ŞCOALA DE MASAJ, REFLEXOLOGIE ŞI TERAPII

COMPLEMENTARE "OR-CO"
I N S O M N I A 2

TEMA:

2009

CUPRINS
 I N S O M N I A 3

Capitoulu I: Ce este insomnia?

............................................................. pag. 4
1. În braţele lui Morpheu
............................................................... pag. 4

2. De ce atâta somn?
........................................................................ pag.
4

3. Despre insomnie
..........................................................................
pag. 5

4. Tipuri de insomnie
...................................................................... pag. 6

5. Alte circumstanţe ce pot fi urmate de insomnie

............... pag. 7

6. Semne şi simptome
..................................................................... pag. 7

7. Diagnostic
................................................................................
...... pag. 8

8. Să vorbim despre un altfel de insomnie

.............................. pag. 8

Capitolul II: Cm tratăm insomniile?

.................................................... pag. 10
1. Generalităţi..............................................................
...................... pag. 10

2. Sfaturi pentru a adormi uşor şi a avea un somn sănătos

....... pag. 11

3. Plantele care te ajută să dormi

............................................... pag. 12

4. Tratamentul reflexoterapeutic al insomniilor

.................. pag. 15

5. Câteva întrebări frecvente

....................................................... pag. 16
 I N S O M N I A 4

Concluzii...
......................................................................................
.............. pag. 17

Bibliografie
......................................................................................
............ pag. 18
 I N S O M N I A 5

Capitolul I

Ce este insomnia?

1. În braţele lui Morpheu...

Somnul a fost întotdeauna pentru oameni un personaj atat de

important, încat a fost considerat un zeu, Morpheu (de către vechii
greci). Prin el era posibilă comunicarea cu o altă lume, a viselor, sau a
unei alte realităţi.
El realizează un paralelism între existenţa noastră - osciland
între perioade de somn şi veghe - şi existenţa ciclică a universului: zi,
noapte, vară, iarnă. Lipsa somnului indică o alterare a acestui
echilibru şi este percepută ca atare de către insomniaci.
Somnul, care pe alţii îi prinde până şi-n tramvaiul ce trăncăne a
dezmembrare la fiecare curbă, pe tine refuză să te prindă. Şi uite-aşa,
te prinde dimineaţa cu ochii în acelaşi tavan, roşii de nesomn, dar
refuzând să se închidă. Dar parcă nu a fost întotdeauna aşa. Îţi
aminteşti cu melancolie zilele de tinereţe, când dormeai fără
probleme până pe la prânz...

2. D e c e a t â t a s o m n ?

Oamenii au nevoie de somn. Somnul fiziologic survine periodic,

în alternanţă cu starea de veghe. El are rol protector, reface
activitatea corticală şi echilibrează psihicul - din acest punct de
vedere visele sunt necesare sănătăţii psihice.
În timpul somnului predomină procesele de refacere, trofice şi
anabolizante ale organismului. De aceea, când ne îmbolnăvim avem
tendinţa de a dormi mai mult, în afecţiunile grave predominând
perioadele de somnolenţă.
Din acelaşi motiv, copiii la care predomină fenomenele
anabolizante, de creştere a organismului, au nevoie de mai mult
somn.
 I N S O M N I A 6

În timpul somnului se produc anumite modificări fiziologice

caracteristice: scade frecvenţa bătăilor inimii, scade tensiunea
arterială, scade secreţia gastrică şi urinară, se relaxează
musculatura.
Toate aceste fenomene permit organismului să-şi refaca
rezervele pentru o nouă perioadă de veghe.
Durata fiziologică a somnului variază în funcţie de vârstă şi de
individ.
Vârstă Durată
Nou-născut 21-22 ore
Între 2-4
14-16 ore
ani
La 15 ani 8-10 ore
Adult 7-9 ore
Vârstnic 5-7 ore

3. D e s p r e i n s o m n i e :

Insomnia este, din punct de vedere medical, o tulburare a

somnului, caracterizată fie prin imposibilitatea de a adormi, fie prin
trezirea după o scurtă perioadă de somn (1-2 ore de la adormire).
Un adult sănătos trebuie să doarmă în general 6-8 ore din 24, iar
copiii ceva mai mult. Este adevărat însa că există persoane care au
nevoie de mai puţine ore de somn, dar astfel de cazuri sunt excepţii.
Considerată o adevarată boală a civilizaţiei, insomnia afectează
un adult din patru, adica 25 la sută dintre noi, după cum spun medicii
şi statisticile lor. În ultimul secol insomnia a devenit o problemă de
sănătate publică la nivel mondial, mai ales pentru că toţi oamenii
suferă cel putin o data in viata din cauza lipsei somnului.
În Europa, 66 la sută dintre femei şi 34 la sută dintre bărbaţii de
toate vârstele suferă de insomnie, pentru aproape 40 la sută dintre
cei chestionaţi tulburarile de somn reprezentând o problemă severă.
Insomnia se manifestă prin dificultate în a adormi, treziri frecvente
sau prea devreme dimineaţa, somn neodihnitor.
Şi totusi, insomnia nu este o boală, şi nu pot fi făcute teste
medicale, în sensul strict al cuvântului, pentru a o depista.
Eventualele analize, au drept scop stabilirea celorlalte eventuale boli
care o pot genera sau întreţine.
În aproape 50% dintre cazuri, cauza ei este de natură
psihologică: schimbarea locului de muncă, efort susţinut, probleme
 I N S O M N I A 7

