Curs 4 An Neevolutive NR Dim

1.
FREN LABIAL
-fren superior si inferior
-la periferia campului protetic
-are insertie in evantai
-imparte spatiul labial superior in 2 portiuni,nu intotdeauna simetrice
-creasta alveolara e acoperita de o mucoasa,care gliseaza pe planul osos
-evidentierea corecta se face prin indepartarea usoara a buzei superioare
-grosimea lingurii/protezei trebuie sa ocoleasca frenul,pentru a nu mobiliza proteza
-marginile trebuie rotunjite si bine netezite ca sa nu provoace leziuni de decubit
frenul lingual
-insertie pe spina geniana,deasupra genioglosilor(inserati perpendicular pe camp)
-insertie in evantai
-marginea linguala a protezei trebuie sa aiba contact permanent cu mucoasa planseului bucal,atat un repaus cat si
in protractia limbii
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz. anterioara).Daca lb. e in pozitie
posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se reduce
mult.
2.LIMBA IN POZITIE POSTERIOARA

-cls II House
-se afla la distanta de creasta edentata
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz. anterioara).Daca lb. e in pozitie
posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul
se reduce mult.
-inchiderea externa:
-se cere pacientului sa plimbe limba in spatele manerului lingurii
-daca se face reeducarea limbii,rugam pacientul sa umezeasca rosul buzei inferioare
zona linguala centrala
-1,5 cm de o parte si alta a liniei mediene,genioglosul e inserat perpendicular pe periferia campului protetic
-limba: formatiune mobila, dificil de protezat
- macroglosie – scade tonicitatea mm – dificil de protezat
- in repaus: departe de cr edentata (limba post), aproape de cr edentata (limba ant) – zona L centrala este o
zona cheie , daca limba are pozitie post nu exista inchidere ext, doar cand are pozitie anterioara
- miscari in amprenta fctionala: protractie limba (moderata, umezirea rosu buza-pt lb anterioara sau daca
se incearca reeducarea lb. posterioare,plimbarea limbii pe manerul lingurii-pt lb posterioara) – se modifica
fundul de sac L
3.POZITII IM LA EDENTATUL TOTAL

1.IM=RC
-pac inchide gura singur sau e dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care dd laterali vin simultan
in contact ferm
2.Diferenta de 1 mm
-perfectarea relatiilor ocluzale pe protezele finite
-perfectarea relatiilor ocluzale la macheta prin slefuiri selective,dupa ce obstacolele au fost identificare cu hartie
de articulatie sau ceara de ocluzie
-machetele pot fi tinute in gura un timp mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici repozitionari ale
dd,discrepantele dintre IM si RC fiind corectate.Risc mare
3.diferente mari
-redeterminare ale relatiilor intermaxilare
4.MONTAREA DD LATERALI
-in armonie cu dintii frontali si in raport cu creasta si eficienta masticatorie
Alegerea dd laterali
a) Marimea dd laterali
1. diametrul MD- de la Fc C/ fren lateral- limita ant a tuberozitatii(max); fren lat-limita ant tub
1
piriform(mdb)- se poate renunta la M2 daca creasta este oblica sau f atrofiata
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertia lig pterigomdb, pe tub pir 2/3 ant cu 1/3 post D
intercreste/2 – 2-4 mm (grosimea buzelor) = inaltimea dd laterali ( nu e valabil in ed vechi)
3. diametrul V-O: in fct de latimea crestei – nu o depaseste: cr lata: dd lati, ingusta - ingusti; se aleg dd mai
ingusti pt a ↑sp fct al lb si ↓ presiunilor suportate de cr alv edentate
4. Regula lui POUND: FL a dd laterali sa nu depaseasca linia care uneste FM a C cu FL a tub piriform
triunghi Δ = zona de suport primar = echilibru maxim
b) Forma dd laterali
Morfologie: anatoforma/neanatoforma: libertate ↑la misc bruxism, fals prognatism, ↓eficacitatea masticatorie
Indicatii dd anatoformi: tineri, creste late, vechi purtatori cu dd cuspidati, rap fac intre creste, predominanta misc
verticale, condili alungiti( cav glenoida profunda), inreg facila RC
Contraindicatii: pac varstnici, creste atrofiate, abraziune↑ dd naturali, purt de prot cu relief oclz sters, cav
glenoida plata, misc orizontale, rapoarte intre creste nesatisfacatoare, det dificila RC
c) Culoarea dd laterali – ca la dd frontali
d) Material
1. acrilat: sp interarcadic↓, vechi purt de pt cu dd acrilat,camp prot moale, inreg grea RC, echilibrare oclz
laborioasa
2. compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO stabil, rap dentare stabile, eficienta masticatorie ↑,
igienizare buna, compatibil cu antagonistii, relustruire perfecta dup slefuiri, legatura perfecta cu baza pt
3. montarea dd este realizata in lab de catre tehnician ( poate incepe in cab cu dd frontali pe sablon)
4. se repsecta indicatile primite de la medic
5. se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
6. primul pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu arc facial: se monteaza mai intai
modelul sup apoi cel inf) / ocluzor ( mai intai model inf si apoi sup , rap static sabloane se pastreaza RC si
DVO)
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)
Tehnica Gysi
Dinti laterali :
- IM = RC
Tehnica de montare in zona neutrala:
- dd laterali vor fi montati in zona neutrala
- este culoarul dintre limba si muschii periferiei vestibulare
- este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe implante si atrofii mari
- dd laterali inf se monteaza: lingualizat cand orbicularul buzei e hieprton, limba mica si vestibularizat cand
orbicularul e hipoton si limba marita
- se tine cont de insertia lg pterigomdb si regula lui pound
- cheia lui angle se pastreaza si la ocluzia lingualizata
Ocluzia Echilibrat Balansata Gysi
- masticatia – miscari centrice si excentrice / IM = RC
- in miscari excentrice – contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
- se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
- articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria condiliana, corelata cu h
2
cuspidiana, curbe ocluzie, Sac F
- Ene – in masticatie aceste contacte devin inoperante
- dinamica este redusa si predominant verticala
- echilibrul de balans – pac bruxism- se obtin astfel contacte interdentare multiple, asig echilibrul PT in
miscari execntrice
- la majoritatea pacientilor e suficient echilibru in centric si montare in ocluzor
Alte tipuri de montari
- montarea lat inversa /atrofii marcate / uni-bilateral
- montarea inversa incrucisata „-” Pm1 sup dintr-o parte se monteaza in partea opusa sau de sus se pun jos
- inversare incrucisata de aceeasi parte
- ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare
- ocluzie mezializata /Angle III – prognatie
- ocluzie lingualizata – cuspizii palatinali oclud in foseta centrala a antagonistilor
5.SIMPTOMATOLOGIA SINDROMULUI COMBINATIEI

Pacient protezat
-Tip I : pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare

-Tip II : deplasarea campului ocluzal in zona frontal , cu consecinte asupra : - echilibrul protezei
maxilare
- Struc orala
- Cinematica mandibulara
 Pacient neprotezat mandibular
- Instabilitatea protezei maxilare , dificultati in adaptare
- Asocierea cu anomalii scheletale , bruxism ,hiposialie => cresc gradul de dificultate
Simptomatologia sind. Combinatiei
1. Semne prezente in 85% din cazuri

o Pierderea osoasa frontal
o Hipertrofia tuberozitatilor
o Hiperplazia papilara =granulomatoasa (1/3 anterioara a boltii )- stomatita tip III , candidoza si
solicitare
o Extruzia dd frontali mand
o Resorbtie sub seile protezei mandibulare
2. Alte manifestari in 15% din cazuri , cel putin in semn prezent :
o Pozitionare anterioara a mandibulei
o Scaderea DVO
o Modificari ale planului de ocluzie
o Formatiuni pseudotumorale tip “epulis fissuralum ” in vestibulul labial superior
o Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea lor
o Fractura bazei protezei
6.INDICATII OCLUZIE LINEARA

-principiul echilibrului protezei maxilare/eficienta masticatorie
Caracteristici:
-IM in RC
-contacte dento-dentare numai pe dd laterali
-importanta cuspidului vestibular al dd laterali mandibulari(cuspidati)/dinti maxilari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dintii laterali-trasee propulsive in lateralitate
Indicatii
-in anomaliile de cls III scheletala(cuspidul lingual)
-in sindromul combinatiei
-in edentatia unimaxilara mandibulara,antagonisti dd naturali sau lucrari fixe
-in protezarea pe implante a edentatiei totale mandibulare,maxilare(noul sindrom al combinatiei)
3
7.TUBERCULUL PIRIFORM
- se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu are tubercul
piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
- delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V linia oblica ext, iar
spre L linia milohioidiana, post insertia ligg pterigomand
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M
parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida gura lent ca
sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
 in portiunea V, la inchiderea gurii, proteza vine in contact cu m maseter (perpend pe CP)
 in partea L, in portiunea cea mai post – nisa L retromolara (m palatoglos, m constrictor sup al faringelui
perpend pe CP)
 modelare – desc larga a gurii
 inchidere marg – misc de deglutitie (zona L)
8.INDICATII PT MONTAREA DD IN OCLUZOR

-pregatirea modelelor
-se controleaza inaltimile soclurilor care sa nu depaseasca 1,5 cm
-pe socluri se fac retentii sub forma unor santuri perpendiculare
-complexul model-sablon e fixat pt mai multa siguranta cu ajutorul unor bete de chibrit lipite cu ceara de
socluri,un bat in reg frontala si cate un bat lateral
-ghipsarea modelelor
-axul median al celor 2 modele trebuie sa coincida cu axul median al ocluzorului
-axul median trebuie sa fie perpendicular pe axa de rotatie a ocluzorului
-planul de orientare ocluzala al sabloanelor trebuie sa fie paralel cu planul orizontal reprezentat de
suprafata mesei
-planul de orientare ocluzala trebuie sa fie la nivelul reperului care indica planul de ocluzie al
instrumentului
-distanta intre pct interincisiv si axul de rotatie al ocluzolului trebuie sa fie 10,5 cm
-mai intai se ghipseaza modelul inferior
-se fixeaza surubul in contact cu bratul superior al ocluzorului apoi contrapiulita
- dupa fixarea modelelor in ocluzor tehnicianul realizeaza transferul linilor de referinta de pe sabloane pe
modele
- linia mediana/ caninilor/ surasului(2 linii orizontale paralele cu soclul modelului sup-dist egala=dist
dintre planul de orientare ocluzala si linia surasului)
- directia planului de ocluzie linie paralela cu aceasta,pe soclul modelului superior
- curbura vestibulara-printr-o cheie vestibulara din gips sau silicon(ampr fetei V a sablonului) sau prin
placuta pedro saizar
- dupa indep sabl se mai traseaza linia de mijloc de creasta max si mandibulara
o maxilar,stg si dr,linii care unesc mij crestei in zona caninului cu mij crestei in zona
tuberozitatii.liniile se prelungesc anterior si posterior pe soclu
o mandibular liniile unesc lateral,pe dr si stg, mij crestei in zona C cu zona tuberculului
piriform.Frontal o linie ce uneste cele 2 puncte.liniile se prelungesc pe soclu
4
- linia curburii crestei mandibulare in zona laterala-linie paralela cu muchia crestei pe soclu modelului
inferior
- foliere model daca este necesar
- a doua pereche de rugi palatine si fete D ale C
- papila incisiva pe linia mediana
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
- IM = RC
9.DETERMINAREA CURBURII V LA EDENTATUL UNIMAXILAR

-determinarea curburii vestibulare a sablonului maxilar stabileste curbura V a viitoarei arcade artificiale
-se controleaza daca baza sablonului nu bombeaza sub nas.daca e nevoie se prelucreaza cu freza baza sablonului
de ocluzie,reducand grosimea versantului V
-refacerea fizionomiei,conturului firesc al buzei superioare si fonetic
-rol in echilibrul protezei maxilare--.curbura exagerata duce,prin plasarea dd inafara crestei, la desprinderea
protezei din zona D, mai ales in incizie
-aplicarea sablonului maxilar pe CP,cu buza superioara relaxata peste valul de ceara.
1.medicul face o prima apreciere dpdv estetic-buza sa fie sustinuta firesc,apreciind plenitudinea in raport cu
varsta,tipul facial,lungimea buzei,simetria din norma frontala
2.se reduce si se adauga ceara in functie d situatie(nu se urm intinderea ridurilor verticale din jurul buzelor).Din
lateral un reper ar fi unghiul dintre filtrul nasului si cel al buzei sa fie 90 grade
-pac cls II unghi mai mare,iar la cls III unghi mai mic
3.apreciere discreta a rosului buzei cu stergerea discreta a santurilor periorale
4.dpdv fonetic: foneme labio-dentale(F si V).In rel cu dd mand doar dupa stabilirea DVO-ce,ci si fonema S
5.varf-buza inf sa fie in acelasi plan cu valul fronta
6.dupa DVO se verifica din normala laterala, la pronuntia ce, ci,propulsia fonetica a mandibulei ,raportul cu fetele
V ale sablonului(sablonul mand trebuie sa ajunga maxim in raport cap la cap.Daca depaseste si e dimensionat
corect si e montat pe creasta, se adauga ceara V la sablonul maxilar.Daca maxilarul depaseste se reduce din
curbura)
7.fata V trebuie sa aiba un aspect simetric,neted si raport corect cu antagonistii
8.cand sunt prezenti dd mandibulari se urmareste stabilirea curburii V pe baza testelor fonetice si estetice
9.edentatul total unimax protezat anterior se verifica estetic si fonetic curbura la proteza veche si se incearca
modelarea comparativa
10.edentatia totala mandibulara nu necesita aceasta etapa,deoarece sunt prezenti dintii frontali maxilari
5
10.CAT TIMP SE TINE IN CABINET AMPRENTA DE ALGINAT PANA LA TURNAREA
MODELULUI
-inainte de a fi trimisa se dezinfecteaza cu hipoclorit 1%/glutaraldehida2%
-turnarea modelului se face intre 8-20 min de la luarea amprentei
-se transporta intr-un servetel umezit si recipient inchis
-timpul de lucru al alginatului cu priza normala e 4 min,iar cu priza rapida 1,25-2 min
-timpul de spatulare 6s0 pt priza normala/45 priza rapida
11.ETAPELE IN PROTEZAREA TOTALA UNIMAX

