CAPITOLUL 1

. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA POLITIEI ROMANE

. ATRIBUTIILE POLITIEI ROMANE
. DREPTURIELE, INDATORIRILE SI RESTRANGEREA EXERCITIULUI UNOR DREPTURI SAU LIBERTATI
ALE POLITISTULUI
. RECOMPENSE, RASPUNDEREA JURIDICA SI SANCTIUNI APLICABILE POLITISTULUI

Capitolul II - Organizare si functionare

Sectiunea 1 - Structura organizatorica

Art. 5
Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica:
a) Inspectoratul General al Politiei Romane;
b) unitati teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane, Directia generala de
politie a municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;
c) institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului;
d) alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politiei, infiintate potrivit legii.

Art. 6
In cadrul Politiei Romane functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de drept public,
ale carei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.

Art. 7
Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si
competenta teritoriala generala, care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie
subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise
crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor
penale aflate in supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte
atributii date in competenta sa prin lege.

Art. 8
(1) Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-
ministru, la propunerea ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul de interne, la propunerea sa, cu
consultarea Corpului National al Politistilor.

Art. 9
(1) In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane functioneaza Consiliul Superior, denumit in
continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane, adjunctii
inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, sefii directiilor generale si ai directiilor
din Inspectoratul General al Politiei Romane, 5 sefi ai unitatilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie
in fiecare an, presedintele Corpului National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie ?Alexandru Ioan
Cuza?.
(2) Consiliul se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoie, sub conducerea inspectorului
general al Inspectoratului General al Politiei Romane. Consiliul analizeaza si hotaraste activitatile Politiei
Romane conform strategiei Ministerului de Interne. Hotararile se adopta cu votul a cel putin doua treimi din
numarul membrilor sai. Hotararile Consiliului se aduc la indeplinire prin grija inspectorului general al
Inspectoratului General al Politiei Romane.
(3) Desemnarea nominala a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a
inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.

Art. 10
In aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane emite dispozitii obligatorii
pentru personalul din subordine, la elaborarea carora consulta Corpul National al Politistilor si Consiliul.

Art. 11
Inspectoratul General al Politiei Romane are in structura sa organizatorica directii generale, directii, servicii
si birouri, infiintate prin ordin al ministrului de interne, in limita fondurilor la dispozitie.

`Sectiunea 2 - Unitati teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane

Art. 12
(1) In municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica Directia
generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de adjuncti.
(2) In judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie,
conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.
(3) Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectorii-sefi ai
inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne, la
propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului
National al Politistilor si cu avizul consultativ al prefectului.

Art. 13
(1) In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza unitati de
politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativ-teritoriale a acestuia.
(2) In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se stabileste prin ordin
al ministrului de interne, in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, de numarul si importanta
obiectivelor economice, sociale si politice.

Art. 14
(1) In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie.
(2) In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate pot fi infiintate
birouri de politie, potrivit criteriilor prevazute la art. 13 alin. (2).

Art. 15
(1) In structura organizatorica a Politiei Romane pot fi infiintate si alte unitati pentru prevenirea si combaterea
infractionalitatii.
(2) Numarul, competenta si structura organizatorica ale acestor unitati se stabilesc prin ordin al ministrului de
interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea
Corpului National al Politistilor.
(3) Sefii unitatilor organizate in conditiile alin. (1) si (2) sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al
ministrului de interne.
Art. 16
(1) Atributiile si structura organizatorica ale Inspectoratului General al Politiei Romane, Directiei generale de
politie a municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se stabilesc prin regulamente de
organizare si functionare.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Romane se aproba de
ministrul de interne, iar cele ale unitatilor teritoriale, de catre inspectorul general al Inspectoratului General
al Politiei Romane.

Sectiunea 3 - Autoritatea teritoriala de ordine publica

Art. 17
(1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala
de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.
(2) Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei generale de politie a
municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al
Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de
consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului, 3 reprezentanti
ai comunitatii, desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului
judetean.
(3) Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre Consiliul General al
Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada de 4 ani.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din randul
consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada de 4 ani.

Art. 18
Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:
a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta
minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea climatului de siguranta publica;
b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;
c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt adresate, referitoare
la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la
prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;
e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului
judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii;
f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.

Art. 19
(1) Autoritatea teritoriala de ordine publica se intruneste in sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau
ori de cate ori este nevoie.
(2) La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul
municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv
presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. Sedintele autoritatii teritoriale de ordine
publica pot fi si publice.
(3) In exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarari cu caracter de
recomandare.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente in problemele operative ale politiei.
Art. 20
Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se suporta din
bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.
Art. 21
Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica se aproba prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului Administratiei Publice, in termen de 60 de
zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Sectiunea 4 - Raporturile dintre politie si autoritatile administratiei publice locale

Art. 22
(1) In plan teritorial unitatile de politie coopereaza cu prefectii, autoritatile administratiei publice locale,
autoritatile judecatoresti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale,
precum si cu reprezentanti ai comunitatii.
(2) In vederea infiintarii unor noi unitati, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate Consiliul
General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor, oraselor ori
comunelor, dupa caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare functionarii acestora.

Art. 23
(1) Seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie judetene, ai
politiilor municipale si orasenesti si ai posturilor de politie comunale prezinta informari anuale in fata
autoritatii teritoriale de ordine publica, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene,
consiliilor municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, referitoare la masurile intreprinse in indeplinirea
atributiilor specifice.
(2) Sefii unitatilor prevazute la alin. (1) informeaza, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, prefectii,
primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii sectoarelor municipiului
Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul in
care au fost indeplinite sarcinile pe plan local.

Art. 24
Unitatile teritoriale de politie coopereaza cu consiliile locale si, dupa caz, cu primarii pentru indeplinirea
hotararilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise in limita competentelor lor in domeniul ordinii publice.

Art. 25
(1) In cazuri jusificate de evenimente deosebite, intre autoritatile administratiei publice locale si unitatile de
politie, de comun acord, se pot incheia protocoale in vederea indeplinirii eficiente a atributiilor politiei.
(2) Daca politia nu isi indeplineste responsabilitatile in baza protocolului incheiat, administratia publica se
poate adresa organului superior de politie.