conjugale, consumul abuziv al cofeinei, alcoolului, dureri fizice,

venirea pe lume a unui bebeluş etc.
Un studiu efectuat recent arată că tinerii adulţi care suferă de
insomnie persistentă riscă să facă depresie. Atunci când perioada de
lipsă a somnului depăşeşte două săptămâni, episoadele de depresie
care urmează pot avea efecte devastatoare.
Cercetătorii au descoperit că 40 la sută dintre subiecţii care au
suferit de insomnie s-au confruntat cu forme din ce în ce mai grave
odata cu trecerea timpului. Mai mult, se pare că insomnia urmată de
depresie este mult mai gravă decât depresia urmată de insomnie.
Contrar unei concepţii greşite, insomnia nu se defineşte
neaparat ca o reducere a cantităţii de somn, ci mai degrabă este
legată de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cât de lungă este
perioada de somn, sau de câte ori te trezeşti într-o noapte, poti să ai
parte de somn suficient. Pentru a aprecia acest lucru, este important
să înţelegem "arhitectura" propriului somn, adica tiparul după care se
alternează perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul în care
visezi, si perioada non-REM.

4. T i p u r i d e i n s o m n i e :

Specialistii au identificat trei feluri: trecatoare, intermitenta si

cronica.
Insomnia trecătoare se manifestă pe termen scurt, apărând de
obicei de-a lungul unei perioade cuprinse între o noapte şi câteva
săptămâni.
Insomnia intermitentă este termenul care desemnează o
insomnie trecătoare care este resimţită periodic.
Insomnia cronică se manifestă prin lipsa somnului aproape în
fiecare noapte pe o perioadă de minim o lună. Insomnia cronică este
de obicei secundară altor afecţiuni.
Ea poate însoţi tulburări psihice de tipul depresiei, al tulburărilor
anxioase sau demenţei, prezente în mod special la pacienţii vârstnici,
sau pot fi secundare unor afecţiuni somatice, şi ele prezente de
cele mai multe ori la pacientul vârstnic.
Majoritatea oamenilor au fost atinşi de o insomnie trecătoare
şi/sau intermitentă la un moment dat. Acest tip de problemă nu este
considerată neapărat o dereglare, ci de cele mai multe ori rezultatul
unei stări de anxietate, unei anumite medicaţii, boală sau stres
asociate cu un eveniment, precum pierderea slujbei sau a
partenerului de viaţă.
Indiferent că esti femeie sau bărbat, insomnia nu te ocoleşte,
însă studiile arată că rata de incidenţă la femei este cu 40% mai
 I N S O M N I A 8

mare, mai ales în randul celor care depăşesc vârsta de 40 de ani. De

asemenea, oamenii în vârstă resimt mai des episoade de insomnie,
datorate de obicei unor probleme medicale, şi nu unei nevoi scăzute
de odihnă.
Circumstanţele în care pot apărea insomniile sunt: mesele prea
copioase seara, surmenajul fizic şi intelectual, sedentarismul, bolile
acute în curs de evoluţie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie,
migrenă) sau anumite etape din viaţă, cum ar fi adoleşcenţa şi
climacteriul.
Insomnia apare în special după eforturi psihice mari (emoţii,
activitate intelectuală prelungită şi intensă, supărări, stres
permanent) sau în urma creşterii excitabilităţii celulelor scoarţei
cerebrale.
În funcţie de momentul apariţiei, insomnia poate fi
clasificată în:
• insomnia de inducţie - nu reuşeşti să adormi oricâte oi ai
număra;
• trezirea precoce - cu căteva ore înainte de momentul
preconizat îţi sare somnul, fără un motiv aparent şi nu mai poţi
să adormi, deşi te străduieşti;
• somnul cu intermitenţe - o sumedenie de adormiri şi treziri
succesive, caracteristice afecţiunilor organice sau stresului de
dinaintea unui eveniment important.

