Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE


POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
CATEDRA RELAŢII INTERNAŢIONALE

PROGRAMA
pentru examen de admitere la masterat
la Teoria Relaţiilor Internaţionale

AUTOR: Eşanu Constantin, dr.hab., prof. univ.

Chişinău – 2010
I. PRELIMINARII

Cursul de teorie a relaţiilor internaţionale este întocmit în corespundere cu planul de


invatamint aprobat de Senatul USM şi cuprinde, prelegeri, seminare şi lucru individual.
Dobândirea independenţei Republicii Moldova din ultimul deceniu al sec. XX a pus în
ordine de zi rezolvarea unui larg spectru de probleme de ordin extern. Rezolvarea acestor
probleme ţine de mai mute cursuri cu un caracter teoretico-practic. În prezentul curs, accentele
vor fi puse pe multitudinea de şcoli teoretice în analiza relaţiilor internaţionale. La etapa actuală
nu este încă elaborată o teorie generală a relaţiilor internaţionale şi examinarea curentelor prin
prisma unor standarde teoretico-metotologice internaţionale, este o practică acceptată pe larg în
întreaga lume.

II. OBIECTIVELE GENERALE / STANDARD ALE DISCIPLINEI


Scopul cursului de faţă va fi direcţionat spre studierea tezelor de bază ale celor mai
influenţate teorii ale relaţiilor internaţionale. Acest scop va fi îndeplinit prin rezolvarea unui şir
de sarcini între care menţionăm:
-analiza comparativă a abordărilor şcolilor contemporane a diferitor probleme ale relaţiilor
internaţionale;
-analiza poziţiilor tari şi a vulnerabilităţilor diferitor teorii a relaţiilor internaţionale:
-fixarea unor limite de utilizare (funcţionale, regionale. etc.) a fiecăreia din teoriile precăutate.

La nivel de cunoaştere şi înţelegere


 Să determine obiectul de studiu al disciplinei “Teoria relaţiilor internaţionale”.
 Să definească conceptele de bază a disciplinii;
 Să determine şcolile şi curentele clasice şi contemporane în domeniul teoriei relaţiilor
internaţionale;
 Să definească metodele de investigaţie în teoria relaţiilor internaţionale.

La nivel de aplicare
 Să clasifice subiectele relaţiilor internaţionale;
 Să delimiteze concepţiile conflictului şi războiului;
 Compararea teoriilor în relaţiile internaţionale;
 Delimitarea concepţiilor realismului şi liberalismului;
 Să se argumenteze influienţa tradiţiilor autoritare a statului asuora politicii externe
 Să explice concepţiile de studiere a personalităţii liderului statului
 Să argumenteze teoria cibernetică în adoptarea deciziilor;
 Să generalizeze factorii ce determină rolul opiniei publice în politica externă a statelor
contemporane.

La nivel de integrare
 Să stabilească locul teoriei relaţiilor internaţionale în contextul sistmului de ştiinţe socio-
umane;
 Să aprecieze rolul şi locul “elitelor” şi “grupele de presiune” în formarea cursurilor politicii
externe;
 Să perceapă componentul socio-cultural;
 Să stabilească corelaţia naţiunilor: cultură politică, identitate şi mentalitate;
 Să propună soluţii de utilizare a opiniei publice în scopul aplanării crizei internaţionale;
 Să aprecieze deosebirile dintre generaţia, din perioada războiului şi acei care e lipsită de o
ademenea practică;
 Să stabilească rolul funcţilnal al organizaţiilor internaţionale;

IV. TEMATICA

a) Tematica orelor la curs / prelegeri


Nr. Tema
1. Introducere în Teoria relaţiilor internaţionale
2. Metodologia şi metodele în Teoria relaţiilor internaţionale
3. Tradiţiile şi paradigmele în Teoria relaţiilor internaţionale
4. Discuţiile despre postulatele paradigmelor Particularităţile teoriilor
“generale” în teoria relaţiilor internaţionale
5. Legităţile relaţiilor internaţionale
6. Sistemul internaţional
7. Mediul sistemelor de relaţii internaţionale
8. Factorul forţei militare în relaţiile internaţionale
9. Bazele sociale ale ordinii internaţionale
10. Actorii de relaţii internaţionale
11. Scopurile şi mijloacele subiectelor de relaţii internaţionale
12. Interesele naţionale în TRI
13. Problemele securităţii: discuţii teoretice, aspectul instituţional
14. Problemele reglementării juridice a relaţiilor internaţionale
15. Dimensiunea etică a relaţiilor internaţionale