1.anamneza
2.amprenta preliminara in alginat in lingura standard pt edentat
3.turnare model preliminar
4.pe modelul preliminar se confectioneaza lingura individuala
5.adaptare lingura individuala, in cabinet
-adaptare
-teste herbst
-succiunea
6.amprenta functionala in lingura individuala cu ZOE,elastomeri, hidrocoloizi
7.amprenta antagonistilor cu alginat in lingura standard
8.turnare model functional
9.confectionarea sabloanelor de ocluzie pe modelul functional
10.controlul sabloanelor de ocluzie-intra si extraoral
11.determinarea curburii vestibulare
12.determinarea DVO-DVR-SIF
13.verificarea DVO
14.inregistrarea DVO
15.inregistrare RC
16.transfer
17.stabilirea indicatiilor privind alegerea si aranjamentul dintilor-linia surasului, caninului, mediana, forma,
culoarea, marimea, materialul dintilor, ocluzia
18.fixarea modelelor in ocluzor
19.montarea dintilor
20.proba machetelor-extra si intrabucal-MSS;estetic;ocluzie;fonetic
21.modelarea finala a machetei
22.realizarea tiparului,pasta de acrliat, indesare,presare, polimerizare
23.dezambalare si prelucare,finisare si lustruire
24.controlul protezelor extra si intraoral- MSS;estetic;ocluzie;fonetic
25.controlul si adaptarea dupa aplicare
12.CE ASPECT DE DINAMICA MANDIBULARA REPREZINTA REL OCLUZALE LA MACHETA

-componenta verticala a ocluziei-DVO-testul silverman,aspect estetic,testul buchman-ismail
-componenta orizontala-pac e instruit sa inchida gura cu dintii in contact si mandibula retrudata:angrenajul
lateral:IM=RC
-pentru verificare se face proba spatulei:introducerea unei spatule intre dinti in zona laterala mai intai pe o
parte,apoi pe celalalta
-propulsia fonetica: ce,ci,66
13.CE INSEAMNA MARGINEA SUBTIRE A PORTAMPRENTELOR INDIVIDUALE SI ATITUDINI

IN AMPRENTARE
-normal, marginile trebuie sa fie netaioase, marginea neregulata conform fundului de sac; ingrosate in zona
linguala centrala pana la 3 mm si in zona Eisenring;mai subtire in zona V centrala mand,pana la 1 mm
-daca sunt foare subtiri se reface(se poate lua amprenta pt modelul functional in lingura cu margini subtiri)
-daca e subtire pe portiuni mici se prelungeste astfel:
-din placa de baza: se umezeste modelul preliminar, se incalzeste placa de baza si e impinsa cu o spatula
de ceara pentru a fi modelata corespunzator
6
-din acrilat: se prelungeste cu acrilat auto sau material termoplastic
Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei protezei – inregistrarea fctionala in
intregime a CP (inregistr struct de suport, succiune)
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele cheie), amprenta finala
- adaptarea lingurii:
- primara: se spala apa/sapun, alcool, in cav bucala se urmareste zona dureroasa, se remediaza (lunga se
slefuieste, se degaja bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu mat coresp – la tuberculul piriform, zona Ah
trebuie refacute)
- secundara: inspectie, palpare, misc fctionale
I. Mandibula
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata
int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii
lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il
jeneaza
 punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se
intinde lingura
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 zona L laterala: sa se intinda pana la LOI care se verif la palpare (poate fi depasita cand este rotunjita,
nedureroasa si m milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se mobilizeze la misc limbii de pe un buton pe
celalalt)
 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
Testele Herbst la mandibula:

1) gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a tuberculului piriform)
2) umezirea buzelor: zona L post
3) vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului spre care s-
a deplasat limba
4) ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
5) mimarea fluieratului: marg V ant
6) delgutitia: zona L a tuberculului piriform
Inchiderea la zonele cheie:

a) inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract
b) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav bucala –
umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic
c) zona V frontala: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar
medicul face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune, lingura
se desprinde cu usurinta
7
II. Maxilar
 limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post
si unde infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze –
pronunta fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia
trasata ant
 sp Eisenring – se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si mand deviata pe
partea examinata, lingura sa fie in contact cu tuberozitate si sa ajunga in fundul de sac –
lingura lunga mobilizeaza la desh gurii, lingura scurta se ramoleste cu rulou termoplastic
(balansarea mand si desch gurii), grosimea lingurii sa coresp latimii Eisenring
- lingura groasa – la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza lingura (slefuire treptata)
 lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
 in sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup
Testele Herbst la maxilar:

1) deschiderea lenta a gurii la maximum – daca se desprinde este lunga in zona latero/retrotuberozitara
2) suras fortat – zona V lat
3) mimarea fluieratului – zona V centrala
4) tuseste – zona D
- reguli: lingura aplicata ferm pe camp, misc lente si repetate, testele in ordine, nu se trece la celalalt test pana nu
se rezolva ultimul test
- succiunea:
- se tractioneaza O-V de maner si se verif inchiderea in zona IPP – redusa pt ca nu a fost suplim inch
marg int (inch ext nu exista la aceasta zona): post – mat termoplastic ramolit 3-4 mm, diam maxim de o parte si
de alta a linie med si minima in centru si extremitati, se apasa ferm pe supraf de sprijin, pac desch larg gura si
face protractie max a limbii – se reface testul de succiune
- pt inchiderea marg int V – despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape cu pulpa degetului de
marg V a lingurii
- pt verif inch totale (ext si int) si a adeziunii – se tractioneaza vertical de maner
Amprentare:
 mandibula: lingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea lungurii, tine lingura cu 2
degete pe butonii de pres si miscari – tractiuni si rotatii de nodul comisural (pt zona V lat), pres si masaj
pe obraz (zona Fish), masaje rotatorii ale buzei inf
- pacientul: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz in altul, protractia
limbii, mimarea fluieratului, deglutitia, apasarea de medic si pacientul incearca sa inchida gura pt zona V
a tuberculului piriform
 maxilar: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului
in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza
sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona
Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului
14.PAPILA INCISIVA.POZITIE LA EDENTAT

papila incisiva (bunoida) – pe linia med, produce lez de decubit – foliere, menajata de pres (markeri biometrici
care orienteaza montarea dd in zona frontala),mucoasa fixa
-poate sa fie pe creasta
-bolta palatina adanca-pe creastadistal de creasta reziduala frontala se gaseste gaura incisiva care trebuie
menajata de presiuni
-bordurile de ocluzie in zona frontala trebuie sa fie inafara crestei,6-8 mm V de papila incisiva
-importanta in montarea dd frontali
8
15.CUM POATE FI INFLUENTATA STABILITATEA PROTEZELOR DE CATRE RELATIILE
DINTRE CRESTE SI GRADE DE DIFICULTATE ALE PROTEZARII
=contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal
- factori care infl stabilitatea:
- aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelor
- tuberozitati, tubercul piriform – consistenta lor
- decalaj intre creste, miscarea mand (propulsie, lateralitate), raportul cu musc – zona neutrala
- constructia protezei: dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC
- contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral
- respectarea aspectelor fctionale, sagilat, lateral
- rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale – pt stabilizarea protezelor
- aspecte clinice:
 favorabile: - arcada in U, cr inalte cu suport osos, directie orizontala
- bolta adanca cu vers O verticale, paralele
- prezenta tuberozitatii, tubercul piriform
- rap normal intre cr
- mm normotona, normokinetica
 nefavorabile: - arcada in V, cr cu ro severa, zona fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in poz post sau hiperkinetica
- hipertonie, hipotonie musc, musc hiperkinetica
Clase de dificultate:
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit – necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice
Inaltimea osului mandibular: - pe Rx

 cls I = peste 20 mm
 cls II = 15-20 mm
 cls III = 10-15 mm
 cls IV = sub 10 mm
Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls I,II,III,IV)
 tip A = cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus
 tip B = vestibul bucal redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fara torus
 tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
 tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus si hiperplazie
Morfologia mandibulei: aspectul muc fixe, insertii musc (cls I,II,III,IV)

 tip A = muc fixa, mm cu aderenta adecvata
 tip B = muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila
 tip C = muc fixa redusa V, L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis
 tip D = mucoasa atasata numai post
 tip E = fara muc fixa, mobilizata de catre limba, obraji, limba
Relatia mandibulo-maxilara
 cls I poate evolua in cursul edentatiei in cls I,II,III,IV de dificultate in rap cu momentul instalarii ed (max
ro centripeta, mand ro centrifuga – rap cls III de rel scheletata)
 cls II – evolueaza in cls III,IV de dificultate (retrognatism)
 cls III – evolueaza in cls III,IV de dificultate (prognatie mand)
9
16.CARE SUNT CARACTERISTICILE ZONEI DISTALE MAXILARE.AMPRENTARE
1) limita D a CP maxilar – cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare si se insemna cu creion chimic
zona de rezilienta max (post de foveele palatine) – se determina linia de vibratie post (pronuntia ”Ah„), care se
diferentiaza de linia de vibratie ant (Valsalva – sufla pe nas, narile pensate, valul palatin coboara, sau pronuntia
scurta ”Ah„) – intre cele 2 linii zona de IPP (8,2 mm)
- diferenta de culoare muc boltii – val palatin ( alb-rosietic), foveele palatine de o parte si de alta a liniei med
2) limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura – insertia inf a ligg
pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion chimic
limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si unde infundarea
este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze – pronunta fonema
Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
Amprentarea: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului in
usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt zona V
centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului
17.CUM TREBUIE SA FIE POZITIA LIMBII LA APLICAREA LINGURII INDIVIDUALE

 testele herbst:
o umezirea buzelor: zona L post
o vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului
spre care s-a deplasat limba
o ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
 inchiderea la zonele cheie: ) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm,
ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele
manerului
18.CARE SUNT CARACTERISTICILE REZORBTIEI MANDIBULARE A CRESTELOR

Tiparul resorbtiei osoase:
- maxilar: - creasta dinspre vf – baza, V-P (resorbtie centripeta)
- mandibula: - lingual: L-V, vf – baza
- frontal: vf – baza, V+L (resorbtie centrifuga)
- resorbtie scazuta – insertia ligg
- creasta ascutita/denivelata
- resorbtia osoasa maxima la creste, minima in zonele biostatice, fren, bolta palatina
- mand > max
- caracteristici somatice: mand cu deficit de crestere – resorbtie accentuata (cls II scheletala, brahicefal), mand cu
exces de crestere – resorbtie redusa (cls III, dolicocefal), maxilar cu resorbtie mare
19.MM ORBICULARIASPECTE CLINICE SI IMPORTANTA IN PROTEZAREA TOTALA