5. A l t e
circumstanţe ce pot fi urmate de
insomnie:

Există însa şi alte circumstanţe ce pot fi însoţite de insomnie:

nevrozele, toxicomaniile minore (cafea, cacao, pepsi, cola) sau
medicamentoase, ori profesiile ce presupun dereglarea cronică a
ritmului somn-veghe.
Exista, desigur, o serie de măsuri ce se impun pentru prevenirea
insomniei: mentinerea unui program de viaţă cât mai ordonat,
evitarea suprasolicitărilor de tot felul, a sedentarismului, relaxarea
înainte de culcare etc. In acelaşi timp, nu se va recurge la somnifere
din proprie initiativă, mai ales că fiecare insomnie îşi are
particularităţile ei şi doar medicul este în măsură să stabilească
medicamentaţia.
Variaţiile hormonilor sexuali feminini şi ale hormonilor de stres joacă
de asemenea un rol major în insomnia la femei. Progesteronul induce
somnul şi nivelele scăzute ale acestui hormon în
 I N S O M N I A 9

timpul menstruaţiei cauzează insomnii. În timpul sarcinii, nivelele de

progesteron în primul şi ultimul trimestru pot afecta somnul normal.
Insomnia poate fi o problemă majoră în prima fază
a menopauzei, când hormonii prezintă fluctuaţii mari şi frecvente.
Valurile de căldură, transpiraţiile, stările de anxietate pot provoca
trezirea bruscă şi frecventă a femeii în cursul nopţii în primele
săptămâni de menopauză. Insomnia poate fi de asemenea intreţinută
de stresul psihologic provocat de această perioadă din viaţă.

6. S e m n e s i s i m p t o m e :

- bolnavul acuză insomnie combinată cu somnolenţă şi scăderea

capacităţii de muncă în timpul zilei
- incapacitatea de a adormi condiţionată de dorinţa de a o face şi o
trecere normală la somn în timpul ocupaţiilor relativ monotone, cum
ar fi cititul sau vizionarea emisiunilor TV, etc..
- acuze de un somn non-relaxant şi non-reparator

7. D i a g n o s t i c :

Atunci când adormim uşor, dar ne trezim frecvent în timpul

nopţii şi nu mai putem adormi, ce putem face? Înainte de a răspunde
la această întrebare, trebuie să avem în vedere istoricul complet al
bolnavului, al somnului şi al trezirilor din timpul nopţii, deoarece
cauzele întreruperii somnului sunt multiple. Pentru început, se
recomandă să se ţină un jurnal "de somn" în care să se noteze orele
de culcare, orele la care vă treziţi în timpul nopţii, orele dormite pe
noapte, câte ore şi de câte ori dormiţi în timpul zilei şi cum vă simţiţi
în timpul zilei.
De cele mai multe ori, un astfel de jurnal, va permite să vă
"autovindecaţi", prin descoperirea unor cauze evidente ale întreruperii
somnului (de exemplu 1-2 ore de somn în timpul zilei, de 2 ori pe zi).
Daca insomia persistă în ciuda recomandărilor (bazate pe datele
obţinute cu ajutorul jurnalului), care includ o oră de culcare regulată,
oră de trezire regulată, cel putin 7-9 ore de somn pe noapte, evitarea
noptilor "albe" şi a dormitului în timpul zilei, atunci trebuie să
consultaţi un specialist, care prin analiza atentă a jurnalului şi a
 I N S O M N I A 10

examenul fizic complet, poate descoperi cauzele insomniei şi

recomandarea unui tratament adecvat.
Dacă există îndoieli asupra diagnosticului, se recomandă un
studiu al somnului pe timpul noptii, o polisomnografie urmată de un
număr de teste ale latentei somnului, acesta fiind un mod de a
determina cât de somnoroasă este o persoană. Polisomnografia pune
diagnosticul şi permite începerea tratamentului specific.

8. S ă v o r b i m d e s p r e u n a l t f e l d e i n s o m n i e :

Insomnia vârstei a treia

Deşi insomnia apare cu precădere la bătrâneţe, ceea ce se
denumeşte insomnia vârstei a treia are câteva particularităţi legate
de modificările organismului: co-morbiditatea - prezenţa mai multor
afecţiuni - este factorul cel mai important, făcând ca, de cele mai
multe ori, insomnia să fie secundară acestora.
Astfel, durerile care apar ca urmare a afecţiunilor degenerative
(durerile articulare post-reumatice) sau respiraţia dificilă din bolile
cardiace sau pulmonare pot impiedica somnul fără să fie vorba de o
insomnie propriu-zisă.
Prezenţa afecţiunilor psihice concomitente - sindromul cerebral
organic, ideaţia paranoidă, depresia, hipocondria, anxietatea,
alcoolismul - face ca insomnia să fie considerată o formă de
manifestare a acestora.
Stabilirea unui tratament medicamentos al insomniei la un
pacient vârstnic este dificilă, atât datorită riscului de instalare a
dependenţei, cât şi datorită bolilor asociate ale pacientului, care
determină un metabolism încetinit (cu anumite particularităţi de
eliminare a medicamentului) şi folosirea altor medicamente, pentru
celelalte afectiuni, care pot interfera cu actiunea hipnoticului.