b) Tematica orelor la seminar

Nr. Tema
1. Teoria relaţiilor internaţionale ca obiect de studiu
2. Metode de cercetare şi analiză în teoria relaţiilor internaţionale
3. Conceptele şi paradigme în relaţiile internaţionale
4. Teorii în Relaţiile Internaţionale
5. Interesul naţional: noţiune, structură, rolul politic şi metodologic
6. Sistemul internaţional: cadru general, unităţi în sistem, structura sistemului
şi reguli majore ale sistemului internaţional
8. Bazele sociale ale Ordinii internaţionale: elemente predictive p-u noua
ordine internaţională
9. Actorii relaţiilor internaţionali. Scopurile şi mijloacele subiecţilor RI
10. Semnificaţia puterii în relaţiile internaţionale
11. Securitatea internaţională
12. Conflictele şi colaborarea în RI
13. Problema reglementării juridice a RI. Dimensiunea etică şi morală a
Relaţiilor Internaţionale
14. Rolul informaţiei în RI
V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- să definească conceptul de I. TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE
relaţii internaţionale ; Esenţa şi formele de manifestare ale relaţiilor
- să identifice /determine factorii internaţionale. Conceptul de relaţii internaţionale.
dominanţi care contribuie la Diversitatea tratărilor (R. Aron, G. Rosenau, D. Singer, M.
formarea politicii Merli etc). Factorii dominanţi care contribuie la formarea
- sa estimeze abordările clasice politicii. Caracterul interdisciplinar al teoriei relaţiilor
sau tradiţionale ale relaţiilor internaţionale. Relaţiile internaţionale în istoria gândirii
internaţionale social-politice. Abordările clasice sau tradiţionale ale
relaţiilor internaţionale (N. Machiavelli, T. Hobbes, E. De
Vattele, K. von Klauzevitz etc.).

II. METODOLOGIA ŞI METODELE ÎN


TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE
- sa definească noţiunile de
metodă, metodolodie şi abordări Importanţa, rolul şi seminificaţia metodei în cercetarea
metodologice relaţiilor internaţionale. Abordările metodologice ale
- să compare metodele de analiza a ştiinţei politice (R. Aron, G. Morghentau, Hedley Bull,
situaţiei şi metodele explicative; sa etc). Metodele de analiză a situaţiei (observarea, studierea
elucideze esenta metodelor de documentelor, compararea). Metodele explicative
pronosticare (content-analiză, ivent-analiză, analiza factorilor cognitivi,
- sa estimeze impactul analizei experimentul). Metodele de pronosticare (metoda delfică,
proceselor de adoptare a deciziilor alcătuirea scenariilor, abordarea sistemică, modelarea).
în politica externă Analiza proceselor de adoptare a deciziilor. M. Weber.
“Individualismul metodologic”. Cele patru abordări de bază
ale lui F. Braiar şi M.R. Djalili. Teoria jocurilor.

III. TRADIŢIILE ŞI PARADIGMELE


- să definească noţiunea de ÎN TEORIA RELAŢIILOR
paradigma INTERNAŢIONALE.
- sa compare varietatea Tucidide “istoria razboiului peloponesiac” (sec.v i.e.n.).
tradiţiilor clasice cu cele Traditiile clasice prezentate in conditiile lui N.Machiavelli,
clasice în viziunea T.Hobbes, E. de Vattele, K.von Klauzevitz etc.Teoria
principalelor reprezentanţi ai echilibrului politic ca varietate a tradiţiei clsice susţinută de
relaţiilor internaţionale Spinoza, Hume. Formarea altei tradiţii paralel cu cea clasică
- să estimeze principalele teorii – cea europeană legată de filosofia stoicilor F.de Vitoria,
a relaţiile internaţionale – clasică, Hugo Groţius, I. Cant. Tradiţiile principale teoretice în
liberalo-idealistă, ştiinţa despre relaţiile internaţionale – clasică, liberalo-
radicalistă (marxistă) şi idealistă, radicalistă (marxistă) şi actualitatea lor la etapa
actualitatea lor la etapa contemporană.
contemporană.