Capitolul III - Atributiile Politiei Romane

Art. 26
(1) Politia Romana are urmatoarele atributii principale:
1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte
drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
2. aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a
fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata,
libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese
legitime ale comunitatii;
3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu
ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
4. asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si
interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate in
scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de
daune proprietatii publice ori private;
5. avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si
garda de corp;
6. culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte
ilicite;
7. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economico-financiare, a celei
transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;
8. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari in
legatura cu acestea;
9. asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate in
cadrul unitatilor de politie;
10. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
11. asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, in conditiile legii;
12. asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, in cazurile in care viata, integritatea
corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari;
13. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau
altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
14. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului savarsirii infractiunilor si la
examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand, prin laboratoarele si specialistii proprii
acreditati, expertize criminalistice si constatari tehnico-stiintifice, dispuse in conditiile legii;
16. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor
explozive, asupra modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si
asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;
17. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si
stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii, potrivit legii;
18. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, in afara cazurilor exceptate prin lege, si
colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru
imbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor,
perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la
trafic;
19. desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene; 20.
exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romani si straini aflati pe
teritoriul tarii, in conditiile legii; 21. tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare in mediul
rural; 22. organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori
impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de date necesare pentru indeplinirea
atributiilor operative specifice politiei; 23. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii in
Romania si propune masuri de prevenire a acesteia; 24. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor
administratiei publice centrale si locale in vederea desfasurarii activitatii acestora; 25. participa, in conditiile
legii, impreuna cu alte unitati ale Ministerului de Interne, in colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii
Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a
persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si
catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente; 26. colaboreaza
cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregatirea antiinfractionala a
populatiei; 27. conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale
pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere; 28. participa la constituirea fortelor
internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru
actiuni umanitare; 29. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
(2) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia Romana isi organizeaza propria baza de date, potrivit
legii.

Art. 27
Prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane sunt desemnati politistii
care au calitatea de organ de cercetare penala.

Art. 28
(1) In indeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie
din care face parte.
(2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza teritoriala a
altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.
(3) In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie politistul are
competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate. Politistul incadrat in Inspectoratul General al Politiei
Romane are competenta teritoriala generala.
(4) Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a
competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante,
precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele
competente.

CAPITOLUL III
Drepturile, indatoririle si restrangerea exercitiului
unor drepturi sau libertati ale politistului

SECTIUNEA 1
Drepturile politistului
Art. 28.
(1) Politistul are dreptul la:
a) salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, premii si prime, ale caror cuantumuri se
stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzator functiei indeplinite, gradului profesional
detinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanenta si, dupa caz, indemnizatia de conducere si salariul de
merit;
b) ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniforma, echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta medicala si psihologica, proteze, precum si
medicamente gratuite, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
d) locuinta de interventie, de serviciu, sociala sau de protocol, dupa caz, in conditiile legii;
e) concedii de odihna, concedii de studii si invoiri platite, concediu fara plata, in conditiile stabilite prin
hotarare a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, accidente
produse in timpul si din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta
de pana la 3 ani, ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, precum si in alte situatii, in conditiile
stabilite prin lege;
g) bilete de odihna, tratament si recuperare, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
h) pensii, in conditiile stabilite prin lege;
i) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau de detasare, precum si decontarea cheltuielilor de
cazare, in conditiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport in cazul mutarii in alte localitati si o data pe an pentru efectuarea
concediului de odihna, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
k) incadrarea activitatii in conditii deosebite sau speciale de munca, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, in conditiile legii;
m) asigurare de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
n) tratament medical in strainatate pentru afectiuni contractate in timpul exercitarii profesiei, in conditiile
stabilite prin hotarare a Guvernului;
o) asistenta juridica asigurata de catre unitate, la cerere, in cazul cercetarii sale pentru faptele comise in
timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.
(2) Armamentul dobandit personal se detine dupa pensionare pe baza permisului obtinut, in conditiile legii.

Art. 29.
(1) Pentru activitatea desfasurata politistilor li se confera ordine si medalii, potrivit legii.
(2) In cazul intreruperii activitatii in politie, timpul cat politistul a desfasurat o alta activitate nu va fi luat in
calculul vechimii in politie pentru care se confera ordinul sau medalia.
(3) Politistii decorati cu Ordinul Meritul Militar isi pastreaza toate drepturile dobandite anterior intrarii in
vigoare a prezentei legi.

Art. 30.
Conditiile privind pensionarea si drepturile de pensii ale politistilor se stabilesc prin lege, in termen de 6 luni
de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 31.
(1) Politistul mutat in interesul serviciului intr-o alta localitate decat cea in care isi are domiciliul, in situatia in
care nu efectueaza naveta ori nu detine locuinta proprietate personala si nu i se poate asigura spatiu de locuit,
are dreptul la compensarea chiriei lunare, in cuantum de pana la 50% din salariul de baza.
(2) Sotul sau sotia politistului mutat/mutata in interesul serviciului in alta localitate, care a fost
incadrat/incadrata in munca si a intrerupt activitatea datorita mutarii impreuna cu sotul sau sotia, are dreptul
la o indemnizatie lunara de 50% din salariul de baza al politistului, pana la o noua angajare sau pana la
prestarea unei alte activitati aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica atat politistilor absolventi ai institutiilor de invatamant ale Ministerului
de Interne, care au fost repartizati in unitati situate in alte localitati decat cele de domiciliu, cat si sotilor sau
sotiilor acestora.
(4) De indemnizatia lunara prevazuta la alin. (2) beneficiaza si sotul sau sotia care, la data mutarii politistului,
era inscris/inscrisa, in conditiile legii, ca somer, dar numai dupa expirarea termenului de plata a ajutorului de
somaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensatiei prevazute la alin. (1) si conditiile de acordare se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, la propunerea ministrului de interne.

Art. 32.
(1) Politistul va fi sprijinit in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei, a unei locuinte
proprietate personala in localitatea in care isi are sediul unitatea de politie la care este incadrat, in conditiile
legii.
(2) Politistul care are o vechime in serviciu de cel putin 10 ani poate cumpara locuinta de serviciu.
(3) Criteriile si conditiile de sprijin prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Art. 33.
In exercitarea atributiilor de serviciu politistul beneficiaza de protectie speciala, in conditiile legii.

Art. 34.
Politistului i se asigura gratuit echipamentul de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le indeplineste,
iar in cazul in care, ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus imbracamintea
ori alte bunuri personale, are dreptul la despagubiri corespunzatoare.

Art. 35.
Membrii familiei politistului beneficiaza gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului, de:
a) asistenta medicala si medicamente in cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii
publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti;
b) decontarea cheltuielilor de transport in situatia mutarii politistului in interes de serviciu in alta localitate.

Art. 36.
In sensul prevederilor prezentei legi, familia politistului cuprinde sotul/sotia, copiii si parintii aflati in
intretinerea legala a acestuia.

Art. 37.
Copiii politistului decedat in timpul si din cauza serviciului pot fi transferati, la cerere, la institutiile de
invatamant ale Ministerului de Interne, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Art. 38.
Politistul pensionat si sotia/sotul acestuia au dreptul gratuit la asistenta medicala si medicamente, in cadrul
sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii
judecatoresti, si au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive si alte spatii pentru odihna si
agrement, care apartin sau sunt in administrarea Ministerului de Interne.

Art. 39.
(1) Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana, stabilita astfel incat sa
se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de
lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanal se stabilesc prin
ordin al ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Daca interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihna saptamanale ce se cuvin politistului poate
fi amanata, in mod exceptional, cel mult de doua ori intr-o luna.

Art. 40.
Politistul si membrii familiei sale au dreptul la protectie din partea structurilor specializate ale statului fata de
amenintarile sau violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu sau in
legatura cu acestea.

