Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 3 (09.03.

2009)

Urmărirea fecundaţiei şi gestaţiei


Fecundaţia se realizează în treimea superioară a oviductului, rezultând zigotul. După
fecundare zigotul coboară în cornul uterin unde are loc nidaţia, care marchează începutul gestaţiei.

Metode de depistare a gestaţiei:


 Metoda zootehnică: observarea apariţiei/neapariţiei căldurilor după efectuarea
însămânţării (după 30-40 zile) – metoda cu pierderi economice;
 Metode clinice: - examen transrectal – palparea cornului uterin gestant de la 2 luni
- ascultaţia cu stetoscopul a bătăilor inimii fetusului, din a doua
perioadă de gestaţie, din luna 4
 Metode de laborator: sunt foarte laborioase şi mai puţin folosite; se bazează pe:
- metode bio-fizice (fizico-biologice): se măsoară rezistenţa mucusului vaginal (la o
vaca gestantă e foarte mare);
- metode bio-chimice: compoziţia mucusului vaginal;
- metode citologice: frotiuri vaginale
- imunologice
- biologice: testul Galli-Mainini

Durata gestaţiei
Începe în momentul nidaţiei şi se încheie în momentul realizării parturiţiei. Durează aproximativ
283 de zile şi e influenţată de:
- rasă: rasele ameliorate, precoce (H-F, Jersey) au durata mai redusă decât cele primitive
(Sura de Stepă, Mocăniţa), diferenţa fiind de aproximativ o săptămână;
- vârstă: vacile adulte au durata de gestaţie mai mare decât primiparele (diferenţă de 4-5 zile);
- sexul produsului de concepţie: pentru mascul durata e cu 1-3 zile mai mare decât pentru
femelă;
- numărul de produşi: la gestaţia gemelară durata e mai scurtă cu 2-3 zile.

Organizarea şi supravegherea fătării la vaci


Parturiţie = expulzarea produsului de concepţie în mediul extern.
Din punct de vedere tehnologic trebuie să realizăm pregătirea fătării: începe cu 10-15 zile
înainte de data estimată a fătării, odată cu apariţia semnelor clasice prodromale (abdomenul de lasă
mult pe partea dreaptă, se adânceşte scobitura flancului, se relanşează ligamentele sacrum-iliace,
coada îşi pierde rigiditatea, ugerul de tumefiază).
Pregătirea locului pentru fătare: d.p.d.v. tehnologic, fătarea poate avea loc în adăpost, în
maternitate sau pe păşune.
- în adăpost: în fermele de dimensiuni mici; preventiv se instalează un podeţ
antiprolaps la nivelul standului.
- în maternitate: cel mai indicat d.p.d.v. igienic; se practică în ferme mari, se
realizează într-un stand lung (2 m – de la iesle până la rigolă) ce obligă vaca să stea
în decubit lateral, pentru ca produsul să nu cadă în rigola pentru dejecţii.
Maternitatea are boxe individuale. Din punct de vedere al dimensiunii maternităţii
aceasta trebuie să fie apx. 10% din locurile din fermă (1 lună repaus în maternitate).
- pe păşune: în tabere de vară sau în momentul păşunatului (de obicei, noaptea)
Supravegherea parturiţiei:
Cu aproximativ 2-4 ore înainte de fătare apar semnele fătării: devine neliniştită, se uită des spre
abdomen, urinează des, se ridică şi se aşează des.
Se pregătesc:
- materialele
- femela

1
- îngrijitorul
Pregătirea materialelor are în vedere asigurarea toaletării părţii posterioare a vacii, a vaselor pentru
barbotaj (pentru eliminarea placentei şi a stimulării producerii de lapte), frânghii pentru fătări
distocice.
Pregătirea femelei: se dezleagă daca e legată la stand.
Pregătirea îngrijitorului: trebuie să aibe cunoştinţe minime şi pregătire, igienă corporală,
echipament adecvat.
Fătarea poate avea loc la termen sau prematur (probabilitate foarte scăzută de supravieţuire).
Fătările sunt în general eutocice, dar gradul de fătări distocice la taurine e cel mai mare.
Eliminarea placentei se realizează la 1-5 ore de la fătarea propriu-zisă.
Imediat după fătare se buşumează viţelul şi este dat să fie lins de către mamă. Se
administrează un barbotaj de 8-10 litri (compus din lichid amniotic, sare 50 g, tărâţe 250 g şi apă
călduţă) care are rol în eliminarea placentei şi începerea secreţiei lactante.
În momentul în care se întreţine în maternitate se practică o observaţie atentă în primele 2
săptămâni pentru depistarea unor boli.