IV. DISCUŢIILE DESPRE POSTULATELE


PARADIGMELOR.
- sa definească noţiunile „ realism Prima mare discuţie dintre realişti şi idealişti (despre actorii
politic”,„liberalism”, neorealism”, şi natura relaţiilor internaţionale, scopurile şi mijloacele,
„neoliberalism” procesele şi viitorul). Discuţia din anii 50-60 despre
- să delimiteze discuţiile dintre problemele metodologice şi a 3-ia discuţie din anii 70-80
realişti şi idealişti (despre actorii şi despre rolul statului ca actor al relaţiilor internaţionale.
natura relaţiilor internaţionale, Importanţa interesului naţional şi a forţei pentru a înţelege
scopurile şi mijloacele, procesele schimbările pe arena internaţională.
şi viitorul).
- să aprecieze Importanţa
interesului naţional şi a forţei
pentru a înţelege schimbările pe
arena internaţională.
V. LEGITĂŢILE RELAŢIILOR
INTERNAŢIONALE.
- să determine legitatile şi
principiile de bază ale relaţiilor Legităţile şi principiile de bază ale relaţiilor internaţionale.
internaţionale Concepţiile lui B. Rasset şi H. Starr, R. Aron, J. Huntzinger,
- să identifice criteriile structural- J.-B. Durosele. Conţinutul şi formele de manifestare a
funcţionale şi spaţial-temporale ale legităţilor relaţiilor internaţionale. Tipologia legităţilor
relaţiilor internaţionale relaţiilor internaţionale. Criteriile structural-funcţionale şi
- să estimeze continutul şi formele spaţial-temporale ale relaţiilor internaţionale.
de manifestare a legităţilor
relaţiilor internaţionale VI. SISTEMUL INTERNAŢIONAL.
Particularităţile şi direcţiile de bază ale abordării sistemice a
relaţiilor internaţionale (D. Easton, T. Parsons, L. fon
- să definească noţiunea de sistem Bertalanffy). Sistem internaţional ca sistem social.
şi să elucideze abordările teoretice Abordările istorico-tradiţionale, istorico-sociologice (R.
din teoria relaţiilor internaţionale Aron, M. Kaplan, R. Rosecrance, etc), euristice, empirice şi
- să identifice principalele mixte (B. Korani).Tipologizarea istorică a sistemelor
clasificări şi tipologia sistemelor internaţionale (R. Rosecrance, E. Luard). Sistemul
internaţionale. internaţional planetar (Ph. Braillard, M.-R. Djalili). Sisteme
- să estimeze legile de funcţionare internaţionale stabile şi nestabile (S. Hoffmann). Sisteme
şi transformare a sistemelor internaţionale: bipolar, multipolar, echilibrului de forţă.
internaţionale. Tipologizarea lui M. Kaplan: “sistemul veto-lui universal”,
“sistemul balanţei de forţe” “sistemul bipolar flexibil”,
“sistemul bipolar rigid”, “sistemul universal”, “sistemul
ierarhic”. Legile de funcţionare şi transformare a sistemelor
internaţionale. Dimensiunile structurale ale sistemelor
internaţionale (R. Aron). Caracteristicile struturale ale lui J.-
P. Derriennic. “Regulile” de stabilitate ale sistemelor
bipolare şi multipolare (M. Kaplan). Corelaţia dintre
polaritate şi stabilitate a sistemelor internaţionale (D. Singer,
K. Doich).

VII. MEDIUL SISTEMELOR DE RELAŢII


INTERNAŢIONALE
- să distingă particularităţile Particularităţile mediului. Mediul social. Caracteristicile
mediul sistemului de relaţii civilizaţiei mondiale la etapa contemporană. Abordările
internaţionale. teoretice ale civilizaţiei (A. Fergusson, E.Durkheim, M.
- să compare interpretările cu Moss, O. Spengler, A. Toinbi).Interpretările cu privire la
privire la interacţiunea civilizaţiei interacţiunea civilizaţiei şi culturii (E. Durkheim, M. Weber,
şi culturii. T. Parsons, R. Aron). Mediul intrasocial. Rolul geopoliticii
- să estimeze rolul geopoliticii în în teoria relaţiilor internaţionale. Predecesorii geopoliticii
teoria relaţiilor internaţionale (Herodot, Aristotel, N. Machiavelli, J. Boden). Evoluţia
elucidînd predecesorii geopoliticii conceptuală a geopoliticii (R. Cellen, F. Ratzel, K.
Haushoffer, H.D. Makkinder, A.T. Mehen, H. Spykmen,
etc). Elementele tradiţionale ale geopoliticii (P. Gallois).
Problema geopoliticii la etapa actuală.