SECTIUNEA a 2-a
Indatoririle politistului
Art. 41.
Politistul este dator:
a) sa fie loial institutiei din care face parte, sa respecte principiile statului de drept si sa apere valorile
democratiei;
b) sa dovedeasca solicitudine si respect fata de orice persoana, in special fata de grupurile vulnerabile, sa isi
consacre activitatea profesionala indeplinirii cu competenta, integritate, corectitudine si constiinciozitate a
indatoririlor specifice de serviciu prevazute de lege;
c) sa isi perfectioneze continuu nivelul de instruire profesionala si generala;
d) sa fie disciplinat si sa dovedeasca probitate profesionala si morala in intreaga activitate;
e) sa fie respectuos, cuviincios si corect fata de sefi, colegi sau subalterni;
f) sa acorde sprijin colegilor in executarea atributiilor de serviciu;
g) sa informeze seful ierarhic si celelalte autoritati abilitate cu privire la faptele de coruptie savarsite de alti
politisti, de care a luat cunostinta;
h) prin intregul sau comportament, sa se arate demn de consideratia si increderea impuse de profesia de
politist.

Art. 42.
Politistul este obligat:
a) sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii
activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei
sau legea impun dezvaluirea acestora;
b) sa manifeste corectitudine in rezolvarea problemelor personale, in asa fel incat sa nu beneficieze si nici sa
nu lase impresia ca beneficiaza de datele confidentiale obtinute in calitatea sa oficiala;
c) sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes
personal ale acestora, potrivit competentelor legal stabilite;
d) sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea oficiala si sa nu compromita, prin activitatea sa
publica ori privata, prestigiul functiei sau al institutiei din care face parte.

Art. 43.
Politistului ii este interzis, in orice imprejurare:
a) sa primeasca, sa solicite, sa accepte, direct sau indirect, ori sa faca sa i se promita, pentru sine sau pentru
altii, in considerarea calitatii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) sa rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost repartizate de sefii ierarhici sau sa
intervina pentru solutionarea unor asemenea cereri, in scopurile prevazute la lit. a);
c) sa foloseasca forta, altfel decat in conditiile legii;
d) sa provoace unei persoane suferinte fizice ori psihice cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la
o terta persoana informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-
a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terte
persoane;
e) sa colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) sa redacteze, sa imprime sau sa difuzeze materiale ori publicatii cu caracter politic, imoral sau care instiga
la indisciplina;
g) sa aiba, direct sau prin intermediari, intr-o unitate supusa controlului unitatii de politie din care face parte,
interese de natura sa compromita impartialitatea si independenta acestuia.

Art. 44.
(1) Serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu.
(2) Politistul este obligat sa se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii
temeinic justificate, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) In situatii de catastrofe, calamitati sau tulburari de amploare ale ordinii si linistii publice ori alte asemenea
evenimente politistul este obligat sa se prezinte de indata la unitatea de politie din care face parte.
(4) La instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si de razboi politistul va
actiona conform legii.
(5) In cazul producerii vreuneia dintre situatiile prevazute la alin. (3) si (4) politistul care se afla intr-o alta
localitate se va prezenta la cea mai apropiata unitate a Ministerului de Interne, informand superiorii sai despre
aceasta.
SECTIUNEA a 3-a
Restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati
Art. 45.
(1) Politistului ii este interzis:
a) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in favoarea
acestora;
b) sa exprime opinii sau preferinte politice la locul de munca sau in public;
c) sa candideze pentru autoritatile administratiei publice locale, Parlamentul Romaniei si pentru functia de
Presedinte al Romaniei;
d) sa exprime in public opinii contrare intereselor Romaniei;
e) sa declare sau sa participe la greve, precum si la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte intruniri
cu caracter politic;
f) sa adere la secte, organizatii religioase sau la alte organizatii interzise de lege;
g) sa efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert ori sa participe la administrarea sau
conducerea unor societati comerciale, cu exceptia calitatii de actionar;
h) sa exercite activitati cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea si demnitatea politistului sau a institutiei
din care face parte;
i) sa detina orice alta functie publica sau privata pentru care este retribuit, cu exceptia functiilor didactice din
cadrul institutiilor de invatamant.
(2) Politistul poate prezenta in public, numai in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne,
informatii si date obtinute in exercitarea atributiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel
de date si informatii, daca prin acestea nu este incalcat principiul prezumtiei de nevinovatie ori nu sunt lezate
dreptul la propria imagine, demnitatea, viata intima, familiala ori privata a persoanei sau nu este prejudiciata
finalizarea urmaririi penale intr-o cauza aflata in curs de cercetare ori de judecare.
(3) Datele si informatiile clasificate, potrivit legii, obtinute de politist in timpul exercitarii atributiilor
profesionale nu pot fi facute publice pe o perioada de 5 ani de la incetarea raporturilor sale de serviciu, daca
legea nu prevede altfel.

Art. 46.
(1) Politistul poate fi mutat in alta localitate decat cea de domiciliu in urmatoarele situatii:
a) in interesul serviciului;
b) la cerere;
c) cand unitatea din care face parte se reorganizeaza, iar postul se desfiinteaza si nu exista posibilitatea
numirii pe o functie corespunzatoare;
d) pentru a inlatura un pericol care afecteaza viata sau integritatea sa ori a membrilor de familie, in legatura
cu exercitarea atributiilor de serviciu;
e) cand imaginea sa in localitatea unde isi desfasoara activitatea este afectata.
(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si c)-e) este necesar acordul celui mutat.

Art. 47.
Politistul poate fi delegat, detasat ori transferat, potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al
ministrului de interne, in conditiile legii.

Art. 48.
Politistii se pot asocia si pot constitui asociatii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-stiintific, cultural,
religios si sportiv-recreativ, fara a aduce atingere indeplinirii atributiilor si indatoririlor de serviciu.

SECTIUNEA a 4-a
Corpul National al Politistilor
Art. 49.
(1) Se infiinteaza Corpul National al Politistilor, ca persoana juridica de drept public, denumit in continuare
Corpul, cu sediul in municipiul Bucuresti, reprezentand forma de organizare pe criteriu profesional, autonom,
apolitic si nonprofit a politistilor.
(2) Corpul promoveaza interesele politistilor si apara drepturile acestora.
(3) Organizarea si functionarea Corpului se realizeaza pe principiile teritorialitatii, eligibilitatii, mutualitatii si
ierarhiei structurilor de conducere.
(4) Organele de conducere si control ale Corpului sunt:
a) congresul national;
b) consiliul national;
c) consiliul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, consiliile inspectoratelor judetene de politie
si consiliile institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne si teritoriale;
d) cenzorii.
(5) In organele de conducere ale Corpului vor fi alesi in numar si cu vot egal reprezentantii tuturor categoriilor
de politisti.

Art. 50.
Prin organele sale de conducere Corpul exercita urmatoarele atributii:
a) intreprinde masuri pentru asigurarea integritatii morale si profesionale a politistilor, precum si a unei
activitati eficiente a acestora;
b) ofera consultanta la elaborarea propunerilor de acte normative care se refera la activitatea politiei sau la
statutul politistului;
c) poate face propuneri inspectorului general al politiei pentru numirea in functii de conducere sau destituirea
politistilor;
d) la cerere, reprezinta interesele politistilor impotriva carora au fost dispuse sanctiuni disciplinare;
e) participa la elaborarea Codului de etica si deontologie al politistului, ale carui prevederi sunt obligatorii in
exercitarea profesiei de politist;
f) participa la sustinerea examenelor de capacitate pentru titularizarea politistilor stagiari si a celor incadrati
direct;
g) reprezinta profesia de politist, impreuna cu Inspectoratul General al Politiei, in raporturile cu organisme
guvernamentale, foruri profesionale si stiintifice, institutii publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice;
h) promoveaza pe plan extern relatii cu organizatii si institutii profesionale similare;
i) tine si actualizeaza permanent evidenta membrilor sai.

