Tanabata

Tanabata este un festival japonez care are loc

anual pe data de 7 iulie.

Originea: provine dintr-o legendă chinezească: povestea de dragoste a 2 stele, Orihime și

Hikoboshi, despărțite de Amanogawa (Calea Lactee).
 Tentei, regele cerurilor, avea o fiică, Orihime (sau Vega în engleză). Acesta iubea foarte mult hainele
țesute de fiica lui iar prințesa țesea de zor ca să-i facă pe plac tatălui său. Totuși, de la o vreme, Orihime
era tristă că lucrând zi de zi, nu avea cum să întâlnească pe cineva sau să se îndrăgostească.

Tentei, văzând că fiica lui se topește pe zi ce trece, i-a propus o întâlnire cu Hikoboshi (Altair), un
păstor care locuia în partea cealaltă a Căii Lactee). Aceștia se îndrăgostesc la prima vedere iar regele,
văzând cât de fericită este fiica lui, le-a permis să se căsătorească deși Hikoboshi era de condiție
modestă.

După ce tinerii îndrăgostiți s-au căsătorit, aceștia au început să-și neglijeze treburile: ea nu mai țesea
haine pentru împărăția tatălui ei iar el nu mai avea grijă de turmele de vaci. Mânios, regele i-a despărțit
de-a lungul Căii Lactee și le-a interzis să se mai vadă. Însă Orihime nu mai lucra, ci plângea zilnic de
dorul soțului ei. Tentei, mișcat de lacrimile fiicei sale, le-a permis să se vadă o singură dată pe an, în a
șaptea zi din a șaptea lună, doar dacă ea termina de țesut hainele pentru împărăție.

Prima întâlnire a lor a fost sortită eșecului: Orihime a realizat că nu poate traversa Calea Lactee
(numită și râul ceresc) întrucât nu era niciun pod. A plâns atât de mult încât un stol de coțofene au venit și
i-au promis că îi vor face un pod din aripile lor ca să poată traversa râul. Astfel, cei doi îndrăgostiți au
putut să se revadă, timp de 24 de ore. Totuși, dacă plouă, coțofenele nu pot veni iar ce doi îndrăgostiți
vor trebui să aștepte până anul viitor pentru a se putea întâlni.

Obiceiuri:

★ În această zi japonezii se îmbracă în yukata, împodobesc pomii (bambus) cu decorațiuni și

asistă la artificii.

★ Fiecare să scrie câte o dorință pe o bucată de hârtie colorată (tanzaku) și s-o atârne
în pomul dorințelor (un bambus decorat), urmând ca la miezul nopții sau în urmatoarea zi
acestea să fie arse.
 ★ Trebuie scrisă doar o dorință, mai multe aduc ghinion. Dacă va ploua în ziua festivalului,
dorința nu se va împlini întrucât nici cei doi îndrăgostiți nu se pot revedea. De aceea
japonezii se roagă să fie vreme frumoasă ca Orihime și Hikoboshi să se poată revedea. La
miezul nopții sau a doua zi, dorințele se ard sau sunt puse să plutească pe un râu.

★ Există și un cântec tradițional cântat de copii:

Sasa no ha sara-sara (The bamboo leaves rustle)

Nokiba ni yureru (shaking away in the eaves)
Ohoshi-sama kira-kira (The stars twinkle)
Kingin sunago (Gold and silver grains of sand)

★ Unii japonezi preferă să sărbătorească Tanabata chiar și în propriile locuițe sau în școli, dar
în cele mai multe regiuni au loc reprezentații în aer liber unde pot fi admirate imense
decorațiuni din hârtie colorată, reprezentând stele, sau panglici unduitoare care trimit cu
gândul la țesătură. Două decorațiuni des întâlnite sunt "Toami" ("Nororcul"), despre care se
crede că promovează fertilitatea sau "Kinchaku" ("Punga"), menită să aducă bogăție.

★ În anumite părți ale Japoniei există obiceiul ritualic de a da drumul să plutească pe albia
râurilor lămpi din hârtie aprinse.

★ În noaptea celei de-a saptea zile japonezii se roaga pentru un cer senin ca sa poata fi
martori la intalnirea celor doua stele.