-mm de expresie orofacial;
-in grosimea buzelor sfincter, m circular
- se realizeaza prehensiunea alim si dirijeaza deschiderea orificiului bucal in timpul functiilor ap dento-max
-intre orbicular si buccinator exista o legatura functionala datorita intrepatrunderii fibrelor musculare
- fibre paralele cu marginea protezei – mentinerea protezei, participa la cresterea inchiderii externe
-prin miscari de modiolus mobilizam mm:orbicular,canin,mentalis,patratul buzei inferioare
10
20.CUM SE STABILESTE SI SE VERIFICA RC PRIN METODE CLINICE
1.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce trebuie atinsa
cu vf limbii
2.metoda memoriei tisulare
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc
3.conducerea uni/bimanuala
A.Unimanuala
-conduc cu mana mandibula de la niv mentonului si cu cealalta mana,cu degetul mare si indexul cat mai
distal,mentin sablonul pe CP
-met criticata ca nu obt poz cea mai posterioara
-inainte se fac cateva misc de inchidere-deschidere
B.Bimanuala
-pac in decubit dorsal
-cu ambele maini,cu degetul mare mentinem sablonul si cu restul degetelor prindem ramul mand
4.reflexul de ocluzie molara
-prezenta degetelor(indexul de la ambele maini ) aplicate pe fata externa sau ocluzala a sabloanelor in zona
molara
-redesteptarea reflexului molar de plasare a md in RC
-cand pac inchide gura,degetele sunt retrase
5.deglutitia
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
6.hiperextensia fortata
-pac sta cu capul in hiperextensie fortata cu privirea in plafon,suprimand ptg externi,iar gravitatia duce la
retrudarea mandibulei
7.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
8.memoria ocluzala
-sunt montati lateral 1-2 dd lat si se redesteapta reflexul molar
9.oboseala mm ptg externi
-propulsii exagerate
-se considera ca metode ajutatoare in plasarea in RC
verificarea RC
-se urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie,care nu e alta decat RC
-pe sablon se traseaza 3 linii: 2 laterale(se pot folosi liniile canine) si una paramedianpoate evidentia inchiderea
intr-o pozitie mai anterioara
-in RC condilii nu sunt palpabili pretragian
-se palpeaza contractia simetrica bilaterala a mm temporali
-aspectul fetei e armonios
-inchiderea gurii e ferma si trebuie sa se realizeze in aceeasi pozitie
-RC e considerat pozitia cea mai posterioara,cu mandibula nefortata
21.CRESTELE FRONTALE RETENTIVE CARE TREBUIE CORECTATE
-creste procidente-spatiu mic, nu permite plasarea dd
-creasta frontala retentiva cu convexitatea accentuata,impune corectare chirurgicala,aplicare de proteze cu baze
elastice
-pot fi zone sensibile, sub forma de lama ascutita sau cioturi osoase
-cuprinderea zonei de suport in limite functionale
-corectarea chirurgicala
-conditionarea protezei pt a creste capacitatea de suport
-tehnici speciale de amprentare
-distantarea protezei in relatiile ocluzale
11
22.CUM SE STABILESTE PLANUL DE ORIENTARE PROTETICA IN ZONA LATERALA
- directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)
- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator
- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf
ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de
referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la
nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat
pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si
stabilesc DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji
23.INDICATII ALE OCLUZIEI LINGUALIZATE
principii:echilibrul protezei mandibulare/eficienta masticatorie
-IM=RC
-numar redus de contacte dento-dentare,numai de dd laterali
-important cuspidul palatinal al dd laterali maxilari(dd cuspidati)/mandibulari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dd laterali-trasee propulsive,in lateralitate utilizeaza articulatorul
-verificarea contactelor D-d in centric si excentric/clinic si in articulator
-schema ocluzala cea mai indicata in:
-protezare conventionala si pe implante
-situatii dificile de protezare cu rezorbtii severe in anomaliile scheletale cls IIa,cu decalaje mari intre
creste,protezari anterioare cu dd necuspidati,in bruxism
avantaje: echilibru,estetica,functionalitate,confort
dezavantaje:uzura dd,ineficienta masticatorie,modificari ocluzale
24.ZONA V LABIALA.AMPRENTARE
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 herbst: mimarea fluieratului: marg V ant
 inchiderea: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar medicul
face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune, lingura
se desprinde cu usurinta
12
25.MACHETE.INDICATII??
26.PROTEZAREA IMEDIATA
=proteza realizata in prezenta ultimilor dd si aplicata in momentul extractiei lor
Scop:
-prevenirea unor tulburari generale si locale,cu pastrarea unor aspecte estetice
-pastrarea unor raporturi (DVO)
-prevenirea tulb functionale fonetice si estetice
-ameliorarea fenomenelor de rr postextractionala
Tipuri:proteze conventionale sau supraprotezari temporare/definitive/pe dd si pe implante
Indicatii
-previne intreruperea activitatii cotidiene/dezechilibrul psihic
-mai frecvente la femei
-la varste tinere,pac in activitate
-la pac mai in varsta-adaptare mai usoara
-protezarea in prezenta unor afectiuni generale
-estetic:alegerea si aranjamentul dentar
-pastrarea rel ocluzale(poz dd,pl de ocluzie,RIM) la cei cu aspecte particulare(II sch) mai ales pt dd frontali
-reducerea fenomenelor de rr la cei cu afectare parod –mai ales la F mand
-mentinerea unor medicam cicatrizante
-repozitionarea structurilor orale
-realizarea protezei ca si ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/protetic pt aranjamentul dentar
dezavantaje
-refacerea protezarii
-instabilitatea relativ rapida prin rr crestei postextractionale(dif in delim zonei postextr pe model)
avantaje
-impact pozitiv social si psihologic
-previne tulb funct si de compotament
-ghid biologic pt aranjamentul dentar
-ghid in restructurarea ososasa postextractionala
-asigura cnd biologice mai bune pt plasarea protezei totale
etape clinice
In prezenta dd:
-ampr prelim/linguri
-adaptare linguri si ampr finala
-RIM
-montarea si verif machetelor
-indep dd de pe modele,trasf machetelor in proteze totale
Extractia dd si aplicare:
-dispensarizalre 6-12luni
-readaptarea protezelor prin captusiri
27.CAUZELE DETERMINANTE ALE DURERII LA NIVELUL CRESTELOR ED. TOTAL

- cauze determinante: presiuni inegale, excesive
- cauze favorizante: rezistenta scazuta a struct orale la presiune, zone osoase proeminente/reduse, absenta salivei
- presiuni inegale – cauze:
- zone retentive/intermitente
- dd naturali in cp ocluzal
- raport incorect al bazei protezei cu struct orale
- instabilitatea ocluzala, CP, interferente
- instabilitatea protezelor
- resorbtia crestei accentuata/cr fibroasa
-masticatia cu crestele/neprotezat
- atitudini: depistare, corectare, conditionare
13
- forte excesive: bruxism, parafunctii, dd naturali antagonisti, supraevaluarea DVO, alimente consistente
- rezistenta scazuta a struct orale si absenta salivei:
- mucoasa: subtire, slab vascularizata, rezilienta scazuta (iradiere, sub proteze, varsta inaintate)
- osul alv: creasta ascutita, exostoze, osteopenie
- absenta salivei: status general, medicatie, varsta, status nutritional, afect ale mucoasei, protezare ant
- creste glicemia: indep protezei si asigurarea unei igiene corecte a CP si protezei
- atitudini practice:
 adaptare proteza
 corectarea chirugicala a osului/mucoasei
 conditionare: proteze cu baze moi
 purtare intermitenta
 protezare corecta
 protezare pe implante
28.TUBEROZITATILE MAXILARE
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn sagital
sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau de
tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea ei
chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea bazei
29.FIBROZA DE LA NIVELUL STRUCTURILOR DE SUPORT.CAUZE, ASP CLINICE,ATITUDINI

Fibrozarea crestei – inlocuirea suportului osos cu tes fibros – cr balanta, flotanta ( frecvent frontal)
- cauze: suprasolicitare de dd nat antagonisti, instabilizarea protezei
- muc normala sau hiperemica
- consecinte: struct inadecvate pt sprijin si stabilitate
30.FACT IMPLICATI IN MENTINEREA PROTEZEI TOTALE,CUM INTERVIN COMPARATIV CU

CELE 2 MAXILARE
MENTINERE = capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens vertical
- orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup – se face tractiune in sens vertical, singura miscare
verticala in ampr
- cauze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente, gravitatia, anularea retentiei
prin instabilitatea protezei
- contracararea:
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele, adez buna
- tensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film – fen de udare a supraf
- capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc
- pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
- saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
- succiunea/fenomenul de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila in banda
- fixarea musc: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int a prot
- zone retentive
- deglutitia/raportul ocluzal
- adezivii
- implante, sisteme speciale
14
- adeziunea mai mare la maxilar decat mand, supraf de contact este mai mare, supraf trebuie sa fie cat mai
paralele – adeziune mare la o bolta plata, mica la bolta ogivala, supraf neteda
Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii
- cresc adez, coeziunea, vascozitatea mediului dintre prot si camp – cresc mentinerea, incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-osoase, extirpare tumori,
postextractional, situatii clinice critice, la neadaptatii la proteze
- CI: proteze incorecte
- Protefix, Fixodent
31.ZONA TUBERCULULUI PIRIFORM

se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu are tubercul
piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial pozitie oriz, apoi oblica si verticala
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M
parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida gura lent ca
sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
1.trasarea limitelor cp: limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura –
insertia inf a ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion
chimic
2. adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int a
acesteia si se scurteaza pana la semn
lingurii)
jeneaza
3.teste herbst:a. gura deschisa larg (zona V a tuberculului piriform)b. delgutitia: zona L a tuberculului piriform
4. inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura
in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
deglutitie
32.TRASAREA LIMITELOR CP PE AMPR

Mand:
- trasarea liniei med in zona L centrala (reper frenul lingual), apoi se marcheaza marg linguala de o parte
si de alta pe 1,5 cm pe convex max a marg amprentei in zona L centrala
- din pctele de terminare a acestor 2 linii se duc 2 perpend pe muchia cr edentate – se traseaza directie
crestei pana la tuberculul piriform
- de la pctele de terminare ale zonei L centrale se duc linii paralele cu mijl cr catre D, care traverseaza
tuberculul piriform L-V la unirea 2/3 and cu 1/3 post
- limita V a lingurii – la 1 mm spre interiorul amprentei fata de convex max a marg V a amprentei
15
Max:
- se traseaza inapoia foveelor palatine cu o linie curba convex post, la fel se traseaza santurile
retrotuberozitare - se unesc cu 2 linii convex ant si se contureaza limita post
- limita V a lingurii la 1 mm in interiorul pctului de max convex a marg amprentei, cu ocolirea frenului
labial sup, bridelor lat si proc zig-alv
33.ZONE IN CARE MM SUNT INSERATI PERPENDICULAR PE PERIFERIA CAMPULUI

PROTETIC
-la maxilar: la niv limitei posterioare a CP=majoritatea mm valului palatin
-la mandibula: mm mobilizatori ai mand, limbii, CSF, :orofaciali:( temporal, pterigoidieni, CSF, suprahioidieni,
VP, GH, MH, GG, m triunghiular, m patrat, m mentalis)
mobilizatori
- ridicatori: - maseter – fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe unghiul mand, are fibre
orientate paralel, poate venii in contact cu marg protezei prin marg sa ant in portiunea V post ( in tensiune prin
deschidere maxima, inchidere si ne opunem prin apasarea cu degetul pe butonii de presiune
- temporal – are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza coronoida, se
prelungesc pana la trigonul retromolar (tensiune prin desch maxima)
- pterigoidian medial – pe fata int a mand, distal in dreptul unghiului mand
- coboratori: - suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohiodian
- insertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand
- genioglos
- pterigoidian lateral
- propulsie: - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
- retropulsie: - fasc oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric
- lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ
34.INCHIDEREA DISTALA MDB

inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura in
cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se inchide
gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si deglutitie
35.AMPRENTA DE DESPOVARARE SI DE COMPRESIUNE

Amprenta de despovarare
-indicate la CP cu zone sensibile,incapabile sa suporte presiuni
-se fac orficii 2mm in centru lingurii individuale superioare
-material de consistenta redusa, fara presiune
Amprenta de compresiune
-exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe,cautand sa obtina un surplus mucozal necesar inchiderii
marginale
-CP reziliente ,cu mucoasa putin rezilienta,aderenta de periost
-materiale cu vascozitate crescuta sau medie
-CI la muc cu rezilienta mare pt ca poate determina leziuni de decubit,deformari in plan orizontal
36.CUM SE POATE APRECIA DIN ANALIZA MODELULUI MAXILAR CURBURA V??
37.STABILIREA SI VERIFICAREA CURBURII LA SABLONUL MAXILAR

- prin interventii la valul de ocluzie max in zona V frontala
I. – aplicarea sablonului pe cp si masaj pt relaxarea buzei sup
- se apreciaza grosimea bazei la fundul de sac si aspectul estetic
- rel cu bordura de ocluzie ca suport pt baza:
16
- redarea plenitudinii in rap cu varsta
- stergerea moderata a santurilor periorale
- rosul buzei, simetria buzei, contur
- unghi nas-buza sup = 90 grade
II. – verificarea curburii – teste fonetice, dupa stabilirea DVO:

- cuvinte ce contin labiodentalele V,F – fata V a sablonului sa intre in contact lejer cu fata int a buzei inf
- rosul buzei sa depaseasca marg sablonului cu contact pe fata lui V (1-2 mm)
- cuvinte CE,CI – apreciaza din norma laterala rap in pl sagital al supraf V ale sabloanelor
- la pacientii cu proteza, se aplica alternativ proteza si sablonul si se verifica fonetic
- cand dd mand sunt prezenti, se urmareste stabilirea curburii vest maxilare pe baza testelor fonetice
- transferul curburii vestibulare: - placuta Pedro-Saizar, chei vestib din silicon chitos
- greseli: - curbura accentuata: instab protezei max, tulb fonetice
- curbura stearsa: tulb fonetice, buza nesustinuta, instab protezei
- exagerarea curburii vestib: plasarea dd in afara crestelor, intinderea buzei sup
- analiza modelului fctional: papila incisiva (dd frontali maxilar la 6 mm de centrul papilei), a doua pereche de
rugi palatine (la 2 mm de ele se plaseaza coletul C)
- nivelul bordurii in zona frontala ( 1mm vizibil cu gura intredeschisa), lat (tg la fata dorsala a limbii)
- la cei cls II a scheletala cu hipotonie musc, curbura este mai stearsa
- la cei cls III a au arcada max in forma de V cu probleme de echilibru in misc de lateralitate si zona de curbura –
se realizeaza o curbura mai accentuata in V
- la pareza de facial – bombarea partii cu pareza
38.CRITERII PENTRU STABILIREA NIVELULUI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONA LATERALA

STABILIREA PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA (OCLUZIE)
- utilizand sablonul max, iar ulterior contact intre sabloane la DVO, pl de orientare ocluzala definit ca loc de
intalnire al dd
- instrumente: rigla, pl lui Fox, placuta de sticla
 frontal: - directie: paralelismul supraf inf a sablonului (ocluzala) cu pl bipupilar
- nivel: rap cu marg libera a buzei sup
- nivelul stabilit in repaus, la marg libera a buzei sup: varsta (cu cresterea varstei, buza se lungeste), sex
(la femei dd mai vizibili), caract somatice (lung buzei sup, cls scheletala, tip psiho-somatic), se verifica in
dinamica buzei (fonatie, suras)
- cls II hipodivergent, vizibilitate mai mare, prognatism mai mica
- in fonatie, pe masura ce buza devine hipotona, dd mand mai vizibili decat max
 lateral: - directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)

- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator
- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf
ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de
referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la
nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
17
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat
pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si
stabilesc DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji
39.VARIATIA DIURNA DVR SI IMPLICATII CLINICE ALE ACESTEIA

-pacient obosit,nu se determina corect DVR-marit
40.DVO SUBEVALUAT, ATIT. TERAPEUTICE ,SIMPTOMATOLOGIE

- aspect imbatranit
- dd au vizibilitate redusa
-santuri periorale acc,rosu buzei diminuat sau absent, comisuri coborate cu zabaluta angulara,buzele
proemina anterior,et inf redus,menton proeminent
- limba intre arcade
- dureri ale mm coboratori in timpul sau dupa mese
- scaderea acuitatii auditive
- SIF si SMV marite
- inaltarea se face treptat (1-2 mm la minim 6 luni -1 an), nu brusc (bruxism), prin captusire protezei mand cu mat
moi, dupa 6 luni-1 an facem la cea max
41.COMPARATII INTRE REFLEXUL LINGUO-MANDIBULAR IN DETERMINAREA RC SI

TEHNICA BOYANOV
1.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
2.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce trebuie atinsa
cu vf limbii
3.metoda memoriei tisulare??
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc
42.CARE SUNT SITUATIILE CLINICE IN CARE RC SE STABILESTE CU DIFICULTATE

-pac nu a purtat mult timp protezele
-sabloanele nu au stabilitate pe CP-rr accentuata
-structurile CP si ATM sunt afectate de protezari anterioare incorecte pe fondul unor afectiuni generale-disparitia
osului de suport, creasta flotanta , pliuri de muc deplasabila, hipertonii musculare, afectare articuala)
-tulburari grave ocluzale de la vechile proteze
-prezenta de contacte uni/bilaterale distal intre baza si proteza
18
43.CUM SE FACE ALINIEREA IC PT PROTEZA UNUI BARBAT DE 70 ANI,ROBUST,CU TENUL
INCHIS LA CULOARE
a) Marimea dd frontali superiori/ latimea
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu dist. Care uneste vf
celor 2 C ( lee)
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea fetei
- latimea totala= dist intre liniile C
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC, masuratoarea
tarnsforma datele: mare/medie/mic
- dd – mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm cand buza e relaxata,
varstnici 1mm sau dd acoperiti complet de buza)
- Personalitatea vigurosi: Ic robusti
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
- relatia intre linia mediana , IC, buza sup – simetrice;
- curbura incizala sa urmareasca mg libera a buzei inf in suras
- rap dintre buza sup si ICS ca grd de vizibilitate:buza superioara sa acopere coletul ICS
44.REGULI ALE MONTARII DD

- pot fi reguli generale in functie de zona
- reguli individuale in functie de fiecare dinte, de fizionomie, situatie clinica si cerintele pacientului
- in functie de autor care recomanda un anumit tip de montare
- montari atipice
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
- IM = RC
TEHNICA GYSI
- se incepe cu I sup M2 sup (max)
- mdb: M1 inf- C, IC, IL, Pm1, Pm2, M2
IC:
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
IL:
- inclinare usor spre distal a IL
19
- distanta pana la planul ocluzal e de ½ mm pana la 1mm.
- e un dinte fundamental pt estetica
C:
- se monteaza cvasiperpendicular sau usor inclinat spre distal; cuspidul poate atinge planul la barbati dar
nu si la femei
- cu cat se vede mai mult din FV cu atat are un asepect mai masculin cu cat mai putin cu atat are un aspect
mai feminin cand se face montare ne uitam daca se vede suficient FM la - aspect delicat
- linia C-papila I – C  linia care trece prin mijlocul papilei incisive uneste vf C
Dinti laterali :
- IM = RC
45.GRESELI PREZENTE LA MACHETELE CARE NECESITA INTERVENTIA LAB DE TEHNICA

DENTARA
DVO mare
DVO mic
Remontarea dintilor
46.CAUZELE ATROFIEI SEVERE A CRESTELOR

- fact determinanti implicati in evolutie:
 locali:
- edentatia – etiologia, vechimea
- efectele protezarii: calitatea (fact mecanici), igienizarea, timpul de purtare a protezelor
- status general, nutritional: calitatea struct orale, fluxului salivar
 generali:
- caract somatice, anatomice, asp funct, parafunctii
- status general, nutritional, medicatia
- fen involutive, modificari hormonale, sex
- os: pierderea dd si a struct parodontale – resorbtie osoasa caract prin asp cumulative, presiuni exercitate pe
proteze
47.CUM INTERVINE PT ASUPRA MUCOASEI??

- cauze: edentatie, proteza, involutie, status general, nutritional
Aspecte ale mucoasei la edentat:
- normal: grosime, volum, rezilienta, coloratie, textura
- modificari cu aspect eritemato-congestiv cu pseudomembrane
- patologic: leucoplazie (placarde albicioase), eritroplazie (placarde rosii)
- modificari fara semnificatie patologica
Aspecte normale:
1) Mucoasa fixa – masticatorie
- Tip I: muc groasa, aderenta, bine vascularizata, cheratinzata, rezilienta normala (1-5 mm) –
aspect normal – CP normal, favorabil protezarii, amprentarii
- Tip II: muc subtire, slab vasc si cherat, cu aspect albicios, rezilienta redusa, mai aderenta de os –
CP dur, ampr de compresiune, cu mat de consistenta mare, sub presiune
- Tip III: muc cu strat submucos bine repr, slab cherat, cu rezilienta mare – CP moale, ampr de
despovarare, mat de consistenta redusa, fara pres
Modificari:
a) reducerea in grosime – cu coloratie normala (tip II), modificata
- coloratie normala – aspect alibicios, rezilienta scazuta, amprente compresive la tip II
- muc subtire, eritemato-congestiva – asp lucios, sensibila la pres/stomatita – tolereaza greu proteza –
trat preprotetic
20
- cauze: aport scazut de proteine, stari de deshidratare, absenta sau scaderea salivei, protezari instabile
de lunga durata
b) ingrosarea mucoasei
- muc desprinsa de pe suportul osos, pliata, normala ca textura, coloratie
- modif hiperplazice, formatiuni tumorale pliate, nodulare
- aspect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp tumoral, muc congestiva
c) desprinderea de pe suportul osos
d) scaderea cheratinizarii
e) leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
2) Mucoasa pasiv-mobila
- strat submucos bine reprez – rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos: ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
3) Mucoasa mobila (de captusire)
- realizeaza inch marginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite
Modificari ale muc maxilare:

I.creste/versante: grosime redusa, rezilienta redusa, culoare modificata, hiperplazii
II. periferie/vestibul: pliuri, insertii fren/bride
III. bolta: subtire cu stergerea reliefului anantomic, eritematoasa, hiperplazie papilara sau
granulomatoasa, ulceratii traumatice
Modificari ale muc mandibulare:
I.creste/versante: la fel
II. periferie/vestibul: insertii mm si ligg aproape de mijl crestei, pliu lingual lateral, hiperplazii
Cauzele modificarilor de mucoasa:
- resorbtie osoasa in ritm accentuat
- proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice
- igienizarea incorecta a protezelor si CB
- interventii chirurgicale
48.UNGHIUL BENNETT.CE E,CE REPREZINTA,LA CE TIP DE ART ESTE.

Unghiul Bennett=unghiul format intre panta de deplasare anterioara si mediala a condilului orbitant si o miscare
strict protruziva
Miscarea Bennett=cand mandibula se deplaseaza spre dreapta se remarca o miscare laterala si anterioara a
condilului stang iar condilul drept se deplaseaza in afara si uneori spre posterior
=miscare corporala a mandibulei spre partea lucratoare in miscarea de lateralitate,miscarea de pivotare
dupa un ax orizontal
-se datoreaza restrictiei lig temporo-mand lucrator si peretelui median al fosei glenoide nelucratoare
-daca componenta laterala survine devreme-sn imediata/survine gradat-progresiva
-directia miscarii bennett depinde de structurile articulare si de contractia ptg lat
-amplitudinea miscarii in plan orizontal e intre 0.75mm-1,5mm
Articulatoare total si semiadaptabile
21
49.METODE FUNCTIONALE DE DETERMINARE DVR
-se bazeaza pe masurarea inaltimii etajului inferior al fetei in momente in care e indusa relaxarea
musculara si determina valori mai mari ale DVR
1.metoda linguritei de apa-pac tine o cant mica de apa in gura si sta cu ochii inchisi si buzele relaxate in contact
lejer-se masoara Sn-Gn
2.masurarea inaltimii etajului inferior al fetei imediat dupa deglutitie cand mandibula revine la pozitia de repaus
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin deschideri sau propulsii maxime repetate si prelungite
4.masurarea la sf unei conversatii
5.prin surprindere cand pacientul e relaxat, neatent
6.dupa aspectul estetic relaxat, destins
7.pronutarea prelungita a P,B(om,pom)
51.CE DETERMINA FORMA + INTINDEREA MARGINILOR AMPRENTEI IN ZONA DISTALA V

MAND
mm maseter(ancosa maseterina): marg anterioara, de aceea se recomanda atat lingura cat si proteza sa
aiba o scobitura
ligamentul ptg mand in 1/3 post tubercul piriform-nu se acopera de proteza
uneori pot ajunge fibre din temporal+fb din constrictorul superior al faringelui+lig pot mobiliza proteza
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata
int a acesteia si se scurteaza pana la semn
lingurii)
jeneaza
 punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se
intinde lingura
 Testele Herbst la mandibula:gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a
tuberculului piriform)
 Inchiderea la zonele cheie:
inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
deglutitie
52.TUBEROZITATEA MAX ATINGE TUBERCULUL PIRIFORM IN DVO.TRATAM

-tratament chirurgical de micsorare a tuberozitatii
53.ZONA LINGUALA CENTRALA.PARICULARITATI CE NECESITA TEHNICI DE AMPR

SPECIALE+ VERIFICARE
 teste herbst: ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
 inchiderea la zone cheie: zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm,
ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele
manerului
Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita

 in portamprenta se pune alginat de consistenta chitoasa (dar nu in exces), iar in CB – mai fluid pe toata
linia de reflexie a muc
 modelare prin misc executate de medic, tractiuni, rotatii ale nodului comisural, masaje viguroase pe obraji
22
 dezinsertie dupa priza mat printr-o singura miscare, dinspre fundul de sac
 calitatea substratului mucos – det alegerea mat de amprenta
 CB cu muc dura, aderenta in zona de sprijin, iar muc pasiv-mobila este ingusta – Stents, paste
siliconate (consistenta mare)
 muc rezilienta, detasabila in pl oriz – ZOE, alginat (nu deform CP)
- centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura pana la priza finala
- lingura se alege fctie de relieful osos – sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga (4-5 mm), sa nu preseze
exagerat zone ale CP
- sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
- poate fi luata in vechile proteze ale pac – inainte trebuie verificata baza protezei
- controlul ampr, trasare limite lg individuale
Tehnica mucostatica – Accu Tray, tray away

-spatulare mecanica/manuala ,omogenitatea materialului e esentiala
-spatulare viguroasa ,dublata de miscarile de strivire pe peretii bolului
-amprenta fara presiuni,fara a deforma t. de suport ale protezeinu duce la rezultate ff bune pt ca nu avem
stabilitate buna
-Maxilar:lig hanular,spt zigomatic,fren bucal,labial
-mandibular:sant lingual,MH,creasta MH,trigon retromolar,ancosa maseterina,maseter,bride C,fren lingual
-zone de depovarare:torus mand,tuberculi piriformi fibrosi
- Accu Tray, tray away-lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
 se aplica alginat vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac
 modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Eisenring) si mand – inregistr grosimea zonei L in
rap cu limba in repaus, inregistr cr MH, tub piriform, z V maseterina si fosa linguala, periferie V (bride,
fren, Fish)
 amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat – modele primare cu o inregistr FB a elem CP care
previne extinderea bazei PT
- evaluarea cal struct: stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param – opresc infundarea lg daca versantii lg
sunt prea lungi – se acopera pe toata supraf cu mat ampr, inchid marg si mat care spala limba
Tehnica mucodinamica
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres
-lingura individuala care va fi adaptata in cavitatea bucala,urmarindu-se intinderea marginilor pana la limita dintre
mucoasa fixa si cea mobila
-se asociaza materiale de consistente diferite
Tehnica Acudent
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP
54.CARACTERISTICI OCLUZIA MONOPLANA

-principiu:eliminarea planurilor inclinate generatoare de forte orizontale
-cuspidare redusa
Caracteristici:
-dd fara cuspizi
-pl de ocluzie fara curburi
-cu sau fara balans(rampe ocluzale)
Avantaje
-echilibru
Dezavantaje
-ineficienta masticatorie/rezorbtie
-fenomenul Christensen
-estetic
23
Ocluzia monoplan cu balans generalizata-ocluzia balansata cu dd neanatomici
-dd frontali-unitati incizale
-dd laterali-unitati triturante si subocluzale
-stopuri distale-unitati echilibrante
Indicatii la cei cu coordonare neuro-musc slaba,rezorbtie severa(curbura sagitala redusa in raport cu creasta)
Dezavantaj:isi pierd relieful ocluzal si functia de echilibru
-DVO corecta
-Respectarea raportului IM/RC
-corectarea contactelor grosolane prin montarea in articulator
-echilibrarea ocluzala prin evidentierea contactelor dd cu hartia de articulatie itnra-bucal
1. Creasta edentata – grad de evolutie, conceperea protezelor.

-modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime, modificari structurale
-reducerea in dimensiune, conturul crestei
-reducerea suprafetei zonei de suport,
-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar—presiuni ocluzale
-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic
-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport muco-protetic, schema ocluzala
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor:
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase
2. Mucoasa fixa – tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.

-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizarea cu rezilienta normala=1-1,5 mm; amprenta cu
material de consistenta crescuta-termoplastice, ampr de compresiune; tehnica conventionala
-Tip 2: subtire, slab vascularizata si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind subtire sau atrofica,cu aspect
albicios, tolereaza greu proteza; amprentare cu materiale care sa dea suprafata neteda-cu acrilate moi/elastomeri
24
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat ,slab keratinizat cu rezilienta mare /cu pliuri sau hiperplazica, formatiuni
nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu material fluid, amprenta de despovarare;tehnica
mucodinamica-cu 2 materiale de consistente diferite:Adheseal verde ptr inchidere si rosu ptr amprentarea finala
3. Camp protetic maxilar : grad de dificultate.

-Tip A: creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si fara torus
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
-Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta
4. Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare problemele de stabilitate.

-stabilitatea este capacitatea de a se opune desprinderii protezei in sens orizontal
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice ( tuberculi, versant vestibular) bolta palatina
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentare—corelata direct cu montarea dintilor si cu
inregistrarea corecta a RIM
5. Creasta fibroasa (balanta) : cauze ,consecinte , atitudini in amprentare.

-inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/flotanta
-localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal
-cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti;instabilitatea portezei
-mucoasa de aspect normal/hiperemica
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
-atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura despovarata

(distantata in zona mucoasei balante)
6. Calsificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:

-Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori dimensiunea unei
alune
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip 4: se intinde doar in 1/3 ant a palatului
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur
7. Edentatia totala in raport cu populatia globului
25
-cresterea numarului de persoane in varsta, inversarea piramidei varstelor
-cresterea varstei medii de viata
-cresterea numarului persoanelor in varsta edentate total
-edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta particularitati in tratamentul legat
de varsta
-peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli
reumatismale si neuropsihice
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total
8. Torusul palatin : implicatii practice.

-se gaseste pe Lm a boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune
-este acoperit de mucoasa subtire, sensibila
-acoperirea acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si producerea fracturarii
protezei maxilare =>se recomanda folierea modelului in aceasta zona
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin –linia Ah, unde este
locul celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati stomatologului in
incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel
9. Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar.

Zona linguala centrala la mandibula:
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de actiunea
genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea linguala a
protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in repaus , cat si in pozitia de
protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna inchidere marginala
doar in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si pozitia fundului
de sac lingual prezinta modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale limbii anterioare
26
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau cel
mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii marginale care asigura mentinerea
atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si stabilizarea
protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai
multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o suprafata
mai mare , evitandu-se leziunile de decubit
La adaptarea lingurii individuale:
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care parctic inveleshte
aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in CB si se
recomanda pac sa faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare (reeducarea limbii
prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie complet modelat
, in continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral. Lingura trebuie
sa se desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest test se face atat in poz de repaus a limbii cat si in protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie (scurtand
lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform
Zona distala a maxilarului:
-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se face
nu mare greutate
-inclinatie medie
-delimitarea zonei sau liniei Ah
27
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a
amprentei max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie
anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-linia de vibratie posterioara: Silverman : pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH
Lingura individuala max:
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei avansand
ant-post si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex post.
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie
marcata anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se scurteaza in
zona distala mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic
ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru si la
extremitati.Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera ligamentele
pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii
10. Elementele campului protetic maxilar.

Elemente pozitive:
-mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna
--zona de reflexie: trecere neta/treptata
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta

28
-frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
-bridele laterale/canine
-apofizele zigomatice alveolare
-pliurile longitudinale
-zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
-formatiuni hperplazice
11. Zona “ah” :

-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
nu mare greutate
-inclinatie medie: cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
amprentei max
-manevra Valsalva
12. Teste de succiune la maxilar si mandibula.

Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura
trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se
desprinda cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si lingura
trebuie sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie sa fie
prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3
indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona
29
13. Evolutia edentatiei totale:
-modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
-consecinte clinice:
--reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic, cresterea dificultatilor in

edentatia totala in vederea portezarii
-cauze: aspectele biologice cumulative si cronologia varstei
-modificari orale asociate edentatiei totale:
-reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal
-proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genieni
-reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
- unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
-sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare
-latirea si cresterea mobilitatii limbii
-reducerea controlului neuro-muscular
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
-deplasarea protezei in raport cu directia crestei
14. Tuberozitatile.
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn
sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau
de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta

chirurgicala
30
15. Pozitia limbii.
-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o pozitie
favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a modelului intre
cele 2 butoane de presiune
16. Motivele protezarii.

-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii
17. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
31
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a
2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se interpune
un strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de
compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona de
sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat
bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii
individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta ,
favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata
externa a protezei amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici
18. Amprentarea preliminara : bolta adanca;lingura standard scurta.
19. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati si aspecte clinice.

Aspecte clinice:
-diferit la nivelul crestei , intre max si mand , legat de caracteristicile somatice
-la maxilar: varf->baza;vest->palatinal
-la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal : varf->baza, vest si lingual
-resorbtia redusa- insertia lligamentara
-creasta ascutita
-creasta denivelata
32
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
Factori asociati:
-anatomici: forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa
-metabolici: medicamente, varsta, sex, hormoni
-functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
-mecanici/protetici: tipul protezei
20. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se indica
utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.
21. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul retro-
zigomati, rugi palatine? Explicati.
22. Materiale de amprenta

1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri (Impregnum-
Espe);
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);
4)Gipsul;
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .
33
23. Zonele functionale la maxilar si la mandibula.
Mandibula:
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z vestibulara laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala
24. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi palatine)
25. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale (clasif M House)
-Filozofic: Cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat;
-Indiferent: Dificil de cooperat, dificil de tratat, nu-i intereseaza ceea ce li se face;
-Critic: Foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine;
-Sceptic: Reiativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce ii se face.
26. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra protezarii totale :

-cresterea numarrului de pacienti in varsta
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
-cresterea numarului de purtatori de proteze
-cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale
-cresterea gradului de dificultate al protezarii
Consecinte cu implicatii practice :
-grade diferite de dificultate/evaluare
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale, comportament, avand
in vedere :
-obiectivele protezarii : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
-raspunsul structurilor orale
-adaptarea cu protezele
-perioada de purtare a protezelor
-complexitatea tratamentului
34
27. Creasta edentata – grad de evolutie, conceperea protezelor.
-modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime, modificari structurale
-reducerea in dimensiune, conturul crestei
-reducerea suprafetei zonei de suport,
-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar—presiuni ocluzale
-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic
-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport muco-protetic, schema ocluzala
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor:
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase
28. Mucoasa fixa – tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.

-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizarea cu rezilienta normala=1-1,5 mm; amprenta cu
material de consistenta crescuta-termoplastice, ampr de compresiune; tehnica conventionala
-Tip 2: subtire, slab vascularizata si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind subtire sau atrofica,cu aspect
albicios, tolereaza greu proteza; amprentare cu materiale care sa dea suprafata neteda-cu acrilate moi/elastomeri
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat ,slab keratinizat cu rezilienta mare /cu pliuri sau hiperplazica, formatiuni
nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu material fluid, amprenta de despovarare;tehnica
mucodinamica-cu 2 materiale de consistente diferite:Adheseal verde ptr inchidere si rosu ptr amprentarea finala
29. Camp protetic maxilar : grad de dificultate.

-Tip A: creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si fara torus
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
-Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta

35
30. Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare problemele de stabilitate.
-stabilitatea este capacitatea de a se opune desprinderii protezei in sens orizontal
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice ( tuberculi, versant vestibular) bolta palatina
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentare—corelata direct cu montarea dintilor si cu
inregistrarea corecta a RIM
31. Creasta fibroasa (balanta) : cauze ,consecinte , atitudini in amprentare.

-inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/flotanta
-localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal
-cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti;instabilitatea portezei
-mucoasa de aspect normal/hiperemica
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
-atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura despovarata

(distantata in zona mucoasei balante)
32. Clasificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:

-Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori dimensiunea unei
alune
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip 4: se intinde doar in 1/3 ant a palatului
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur
33. Edentatia totala in raport cu populatia globului

-cresterea numarului de persoane in varsta, inversarea piramidei varstelor
-cresterea varstei medii de viata
-cresterea numarului persoanelor in varsta edentate total
-edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta particularitati in tratamentul legat
de varsta
-peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli
reumatismale si neuropsihice
36
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total
34. Torusul palatin : implicatii practice.

-se gaseste pe Lm a boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune
-este acoperit de mucoasa subtire, sensibila
-acoperirea acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si producerea fracturarii
protezei maxilare =>se recomanda folierea modelului in aceasta zona
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin –linia Ah, unde este
locul celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati stomatologului in
incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel
35. Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar.

Zona linguala centrala la mandibula:
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de actiunea
genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea linguala a
protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in repaus , cat si in pozitia de
protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna inchidere marginala
doar in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si pozitia fundului
de sac lingual prezinta modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale limbii anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau cel
mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii marginale care asigura mentinerea
atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si stabilizarea
protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai
multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o suprafata
mai mare , evitandu-se leziunile de decubit
37
La adaptarea lingurii individuale:
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care parctic inveleshte
aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in CB si se
recomanda pac sa faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare (reeducarea limbii
prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie complet modelat
, in continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral. Lingura trebuie
sa se desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest test se face atat in poz de repaus a limbii cat si in protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie (scurtand
lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform
Zona distala a maxilarului:
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
nu mare greutate
-inclinatie medie
-delimitarea zonei sau liniei Ah
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
amprentei max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie
anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-linia de vibratie posterioara: Silverman : pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH
38
Lingura individuala max:
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei avansand
ant-post si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex post.
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie
marcata anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se scurteaza in
zona distala mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic
ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru si la
extremitati.Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera ligamentele
pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii
36. Elementele campului protetic maxilar.

Elemente pozitive:
-mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna
--zona de reflexie: trecere neta/treptata
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta
-frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
-bridele laterale/canine
-apofizele zigomatice alveolare
-pliurile longitudinale
-zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
-formatiuni hperplazice
39
37. Zona “ah” :
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
nu mare greutate
-inclinatie medie: cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
amprentei max
-manevra Valsalva
38. Teste de succiune la maxilar si mandibula.

Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura
trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se
desprinda cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si lingura
trebuie sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie sa fie
prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3
indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona
40
39. Evolutia edentatiei totale:
-modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
-consecinte clinice:
--reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic, cresterea dificultatilor in

edentatia totala in vederea portezarii
-cauze: aspectele biologice cumulative si cronologia varstei
-modificari orale asociate edentatiei totale:
-reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal
-proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genieni
-reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
- unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
-sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare
-latirea si cresterea mobilitatii limbii
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
-deplasarea protezei in raport cu directia crestei
I. Modificari morfo-functionale ale tuturor structurilor ADM

1. Creasta
2. Maxilare
3. Mucoasa
4. Musculatura
5. ATM
II. Factori implicati in evolutie
1. Locali
a. Edentatia
i. Etiologie
ii. Vechime
b. Protezare
i. Calitate
c. Caracteristici somatice/ anatomice (parafunctii)
d. Efecte locale ale statusului general si ale medicatiei
III. Consecinte
1. Cresterea gradului de dificultate in protezarea totala
2. Scaderea limitelor protezei
41
40. Tuberozitatile.
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn
sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau
de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta

chirurgicala
41.
42. Pozitia limbii.

-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o pozitie
favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a modelului intre
cele 2 butoane de presiune
43. Frenul buzei superioare : pozitie si implicatii.

-pe linia mediana maxilara
-imparte zona vestibulara frontala in 2 segmente
-insertie inalta pe mijlocul crestei
-insertie joasa pe versantul vestibular
-fren lat care pune pb in protezare
-fren ingust
44. Motivele protezarii.

-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii
42
45. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a
2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se interpune
un strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de
compresiune
43
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona de
sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat
bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii
individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta ,
favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata
externa a protezei amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici
46. Stomatite.
-factor mecanic: proteza e generatoare de infectie
-+ factor microbian la care se supraadauga Candida Albicans
1.inflamatie localizata sp. Hiperemica- cea mai putin severa
2.eritem difuz restrictionat la nivelul mucoasei in contact cu baza protezei
3.suprafata granulara/hiperplazie inflamatorie papilara palatina
47. Clasele scheletale.

-in concordanta cu relatia mandibulo-maxilara
-cls I: cls I,II,III,IV ca dificultate
-cls II: cls III,IV ca dificultate
-cls III: cls III,IV ca dificultate
48. Metode de conducere in RC.