Art. 51.
(1) Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de inscriere, cotizatii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestari stiintifice, culturale si
sportive, precum si din drepturi editoriale;
b) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;
c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice sau juridice, din tara ori din strainatate, in conditiile
legii si ale normelor instituite de ministrul de interne;
d) chirii, dobanzi si orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevazute la art. 49 alin. (4) lit. c) vireaza periodic Corpului o cota-parte din veniturile incasate,
in conditiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile banesti obtinute in conditiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfectionarea pregatirii profesionale,
acordarea de burse si de ajutoare, crearea unor institutii cu scop stiintific, investitii legate de dotarea cu
mijloace adecvate activitatilor Corpului, cheltuieli administrativgospodaresti, asistenta juridica a membrilor,
cumpararea si administrarea unor hoteluri, case de odihna si cluburi ale politistilor si pentru fondul de salarii
destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.

Art. 52.
Modul de organizare si functionare a Corpului se stabileste, in conditiile prezentei legi, prin Regulamentul de
organizare si functionare aprobat prin hotarare a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Recompense, raspunderea juridica si sanctiuni

SECTIUNEA 1
Recompense
Art. 53.
Pentru contributii deosebite la apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor si la prevenirea faptelor antisociale, politistului i se pot conferi decoratii, in conditiile legii.

Art. 54.
(1) Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu politistilor li se pot acorda recompense morale sau
materiale, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2) Pentru merite exceptionale in atingerea unor obiective deosebite in activitatea politiei, politistul poate fi
avansat in gradul profesional urmator, inaintea indeplinirii stagiului minim, in conditiile stabilite prin ordin al
ministrului de interne.
(3) Pentru actiuni deosebite care determina aducerea de venituri la bugetul de stat, politistul poate fi
recompensat cu pana la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decat venitul sau brut anual, in conditiile
stabilite prin ordin al ministrului de interne.

SECTIUNEA a 2-a
Raspunderea juridica si sanctiuni
Art. 55.
Incalcarea de catre politist, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu angajeaza raspunderea sa disciplinara,
materiala, civila sau penala, dupa caz.

Art. 56.
Este absolvit de orice raspundere politistul care, prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu, a
cauzat suferinte sau vatamari unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.

Art. 57.
Constituie abateri disciplinare, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie
considerate infractiuni, urmatoarele fapte savarsite de politist, comise cu vinovatie:
a) comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii
profesionale a politistului sau prestigiului institutiei;
b) neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici
sau de la autoritatile anume abilitate de lege;
c) intarzierea repetata sau nejustificata a solutionarii lucrarilor;
d) depasirea atributiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine in relatiile cu cetatenii;
e) absenta nemotivata ori intarzierea repetata de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
g) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate;
h) nerespectarea prevederilor juramantului de credinta;
i) imixtiunea ilegala in activitatea altui politist;
j) interventia pentru influentarea solutionarii unor cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane.

Art. 58.
Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului sunt:
a) avertismentul;
b) mustrarea scrisa;
c) reducerea salariului pentru functia indeplinita cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni;
d) amanarea promovarii in grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de 1-2 ani;
e) retrogradarea din functie pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut;
f) suspendarea din functie de la 1 la 3 luni, perioada in care politistul beneficiaza numai de salariul
corespunzator gradului profesional detinut;
g) destituirea din functia publica avuta.

Art. 59.
(1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa cercetarea prealabila si dupa consultarea consiliilor de
disciplina.
(2) Procedura cercetarii prealabile se reglementeaza prin ordin al ministrului de interne.
(3) Cercetarea prealabila se efectueaza de seful unitatii sau de politisti anume desemnati.
(4) Cercetarile referitoare la abateri, din care rezulta date si indicii ca au fost savarsite fapte prevazute de
legea penala, se vor efectua si cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmand ca, in raport de
constatari, sa fie sesizate organele judiciare.
(5) Ascultarea celui in cauza si consemnarea sustinerilor sale sunt obligatorii.
(6) Politistul cercetat are dreptul sa cunoasca in intregime actele cercetarii si sa solicite probe in aparare.
(7) In fata consiliilor de disciplina politistul are dreptul de a fi asistat de un alt politist, ales de catre acesta sau
desemnat de Corp. De asemenea, politistul cercetat poate fi asistat, la cererea sa, de avocat.
(8) La stabilirea sanctiunii se tine seama de activitatea desfasurata anterior, de imprejurarile in care abaterea
disciplinara a fost savarsita, de cauzele, gravitatea si consecintele acesteia, de gradul de vinovatie a
politistului, precum si de preocuparea pentru inlaturarea urmarilor faptei comise.
(9) Sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta despre abaterea
savarsita, dar nu mai tarziu de un an de la data comiterii faptei.
(10) Pentru aceeasi abatere nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara.

Art. 60.
(1) Aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de
interne.
(2) Destituirea din politie se dispune in mod corespunzator de persoanele care, potrivit art. 15, au competenta
sa acorde gradele profesionale ale politistilor.

Art. 61.
(1) Politistul poate contesta sanctiunea disciplinara aplicata, in termen de 15 zile de la luarea la cunostinta,
sefului ierarhic superior celui care a aplicat sanctiunea. Acesta se pronunta prin decizie motivata, in termen de
30 de zile.
(2) Impotriva sanctiunilor aplicate si a deciziilor nefavorabile politistul nemultumit se poate adresa Corpului,
potrivit art. 50 lit. d).
(3) Politistul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ,
solicitand anularea sau modificarea, dupa caz, a ordinului ori a dispozitiei de sanctionare.

Art. 62.
(1) La nivelul Inspectoratului General al Politiei se constituie Consiliul superior de disciplina, iar la Directia
Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, inspectoratele judetene de politie, unitatile teritoriale si
institutiile de invatamant ale politiei se constituie consilii de disciplina.
(2) Consiliile de disciplina se constituie si functioneaza pe langa sefii unitatilor de politie si au caracter
consultativ.
(3) Consiliile de disciplina isi desfasoara activitatea in baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului
de interne.
Art. 63.
(1) Politistul raspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unitatii, potrivit legislatiei aplicabile
personalului civil din Ministerul de Interne.
(2) Politistul nu raspunde de pagubele cauzate patrimoniului unitatii daca acestea sunt consecinta unei actiuni
desfasurate in limitele legii.