Insomnia cardiacilor
Cardiacii prezintă deseori accentuarea nocturnă a dispneei -
respiraţie dificilă - care se însoţeşte de crize de anxietate cu
imposibilitatea de a dormi de frica asfixiei. Mai pot aparea crize de
dispnee paroxistică cu ortopnee - imposibilitatea de a respira în
poziţie culcată, bolnavul fiind obligat să stea în şezut sau în picioare în
faţa ferestrei pentru a putea respira. În această
situaţie, cauza insomniei este una organică (afecţiunea cardiacă),
tratarea acesteia se însoţeşte şi de creşterea calităţii somnului.
În cordul pulmonar cronic - afectarea inimii secundară unei boli a
plămânilor - ca urmare a scăderii concentraţiei oxigenului din sânge,
 I N S O M N I A 11

se instalează inversarea ritmului somn-veghe, cu perioade de

somnolenţă diurnă şi insomnie nocturnă.

Insomnia tumorilor maligne

Privarea de somn apare în această situaţie datorită acuzelor
dureroase ce impiedică somnul.
Existenţa unor astfel de manifestări este o indicaţie de începere
a tratamentului antialgic specific, cu doze crescânde şi medicamente
cu potenţă din ce în ce mai mare, astfel încat să se asigure o decenţă
a bolii.

Insomnii tranzitorii
Insomnia nu trebuie însa confundată cu tulburările de ritm
somn-veghe. Aceste situaţii se caracterizează prin insomnie nocturnă
cu perioade de somnolenţa în timpul zilei (un somn de vârcolac -
dormi ziua şi bântui noaptea). Situaţia poate aparea ca urmare a
călătoriilor de pe un meridian pe altul, cu apariţia diferenţei de fus
orar (este aşa-numita "jet-lag"), la schimbarea turelor ("work-shift
changes"), când insomniile sunt episodice, somnul revenind la normal
în câteva săptămâni, sau pot avea o latentă îndelungată, atunci când
se datorează unui program de viaţă dezordonat.
 I N S O M N I A 12

Capitolul II

Cum tratăm insomnia?

1. G e n e r a l i t ă ţ i :

Insomnia este o afecţiune dificil de tratat. Atunci când este

secundară altor afecţiuni, se tratează acuzele respective, se
încurajează formarea unor deprinderi ce trebuie respectate:
• aceeaşi oră de trezire şi de culcare;
• renunţarea la somnul de după-amiază;
• aerisirea camerei înainte de culcare;
• efectuarea de exerciţii fizice adaptate vârstei;
• plimbarea de seară cu 1-2 ore înaintea orei de culcare;
• servirea cinei cu cel putin 4 ore înainte de culcare, cu alimente
uşor digerabile;
• descurajarea consumului exagerat de alcool, cafea sau tutun.
Totusi, ce putem face pentru a adormi? Cel mai uşor ar fi să
recurgem la somnifere. Însă, înainte de a da atacul la dulăpiorul cu
medicamente şi a scotoci cu febrilitate în căutarea somniferelor, ar fi
mult mai indicat să încercăm câteva remedii ale insomniei, mult mai
simple, eficiente şi deloc nocive.
În cazul bolilor organice, tratarea acestora duce la vindecarea
insomniei.
În celelalte cazuri de insomnie nu trebuie să vă grăbiţi să luaţi
somnifere căci ele tulbură ritmul natural al fazelor somnului şi de fapt
deveniţi tot mai dependenţi de ele, eficienţa lor scăzând în timp.
Specialiştii americani susţin că somnul indus prin medicamente
nu este unul sănătos deoarece organismul este forţat să reacţioneze
şi, chiar dacă vom dormi "buştean", foarte probabil ne vom trezi mult
mai obosiţi şi cu senzaţia că plutim în ceaţă.

Tratamentul medicamentos este indicat pentru perioade scurte

de timp cu medicamente hipnotice; durata de administrare a acestora
nu poate depăşi câteva nopţi, deoarece întreruperea hipnoticelor
poate duce la o insomnie la fel de supărătoare ca dereglarea iniţială a
somnului.
 I N S O M N I A 13

Antrenamentul de relaxare este o metodă de tratament

psihologic care face parte din tehnicile comportamentale. Dacă vrei
să nu ai de-a face cu medicamentele, poţi încerca această metodă. Ea
constă în relaxarea progresivă a diverselor grupe de muşchi scheletici
şi în ritmarea respiraţiei - se poate învăţa prin ascultarea unor
instrucţiuni înregistrate sau în şedinţe de grup.
Relaxarea poate fi practicată regulat, în fiecare seară, pentru a
produce starea necesară adormirii sau doar în situaţii stresante (ce
conduc la insomnie). Practicat cu perseverenţă, tratamentul de
relaxare are un efect comparabil cu cel al unei doze medii de
benzodiazepină, deşi cel mai dificil pas este convingerea pacientului
să il folosească în mod constant.
Antrenamentul de relaxare este eficient nu numai în insomnie, ci
şi în tulburarile psihice cu anxietate, în hipertensiunea arterială
moderată.