Intensivizarea reproductiei la taurine


Vizeaza:
- folosirea biotehnologiilor de reproductie
- combaterea tulburarilor de reprodutie

Biotehnologiile de reproductie utilizate la taurine


- se utilizeaza: I.A. si transferul de embrioni
- inca nu s-a extins in marea practica: obtinerea de gemeni homozigoti prin separarea
blastomerelor, producerea de chimere, realizarea clonelor, influentarea sexului
produsului de conceptie, obtinerea de organisme transgenice, etc.

Insamantarile artificiale:
I.A. au cunoscut si cunosc cea mai mare raspandire d.p.d.v. biotehnologic (intensivizarea
reproductiei => 50000-80000 doze/taur/viata productiva, record: 1.000.000 doze – Sunny Boy,
1996). In cadrul insamantarilor artificiale exista o moda a taurilor cei mai tineri (valoarea unui
campion scade cu peste 60% dupa 3 ani).
Transferul de embrioni:
Prin transferul de embrioni se obtin de 2-4 ori mai multi produsi de la o femela valoroasa, astfel
creste aportul femelelor la progresul genetic, in final crescand progresul genetic. Metoda e
laborioasa:
- prin stimularea poliovulatiei la femele valoroase, insa daca aceasta nu e determinata
corect poate distruge tot ciclul sexual al femelei respective, poate aparea
nimfomanie si alte dereglari
- corelarea cu ciclul vacilor primitoare
- implantarea ovulelor la femelele primitoare

Prevenirea tulburarilor de reproductie:


Posibile tulburari de reproductie:
- la vitele: anomalii congenitale (free martinism), chisti ovarieni, infectii ale
tractusului genital;
- la vaci: calduri anovulatorii, anestru prelungit, avorturi (microbiene, hormonale,
mecanice), mamite (frecventa lor creste proportional cu productia de lapte).
Pentru prevenirea acestor afectiuni se actioneaza pe mai multe cai:
La vitele:
- alimentatie rationala/echilibrata (pentru a evita degenerescenta grasa a ovarelor, care
determina caldurile sterse)
- program de miscare (stabulatie libera)
- introducerea vitelelor la reproductie in momentul optim
2
La vaci:
- alimentatie rationala/echilibrata
- regim optim de miscare
- muls rational (de 2-3 ori pe zi)
- examene clinico-ginecologice periodice.

Tehnologia exploatarii vacilor in repaus mamar


Ne intereseaza:
Intretinerea
Acordarea repausului mamar optim
Hranirea rationala
Repausul mamar e obligatoriu deoarece:
- ugerul e foarte solicitat in perioada lactanta
- trebuie asigurata o crestere corespunzatoare a fetusului in ultima perioada a gestatiei
- trebuie create rezerve nutritive in organism pentru prima faza a lactatiei
Durata optima a repausului mamar se stabileste in functie de rasa, nivel productiv, stare de
intretinere, varsta, conditii de furajare. In general, in marea practica se realizeaza urmatoarele
perioade de repaus mamar:
- 40-50 de zile pentru vaci adulte cu productie foarte mica de lapte si stare buna de
intretinere
- 50-60 de zile pentru vaci cu productie mica de lapte (apx 3000 l/lactatie) si stare
buna de intretinere
- 60-65 de zile pentru vaci cu productie buna de lapte (apx 5000 l/lactatie) si stare
buna de intretinere
- 65-75 de zile pentru vaci adulte cu productii mari de lapte (apx 6000 l/lactatie) si
stare buna de intretinere si pentru primipare cu productii mici de lapte si stare
precara de intretinere
- 75-90 zile pentru primipare cu productii mari de lapte (apx 6000 l/lactatie) si vacile
adulte recordiste cu stare slaba de intretinere.
Intarcarea vacilor
Se face diferentiat in functie de nivelul productiv:
- vacile cu productii mici de lapte intarca singure
- vacile cu productii medii de lapte (apx 3000-4000 kg) intarca foarte usor in 3-5 zile
- vacile cu productii foarte mari intarca greu pe o durata de 12-14 zile
Exista vaci care nu intarca deloc pana la urmatoarea fatare (recordistele).