VIII. FACTORUL FORŢEI MILITARE ÎN


- să definească noţiunea de “ forţă
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE.
militară” şi să enumere factorii
instaurării ei. Rolul forţei militare în condiţiile sistemului bipolar şi
- să delimiteze cauzele furnizării parităţii strategice.Paritatea strategică şi controlul asupra
armamentului şi comerţul cu armamentului. Rolul forţei militare în politica mondială
armele în comparaţie cu problema după falimentul sistemului comunist din Europa. Problema
securităţii şi controlului asupra securităţii şi controlului asupra armamentului. Furnizarea
armamentului armamentului şi comerţul cu armele. Problema crimelor
- să estimeze rolul forţei militare organizate, biznesul cu drogurile şi terorismul.
în politica mondială după
falimentul sistemului comunist din
Europa IX. BAZELE SOCIALE ALE ORDINII
INTERNAŢIONALE
Definirea ordinii internaţionale (Franc T., Hoffmann S.,
- să definească şi să distingă Yaspers K.). Dimensiunile orizontale, verticale, funcţionale.
noţiunile de « ordine socială », Tipurile istorice ale ordinii internaţionale. Efectele Tratatului
« ordine internaţională », « ordine de la Westfalia (1648); Congresului de la Viena (1815).
mondială ». Dimensiunea ideologică (S. Hoffmann). Modelele “stării de
- să delimiteze tipurile istorice ale război” şi “păcii nesigure” sau “ordinii nerespectate”
ordinii internaţionale şi (Tucidide, N. Machiavelli, I. Kant, H. Hegel). Ordinea
particularităţile ordinii internaţională postbelică. Particularităţile acesteia (ONU,
internaţionale postbelice. “războiul rece”, “centrul” şi “periferiile”. Particularităţile
- să estimeze particularităţile ordinii internaţionale la etapa contemporană. Abordările
ordinii internaţionale la etapa politologice şi sociologice (G.H. Şahnazarov, L. Leyton).
actuală şi să proiecteze Mecanismele de funcţionare a ordinii internaţionale.
mecanismele de funcţionare a
ordinii internaţionale.
X. ACTORII RELAŢIILOR
INTERNAŢIONALE.
Definirea actorului (B. Rassett, H. Starr).Tipologizarea
actorilor internaţionali. Abordările realismului politic cu
- să definească noţiunea de « privire la actori. Rolul şi esenţa statului ca subiect al
actor » în viziunea teoreticienilor relaţiilor internaţionale. Geneza şi funcţiile statului. Formele
relaţiilor internaţionale. istorice ale statului. Constituirea identităţii naţionale.
- să explice particularităţile Caracteristicile supraputerii şi rolul ei în relaţiile
principalilor actori ai relaţiilor internaţionale. Puteri mijlocii. Microstate. Participanţii
internaţionale. nonguvernamentali ai relaţiilor internaţionale. Organizaţiile
- să stabilească rolul şi esenţa internaţionale interguvernamentale Tipologizarea OII:
actorilor relaţiilor internaţionale. universale, interregionale, regionale, subregionale,
economice, militaro-politice, finanicare, etc. Alţi actori
internaţionali: mişcările - de eliberare naţională, iredentiste,
separatiste; organizaţiile teroriste şi unele persoane.