-Homotropia linguo-mandibulara
-metoda memoriei tisulare=atingerea luetei cu oglinda
-conducerea unimanuala sau bimanuala
-reflexul molar
-deglutitia
-hiperextensia fortata
-memoria ocluzala
-oboseala muschilor pterigoidieni externi
44
49. DVO subevaluata si supraevaluata.
DVO supraevaluata:
-aspectul neplacut din cauza vizibilitatii exagerate a dintilor ;buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu efort
-facies crispat insotit de “zgomot de castane”, dintii fiind aproape permanent in contact
-tendinta aproape permanenta a pacientului de a srange dintii -bruxismul
-oboseala permanenta a musculaturii, dureri muschilor ridicatori si articulare
-atingerea dintilor in fonatie
-evaluarea obiectiva prin absenta spatiului fiziologic
-consecinta : pac nu se adapteaza cu proteza
-verificarea sabloanelor-remontarea dintilor
DVO subevaluata:
-aspectul estetic imbatranit cu accentuarea santurilor peri si paralabiale
-vizibilitatea dintilor scazuta
-interpunerea limbii intre arcade
-dureri la nivelul muschilor coboratori
-acuitate auditiva scazuta
-evaluarea obiectiva prin spatiul functional marit
50. Etapa de determinare a IM.

51. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati(cauze) si aspecte clinice.
Aspecte clinice:
-diferit la nivelul crestei , intre max si mand , legat de caracteristicile somatice
-la maxilar: varf->baza;vest->palatinal
-la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal : varf->baza, vest si lingual
-resorbtia redusa- insertia lligamentara
-creasta ascutita
-creasta denivelata
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
45
Factori asociati:
-anatomici: forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa
-metabolici: medicamente, varsta, sex, hormoni
-functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
-mecanici/protetici: tipul protezei
Cauze:
Rezorbtia postextractionala
Actiunea protezelor
Fiziologica de varsta, postmenopauza
In cadrul unor afectiuni generale
52. Inspectia crestelor : ce aspecte pot fi evidentiate ?
53. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se indica
utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.
54. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul retro-
zigomati, rugi palatine? Explicati.
55. Materiale de amprenta

1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri (Impregnum-
Espe);
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);
4)Gipsul;
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .
46
56. Zonele functionale la maxilar si la mandibula.
Mandibula:
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala
Maxilar:
-z retrozigomatica
-z vestibulara frontala
-z Ah
57. Modificari ale CP in urma edentatiei.
58. Marginea V a protezei – grosime.
59. Trasarea limitelor campului protetic.
60. Homotropia:
-la o retragere a limbii , corespunde o anumita retragere a mandibulei, fenomen ce se poate observa si in deglutiei
-pe baza sablonului maxilar se aplica o bila de ceara care trebuie atinsa de pacient cu varful limbii
-bila de 3-5 mm pe linia mediana la 2/3 ant cu 1/3 post
-astfel, se conduce mandibula in RC
61. Miscarea Bennett+ unghiul Bennett

-miscarea laterala a mand in jurul unui ax vertical pe condilul de partea de care are loc lateralitatea
-condilul lucrator=pivotant-miscare de rotatie , de pivotare dupa axul orizontal=Miscarea Bennett
-condilul nelucrator=orbitant-in jos, inainte si medial dupa axul sagital=unghiul Bennett
-miscarea Bennett=miscare corporala a mandibulei pe partea lucratoare in timpul miscarii de lateralitate
-miscarea se produce din cauza influentei restrictive a ligamentului temporo-mand al condilului lucrator si din
cauza peretelui median al fosei glenoide de pe partea nelucratoare dintre unghiul Bennett si miscarea Bennett
-unghiul format intre partea de deplasare anterioara si mediala a condilului nelucrator si o miscare strict
protruziva=unghiul Bennett
47
62. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale (clasif M House)
-filozofic=cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat
-indiferent = difícil de cooperat, difícil de tratart, nu-i intereseaza ceea ce li se face
-critic = foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine
-sceptic = relativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce ii se face
63. Modificari orale asociate ed totale si complicatii

-reducera suportului osos cu intèresãrea òsulüi bazal
-Proemináreà LOI, a tuberçulilór gèni,
-réducèrèa chèràtinízárii, agròsími mucóasei + cresterea sensiblilitatii. ei. 4.uníreá ínsèrtílor musculare
vestibulare si orale
-sensíbilitàte la nivelul gaurìi mentoniere.
- latirea sì çrësterea mobilitatii limbii
- efectele negative alé resòrbtíei crestelor, hipotonie musculara asupra fetei.
64. Tuberculul piriform
65. Factori implicati in resorbtia osoasa

- pierderea dd/ parodontiu
- etiologia edentatiei
- amploarea extractiei
- vechimea edentatiei
66. Ritm resorbtie osoasa (Carlsson)

-21% dupa 3 luni
-36% dupa 8 luni
-44% dupa 12 luni
-Mandíbula pierde aproximatìv 4mm in inaltime in timpul uitimului an
-Ajunge dupa 2 ani la 5 mm sí dupa 7 ani la 6-7 mm
-Pe perioada a 7 ani 50% din resorbtia osoasa a fost in primul an dupa extractie
48
67. Consecintele resorbtiei osoase
-reducerea retentivitatilor anatomice- echilibru deficitar
-asimetria crestei
-inaltimi diferite ale crestei, exostoze, contur, directie
-forma crestei
-insertii m, lig aproape de mijìocul crestei - reducerea suprafetei utile de protezare
-modificari in raporturile dintre creste
68. Clasificarea osului dupa duritate

DI –Os dens
D2 - Corticaia densa -> poroasa
D3 - Corticala subtire poroasa (zona lat mandibulara si max)
D4 - Corticala absenta, os spongios (zona lat maxiiara)
69. Modif muc pasiv-mobile

-Reducerea in suprafata, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
-prin resorbtia crestelor ,insertiime muscular se aporpie de mijlocul crestelor
-prin actiunea formatiunilor periferice se reduce suprafata de mucoasa pasiv mobile
-I edentatii vechi avem trecere directa intre mucoasa fixa sic ea mobile=> dificultati de protezares
-protezele pot determina leziuni ulcerative , zone congestive sau hiperplazice, in relatia marginala cu mucoasa
pasiv mobila
70. Modif muc la max/mand

Max – creste, versante: grosime redusa a muc fixe, rezilienta redusa, cul modif, zone hiperplazice
La periferie sau vestibul: pliuri ce trebuie intinse in amprentare (excesul sa fie fin impins spre periferie
pentru o mai buna inchidere marginala, insertii fren si bride)
Mand – creste si versante: muc fixa redusa in suprafata, rezilienta mai redusa a muc, creasta fibroasa,
tubercul piriform (muc fixa aderenta, tubercul fibros, deplasabil)
In periferie sau vestibul: insertii mm si lig aproape de mij crestei, pliu lingual lateral, zone hiperplazice
71. Cauzele modificarilor mucoase
72. Modificarile musculare la pac ed total

Mm periprotetica: insertii mai apropiate de screasta, inserate perpendicular
Mm paraprotetica: lungimea fibrelor, tonusului, pozitiei, actiunii
Mm mobilizatoare a mand: lungimea fibrelor, tonus, insertii in rap cu campul protetic
Mm limbii:: modif de forma, pozitie, insertie, tonus, activitate funct
a. Cand limba se retrage spre istmul faringian iar distanta dintre varf si fata orala e mare
b. Limba post: pozitie deficitara pt protezare, in amprentare miscarile sunt mai putin ample
49
c. Limba ant: in repaus re contact cu baza protezei -> contribuie la mentinerea protezei
d. Tonus crescut: la cei cu proteze instabile si la cei care fac masticatie cu limba, la edentatul total
netrotezat tinde sa se lateasca
e. Hipotonia mm buccinatori trebuie corelata cu curatirea, intre proteza si obraz se aduna alimente,
versant mai convex si mai gros
73. Componenta fizionomica si psihica
74. Clasificarea ACP :

- inaltimea osului mand
- Morfologia max: creasta, bolta, tuberozitate
- Insertii mm mand
- Relatii mand-max
- Limitarea spatiului dintre creste
- Anatomia limbii
- Aspecte ce necesita interventii chir
- Modif orale generale suprapuse edentatiei totale
75. Tipuri de supraprotezare :

-infra/mezo si suprastructura protetica (implante/sisteme de ancorare)
-implante separate sau unite prin bare, cu sau fara sisteme de ancorare
-sisteme speciale : capse, bare, telescoape, magneti
76. Accu Dent :

-alginat cu 2 consistente
-timpul 1 : aplicarea alginatului fluid la nivelul fundului de sac
-timpul 2 :aplicarea lingurii individuale cu alginat mai consistent
-indicat in cazul campurilor protetice retentive si bolta adanca
77. atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei
78. amprentarea zonelor reziliente
79. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra protezarii totale :

-cresterea numarrului de pacienti in varsta
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
-cresterea numarului de purtatori de proteze
-cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale
-cresterea gradului de dificultate al protezarii
50
Consecinte cu implicatii practice :
-grade diferite de dificultate/evaluare
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale, comportament, avand
in vedere :
-obiectivele protezarii : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
-raspunsul structurilor orale
-adaptarea cu protezele
-perioada de purtare a protezelor
-complexitatea tratamentului
83.Efectele imbatranirii asupra struct orale la edentatul total
Mucoasa – pierderea elasticitatii, atrofia, frecventa mai mare a stomatitei protetice, asociarea cu fumatul,
consumul de alcool, cresterea riscului la infmicrobiene
Os: resorbtia severe, mai accentuata postmenopauza, senila, tulburari digestive, aport induf de Ca, osteoporoza
Saliva: hiposialie indusa de medicatie si stres, depresie, vascozitate crescuta; hipersalivatie la prima protezare,
senzatie de corp strain, tutun, alcool
Musculatura: hipotonie, pierderea coordonarii neuro-musc
Simtul tactil sua gust: tulburari in perceptia texturii. Gustul alimentelor dupa inf resp si afect neurologice
Tegumente: pigmentare, pliuri, pierderea elasticitatii si plenitudiniibuzelor, obrajilor
ATM
Tegumente
Functii ADM
Estetica
84.Comportamentul pac dupa varsta
Cooperanti – grupul optim
Mecooperanti – explicatii, intelegerea dorintelor, posibilitatilor de realizare
Cu afect grave – solutii paleative
51
Exemple subiecte lucrare
1.Atitudinile terapeutice la edentatii totali peste 60-65 ani.

TINERI (40-50 ani) IN VARSTA (>60 ani)
-aspect CP favorabil -nefavorabila – modificari ale sts orale, modificari
fiziologice, suprapuse
-obiectiv: estetica, diminuarea resorbtiei osoase
-obiective:  adaptare, estetica
-adaptare rapida cu proteza
-adaptare dificila cu proteza
-status general+ reactie buna
-status general afectat/ reactie redusa
-accepta greu proteza mobila
-interventii chiar mai reduse
Proteza imediata pe implanturi (PF/mobila pe
impanturi, All on four, Fost&Fix) Proteza conventionala/ supraprotezare pe dd mat
Alternative mobile pe implanturi
2.Factorii implicati in stabilitatea protezei totale.

Stabilitatea reprezinta impiedicarea tendintelor de deplasare orizontala a protezelor prin:
1.folosirea retentivitatilor antomice ce cuprind crestele edentate in intregime impiedicand deplsarea
sagitala si transversala a protezei:
-inaltimea crestelor
-tuberozitatea si tuberculul piriform
-consistenta lor
-decalajul intre creste
-miscarile mandibulare
-raportul cu musculatura
2.dispunerea bazei protezei cu dinti artificiali in zona de echilibru intre grupele musculare -- > zona
neutrala
3.conincidenta dintre RC si IM
3.Cum si pentru ce se traseaza pentru amprenta preliminara maxilara, limitele CP la nivelul limitei
distale?
Delimitarea zonei AH este esentiala pentru mentinere si stabilitate iar trasarea ei se va face:
1.palparea santurilor retrotuberozitare stang si drept si insemnarea lor cu creion chimic cu o linie cu
convexitatea posterior
2.identificarea foveelor palatine si trasarea unei linii cu convexitatea posterior in spatele lor
3.unirea acestor linii cu 2 linii cu convexitatea anterioara  forma de acolada a limitei distale
4.verificarea trasarii se face cu manevra Valsalva de coborare a valului palatin.
4.Aratati prin ce se caracterizeaza amprenta preliminara cu alginat corecta si cum se traseaza pe

ea limitele CP.
Trasarea limitelor lingurii individuale
52
1.se va face fie pe modelul preliminar
2.se va face pe amprenta pentru a imprima pe model
Cel mai bine se va trasa pe amprenta pt a evita o sedinta in plus.
La maxilar se vor insemna:
-pozitia foveelor palatine si se traverseaza inapoia lor o linie curba cu convexitatea posterior
-tot asa se traseaza santurile retrotuberozitare
-aceste 3 lini ise unesc cu 2 linii cu convexitate anterioara si se va contura limita posterioara
-limita V a lingurii va fi trasata la 1mm in interiorul punctului de maxima convexitate al marginii
amprentei cu ocolirea frenului labial superior, bride laterale si al procesului zigomato-alveolar
La mandibula se vor trasa:
-linia mediana in zona linguala centrala luand ca reper frenul lingual
-se marcheaza marginea linguala de-o parte si de alta a liniei mediane pe o distanta de 3cm pe
convexitatea maxima a marginii amprentei in zona linguala centrala
-din punctele de terminare ale acestei linii se duc 2 perpendiculare pe muchia crestei edentate
-din aceste puncte se traseaza directia crestei edentate pana la tuberculul piriform
-de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul crestei catre distal.
Aceste linii traverseaza tuberculul piriform dinspre lingual catre V la unirea 2/3 ant cu 1/3 post
-limita vestibulara a lingurii se situeaza la 1mm spre interiorul amprentei fata de convexitatea maxima a
marginii vestibulare a amprentei
5.Cum se stabileste si la ce serveste DVR. Greseli posibile.