Intarcarea usoara
- se reduce nivelul energetic al ratiei cu 10-15%, se scoate masa verde, leguminoasele
- se reduce frecventa mulsului
- se restrictioneaza adaparea (1-2 ori/zi)

Intarcarea dificila
Pe langa masurile care se folosesc la intarcarea usoara, se mai iau urmatoarele masuri:
- timp de 2-3 zile se hranesc exclusiv cu fan si paie
- se schimba locul in adapost
- se restrictioneaza adaparea

Intarcarea imposibila
Daca pe o perioada de 14 zile nu se reuseste sistarea lactatiei se renunta la provocarea intarcarii. Se
continua cu hranirea animalului la nivelul necesarului de substante nutritive corespunzator
ultimelor zile de gestatie, iar vaca va intarca singura cu 2-3 zile inainte de fatare.

3
Intretinerea vacilor in repaus mamar

Se au in vedere:
Adapostirea
Ingrijirea corporala
Miscarea
Adapostirea: vacile in repaus mamar se intretin in stabulatie libera (presupune costuri mici si o
suprafata de 10-14 mp/cap si in padoc 7-8 mp/cap) si in stabulatie legata (pentru evitarea aparitie
riscului de avort spontan).
Ingrijirea corporala: in stabulatie legata se realizeaza numai un pansaj zilnic, renuntandu-se
la curatarea si ajustarea ongloanelor (apar avorturi).
Regimul de miscare: miscarea e foarte importanta pentru asigurarea tonusului muscular
corespunzator => fatari eutocice. Vara se realizeaza la pasune, iar iarna regimul de miscare se
realizeaza in padoc (trebuie atentie la curatarea padocului de gheata si trebuie evitate aglomerarile
la iesirea din padocuri).

Hranirea rationala a vacilor gestante


- se tine cont de faptul ca apetitul este minim in perioada de repaus mamar
- in perioada repausului mamar viteza de crestere a fetusului e cea mai mare
- daca in perioada repausului mamar hranirea este abundenta se depunde grasime in
maniamente -> are loc o crestere mare a vitelului -> fatari distocice, deci ratia
trebuie sa fie echilibrata proteic si mineral.
- cel mai important in aceasta perioada: asigurarea mineralelor de Ca si P, care au rol in
osificarea produsului de conceptie si depunerea de Ca in organism pentru refacerea
rezervelor. Lipsa Iodului in ratie conduce la o frecventa mare a retentiei placentare si
aparitia de vitei cu viabilitate slaba (astfel, in alcatuirea ratiei se are in vedere
furajarea de buna calitate, cu palataabilitate, cu un volum maxim de 1,5-1,7 kg SU /
100 kg GV). Trebuie evitata administrarea in ratie a nutreturilor alterate, inghetate,
murate (au aciditate ridicata, avand o influenta negativa asupra organismului vacii).
- principalul component al ratiei vacilor in repaus mamar: vara-masa verde, iarna-fan.
- nutreturile concentrate se administreaza in cantitati reduse sau deloc in functie de starea de
intretinere. Totusi, cu 2-3 saptamani inainte de fatare se administreza nutreturi
concentrate deoarece: se reduce capacitatea de ingestie si creste comportamentul
capricios in consumul de hrana al vacii.
Adaparea se va realiza la discretie la vacile in repaus mamar (problema intarcarii fiind deja
rezolvata). Apa trebuie sa aiba 10-12ºC. La temperaturi scazute ale apei se pot produce avorturi, iar
la temperaturi ridicate apa nu este consumata de animal.