovulul 8 ore
=> insamantarea trebuie facuta inainte de incheierea caldurilor
 Conditiile insamantarii:
- de obicei se prefera insamantarea la mijlocul estrului, in afara orelor de muls

3
CURS II 02.03.2009
- nu in perioada programului de furajare

Alegerea sistemului de reproductie:


In exploatarea taurinelor se utilizeaza atat I.A., cat si monta naturala.

Insamantarea artificiala:
- sistem modern de reproductie: 95% din efectivul de vaci in Danemarca si Israel
- in Romania mai putin de 50%
Avantaje:
- maximizarea progresului genetic ∆G
- previne transmiterea bolilor sexuale
- contribuie la reducerea cheltuielilor de intretinere pentru tauri
Monta:
- se utilizeaza cu precadere in exploatarea extensiva
- fecunditate mare, datorita depistarii in momentul optim al vacilor in calduri

In productie exista 2 sisteme de monta:


→ libera: in cireada, masculii la un loc cu femelele, mai putin in lunile noiembrie si decembrie
→ dirijata: sub supravegherea ingrijitorilor se introduce vaca la taur