DVR= distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si celalalt pe mandibula, cand musculatura este intr-o
stare de tonus (echilibru muscular)
Scopul etapei= Restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale antagoniste (consecinte
estetice, functionale si in echilibrul protezelor)
Metode functionale de determinare a DVR
1.metoda linguritei de apa a lui Smits, in care pacientul tine in gura o cantitate mica de apa si sta cu ochii
inchisi si buzele relaxate, in contact lejer si se masoara distanta Sn-Gn
2.masurarea imediat dupa deglutitie
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4.masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
5.prin surprindere
6.dupa aspectul estetic
7.masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor (p,b,m) (EMMA, om, pom)
Stabilirea practica a DVO
Se face in baza valorii deduse din DVR pe baza sablonului mandibular caruia i se poate adauga sau
indeparta de pe suprafata ocluzala ceara, astfel se obtine DVO pe baza unei singure metode functionale. Este
necesara reevaluarea si verificarea DVO si prin alte metode functionale datorita multitudinii de factori care pot
influenta starea de tonus muscular.
Subevaluarea
Clinic:
53
-aspect imabranit:
-santuri perioarale accentuate
-rosul buzei diminuat/ absent
-comisurile coborate
-buzele proemina anterior
-etajul inferior micsorat
-menton proeminent
-dintii au vizibilitate redusa
-dureri ale musculaturii coboratoare in timpul/ dupa mese
-SIF este marit
Subevaluarea este mai bine tolerata de structurile ADM, nemultumitor fiind doar aspectul imbatranit al
fetei.
Revenirea la DVO corecta- treptat, in etape, la intervale de 6 luni-1an, cu inaltari minime de 1-2mm
La diferente mai mari, de 6-8mm, in noua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta
deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-1n cealalta proteza
Supraevaluarea
Este o greaseala grava in protezarea totala cu consecinte negative asupra structurilor orale, estetic si
echilibrul protezelor.
Clinic:
-aspectul estetic neplacut caracterizat de structurile moi faciale intinse cu contractia spastica a mm
barbiei, cu aspect de facies crispat
-fanta bucala ramane intredeschisa
-buzele se ating printr-un efort suplimentar
-vizibilitate crescuta a dintilor
-dintii sunt aproape permanent in contact
-absenta spatiilor functionale cu prezenta zgomotului de castagniete prin ciocnirea dintilor intre ei
-oboseala musculara mai ales la nivelul musculaturii ridicatoare prin strangerea continua a dintilor
-dureri la nivelul crestelor si articulatiei
Ca urmare apare disconfortul permanent, pacientii nu se pot adapta cu protezele cu aparitia resorbtia
crestelor accentuata, ducand la instabilitatea protezelor.
6.Spatiul retrozigomatic. Limite, caracteristici anatomice si functionale, examinare.
Sau punga lui Eisenring este delimitata:
-anterior: apofiza zigoamtico-alveolara
-posterior: santul pterigo-maxilar
-vestibular: mm buccinator
Punerea in evidenta:
1.se deschide gura moderat
2.devierea mandibulei de partea examinata
3.balansarea mandibulei de partea opusa care va permite aprecierea latimii acestui spatiu
54
Caracteristici anatomice si functionale:
-este dat de insertia superioara a mm.buccinator
-fundul de sac mai adanc si mai lat, spatiul largindu-se cand mandibula face miscari de lateralitate pe
aceeasi parte si odata cu atrofia crestei
-la deschiderea gurii e prezenta la acest nivel apofiza coronoida
-pentru o buna mentinere a protezei tot spatiul trebuie sa fie ocupat de grosimea protezei
-in amprentare se va realiza amprentarea functionala a zonei prin balansarea mandibulei dintr-o parte in
alta
7.Evolutia elementelor anatomice din periferia CP maxilar in edentatia totala.

Fren labial- apropierea de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia
Bridele canine- aproierea de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia
Plica ligamentului pterigomandibular, prezenta in santul pterigomaxilar, se apropie de polul inferior al
tuberozitatii prin resorbtia acentuata
Aspectul mucoasei pasiv mobile se reduce trepatat ca intindere, putand ajunge din banda in linie de
trecere intre mucoasa fixa si cea mobila
Aspectul mucoasei mobile, poate fi hiperplazica, muscata, cicatriciala
Insertiile musculare se apropie de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia
8.Aratati care este si cum se explica gradul de dificultate al protezei totale, in raport cu relatiile
intermaxilare.
Clasa I ca relatie scheletala poate apartine- cls I, II, III,IV ca dificultate a protezarii
Clasa II scheletala cls III,IV ca dificulate
Clasa III scheletala cls III, IV ca dificultate
Relatiile intermaxilare sunt in functie de raportu scheletatl (initial) si evolutia edentatie totale (resorbtia
crestelor cu sens diferit)
9.Care sunt elementele CP maxilar, care pot necesita despovarare in amprentare.

-Rafeul median
-papila incisva
-torusul palatin
-gaura incisiva
-creasta frontala balanta
-elemente fibroase (creasta, tuberozitati)
10.In ce consta pregatirea pacientului edentat total, in vederea determinarii DVO.

Pregatirea pacientul consta in:
1.suprimarea protezelor vechi cu 24-48h ianinte
2.climat de liniste, ambianta placuta
55
3.alegerea momentului potrivit al zilei
4.pozitia de reapus indusa prin mai multe metode
5.sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala
6.pacientul relaxat, cu capul in pozitie verticala
11.Muschiul orbicular. Aspecte clinice si implicatii practice.

Acesta este situat in grosimea buzelor si are caracter de sfincter. Fibrele lui sunt cu directie orizontala,
paralela cu marginea protezei si ca rol permit:
-prehensiunea alimentelor
-dirijarea deschiderii orificiului bucal
In timpul contractiei se aplica pe partea V a protezei la nivelul dd frontali realizand inchiderea externa.
12.Aspecte ale crestei edentate frontale si implicatii in amprentare.

-creasta moderat retentiva compensare cu materiale elastice
-creasta foarte retentiva materiale elastice + corectare chirurgicala
-creasta sensibila la palpare despovarare, materiale de amprentare cu consistenta redusa si lingura
distantata/perforata
-mucoasa normala ca culoare/ grosime/ aderenta  amprentare cu orice material
-mucoasa palida/ subtire/ rezilienta mica  amprentare compresiva cu materiale termoplastice
/elastomeri de sinteza de consistenta medie
-mucoasa cu bride longitudinale  materiale termoplastice
-mucoasa balanta (indepartare chirurgicala) amprentare cu materiale bucoplastice
-fren inserat aproape de muchia crestei  indepartare chirurgicala, ocolire de lingura, proteza
-bridele canine rascroire amprente/proteze
13.Zona vestibulara labiala mandibulara, aspecte clinice si implicatii practice in amprentare.
Dominata de actiunea mm triunghiular si patrat al buzei inferioare al barbiei cu insertia perpendiculara pe
periferia CP si de tonicitatea orbicularului buzelor.
Implicatie in amprentare: miscare de modelaj a amprentei este protractia limbii
Aspecte clinice:
1.cand actiunea mm este defavorabila si avem atrofia marcata a crestei inchiderea in aceasta zona va fi
doar externa
2.cand insertia frenului buzei superioare este necorespunzatoare se recomanda excizia chirurgicala
14.Criterii privind plasarea planului de orientare in zona laterala.

Pentru stabilirea nivelului si a directiei planului ocluzal se va actiona intai la nivel frontal si apoi lateral.
Planul de ocluzie trebuie sa se orienteze dupa:
-frontal: paralel cu linia bipupilara, la un pacient simetric
-lateral: - cu planul de referinta al lui Camper, de la Spina nazala anterioara centrul CAE
- cu planul Andersen, de la Alare-Tragus
56
Paralelismul se obtine actionand asupra bordurii de ceara prin racalre cu spatula, razuire etc.
In final intreaga suprafata a valului de ceara trebuie sa se poata plasa uniform pe o suprafata perfect
plana.
De regula, bordura inferioara se adapteaza dupa conturul si dimensiunea bordurii superioare, dar nu trebie
sa depaseasca in inaltime linia care marcheaza mijlocul tuberculilor piriformi si marginea libera a BI.
Din norma laterala:
Raportul cu buza si comisuri
Continuarea armonioasa dinspre frontal spre lateral
Sablonul mandibular se plaseaza la 1-2mm sub buza inferioara iar distal la 1/3 cu 2/3 ale TP
Verificare in raport cu obraz si limba
Lateral:
-planul trebuie plasat in continuarea zonei frontale, dupa aprecierea functionala in raport cu limba si
buccinatorul, apropierea de creasta mai resorbita, raportul cu tuberculul piriform si tuberozitatile maxilare
15.Metode functionale in stabilirea DVR si utilizarea lor practica.

Metode functionale de determinare a DVR
1.metoda linguritei de apa a lui Smits, in care pacientul tine in gura o cantitate mica de apa si sta cu ochii
inchisi si buzele relaxate, in contact lejer si se masoara distanta Sn-Gn
2.masurarea imediat dupa deglutitie
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4.masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
5.prin surprindere
6.dupa aspectul estetic
7.masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor (p,b,m) (EMMA, om, pom)
DVR= distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si celalalt pe mandibula, cand musculatura este intr-o
stare de tonus (echilibru muscular)
Scopul etapei= Restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale antagoniste (consecinte
estetice, functionale si in echilibrul protezelor)
16.Care poate fi gradul resorbtiei osoase si factorii implicati.

Clasificarea lui Atwood distinge 6 categorii de creste edentate:
1.starea osului alveolar inainte de extractii
2.creasta edentata imediat dupa extractii
3.creasta inalta si regulata
4.creasta inalta, dar subtire (Knife Edge)
5.creasta mai redusa, dar rotunjita
6.creasta absenta deoarece absorbtia a atins chiar osul bazal
Factorii implicati:
-ordinea cronologica a extractiilor
-modul in care s-a efectuat interventia chirurgicala
57
-momentul si calitatea protezarii
-cauza pierderii dintilor: in edentati provocata de parodontopatii resorbtia osoasa devine mult mai
importanta decat ca atunci cand a avut ca agent cauzal caria dentara cu complicatiile ei.
17.Mucoasa fixa. Localizare, caracteristici si rol.

Maxilar
Localizare: creasta edentata maxilara
Rol: Reprezinta mucoasa care acopera crestele edentate zona de sprijin.
Caracteristici:
-la nivelul zonei Pm-M intre linia mediana si creste, respectiv tuberozitate stratul submucos este bogat in
tesut glandular si adipos
-glandele salivare secreta saliva bogata in mucina
-mucosa a e bine vascularizata
-inervatia senzitiva e asigurata de trigemen
Mandibula
Localizare:creasta edentata mandibulara
Rol: Reprezinta mucoasa care acopera crestele edentate zona de sprijin.
Caracteristici:
-este mai putin aderenta ca cea maxilara
-mai subtire si mai sensibila decat cea maxilara
-din cauza atrofiei mai rapide si accentuate mobila pe suprafata periostala si poate forma cute sau bride
longitudinale mai ales in zona molara
-atrofia poate fi atat de revera incat in locul crestei sa ramana o mucoasa subtire, balanta
18.Tuberculul piriform. Aspecte clinice si implicatii practice.

Ocupa regiunea molarului 3 inferior si este o zona de sprijin, de inchidere marginala cu rol in mentinerea
si stabilizare  zona biostatica.
Limite:
-anterioara: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre L LOI
-posterior: insertia ligamentului pterigomandibular
Relatia proteza-tubercul piriform
-proteza trebuie sa acopere totdeauna 2/3 anterioare ale tuberculului pentru ca lig ptergiomadibular se
insera in 1/3 post determinand mobilizarea protezei
-in portiunea V la inchiderea gurii proteza poate veni in contact cu mm maseter, de aceea se recomanda o
scobitura a protezei la acest nivel
-in portiunea linguala cel mai posterior se afla nisa linguala retromolara cu mm palatoglos si constrictor al
faringelui care poate interfera cu proteza mandibulara daca este extinsa excesiv, generand probleme in deglutitie.
58
19.Unde se insera muschiul buccinator si raportul cu proteza.
Se afla pe partea laterala a CB in grosimea fiecarui obraz, fibrele lui fiind dispuse paralel cu marginea
protezei, contribuind prin tonicitate la mentinere si stabilitate.
Insertii:
-superior: osoasa, de la tuberozitate la M1 sup
-inferior: LOE, trigon retromolar  M1 inf
-posterior: ligamentul pterigomandibular, vertical
-anterior: pe pielea comisurii formand nodulul comisural
Fibrele superioare se indreapta AI la nivel buzei inferioare si fibrele inferioare se indreapta AS la nivelul
buzei superioare participand astfel la formarea mm orbicular.
Cand gura este deschisa el arata ca o perdea intinsa. Cand gura este inchisa formeaza 2 spatii ampulare:
Eisenring la maxilar si Fish la mandibula.
20.Mobilitatea. Definitie si factori implicati.

Mobilitatea= forte verticale ce actioneaza asupra protezelor totale
Mucoasa mobila (de captusire):
-realizeaza inchiderea marginala externa
-deplasabila in toate sensurile de mm, ligamente
-supla
-aspecutl si pozitia frenurilor
-modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite
Tractiunea formatiunilor mobile de la periferia CP poate mobila proteza totala in situatiile in care
marginile protezei nu respecta jocul acestor formatiuni. Proteza trebuie sa ocoleasca lig pterigomandibular si
pterigomaxilar, frenuri bucale, frenul buzei superioare, sa nu deplaseasca zonele de insertie a musculaturii cu
fibre perpendiculare pe periferia CP.
21.Interventii preprotetice nechirurgicale. Exemple
22.Zona linguala laterala. Caracteristici anatomice, examinare si implicatii practice in amprentare.

