Formule Geometrie

Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB+BC+CA

Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica:

Atriunghi=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale
paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi
calculat astfel P=2(AB + BC).

Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b

x h, iar in cazul nostru,
AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC).

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)

Aria dreptunghiului = lungimea x latimea

Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul
 Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau
lungimea egala cu latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului
(AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA.

Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica

Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r)

Lungimea cercului (circumferinta cercului):

Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu

Corpuri - Poliedre

Piramida
 Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este
regulatã.
Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza
un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.

Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar

cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul
ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu
amintim nimic despre ele aici.

Trunchiul de piramida
 Avem: AB - Muchia bazei mari
A'B' - Muchia bazei mici
OO' - Inaltime (not. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (not. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar
PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza
in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la
piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul
formulelor:
Ab=Pb x ab.
AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

Volumul

Vtrunchi de piramida=

Corpuri - Corpuri rotunde

Cilindrul

Avem:
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul
circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totalã:

Volumul cilindrului:

Conul
 Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

Trunchiul de con

Avem:
A'A - generatoare (not. G)
OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
A'O' - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:

Sfera

Avem:
OA - razã (not. r)
Aria sferei:

Volumul sferei:
 Notiuni de baza in Geometrie

Dreapta
- un punct A aparþine dreptei a, adicã A є a dacã punctul A se aflã pe dreapta A
- douã puncte determinã o singurã dreaptã
- se numesc puncte coliniare trei sau mai multe puncte care se aflã pe o dreaptã
- se numesc drepte concurente douã sau mai multe drepte care au un punct comun

Semidrepte ºi segmente
- se numeºte semidreaptã o porþiune dintr-o dreaptã mãrginitã într-oparte ºi prelungitã la nesfârºit
în cealaltã parte
- marginea se numeºte originea semidreptei ºi se noteazã:[OA semidreapta închisã, adicã O є [OA, O
originea semidreptei, A un punct oarecare de pe semidreaptã ºi (OA semidreaptã deschisã, adicã O ¢
(OA
- (OA ºi (OB se numesc semidrepte opuse dacã A, O, B sunt puncte coliniare în aceastã ordine
- se numeºte segment de dreaptã o porþiune dintr-o dreaptã, mãrginitã ãn ambele pãrþi. Deci un
segment are douã capete
- segmentul (AA)= ø este segmentul nul
- [AA]={A}

Lungimea unui segment. Operaþii cu segmente

- numim distanþa dintre douã puncte A ºi B, lungimea segmentului AB
- se numesc segmente congruente douã segmente care au aceeaºi lungime
- se numeºte mijlocul unui segment AB, punctul M є AB, care împarte segmentul în douã segmente
congruente (AM)≡(MB)
- mijlocul unui segment este întotdeauna unic

Unghiul
- se numeºte unghi figura geometricã formatã din douã semidrepte care au aceeaºi origine
- cele douã semidrepte se numesc laturi ºi originea comunã este vârful unghiului
- a mãsura un unghi înseamnã a mãsura “deschiderea” dintre semidreptele care formeazã unghiul
- unitatea de mãsurã este gradul cu submultiplii : minutul, secunda 1o=60’ ºi 1’ =60”
- unghiul nul este format din douã semidrepte identice, el are mãsura de 0 o
- ungiul alungit este unghiul format de douã semidrepte opuse, el are mãsura de 180 o
- se numesc unghiuri congruente ungiurile care au aceeaºi mãsurã
- se numesc unghiuri adiacente douã unghiuri care au o laturã comunã, vârful comun ºi celelalte
laturi de o parte ºi de alta a laturii comune
- se numesc unghiuri complementare douã unghiuri care au suma de 90 o
- se numesc unghiuri suplementare douã unghiuri care au suma de 180 o