2. S f a t u r i p e n t r u a a d o r m i u ş o r ş i a a v e a u n
somn sănătos:

• Evitarea la masa de seară a unor alimente cum ar fi: mezelurile,

conservele, carnea de vânat, mazărea, fasolea, orezul, ouăle,
brânzeturile fermentate.
• Cina nu trebuie să fie nici prea uşoară (foamea ne trezeşte), nici
prea grea.
• Ea trebuie să conţină proteine (carne de peşte sau de pasăre) şi
calciu (lactate), care au proprietăţi sedative.
• Seara trebuie să ne ferim de alimente diuretice şi de excitante
cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul tare şi coca-cola.
• Este bine de asemenea ca seara să ne destindem cu o muzică
placută, cu o lectură uşoară sau cu o plimbare lungă de 40-60 de
minute.
• Seara, înainte de culcare, se vor face timp de câteva minute băi de
aer în faţa ferestrei deschise. Se va face un duş călduţ sau rece cu
20-30 de minute înainte de culcare, dar în nici un caz fierbinte (în
cazul în care vă treziţi în timpul nopţii, puteţi să vă frecaţi energic
pe tot corpul cu un prosop înmuiat în apă rece).
• Imbrăcămintea pentru dormit va trebui să fie cât mai lejera, iar
camera bine aerisită înainte de culcare.
• Se vor respecta cu stricteţe orele de culcare şi de trezire, aceleaşi
în fiecare zi.
• Daca este posibil, se vor folosi perne în care se introduc conuri de
hamei, fin, frunze de sulfină, roiniţă sau se poate folosi o pernă cu
 I N S O M N I A 14

plante aromate - un săculeţ de pânză în care se pun plante

aromate uscate cum ar fi: levanţică, iasomie, sulfină, busuioc.
Puneţi această pernă sub perna pe care dormiţi sau în apropierea
dumneavoastră.
• Evitati seara orice activitate intensiva.
• Camera in care dormiti trebuie sa fie bine aerisita, temperatura
optima de somn fiind de 16 grade. In general temperaturile sub 14
grade si peste 19 grade deranjaza somnul
• Nu este bine sa dormiti langa aparate electrice cu curent continuu
(calculator, radio sau televizor bransat) deoarece exista riscul unor
campuri electromagnetice nocive.
• Deasemeni nu este bine sa dormiti cu mobilul langa cap.
• Paturile nu trebuie sa fie nici prea moi si nici prea tari pentru a nu
provoca senzatii de disconfort, iar somiera trebuie sa fie toata din
lemn (metalul creaza campuri magnetice nocive). Salteaua,
cearseafurile si plapuma trebuie sa fie din fibre naturale pentru a
absorbi mai bine transpiratia.
• Beţi înainte de culcare o ceaşcă de ceai (infuzie) de plante ca: tei,
sunătoare, roiniţă, ciuboţica cucului, conuri de hamei (contra
indicat celor cu grupa de sange B), talpa gâştii, rădăcină de
valeriană.
• Cu rezultate foarte bune se poate folosi şi ceaiul de coji de mere
(evident merele spalate foarte bine). Se firb cojile 3-6 minute în
apa. Se beau 1-2 ceşti după orele 16 sau seara la culcare.
• Foarte indicat este să bem un pahar de lapte cald (daca este
posibil, de capră)
• Puteţi face o cură de vitamine B, naturale (două săptămâni din
lună), aceasta ajutând la echilibrarea sistemului nervos. Este
recomandat să folosiţi un complex de vitamine B căci dacă luaţi o
singură vitamina B cum ar fi B6, aceasta deranjează echilibrul
celorlalte B -uri. Astfel puteţi face o cură de drojdie de bere
proaspătă (zilnic una-două linguriţe). Drojdia de bere conţine acest
complex de B-uri.
• Dacă după ce v-aţi culcat nu vă vine somnul, practicaţi lent câteva
exerciţii de respiraţie astfel: se inspiră pe nas numărând până la 8,
se reţine aerul numărând pana la 12 şi se expiră pe nas numărând
până la 6.
• După exerciţiile de respiraţie puteţi încerca următorul exercitiu: din
poziţia culcat la orizontală executaţi mişcări rapide cu degetele de
la picioare. Dacă tot nu adormiţi, nu vă agitaţi. Aprindeţi veioza,
radioul sau televizorul şi citiţi, ascultaţi sau priviţi până ce ochii vi
se închid.
 I N S O M N I A 15

3. P l a n t e l e c a r e t e a j u t a s a d o r m i :

Stresul şi anxietatea pot forma o barieră pentru un somn de

calitate. Există câteva plante recunoscute care induc o stare de
relaxare şi înlătură efectele stresului ajutând la obţinerea unui somn
liniştit. Atenţie însă: nu trebuie combinate medicamentele
antidepresive cu plantele medicinale care au efect calmant.