Art. 64.
(1) Urmarirea penala a politistilor se efectueaza de catre procuror sau de catre ofiteri de politie anume
desemnati prin ordin al ministrului de interne, sub supravegherea procurorului, dupa caz, in conditiile legii.
(2) Competenta de a efectua supravegherea urmaririi penale si de a judeca in fond infractiunile savarsite de
politisti revine parchetelor de pe langa tribunale si tribunalelor - pentru infractiunile comise de catre agentii de
politie, parchetelor de pe langa curtile de apel si curtilor de apel - pentru infractiunile comise de catre ofiterii
de politie, pana la gradul de comisar-sef inclusiv, respectiv Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie
si Curtii Supreme de Justitie - pentru infractiunile comise de chestorii de politie.
(3) Urmarirea penala si judecarea infractiunilor contra sigurantei statului savarsite de politisti se efectueaza in
mod obligatoriu de catre procurorii militari si, respectiv, de instantele militare, in conditiile legii.

Art. 65.
(1) In cazul in care impotriva politistului s-a inceput urmarirea penala sau a fost trimis in judecata, mentinerea
sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte
abateri disciplinare, cand opereaza procedura disciplinara obisnuita.
(2) Pe timpul urmaririi penale si judecarii politistul este pus la dispozitie. Politistul pus la dispozitie
indeplineste numai acele sarcini si atributii de serviciu stabilite, in scris, de seful unitatii de politie si
beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, si de
celelalte drepturi prevazute in prezenta lege.
(3) Pe perioada arestarii preventive politistul este suspendat din functie. Pe timpul suspendarii politistul nu
beneficiaza de nici un drept dintre cele prevazute de prezenta lege.
(4) In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si in cazul incetarii
urmaririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv
compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie,
potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Domeniu de reglementare
Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste normele de aplicare a prevederilor cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Statut, referitoare la
acordarea recompenselor si raspunderea disciplinara a politistilor.
Definitii
Art. 2. - (1) In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) actele cercetarii - orice act incheiat in cadrul procedurii disciplinare;
b) persoana in drept - persoana competenta sa acorde recompense, sa aplice atentionari fara parcurgerea
procedurii disciplinare sau sa dispuna cercetarea prealabila;
c) politistul desemnat - politistul care efectueaza cercetarea prealabila, potrivit art. 59 alin. (3)-(5) din Statut;
d) politistul asistent - politistul care, la cererea politistului cercetat, il asista in cadrul procedurii disciplinare,
in conditiile art. 58^3 alin. (4) si (5) din Statut.
(2) In sensul alin. (1) lit. b), prin persoana competenta sa acorde recompense ori sa aplice atentionari fara
parcurgerea procedurii disciplinare se intelege persoana care are competenta de numire a politistului, seful
ierarhic superior al acesteia care are competenta de gestiune a resurselor umane sau, dupa caz, seful care
indeplineste functia similara celui care a aplicat sanctiunea disciplinara, identificata potrivit art. 54 alin. (1^1)
si (1^2) din Statut.
(3) In sensul alin. (1) lit. b), prin persoana competenta sa dispuna cercetarea prealabila se intelege persoana
identificata potrivit art. 59 alin. (2) din Statut, astfel:
a) persoana care are competenta de numire in functie a politistului cercetat, inclusiv de imputernicire pentru
indeplinirea atributiilor unei functii de conducere;
b) seful unitatii ierarhic superioare celei in care este incadrat politistul cercetat care are competenta de
gestiune a resurselor umane;
c) seful unitatii la care politistul este delegat sau detasat;
d) seful institutiei de invatamant din Ministerul Afacerilor Interne la care politistul urmeaza cursuri sau sustine
examene de cariera;
e) seful institutiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercita competente de coordonare si
control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru politistii din
cadrul serviciilor publice comunitare sau detasati la aceste servicii.

CAPITOLUL II Recompensarea politistilor

Acordarea recompenselor
Art. 3. - (1) Recompensarea se realizeaza in scopul recunoasterii publice a meritelor politistului care se
evidentiaza in mod deosebit in indeplinirea atributiilor de serviciu si a misiunilor, precum si pentru motivarea
personalului in vederea obtinerii unor rezultate superioare in activitatea profesionala.
(2) Recompensele se acorda cu obiectivitate, in mod echitabil si principial.
(3) Recompensa se aduce, de regula, la cunostinta personalului structurii din care face parte politistul
recompensat.
Competente de acordare a recompenselor
Art. 4. - Recompensele prevazute de Statut se acorda de persoana in drept, din proprie initiativa sau la
propunerea sefilor politistului care nu au competenta de numire in functie a acestuia.
Elemente de analiza
Art. 5. - Elementele care pot fi avute in vedere la formularea propunerilor de recompensare a politistului, de
catre sefii prevazuti la art. 4, fara a se limita la acestea, sunt:
a) comportamentul exemplar si conduita profesionala generala a politistului;
b) rezultate deosebite in indeplinirea atributiilor de serviciu si misiunilor;
c) faptele politistului care au adus prestigiu institutiei in societate;
d) implicarea in activitati profesionale desfasurate in interesul si in sprijinul persoanei, comunitatii si
institutiilor statului;
e) posibilitatea ca recompensa acordata sa stimuleze politistul in obtinerea unor rezultate mai bune in
activitatea sa profesionala.

CAPITOLUL III Raspunderea disciplinara

SECTIUNEA 1 Dispozitii comune privind procedura disciplinara
1. Cadrul procedural
Cadrul procedurii disciplinare
Art. 6. - (1) Procedura disciplinara se realizeaza cu respectarea principiilor, garantiilor, regulilor si
competentelor prevazute in cap. IV din Statut si a prevederilor prezentei hotarari.
(2) Procedura disciplinara este initiata prin declansarea cercetarii prealabile, presupune sesizarea si
consultarea Consiliului de disciplina, dupa caz, si se finalizeaza prin solutionarea definitiva a cauzei.
(3) Persoana in drept care a luat cunostinta, in scris, de comiterea unei abateri disciplinare este obligata sa
dispuna, prin rezolutie, declansarea cercetarii prealabile.

Confidentialitatea procedurilor
Art. 7. - Procedura disciplinara se desfasoara cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la informatiile
clasificate si la protectia datelor cu caracter personal.
2 Citarea
Modalitatile de citare
Art. 8. - (1) Citarea se face, de regula, prin instiintare scrisa cu semnatura de primire, inmanata la sediul
unitatii in care isi desfasoara activitatea politistul cercetat.
(2) Citarea se poate face si:
a) prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, expediata la domiciliul, resedinta ori la adresa de
corespondenta, indicate de politist in scris, din Romania;
b) prin afisare la domiciliul sau la resedinta politistului, numai in cazul refuzului de primire sau expirarii
termenului pentru corespondenta prevazuta la lit. a);
c) prin intermediul postei electronice, al oricarui altui sistem de mesagerie electronica ori telefonic, cu acordul
politistului cercetat;
d) in orice modalitate convenita cu politistul cercetat.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) lit. c) si d), politistul desemnat sau, dupa caz, membrii Consiliului de
disciplina, denumit in continuare Consiliu, incheie un proces-verbal in care consemneaza informatii privind
obtinerea acordului politistului cercetat si modalitatea in care se va realiza citarea. Procesul-verbal se
semneaza si de politistul cercetat.
(4) Dovada citarii se realizeaza prin confirmarea de primire, procesul-verbal de afisare, un inscris sau
inregistrare care confirma modalitatile prevazute la alin. (2) lit. c) si d).
Situatiile de citare
Art. 9. - Citarea se poate face pe parcursul procedurii disciplinare, ori de cate ori politistul desemnat sau
presedintele Consiliului apreciaza necesara prezenta politistului cercetat.
Cuprinsul citatiei
Art. 10. - Citatia este individuala si cuprinde urmatoarele elemente:
a) denumirea si adresa unitatii la nivelul careia se desfasoara procedura disciplinara;
b) data emiterii citatiei;
c) numele si prenumele politistului citat, motivul citarii, precum si locul unde va fi citat;
d) data, ora si locul in care se va prezenta politistul citat;
e) semnatura politistului desemnat sau, dupa caz, a presedintelui Consiliului.