XI. SCOPURILE ŞI MIJLOACELE


SUBIECŢILOR DE RELAŢII INTERNAŢIONALE
Interese naţionale obiective, virtuale şi subiective; principale
- să definească noţiunile de şi secundare, etc. Mijloacele şi strategiile subiecţilor
« scopuri», « strategii şi tactici a relaţiilor internaţionale. Corelaţia dintre mijloace şi strategii.
actorilor internaţionali ». Specificitatea şi tipologia mijloacelor de relaţii
- să compare abordările atributive internaţionale. Esenţa şi semnificaţia strategiilor în relaţiile
şi behavioriste ale conceptului de internaţionale. Abordările atributive şi behavioriste ale
putere în relaţiile internaţionale. conceptului de putere în relaţiile internaţionale. Diferenţa
Diferenţa dintre putere şi influenţă dintre putere şi influenţă în relaţiile internaţionale Potenţialul
în relaţiile internaţionale de stat şi structura lui. Abordarea structuralistă a puterii (R.
- să evalueze corelaţia dintre Kooohein, G. Nai). Corelaţia dintre factorul economic extern
factorul economic extern şi şi influenţa pe arena mondială. Conceptul de “putere
influenţa pe arena mondială. structurală” şi esenţa lui (B. Badi, M.-K. Smutz).
- să interpreteze esenţa şi
semnificaţia strategiilor în relaţiile XII. INTERESELE NAŢIONALE ÎN RELAŢIILE
internaţionale INTERNAŢIONALE
Discuţiile despre utilizarea şi conţinutul noţiunii “interes
naţional”. H.Morgentau despre conţinutul noţiunii.
- să definească noţiunile de « Conţinutul discuţiilor despre folosirea noţiunii “interes
interes naţional », « interes naţional”. Criteriile şi structura interesului naţional. Despre
politic », « interese naţionale de elementul inconştient în structura interesului naţional.
stat » Globalizarea şi interesul naţional.
- să delimiteze criteriile şi
structura interesului naţional XIII. PROBLEMELE SECURITĂŢII: DISCUŢII
- să estimeze impactul globalizării TEORETICE, ASPECTUL INSTITUŢIONAL.
asupra interesului naţional.
Discursurile despre ordinea internaţională. Bipolarismul şi
- să numească principalii ameninţarea reciprocă: epistema câmpului de securitate.
reprezentanţi ai paradigmelor RI şi Aspectele securităţii: sfârşitul bipolarismului; sfârşitul
viziunea lor privitor la securitatea conflictelor? Dezintegrarea Est-ului şi fragmentarea Sud-ului.
internaţională. Consecinţele implementării sistemului de ameninţare
- să argumenteze importanţa reciprocă în câmpul securităţii. Amplificarea câmpului de
politicii externe în procesul securitate: interpretarea securităţii interne şi externe.
instruirii noii ordini mondiale.
- să evalueze consecinţele
implementării sistemului de XIV. PROBLEMA REGLEMENTĂRII JURIDICE A
ameninţare reciprocă în câmpul RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE
securităţii Formele istorice şi particularităţile rolului reglator al
dreptului internaţional. Forma metafizică a dreptului
internaţional. Principiul naţionalităţii. Dreptul internaţional
- de delimiteze forma metafizică a antropomorfic. Dreptul internaţional contemporan.
dreptului internaţional Principiile fundamentale ale dreptului internaţional.
- să interpreteze principiile şi Funcţiile principiilor de drept internaţional. Doctrina
funcţiile principiilor dreptului dreptului natural (Toma d’Aquino, Augustin, H. Groţius).
internaţional. Clasificarea principiilor. Principiul respectării drepturilor şi
- să estimeze rolul reglator al libertăţilor fundamentale ale omului. Dreptul umanitar
dreptului internaţional internaţional. Corelaţia şi deosebirea dintre drept şi morală
în relaţiile internaţionale.
XV . DIMENSIUNEA ETICĂ A RELAŢIILOR
INTERNAŢIONALE
Diversitatea tratării moralei internaţionale (cultura
confucionistă; cultura budist-induistă; religiile monoteiste:
creştinismul şi islamismul; şcolile teoretice – M. Weber).
- să distingă diversitatea tratării Corelaţia dintre morală şi politică. Principiile moralei
moralei internaţionale democratice. Accepţiunea moralei prin prisma idealismului
- să evidenţieze corelatia dintre politic (W. Wilson) şi realismului politic (G. Morgenthau, R.
morală şi politică şi să analizeze Aron). Eficacitatea normelor morale în relaţiile
principiile moralei democratice internaţionale. Procesul de socializare a relaţiilor
- să estimeze eficacitatea normelor internaţionale (D. Rosenau, S. Hoffmann).
morale în relaţiile internaţionale

XVI. COLABORAREA ÎN RELAŢIILE


INTERNAŢIONALE
Abordările de bază ale cercetării conflictelor internaţionale
- sa distingă noţiunea de « (“cercetarea strategică”, “cercetarea conflictului”,
colaborare » şi să distingă “cercetarea păcii”). Conflictul social (L.Kozer, K.Boulding,
continutul şi formele colaborării G.Berton). Abordarea structuralistă a genezei conflictului
internaţionale internaţional (K. Woltz). Clasificarea conflictelor
- să distingă colaborarea internaţionale (F. Braillar, M.-R. Djalili). Mijloacele paşnice
diplomatică şi colaborarea în de soluţionare a conflictelor internaţionale. Negocierile
cadrul coaliţiilor de colaborare în diplomatice. Conţinutul şi formele colaborării internaţionale.
domeniul militar, politic, Conceptul de colaborare internaţională (J.-P. Derriennic).
economic.
- să estimeze modalităţile de
colaborare la etapa contemporană XVII. CONFLICTELE POLITICE
INTERNAŢIONALE: ESENŢĂ ŞI TIPOLOGIE