Valeriana (Valeriana officinalis): Această plantă a fost folosită ca

tranchilizant uşor şi somnifer de mai bine de 1000 de ani. În Anglia, în
timpul atacurilor din al II-lea Război Mondial, valeriana era prescrisă
oamenilor pentru a-i ajuta. Ţinând cont de eficienţa efectului ei,
valeriana a fost comparată cu diazepamul. Însă, spre deosebire de
celelalte barbiturice, valeriana nu produce ameţeli dimineaţa şi nu
crează dependenţă.

Passiflora (Passiflora incarnata): În 1867 a fost introdusă în

medicaţia din SUA ca sedativ uşor. Proprietăţile calmante ale acestei
plante nu au fost însă transmise şi celorlalte plante din clasa ei.
Efectul de tranchilizant uşor este dat de efectul conţinutului în
alcaloizi, care se găseşte în partea aeriană a plantei. În timpul celui
de-al II-lea Război Mondial, în Germania, această plantă era folosită la
obţinerea "serului adevărului". Alcaloizii conţinuţi de această plantă
combat depresia şi declanşeaza o stare de bine.

Gotu Kola (Centella asiatica): Este recunoscută în întreaga lume

pentru capacitatea de a calma trupul şi mintea. În Ayurveda, gotu
kola este considerată plantă care aduce echilibrul, care induce starea
de relaxare şi energizează simţurile. Din acest motiv este introdusă în
alimentaţia yoghinilor pentru a-i ajuta să obtină mai uşor starea
profundă de meditaţie. Elefanţii indieni care au reputaţia că nu uită
niciodată, adesea se înfruptă din frunzele acestei plante. Gotu kola
este bogată în complexul de vitamine B, care sunt recunoscute ca
fiind vitaminele antistres.

Sunătoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii '80

au arătat că această plantă poate ajuta cu succes în stări de anxietate
şi stres, îmbunătăţind calitatea somnului. Astăzi are o reputaţie
universală de sedativ.

Kava kava (Piper methysticum): face parte din familia piperului

şi a fost folosită timp de secole ca un relaxant natural în sudul
Pacificului. Studiile au demonstrat că folosirea acestei plante este
compatibilă cu tratamentul cu Benzodiazepines, însă fără a inregistra
 I N S O M N I A 16

efecte secundare. Trebuie totuşi să se aibă în vedere faptul că, la

unele persoane, poate dezvolta unele afectiuni ale pielii numite "kava
dermopatie" caracterizată prin descuamarea pielii.

Plante medicinale indigene utilizate în insomnii:

• Ciuboţica cucului (Primula officinalis): infuzie din 15 g de flori la un

pahar de apă clocotită. Se dă în clocot, după care se lasă să se
răcească şi se strecoară. Se ia câte o lingură, de 3-4 ori pe zi, cu
30 de minute înainte de culcare.
• Hameiul (Humulus lupus): infuzie dintr-o lingura de conuri de
hamei (se adună toamna) la 200 ml de apă clocotită. Se bea seara,
înainte de culcare. Se mai poate pregăti de asemenea un ceai din
15 conuri de hamei la 500 ml de apă. Se beau 2-3 ceşti pe zi.
• Macul (Papaver rhoeas): infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 200
ml de apă clocotită. Se iau 1-2 linguri cu 30 de minute înainte de
culcare.
• Mararul (Anethum graveolens): infuzie dintr-o lingură de seminţe
de mărar (sau plantă) la 300 ml de apă clocotită. Se beau câte 100
ml, de 3 ori pe zi.
• Maghiranul (Majorana hortensis): infuzie dintr-o lingură de plantă
la 300 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 căni pe zi.
• Odoleanul (Valeriana officinalis): infuzie dintr-o lingurită de plantă
la 200 ml de apă clocotită. Se iau 2-4 linguri seara, înainte de
culcare. Se mai poate prepara de asemenea şi o tinctură dintr-o
parte de plantă şi 5 părţi alcool de 70 la sută. Se iau câte 30-40 de
picături seara, cu 30 de minute înainte de culcare. Pentru a mări
acţiunea sedativă şi calmantă, odoleanul se asociază cu muşetel,
mentă, levanţică.
• Paducelul (Crataegus monogyva): infuzie dintr-o linguriţă de plantă
la 200 ml de apă clocotită. Se beau câte 2 căni pe zi.
• Porumbarul (Prunus spinosa): infuzie dintr-o linguriţă de flori la 250
ml de apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
• Ruscuţa (Adonis vernalis): infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250
ml de apă clocotită. Se lasă 30 de minute, dupa care se strecoară.
Se iau 2-3 linguri seara, înainte de culcare.
• Salcia (Salix alba): decoct din 10 g de coajă mărunţită la 200 ml de
apă. Se fierbe 20 de minute, dupa care se strecoară. Se iau 3-4
linguri pe zi.
• Sulfina (Melilotus officinalis): infuzie dintr-o linguriţă de flori la 200
ml de apă clocotită. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.
 I N S O M N I A 17

• Sovarful (Origanum vulgare): infuzie din 2 linguriţe de plantă la

200 ml apă clocotită. Se bea câte 1/2-1 pahar pe zi. În caz de
insomie se poate spăla capul cu infuzie de sovarf: infuzie dintr-o
mână de sovarf la 3 l de apă clocotită. Se lasă să se răcească 1-2
ore, apoi se spală capul.
• Talpa gâstei (Leonorus cardiaca): infuzie din 3 linguri de plantă la
300 ml de apă clocotită. Se iau 2 linguri seara, înainte de culcare.
• Teiul (Tilia platyphyllos): infuzie din 2 linguriţe de flori la 200 ml de
apă clocotită. Se beau 2 ceaiuri pe zi, îndulcite cu miere.
• Urzică moartă (Lamium album): infuzie dintr-o linguriţă de plantă
mărunţită la 250 ml de apă clocotită. Se lasă 15-20 de minute,
după care se strecoară. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.

Preparat somnifer
Hamei: conuri, 20 g
Levantica: flori, 30 g
Maghiran: frunze, 30 g
Portocal: muguri, 20 g
Cimbrisor: frunze, 20 g
O lingură de amestec la o cană de apă clocotită; se lasă la
infuzat timp de zece minute. Se bea una-două cănii seara la culcare.

4. Tr a t a m e n t u l r e f l e x o g e n a l i n s o m n i i l o r

Reflexoterapia este unul dintre obiectivele reflexologiei si

reprezintă totalitatea mijloacelor terapeutice naturale ale reflexologiei
care contribuie la ameliorarea sau vindecarea afecţiunii sau
afecţiunilor pacientului.
Principalul scop al reflexoterapiei este prevenirea îmbolnăvirilor,
dar, în anumite cazuri, ea poate avea un rol foarte important în
tratamentul complementar celui medicamentos.
Reflexoterapia presupune stimularea cu ajutorul unuia sau mai
multor mijloace specifice reflexologiei a zonelor reflexogene
diagnosticate cu sensibilitate algică sau hiperalgică, tensionate sau
contracturate, cu geloze sau încărcate cu deşeuri toxice.
Tratamentul prin reflexoterapie are un efect maxim, mai ales
atunci când e folosit nu doar pentru tratarea unei afecţiuni anume, ci
pentru îmbunătăţirea stării generale de sănătate a întregului
organism. În plus, reflexoterapia este o metodă de tratament
inofensivă, fără efecte secundare nocive. Există însă cazuri în care
această terapie nu este recomandată, şi anume:
• inflamaţie acută a varicelor (varicofeblită), a vaselor
sanguine, tromboză;
 I N S O M N I A 18

• febră mare;
• îmbolnăviri cauzate de ciuperci (micoze);
• cangrene ale membrelor inferioare;
• picioare umflate, endeme ale membrelor inferioare;
• boli infecţioase;
• extenuare nervoasă puternică;
• sarcină cu risc crescut;
• diabet zaharat;
• boli cardiace grave;
• afecţiuni tumorale.
În cazul insomniilor, sistemul afectat este sistemul nervos
central. Pentru aceasta vom încerca stimularea zonei reflexogene a
capului, în general, insistând pe zona reflexogenă a encefalului,
împreună cu zona epifizei şi cea a tiroidei (în hipertiroidiism). Vom mai
masa şi zona măduvei spinării (în special zona dorsală), încheind cu
plexul solar.
Schemă de masaj:
- z.r. cap (vertex, emisfere cerebrale, cerebel);
- z.r. măduva spinării;
- z.r. epifiză şi hipofiză;
- z.r. tiroidă;
- z.r. plex solar.

5. C â t e v a î n t r e b ă r i f r e c v e n t e :

Când se poate spune despre cineva că este insomniac?

Dacă cineva se culcă târziu sau dacă doarme numai 6 ore pe
noapte nu înseamna că suferă de insomnie. Dacă respectiva persoană
se simte bine în timpul zilei, s-ar putea spune despre ea doar că nu
este o „somnoroasă”. Insomnia se poate traduce însa în alte diferite
moduri. Unii nu reuşesc să adoarmă după ce s-au aşezat în pat, au
stins lumina şi au închis ochii; alţii se trezesc repetat în timpul nopţii;
alţii se trezesc, pur si simplu, cu noaptea în cap! Aşadar, vorbim
despre insomnie (şi, în general, despre tulburări ale somnului) când
somnul este – cantitativ şi calitativ – insuficient, când persoana
resimte lipsa odihnei prin somn, inclusiv cu urmări asupra activităţii
diurne şi a sănătăţii.

Care sunt consecinţele insomniei?

 I N S O M N I A 19

Oboseală, dureri de cap, tensiune musculară – lipsa somnului

are numeroase repercusiuni asupra sănătăţii. Dispoziţia este afectată,
de asemenea, de lipsa somnului odihnitor, consecinţele fiind
iritabilitate, agresivitate, susceptibilitate etc. Nu sunt de neglijat,
fireşte, urmările asupra atenţiei, asupra calităţii şi cantităţii muncii,
lipsa de eficacitate, de rigoare, dificultăţi de concentrare etc.

Dacă te trezeşti mereu obosit, deşi ai dormit mult, este un semn

de insomnie?
În principiu, nu s-ar putea spune că cineva ar putea avea
insomnie fără să-şi dea seama de această situaţie… Dar poate fi
vorba, după cum am vazut, şi de alte aspecte, cum ar fi opririle
respiraţiei, preţ chiar de zeci de secunde, care se pot produce de mai
multe ori pe noapte. De regulă, persoanelor trecute de 40 de ani li se
întâmplă astfel (poate fi vorba, în cazul lor, şi de un exces ponderal).
Astfel de opriri ale respiraţiei provoacă treziri repetate şi sunt
responsabile de unele din cazurile de insomnie. Trebuie neapărat să
vă adresaţi medicului de familie, care vă poate orienta către un
specialist.

Este cazul să apelăm la somnifere?

În ultimii ani se vorbeşte din ce în ce mai mult despre efectele
secundare ale somniferelor (somnolenţă diurnă, dependenţă etc.); pe
de altă parte, se vorbeşte şi despre medicamente de ultimă generaţie
care au redus aceste urmări nedorite. Important este de reţinut că
astfel de medicamente se iau numai daca sunt prescrise de medic.
Automedicaţia este periculoasă!
Pe de altă parte, somniferele nu sunt întotdeauna necesare;
depinde de tipul de tulburare a somnului şi de gravitatea acesteia.
Esentială este, mai întâi, revenirea la o corectă igienă a somnului.
Aşadar, evitaţi tutunul, alcoolul şi mesele copioase; practicaţi
activităţi fizice, faceţi mişcare în aer liber! O terapie comportamentală
poate fi de asemenea eficace, împotriva anxietăţii, de pildă.
Somniferele dau dependenţă?
Medicamentele contra insomniei (hipnoticele) au, din câte se
cunoaşte, efecte secundare mai mult sau mai putin importante.
Odinioară, astfel de medicamente conduceau la o dependenţă sau
conduceau la un efect de sevraj la oprirea tratamentului. Despre
hipnoticele de ultime generaţii se spune că nu conduc la dependenţă
şi că nu modifică arhitectura somnului. În orice caz, utilizarea
somniferelor impune cu stricteţe recomandarea medicului. Ele vor fi
utilizate pe durată scurtă, iar întreruperea tratamentului se va realiza
progresiv.
 I N S O M N I A 20

Concluzii...

Insomniile sunt extrem de frecvente. Ele nu reprezintă însă o

boală în sine, ci sunt, de cele mai multe ori, expresia unei afecţiuni
sau a stresului cotidian. Tratarea bolii de bază sau înlăturarea
factorilor de stres poate duce la dispariţia insomniei. Nu te repezi însă
la pastile dacă nu poţi dormi două nopţi. Încearcă întâi revizuirea
stilului de viaţă, relaxarea, ceaiurile şi abia apoi nitrazepamul.

Somn uşor!!!
I N S O M N I A 21

BIBLIOGRAFIE

1. Laverdrine, Anne, CEAIURILE 70 de plante pentru

sănătatea şi frumuseţea ta, Editura Polirom, Iaşi, 2006;

2. Onişor, Maia, Noţiuni de reflexoterapie, Editura Hiparion,

Cluj-Napoca, 2004

3. Erede, Clara Bianca, Reflexologia plantară pentru

sănătatea întregului corp, Editura Polirom, Iaşi, 2005;

4. Cîrstea, Corneliu, Masajul reflexogen – suport de curs

5. Chiruţă, Ion; Postolică, Vasile, Incursiune în reflexoterapie-

sănătate prin masaje şi reflexoterapie, Editura Polirom,
Iaşi, 2001;