Bisectoarea unui unghi. Unghiuri formate în jurul unui punct

- se numeºte bisectoarea unui unghi semidreapta cu originea în vârful unghiului, situatã în interiorul
unghiului ºi care formeazã, cu laturile unghiului iniþial unghiuri congruente
- se numeºte unghi drept orice unghi congruent cu suplementul sãu
- se numeºte unghi ascuþit orice unghi cu mãsura mai micã de 90 o
- se numeºte unghi obtuz orice unghi cu mãsura cuprinsã între 90 o ºi 180 o
- suma mãsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este 360 o
- se numesc unghiuri opuse la vârf doã unghiuri cu acelaºi vârf ºi laturile unuia în prelungirea
laturilor celuilalt
- dacã douã laturi sunt opuse la vârf atunci ele sunt congruente
Cazurile de congruenþã a triunghiurilor
- se distig trei cazuri de congruenþã :
- cazul L.U.L: - douã triunghiuri oarecare care au douã laturi ºi unghiul cuprins între ele respectiv
congruente, sunt congruente
cazul U.L.U: douã triunghiuri oarecare care au câte o laturã ºi unghiurile alãturate ei respectiv
congruente, sunt congruente
- cazul L.L.L: douã triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente, sunt congruente
- pentru a dovedicã douã segmente (douã unghiuri) sunt congruente, cãutãm sã încadrãm segmentele
(unghiurile) respective în douã triunghiuri a cãror congruenþã poate fi demonstratã

Perpendicularitate în plan. Drepte perpendiculare

- se numesc drepte perpendiculare douã drepte concurnte care formeazã un unghi drept → se
formeazã patru unghiuri drepte
- notaþie : d1 ┴ d2
- prin distanþa de la un punct la o dreaptã se înþelege lungimea perpendicularei din punct pe dreaptã
- se numeºte mediatoarea unui segment dreapta perpendicularã pe segment în mijlocul segmentului
- douã triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente, sunt congruente
- douã triunghiuri dreptunghice care au cîte o catetã ºi un unghi ascuþit alãturat acesteia respectiv
congruente, sunt congruente
- douã triunghiuri dreptunghice ce au ipotenuzele ºi câte o catetã respectiv congruente, sunt
congruente

Paralelism. Drepte paralele

- douã drepte distincte a ºi b, conþinute în acelaºi plan care nu au nici un punct comun se numesc
drepte paralele
- dacã douã drepte formeazã cu o secantã o pereche de unghiur alterne interne congruente, atunci
dreptele sunt paralele ºi reciproc
- notaþie : a║b

Proprietãþile triunghiului
- suma mãsurilor unghiurilor unui triunghi este egalã cu 180 o
- într-un triunghi echilateral, mãsura unui unghi este 60 o
- într-un triunghi dreptunghic, unghiurile ascuþite sunt complementare
- un triunghi isoscel în care mãsura unuia dintre unghiuri este 60 o este echilateral
- se numeºte unghi exterior al unui triunghi, un unghi care este adiacent ºi suplementar cu un unghi
al triunghiului
- mãsura unui unghi exterior al unui triunghi este egalã cu suma mãsurilor celor douã unghiuri ale
triunghiului neadiacente cu el
- bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numeºte bisectoare exterioarã a triunghiului
corespunzãtoare unghiului respectiv
- bisectoare exterioarã ºi interioarã a aceluiaºi unghi sunt perpendiculare

Triunghiul isoscel
- se numeºte triunghi isoscel triunghiul care are douã laturi congruente
- proprietãþile triunghiului isoscel :
1. dacã un triunghi este isoscel, atunci unghiurile opuse laturilor congruente, sunt congruente ºi
reciproc
2. în orice triunghi isoscel, bisectoarea unghiului din vârf, mediana corespunzãtoare bazei, înãlþimea
corespunzãtoare bazei ºi mediatoarea bazei coincid