Neprezentarea politistului citat

Art. 11. - (1) Procedura disciplinara continua chiar si in lipsa politistului cercetat, atunci cand:
a) refuza sa semneze de primire instiintarea scrisa;
b) desi a fost citat conform procedurii, nu se prezinta si nu face dovada imposibilitatii de prezentare.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), se intocmeste un proces-verbal.
Confirmarea procedurii de citare
Art. 12. - Prezenta politistului cercetat in fata politistului desemnat sau a Consiliului, la data, ora si locul
citarii, inlatura orice viciu de procedura legat de citarea acestuia.
3. Exercitarea drepturilor politistului cercetat
Dreptul de a cunoaste actele cercetarii
Art. 13. - (1) In vederea exercitarii dreptului politistului cercetat de a cunoaste actele cercetarii, cu ocazia
prezentarii in urma primei citari, politistul desemnat prezinta acestuia, spre studiere, materialul de sesizare
care sta la baza declansarii cercetarii disciplinare.
(2) In vederea studierii celorlalte acte ale cercetarii, politistul cercetat poate formula o cerere scrisa, adresata
politistului desemnat sau presedintelui Consiliului, dupa caz.
(3) Cererea prevazuta la alin. (2) se inregistreaza la secretariatul unitatii la nivelul careia se desfasoara
procedura disciplinara.
(4) Politistul desemnat sau, dupa caz, presedintele Consiliului ia masuri pentru ca in termen de cel mult 5 zile
lucratoare de la inregistrarea cererii sa permita politistului cercetat sa consulte, in intregime, actele cercetarii.
(5) Politistul asistent are acces la actele cercetarii in acelasi timp si in aceleasi conditii cu politistul cercetat.
Exercitarea dreptului la aparare
Art. 14. - (1) In scopul exercitarii dreptului la aparare, politistul cercetat are dreptul:
a) sa solicite administrarea de probe in apararea sa;
b) sa depuna orice inscrisuri doveditoare pe care le detine, inclusiv rapoarte personale si rapoarte de expertiza
extrajudiciara;
c) sa noteze date si informatii din actele cercetarii, care nu sunt clasificate potrivit legii;
d) sa primeasca, in fotocopie, raportul de cercetare prealabila, inclusiv in stadiul de proiect, incheierea
Consiliului, actul administrativ de sanctionare si decizia motivata a persoanei in drept, care nu sunt clasificate
potrivit legii.
(2) In exercitarea dreptului la aparare al politistului cercetat, politistul asistent are drepturile prevazute la alin.
(1), cu exceptia intocmirii in nume personal a declaratiilor si rapoartelor politistului cercetat.

Consemnarea accesarii actelor cercetarii

Art. 15. - (1) Politistul desemnat sau, dupa caz, presedintele Consiliului intocmeste un proces-verbal, in care
consemneaza conditiile in care a fost asigurat accesul la actele cercetarii, inclusiv situatiile in care au fost
realizate si predate fotocopii ale unor acte ale cercetarii. Procesul-verbal se prezinta pentru semnare
politistilor care au accesat actele cercetarii.
(2) In procesul-verbal se consemneaza si situatiile in care consultarea actelor cercetarii sau doar a unora
dintre acestea nu a fost posibila din cauza neindeplinirii conditiilor privind accesul la informatii clasificate ori
neprezentarii politistului cercetat.

4 Suspendarea si incetarea suspendarii procedurii disciplinare

Suspendarea si incetarea suspendarii procedurii disciplinare
Art. 16. - (1) Situatiile privind suspendarea procedurii disciplinare, potrivit art. 60 alin. (2) si art. 62^5 din
Statut, se constata de politistul desemnat sau, dupa caz, de membrii Consiliului.
(2) Disjungerea unei cauze, in situatiile prevazute la art. 60 alin. (3) si art. 62^5 din Statut, se realizeaza cu
aprobarea persoanei in drept.
(3) Atunci cand suspendarea este consecinta sesizarii organelor de urmarire penala, dupa disjungere,
procedura continua pentru acei politisti sau pentru acele fapte care nu fac obiectul sesizarii.
(4) Suspendarea procedurii disciplinare si incetarea suspendarii acesteia se constata printr-un proces-verbal
intocmit de persoanele prevazute la alin. (1), care se prezinta spre aprobare persoanei in drept.

5. Desemnarea unor persoane in cadrul procedurii disciplinare

Criterii pentru desemnarea unor persoane
Art. 17. - (1) Politistul desemnat, membrii Consiliului si secretarul acestuia nu pot fi din randul persoanelor
care:
a) au calitatea de sef nemijlocit sau subordonat al politistului cercetat;
b) au calitatea de sot, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu politistul cercetat ori se afla intr-o
alta situatie de conflict de interese prevazuta de lege;
c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare in curs;
d) sunt sub efectul unei sanctiuni disciplinare;
e) au calitatea de suspect sau inculpat ori au fost trimise in judecata;
f) sunt condamnate sau fata de acestea s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii
pedepsei printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.
(2) Dispozitiile alin. (1) lit. d)-f) se aplica si cu privire la numirea membrilor colectivului de politisti, denumit
in continuare colectiv.
(3) Nu pot fi membri ai Consiliului politistul desemnat si politistul asistent.

Abtinerea, recuzarea si alte situatii

Art. 18. - (1) Politistul aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 17 este obligat sa se abtina de la
efectuarea de acte ale cercetarii si sa formuleze, de indata, cerere de abtinere.
(2) Politistul cercetat poate sa formuleze cerere de recuzare a politistului aflat in situatiile prevazute la art. 17,
de indata ce are cunostinta despre existenta vreuneia dintre acestea.
(3) Cererea de abtinere sau de recuzare, temeinic motivata, se face in scris si se depune la secretariatul unitatii
la nivelul careia se efectueaza cercetarea prealabila sau, dupa caz, este constituit Consiliul.
(4) Cererea se analizeaza si se solutioneaza in termen de doua zile lucratoare de catre persoana in drept. In
vederea solutionarii cererii, structura de resurse umane intocmeste un referat pe care il prezinta persoanei in
drept.
(5) Persoana in drept se poate sesiza si din oficiu cu privire la existenta uneia dintre situatiile prevazute la art.
17.
(6) Persoana in drept dispune, prin rezolutie, respingerea cererii ca neintemeiata sau admiterea acesteia. Pana
la solutionarea cazului de abtinere sau de recuzare, politistul desemnat sau membrul Consiliului nu mai poate
indeplini acte de cercetare.
(7) Politistul va fi inlocuit prin act administrativ al persoanei in drept, atunci cand din motive intemeiate, altele
decat cele de abtinere sau recuzare, nu isi poate desfasura activitatea in cadrul procedurii disciplinare, precum
si in situatia admiterii cererii de abtinere sau de recuzare. In aceasta situatie, persoana in drept indica actele
indeplinite de politist care raman valabile.