Particularităţile conflictelor internaţionale. Tipurile şi


- să definească noţiunea de funcţiile conflictului. Conflictele şi crizele. Particularităţile
« diferent » şi să facă distincţia şi funcţiile conflictelor în lumea bipolară. Reglementarea
dintre conflict şi criză conflictelor., metodele tradiţionale şi procedurile
internaţională. instituţionale. Particularităţile conflictelor noii generaţii.
- să distingă cauzele, Contextul general. Formele şi metodele de influienţare
particularităţile şi etapele asupra evoluţiei conflictului, măsurile de preîntîmpinare şi
conflictelor reglementarea paşnică a conflictelor.
- să estimeze formele şi metodele
de influienţare asupra evoluţiei
conflictului, măsurile de
preîntîmpinare şi reglementarea
paşnică a conflictelor.

Literatura recomandată
1. B.Buzan Popoarele, statelele şi teama. O agendă pentru studii de securitate internaţionale în
epoca de după războiul rece. Cartie. 2000.
2. Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane. Chişinău 2003.
3. Fucuiama Francis. Sfîrşitul istoriei şi ultimul om.Bucureşti 1991.
4. Gh. Cojocaru. Politica externă a Republicii Moldova. Studii. Civitas. 2001.
5. H. Bull. Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială. Chişinău. Ştiinţa.
1998.
6. Hantington Samuel. Ordinea politică a societăţilor în schimbare. Iaşi 1999.
7. I. Evans, I. Newnhann. Dicţionar de relaţii internaţionale. Bucureşti 2001.
8. Iulia Moţoc. Teoria relaţiilor internaţionale. Bucureşti. 2001.
9. Martin Wight. Politica de putere. Ed. ARC 1998.
10. Mazilu Dumitru. Integrarea europeană. Bucureşti 2001.
11. Moldova şi integrarea europeană. Institutul de Politici Publici. Chişinău 2001.
12. Mondializarea dincolo de mituri. Bucureşti 2004.
13. Nica Constantin. Liberalismul şi societatea modernă. Noua Alternativă. Bucureşti 1995.
14. Petrovici I. Teoria noţiunilor. Iaşi. 1998.
15. Robert E Goodin, Hans Dieter Klingemann (coordonatori). Manual de ştiinţă politică.
Polirom. 2005.
16. S. Hoffmann. Ianus şi Minerva. Eseuri asupra teoriei şi practicii internaţionale. Ştiinţa 1999.
17. St.Guzzini. Realism şi relaţiile internaţionale. Institutul european. 2000.
18. Tamaş Sergiu. Geopolitica. Bucureşti. 1995.
19. Vasquez John A. Classics of International Relations. – USA, 1996.
20. Богатуров А.Д., Плешаков К.В. Динамика международной стабильности. //МЭ и МО. –
1991. - №2.
21. Власть.государство и элиты в современном обществе. Сборник научных статей. Пермь
2005.
22. Дмитриева Г.К. Мораль и международные отношения. – М., 1991.
23. Международные отношения как объект изучения. – М., 1993.
24. Международные отношения: Социологические подходы. Под ред. Проф. Цыганкова –
Москва-1998.
25. Моргачев С. Пространство, время и поле в мировой политике //МЭ и МО. 1989, №7.
26. Мурадян А.А. Буржуазные теории международной политики. – М., 1988.
27. Нестеренко А.Е. Потенциал ООН //Международная жизнь. 1990, №5.
28. Оружие и конфликты ХХ/ века. Круглый стол// МЖ.2001. №9-10.
29. Панарин А.С. Глобальное политическое прогнозирование – Москва -2000.
30. Пищик В. Европейская конституция и ее роль в валютной интеграции // МЭиМО –
2005, №1. с. 66-74.
31. Пляйс Я.А. О генезисе. Предмете и современном состоянии политической науки
России // Вест. Моск. Ун-та, сер 12. политические науки -2005, №1. с.9
32. Система, структура и процесс развития современных международных отношений. –
М., 1984.
33. Теория междун-ых отношений (Научный ред. профессор П.А. Цыганков). Москва.
2004.
34. Теория междун-ых отношений на рубеже столетий (под. ред. К.Смита)Москва. 2002.
35. Теория междун-ых отношений. Хрестоматия (Научный ред. профессор П.А.
Цыганков) Москва 2002.