Triunghiul echilateral
- se numeºte triunghi echilateral triunghiul care are toate laturile congruente
- proprietãþile triunghiului echilateral :
1. unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente
2. triunghiul cu toate unghiurile congruente este echilateral
3. în orice triunghi echilateral bisctoarele unghiurilor coincid cu medianele, mediatoarele ºi
înãlþimile triunghului

Triunghiul dreptunghic
- se numeºte triunghi dreptunghic triunghiul care are un unghi drept
- într-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unui unghi cu mãsura de 30 o are lungimea egalã
cu jumãtate din lungimea ipotenuzei
- în orice triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunzãtoare ipotenuzei este egalã cu jumãtate
din lungimea ipotenuzei

Relaþiile între laturile ºi unghiurile unui triunghi

- într-un triunghi, unui unghi mai mare i se opune o laturã mai mare ºi reciproc
- dintre douã oblice duse dintr-un punct pe aceeaºi dreaptã, cea “mai depãrtatã” de piciorul
perpendicularei este “cea mai lungã”
- într-un triunghi, lungimea oricãrei laturi este mai micã decât suma lungimilor celorlalte douã laturi
ºi mare decât valoarea absolutã a diferenþei lor

Patrulatere. Suma unghiurilor unui patrulater

- pentru a defini un patrulater sunt necesare patru puncte distincte A, B, C, D astfel încât:
1. oricare trei puncte sunt necoliniare
2. oricare douã dintre segmente [AB] ºi [CD] sau [BC] ºi [DA] n-au nici un punct interior comun
- figura formatã din reuniunea [AB] cu [BC] cu [CD] cu [DA] ºi care îndeplineºte condiþiile 1. ºi 2. de
mai sus, este patrulater
- un patrulater se numeºte patrulater convex dacã, oricare ar fi o laturã a sa, cele douã vârfuri,
nesituate pe latura consideratã, se aflã pe aceeaºi parte a dreptei în care este inclusã latura respectivã
- patrulaterul care nu este convex se numeºte concav
- suma mãsurilor unghiurilor unui patrulater convex este de 360 o

Paralelogramul
- se numeºte paralelogram, patrulaterul convex care are laturile opuse paralele douã câte douã
- proprietãþile paralelogramului:
1. laturile opuse sunt congruente douã câte douã
2. unghiurile opuse sunt congruente douã câte douã
3. unghiurile consecutive sunt suplementare
4. diagonalele se intersecteazã în pãrþi congruente
- un patrulater convex este paralelogram dacã:
1. laturile opuse sunt congruente douã câte douã
2. unghiurile opuse sunt congruente douã câte douã
3. diagonalele se intersecteazã în pãrþi congruente
4. douã laturi opuse sunt paralele ºi congruente

Dreptunghiul
- se numeºte dreptunghi un paralelogram care are un unghi drept
- proprietãþi caracteristice:
1. are toate unghiurile congruente, deci drepte
2. are diagonalele congruente
- un patrulater convex este dreptunghi dacã are toate unghiurile congruente
- paralelogramul care are diagonalele congruente este dreptunghi

Rombul
- se numeºte romb un paralelogram care are douã laturi consecutive congruente
- proprietaþi caracteristice:
1. toate laturile rombului sunt congruente
2. diagonalele rombului sunt perpendiculare între ele
3. diagonalele rombului sunt bisectoare pentru unghiurile rombului
- patrulaterul convex cu toate laturile congruente
- paralelogramul cu diagonalele perpendiculare este romb
- paralelogramul în care o diagonalã este bisectoarea unui unghi este romb

Pãtratul
- se numeºte patrat un dreptunghi care are douã laturi consecutive congruente
- pãtratul are toate proprietãþile dreptunghiului ºi rombului
- într-un triunghi dreptunghic mediana corespunzãtoare ipotenuzei are lungimea egalã cu jumãtate
din lungimea ipotenuzei
- dacã într-un triunghi o medianã are lungimea cât jumãtatea lungimii laturii care îi corespunde,
atunci triunghiul este dreptunghic