6 Termene procedurale
Calculul termenelor procedurale
Art. 19. - La calculul termenelor privind depunerea sau comunicarea unor documente in cadrul procedurii
disciplinare se ia in considerare data depunerii documentului la secretariatul unitatii, la oficiul postal sau la
serviciul de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare.

SECTIUNEA a 2-a Cercetarea prealabila

Declansarea cercetarii prealabile
Art. 20. - Cercetarea prealabila se declanseaza de persoana in drept, prin act administrativ, in conditiile art.
59 alin. (3)-(5) din Statut.

Initierea cercetarii prealabile Citarea politistului

Art. 21. - (1) Dupa emiterea actului administrativ prevazut la art. 20, politistul desemnat procedeaza la citarea
politistului cercetat.
(2) Cu aceasta ocazie ii aduce la cunostinta politistului cercetat actul administrativ de declansare a cercetarii
prealabile si ii solicita rapoarte scrise cu privire la faptele cercetate ce pot constitui abateri disciplinare.

Administrarea probatoriului
Art. 22. - (1) Politistul desemnat este obligat sa stranga probele care pot conduce la aflarea adevarului cu
privire la existenta sau inexistenta abaterii disciplinare, gravitatea si conditiile care au cauzat sau favorizat
savarsirea acesteia, sa evalueze si sa se pronunte motivat, prin proces-verbal, cu privire la pertinenta,
concludenta si utilitatea probelor solicitate de catre politistul cercetat.
(2) Pe timpul cercetarii prealabile, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfasura urmatoarele activitati:
verificarea unor inscrisuri, inclusiv privind activitatea desfasurata anterior de politistul cercetat; constatarea,
la fata locului, a unor situatii de fapt; inventarieri, audieri de martori, controale financiar-contabile, ridicari
de inscrisuri, precum si alte activitati necesare lamurii cauzei.

Prezentarea dosarului de cercetare prealabila

Art. 23. - (1) Dosarul de cercetare prealabila se prezinta, la finalizarea cercetarii prealabile, persoanei in drept
pentru a decide una dintre masurile prevazute la art. 59^3 din Statut.
(2) In cazul in care dispune restituirea dosarului, pentru completarea cercetarii prealabile, persoana in drept
trebuie sa indice, in scris, motivele care justifica masura.
Continutul dosarului de cercetare prealabila
Art. 24. - Dosarul de cercetare prealabila cuprinde toate documentele intocmite in cadrul operatiunilor
administrative aferente procedurii de cercetare prealabila, dupa cum urmeaza:
a) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetarii prealabile;
b) copia actului administrativ prin care s-a declansat procedura disciplinara si, dupa caz, a actelor
administrative de inlocuire a politistului desemnat;
c) proiectul raportului de cercetare prealabila, respectiv raportul de cercetare prealabila;
d) toate actele intocmite/administrate in perioada desfasurarii cercetarii prealabile;
e) opis privind documentele existente in dosarul de cercetare prealabila.
Actele realizate in activitatea de control
Art. 25. - (1) Atunci cand pe timpul activitatilor de control se constata existenta unor fapte care pot constitui
abateri disciplinare, organele de control pot sesiza, prin nota motivata, persoana care a dispus activitatea de
control, pentru a decide cu privire la declansarea cercetarii prealabile.
(2) In cazul in care pe timpul activitatilor de control nu a fost intocmita nota motivata prevazuta la alin. (1),
raportul prevazut la art. 59^4 din Statut, prin care se constata fapte care pot constitui abateri disciplinare,
reprezinta material de sesizare.

SECTIUNEA a 3-a Procedura in fata Consiliului de disciplina

Constituirea colectivului
Art. 26. - (1) Constituirea colectivelor prevazute la art. 62^3 din Statut se realizeaza prin acte administrative
ale persoanelor in drept, din randul politistilor din cadrul unitatilor pe care le conduc.
(2) La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne si al structurilor din cadrul acestuia,
colectivul se constituie prin act administrativ al ministrului afacerilor interne, la propunerea conducatorilor
acestor structuri.
Desemnarea membrilor colectivului
Art. 27. - (1) Membrii colectivului se desemneaza in conditiile prevazute la art. 62^3 din Statut
(2) Membrul colectivului care are cunostinta despre existenta vreuneia dintre situatiile prevazute la art. 17 alin.
(1) lit. d)-f) are obligatia de a informa in scris emitentul actului administrativ de stabilire a colectivului si de a
depune, dupa caz, documente doveditoare ale sustinerilor sale.
Durata mandatului membrilor colectivului
Art. 28. - (1) Membrii colectivului sunt desemnati pentru o perioada de 3 ani de la data emiterii actului
administrativ de nominalizare in colectiv. In aceleasi conditii are loc reinnoirea mandatului, cu aceeasi
perioada, o singura data.
(2) Mandatul de membru al colectivului inceteaza inainte de data prevazuta la alin. (1) in urmatoarele situatii:
a) la data mutarii sau transferului din unitatea condusa de persoana in drept care l-a nominalizat;
b) la data incetarii raporturilor de serviciu;
c) atunci cand intervine una dintre situatiile prevazute la art. 17 alin. (1) lit. d)-f).
(3) Incetarea mandatului de membru al colectivului se dispune sau, dupa caz, se constata prin act
administrativ. De regula, prin acelasi act administrativ, se desemneaza ca membru al colectivului un alt politist
cu aceeasi specialitate, potrivit art. 27 alin. (1).
Constituirea Consiliului
Art. 29. - Atunci cand, la finalizarea cercetarii disciplinare, se dispun sesizarea si consultarea Consiliului, prin
act administrativ al persoanei in drept prevazute la art. 20 se constituie Consiliul.
Desemnarea membrilor Consiliului
Art. 30. - Desemnarea politistilor in Consiliu se realizeaza in conditiile art. 62^4 alin. (3) si (4) din Statut.