Limite:
-anterior: in dreptul spatiului dintre C si Pm
-posterior: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre L LOI
Marginea linguala a protezei se opreste la nivelul LOI datorita mm milohioidian.
Creasta milohioidiana are un traseu descendent de la D spre M astfel incat versantul lingual al protezei va
fi mai mult spre M  aripioare paralinguale
Uneori spatiul dintre versantul lingual si limba este foarte strampt dar in dreptul Pm avem o adancitura
rotunjita care realizeaza o foseta linguala unde se poate intinde marginea protezei aripioare sublinguale.
Pentru o amprentare cat mai corecta se va folosi lingura numita Clan Tray, care are marginea linguala mai
scurta spre D si mai lunga spre M, corespunzatoare directiei LOI cu traiect descendent distomezial.
59
Examinare
In zona linguala laterala de obicei lingura se poate intinde pana la LOI care se deceleaza la palpare.
Implicatii in amprentare:
-LOI poate fi depasita daca este rotunjita si nedureroasa la palpare si mm milohoidian nu este hipertonic,
atat cat sa nu mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un buton la altul.
23.In ce consta testul 1 de succiune la mandibula.
Inchiderea la tuberculul piriform
-suplimentarea inchiderii pe fata interna a protezei pe tuberculul piriform si de a obtine cea mai buna
conformare a marginilor in zona vestibulara si linguala a tuberculului
-pe fata mucozala a lingurii in zona tuberculului piriform bilateral se va aplica un strat de material
termoplastic de grosime 1-2mm si se aplica lingura in cavitatea bucala. Pacientul va face miscari de inchidere si
deschidere a gurii, modelandu-se si zona care vine in contact cu lig pterigomandibular.
-se scoate lingura si se aplica acum material termoplastic in regiunea vestibulara, se reaplica lingura in
CB si se invita pacientul sa inchida gura in timp ce medicul se opune acestei miscari prin presiune pe butonii de
presiune. Materialul trebuie sa fie complet modelat si in continuitate cu lingura.
-urmeaza zona linguala a tuberculului. Medicul incalzeste materialul si il aplica in ambele parti si aplica
lingura in CB rugand pacientul sa faca miscari de protractie a limbii si deglutitie. Se scoate lingura si se observa:
-material bine modelat
-continuu
-neted
Dupa realizarea inchiderii la tuberculul piriform aceasta se va verifica cu testul 1 de succiune: se trage in
sens oro-vestibular si lingura trebuie sa se desprinda cu greu, cu zgomot ,,clac”
Variante:
-cel mai bine tubercul cu rezilienta medie
-tubercul dur: -fie succiune mai buna
-fie succiune mai slaba si se renunta la inchidere
-tuberculul gelatinos  nu se face inchidere pentru ca amprentele compresive sunt contraindicate
pe campuri moi
24.Cum se stabileste curbura vestibulara pe baza criteriilor fonetice.
Stabilirea dpdv functional
-controlul testelor fonetice, dar nu este de certitudine avand in vedere ca avem o inaltime excesiva a sabloanelor
-o prima verificare este realizata chiar de pacient prin aprecierea si sugestiile aduse asupra aspectului estetic al
BS, medicul intelegand ceea ce asteapta pacientul prin protezare
Dupa stabilirea planului de orientare protetica prin stabilirea inaltimii valului de ocluzie maxilar, se
urmareste curbura vestibulara a sablonului maxilar in dinamica buzei. In acest sens pacientul va pronunta cuvinte
ce contin labio -dentalele V si F, urmarind ca fata vestibulara a sablonului maxilar sa intre in contact lejer cu fata
interna a buzei inferioare
-Cand BI intra sub valul de ocluzie maxilar atunci curbura vestibulara a sablonului maxilar este exagerata
-In absenta contactului sablonului cu BI curbura prea redusa
Dupa stabilirea DVO se realizeaza verificarea curburii vestibulare a sablonului maxilar in relatia lui
cucel mandibular in cursul propulsiei maxime fonetice, prin pronuntia unor cuvinte ce contin grupurile ce, ci.
Acest test se face cu ambele sabloane de ocluzie in cavitatea bucala, examinarea din norma laterala se va observa
daca:
60
-sablonul mandibular depaseste pe cel maxilar aprecierea latimii si pozitie brodurii mandibulare in
raport cu creasta
-daca bordura mandibulara este corecta curbura vestibulara a sablonului maxilar prea redus
-sablonul mandibular mult inapoia celui maxilarreducerea convexitatii vestibulare a bordurii maxilare
din zona frontala
-raportul normal este de cap la cap in propulsie maxima fonetica
Pronuntarea cuvintelor cu consoana S, dintii inferiori trebuie sa ramana in spatele celor superiori la 1-
1,5mm
25.Caracteristicile aspectului mucoasei orale si implicatiile ei in protezare.

La inceputul procesului de atrofie crestele sunt acoperite cu o mucoasa de grosime si consistenta
uniforma.
Evolutia poate fii:
A.
mucoasa nu urmeaza atrofia osoasa  deasupra crestei mult atrofiate va ramane un strat de mucoasa ce
poate fi mobilizat ,,ca o creasta de cocos”. Cel mai indicat este indepartarea chirurgicala
in cazuri de atorfie si resorbtie serios accentuata tuberculul poate fi acoperit cu o mucoasa ce se poate
mobiliza in toate sensurile
B.
mucosa fixa se ingroasa, crescand stratul submucos intre periost si mucosa. Are o rezilienta mare si
poate fi flisata orizontal
C.
mucoasa devine foarte subtire si sensibila (mai ales pe torusi) suportand cu greu presiunile
D.
rugile palatine devin sterse sau se desfac in evantai, iar papila se apropie de creasta frontala
frenul BS se situeaza foarte aproape de papila
E. La mandibula foarte atrofiata mucoasa se reduce la o simpla linie sau dispare complet
fundurile de sac V se apropie de muchia crestelor
frenurile se pot situa foarte aproape sau chiar pe muchia crestelor  interventii chirurgicale
26.Cum se examineaza zona linguala laterala in vederea adaptarii lingurii individuale.
In zona linguala laterala de obicei lingura se poate intinde pana la LOI care se deceleaza la palpare.
LOI poate fi depasita daca este rotunjita si nedureroasa la palpare si mm milohoidian nu este hipertonic,
atat cat sa nu mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un buton la altul.
Foarte multi autori recomanda pt adaptarea in aceasta zona miscarea lingurii dintr-un obraz in celalalt.
Aceasta miscare, foarte ampla, este putin probabil ca pacientul protezat sa o faca. Scurtarea lingurii pentru a fi
stabila la aceasta miscare poate fi inutila deoarece la miscari mult mai putin ample, dar functionale, lingura va
pierde contactul cu planseul bucal, deci se va pierde succiunea.
Cand glanda sublinguala herniaza peste creasta se urmareste ca aceasta sa nu intre sub lingura.
61
27.Ce este stabilitatea si de ce depinde?
Stabilitatea reprezinta impiedicarea tendintelor de deplasare orizontala a protezelor prin:
1.folosirea retentivitatilor antomice ce cuprind crestele edentate in intregime impiedicand deplsarea
sagitala si transversala a protezei:
-inaltimea crestelor
-tuberozitatea si tuberculul piriform
-consistenta lor
-decalajul intre creste
-miscarile mandibulare
-raportul cu musculatura
2.dispunerea bazei protezei cu dinti artificiali in zona de echilibru intre grupele musculare -- > zona
neutrala
3.conincidenta dintre RC si IM
28.Cum se procedeaza in protezarea edentatului maxilar total cu bolta adanca?
Aspecte clinice nefavorabile in asigurarea echilibrului protezei:
-bolta adanca, cu torus
-creste inguste fibroase, exostoze
-mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazie
Bolta adanca reprezinta un elemente de retentivitate, acest lucru va duce la impiedicarea aplicarii usoare
pe CP si a dezinsertiei acesteia.
29.Descrieti aspectul estetic al unui edentat total protezat cu subevaluarea DVO si atitudinea in
noua protezare.
Subevaluarea
Clinic:
-aspect imabranit:
-santuri perioarale accentuate
-rosul buzei diminuat/ absent
-comisurile coborate
-buzele proemina anterior
-etajul inferior micsorat
-menton proeminent
-dintii au vizibilitate redusa
-dureri ale musculaturii coboratoare in timpul/ dupa mese
-SIF este marit
Subevaluarea este mai bine tolerata de structurile ADM, nemultumitor fiind doar aspectul imbatranit al
fetei.
Revenirea la DVO corecta- treptat, in etape, la intervale de 6 luni-1an, cu inaltari minime de 1-2mm
La diferente mai mari, de 6-8mm, in noua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta
deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-1n cealalta proteza
62

Curs 4 An Neevolutive NR Dim

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 An Neevolutive NR Dim

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

2.LIMBA IN POZITIE POSTERIOARA

3.POZITII IM LA EDENTATUL TOTAL

5.SIMPTOMATOLOGIA SINDROMULUI COMBINATIEI

-Tip I : pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare

Simptomatologia sind. Combinatiei

1. Semne prezente in 85% din cazuri

6.INDICATII OCLUZIE LINEARA

8.INDICATII PT MONTAREA DD IN OCLUZOR

9.DETERMINAREA CURBURII V LA EDENTATUL UNIMAXILAR

11.ETAPELE IN PROTEZAREA TOTALA UNIMAX

12.CE ASPECT DE DINAMICA MANDIBULARA REPREZINTA REL OCLUZALE LA MACHETA

13.CE INSEAMNA MARGINEA SUBTIRE A PORTAMPRENTELOR INDIVIDUALE SI ATITUDINI

Testele Herbst la mandibula:

Inchiderea la zonele cheie:

Testele Herbst la maxilar:

14.PAPILA INCISIVA.POZITIE LA EDENTAT

Inaltimea osului mandibular: - pe Rx

Morfologia mandibulei: aspectul muc fixe, insertii musc (cls I,II,III,IV)

17.CUM TREBUIE SA FIE POZITIA LIMBII LA APLICAREA LINGURII INDIVIDUALE

18.CARE SUNT CARACTERISTICILE REZORBTIEI MANDIBULARE A CRESTELOR

19.MM ORBICULARIASPECTE CLINICE SI IMPORTANTA IN PROTEZAREA TOTALA

27.CAUZELE DETERMINANTE ALE DURERII LA NIVELUL CRESTELOR ED. TOTAL

29.FIBROZA DE LA NIVELUL STRUCTURILOR DE SUPORT.CAUZE, ASP CLINICE,ATITUDINI

30.FACT IMPLICATI IN MENTINEREA PROTEZEI TOTALE,CUM INTERVIN COMPARATIV CU

31.ZONA TUBERCULULUI PIRIFORM

32.TRASAREA LIMITELOR CP PE AMPR

33.ZONE IN CARE MM SUNT INSERATI PERPENDICULAR PE PERIFERIA CAMPULUI

34.INCHIDEREA DISTALA MDB

35.AMPRENTA DE DESPOVARARE SI DE COMPRESIUNE

36.CUM SE POATE APRECIA DIN ANALIZA MODELULUI MAXILAR CURBURA V??

37.STABILIREA SI VERIFICAREA CURBURII LA SABLONUL MAXILAR

II. – verificarea curburii – teste fonetice, dupa stabilirea DVO:

38.CRITERII PENTRU STABILIREA NIVELULUI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONA LATERALA

 lateral: - directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)

39.VARIATIA DIURNA DVR SI IMPLICATII CLINICE ALE ACESTEIA

40.DVO SUBEVALUAT, ATIT. TERAPEUTICE ,SIMPTOMATOLOGIE

41.COMPARATII INTRE REFLEXUL LINGUO-MANDIBULAR IN DETERMINAREA RC SI

42.CARE SUNT SITUATIILE CLINICE IN CARE RC SE STABILESTE CU DIFICULTATE

44.REGULI ALE MONTARII DD

45.GRESELI PREZENTE LA MACHETELE CARE NECESITA INTERVENTIA LAB DE TEHNICA

46.CAUZELE ATROFIEI SEVERE A CRESTELOR

47.CUM INTERVINE PT ASUPRA MUCOASEI??

Modificari ale muc maxilare:

48.UNGHIUL BENNETT.CE E,CE REPREZINTA,LA CE TIP DE ART ESTE.

51.CE DETERMINA FORMA + INTINDEREA MARGINILOR AMPRENTEI IN ZONA DISTALA V

52.TUBEROZITATEA MAX ATINGE TUBERCULUL PIRIFORM IN DVO.TRATAM

53.ZONA LINGUALA CENTRALA.PARICULARITATI CE NECESITA TEHNICI DE AMPR

Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita

Tehnica mucostatica – Accu Tray, tray away

54.CARACTERISTICI OCLUZIA MONOPLANA

1. Creasta edentata – grad de evolutie, conceperea protezelor.

-reducerea in dimensiune, conturul crestei

-reducerea suprafetei zonei de suport,

-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar—presiuni ocluzale

-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei

-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic

-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport muco-protetic, schema ocluzala

-protezarea purtatorului de proteza

Dificultati in conceperea protezelor:

-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei

-creste neretentive vestibulare

-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase