Educația financiară reprezintă o sintagmă relativ nouă în cadrul învățământului
preșcolar, cu toate că preșcolarii au de-a face cu noțiunea de bani în conversațiile purtate cu părinții de la vârste fragede (3-4 ani). Scepticismul părinților dar uneori și al cadrelor didactice în ceea ce privește introducerea noțiunilor de educație financiară în cadrul activităților instructiv-educative, conduce pe termen lung la o neînțelegere a valorilor financiare. Abordarea educației financiare în cadrul nivelului I (grupa mică) este problematică și dificil de pus în practică, având în vedere disconfortul emoțional resimțit de preșcolari în adaptarea la un nou mediu, fără a fi asistați de părinți, în socializare și în însușirea deprinderilor specifice nivelului de dezvoltare. Însă la grupa mijlocie (4-5 ani) și în mod special la grupa mare (5-6 ani) putem vorbi și prezenta noțiuni de educație financiară prin jocuri diverse, fișe de lucru, povestiri sau chiar exerciții cu material individual. Metoda studiului pe caz pe un efectiv de 22 de preșcolari de grupă mijlocie, realizată prin intermediul observației, al convorbirii și chestionarului verbal, mi-a permis să aflu următoarele: preșcolarii știu că banii se folosesc pentru a cumpăra diverse lucruri sau a plăti servicii; majoritatea dintre aceștia folosesc cuvinte precum ”costă”, „preț”, ”rest”, ”cumpără” atunci când se discută despre bani; banii sunt câștigați prin munca depusă. Părinții au serviciu, de unde în urma muncii depuse câștigă un salariu (o sumă de bani); unii dintre aceștia au pușculițe în care economisesc bani pentru a cumpăra lucruri pe care și le doresc. Astfel, se constată că există un nivel relativ crescut de comunicare părinți-copii în ceea ce privește educația financiară, reușind să se imprime respectul copiilor față de muncă și față de bani. Vine în sarcina cadrelor didactice să continue acest proces de dezvoltare, să promoveze conceptul de educație financiară prin a forma deprinderi în rândul preșcolarilor în ceea ce privește structurarea cheltuielilor, înțelegerea că banii vin în cantități limitate și îndrumarea acestora spre economisire. În cadrul grădiniței noțiuni de educație financiară pot fi introduse prin: jocuri matematice în care să fie folosite monedele sau bancnotele, în funcție de nivelul de dezvoltare psiho-individuală, cu sarcina de a recunoaște banii și valoarea acestora (cât pot cumpăra). Exemple de joc: ”De-a magazinul”, ”La piață”. jocuri de rol în funcție de proiectele tematice și cele săptămânale în care să fie introduși bani: ”De-a magazinul”, ”De-a florăria”, ”La piață”, ”La magazinul de jucării”, ș.a. fișe de lucru pentru activitățile matematice, în care sarcina este de a descoperi forma corectă a unei monede, de a colora monedele cu valoare mai mare sau a le număra. fișe de lucru pentru activitățile liber-alese sau pentru cele practice cu sarcina de a colora sau realiza o pușculiță. scurte poezioare folosite fie în cadrul activității de educare a limbajului fie ca tranziții. Răsplata Maria vrea să se știe Au de cumpărat hăinuțe, Că-și dorește o jucărie Hrană pentru pisicuțe, Mama îi zice că n-ar vrea Plastilină și creioane, Mulți lei pe ea ca să dea. Și un leu pentru bomboane. ”Bine, mamă, draga mea, Și eu te voi ajuta! Și tu mă vei răsplăti Și-încă un leu voi primi!” Se constată o abordare timidă a activităților de educație financiară, însă contextul actual cere pregătirea copiilor pentru dezvoltarea abilităților de viață și relaționare, iar proiectele și activitățile de educație financiară pot deveni un nucleu de colaborare și dezvoltare comunitară. BIBLIOGRAFIE și WEBOGRAFIE GEORGESCU-GOLOȘOIU, Ligia, De la joc…la educație financiară, Editura Explorator, Ploiești, 2015. ***Scrisoarea metodică pentru învățământul preșcolar pentru anul școlar 2013-2014. WEB: www.ted.com http://www.piticlic.ro/ro/piticlic-mobil/piticlic-mobil/educatie-financiara http://www.educatiefinanciarapentrucopii.ro/