Incetarea calitatii de membru al Consiliului

Art. 31. - (1) Calitatea de membru al Consiliului inceteaza de drept la incetarea calitatii de membru al
colectivului.
(2) Incetarea calitatii de membru al Consiliului se dispune sau, dupa caz, se constata prin act administrativ. De
regula, prin acelasi act administrativ se desemneaza ca membru al Consiliului un alt politist cu aceeasi
specialitate, potrivit art. 30.
Atributiile presedintelui Consiliului
Art. 32. - Presedintele Consiliului are urmatoarele atributii principale:
a) stabileste locul, data si ora la care au loc sedintele Consiliului;
b) conduce sedintele Consiliului;
c) coordoneaza activitatea Consiliului;
d) coordoneaza activitatea secretarului si verifica documentele intocmite de acesta;
e) reprezinta Consiliul in fata persoanei in drept.
Atributiile secretarului Consiliului
Art. 33. - Secretarul Consiliului are urmatoarele atributii principale:
a) inregistreaza actele necesare desfasurarii activitatii Consiliului;
b) ii convoaca, la cererea presedintelui, pe membrii Consiliului si citeaza politistul cercetat, precum si
persoanele care urmeaza a fi audiate;
c) redacteaza incheierile, procesele-verbale de sedinta si alte acte emise de catre Consiliu;
d) tine evidenta si asigura securitatea documentelor gestionate de Consiliu si efectueaza alte lucrari necesare
in vederea desfasurarii activitatii Consiliului.
Activitatea Consiliului
Art. 34. - (1) Lucrarile fiecarei sedinte a Consiliului se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de
presedinte, de membri si de secretarul acestuia, precum si de catre politistul cercetat si politistul asistent,
atunci cand acestia sunt prezenti.
(2) In cazul in care politistul cercetat sau politistul asistent nu poate sau refuza semnarea procesului-verbal ori
nu este prezent, se face mentiune despre acest fapt, activitatea desfasurandu-se in continuare.
(3) Pentru indeplinirea rolului si atributiilor specifice, de regula, Consiliul are urmatoarele atributii principale:
a) citeaza politistul cercetat;
b) evalueaza probele administrate;
c) daca apreciaza ca se impune, poate solicita politistului desemnat sa ofere clarificarile necesare;
d) audiaza persoane, administreaza probe si verifica documente;
e) delibereaza asupra cauzei;
f) intocmeste incheierea prevazuta la art. 62 alin. (5) din Statut.
Incheierea Consiliului
Art. 35. - (1) Propunerea din incheiere se formuleaza pe baza majoritatii de voturi. Incheierea Consiliului se
semneaza de toti membrii si de secretar si se prezinta, impreuna cu celelalte acte ale dosarului de cercetare
disciplinara, persoanei in drept, pentru a decide una dintre masurile prevazute la art. 62^2 din Statut.
(2) Membrul Consiliului care are o alta parere va redacta si semna opinia separata, cu prezentarea
considerentelor pe care aceasta se sprijina.
(3) Dosarul de cercetare disciplinara cuprinde toate documentele intocmite in cadrul operatiunilor
administrative aferente cercetarii prealabile si procedurii in fata Consiliului, dupa cum urmeaza:
a) dosarul de cercetare prealabila prevazut la art. 24;
b) copia actului administrativ prin care s-au dispus sesizarea si consultarea Consiliului;
c) toate actele intocmite/administrate in perioada desfasurarii procedurii in fata Consiliului;
d) incheierea Consiliului;
e) opis privind documentele existente in dosarul de cercetare disciplinara.
SECTIUNEA a 4-a Masura administrativ-preventiva
Scopul si consecintele atentionarii
Art. 36. - (1) Persoana in drept dispune atentionarea politistului atunci cand considera ca aplicarea masurii
administrativ-preventive este proportionala cu gravitatea faptei si suficienta pentru atingerea scopului
raspunderii disciplinare.
(2) Atentionarea politistului consta in atragerea atentiei cu privire la fapta savarsita si la luarea unor masuri
de indreptare, respectiv in indicarea faptului ca poate fi sanctionat disciplinar pentru fapte ce constituie abateri
disciplinare.
(3) In cazul atentionarii, pentru aceeasi fapta nu mai poate fi dispusa o sanctiune disciplinara.
Gestionarea masurii
Art. 37. - Atentionarea politistului se dispune in scris si se comunica acestuia.
SECTIUNEA a 5-a Aplicarea sanctiunilor disciplinare
Aplicarea sanctiunilor disciplinare
Art. 38. - (1) Sanctiunea disciplinara se stabileste si se dispune numai dupa cercetarea prealabila si dupa
consultarea Consiliului, cu exceptia mustrarii scrise si a diminuarii salariului functiei de baza cu 5-20% pe o
perioada de 1-3 luni, cand persoana in drept poate decide aplicarea sanctiunii fara consultarea Consiliului.
(2) Sanctiunea disciplinara se dispune prin act administrativ al persoanei in drept, cu respectarea termenelor
prevazute la art. 60 alin. (1) si (7) din Statut.
Termenul de prescriptie a faptei
Art. 39. - (1) Termenul de 6 luni prevazut la art. 60 alin. (1) din Statut se calculeaza de la data la care
persoana in drept a luat la cunostinta, in scris, de comiterea faptei.
(2) In situatia prevazuta la art. 25, termenul se calculeaza de la data luarii la cunostinta a notei motivate sau,
dupa caz, a raportului de control de catre persoana care a dispus activitatea de control.
Comunicarea actului administrativ de sanctionare
Art. 40. - (1) Actul administrativ de sanctionare se comunica politistului, prin grija structurii de resurse
umane, de regula, prin inmanare cu semnatura de primire, la sediul unitatii in care isi desfasoara activitatea
politistul cercetat sau la domiciliul/resedinta acestuia.
(2) In cazul in care comunicarea nu se poate realiza in conditiile alin. (1), actul administrativ se comunica in
conditiile prevazute la art. 8 alin. (2)-(4), cu exceptia comunicarii telefonice.
(3) Actul administrativ de sanctionare clasificat potrivit legii se aduce la cunostinta politistului sanctionat
disciplinar prin intermediul structurii de resurse umane din unitatea in care isi desfasoara activitatea. In acest
caz, se intocmeste un proces-verbal privind modalitatea de comunicare a actului administrativ.
SECTIUNEA a 6-a Contestarea sanctiunii
Depunerea contestatiei
Art. 41. - (1) Politistul sanctionat poate formula contestatie impotriva sanctiunii disciplinare, care se depune la
secretariatul unitatii conduse de persoana in drept care a dispus sanctiunea disciplinara, in termen de 10 zile
lucratoare de la data luarii la cunostinta.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), persoana in drept care a dispus sanctiunea disciplinara inainteaza, cu
celeritate, sefului unitatii ierarhic superioare dosarul de cercetare disciplinara si un raport motivat cu privire
la sanctiunea disciplinara dispusa si la motivele propunerii de respingere sau de admitere a contestatiei.
(3) In situatia in care politistul sanctionat este incadrat in unitati ale aparatului central al Ministerului
Afacerilor Interne, precum si in situatia in care seful ierarhic al persoanei in drept care a dispus sanctiunea
disciplinara este ministrul afacerilor interne, documentele prevazute la alin. (2) se prezinta acestuia, pentru a
dispune cu privire la solutionarea contestatiei.
(4) In cazul sanctiunilor dispuse de ministrul afacerilor interne, contestarea se realizeaza potrivit art. 44 alin.
(2).
Solutionarea contestatiei
Art. 42. - (1) Seful unitatii ierarhic superioare solutioneaza contestatia, in termen de 20 de zile lucratoare de la
data inregistrarii la secretariatul acestei unitati, prin decizie motivata.
(2) Decizia motivata trebuie sa cuprinda una dintre solutiile si, respectiv, elementele prevazute la art. 61 alin.
(6) si (7) din Statut.
Comunicarea actelor la solutionarea cauzei
Art. 43. - (1) Decizia motivata se comunica politistului sanctionat, prin grija structurii de resurse umane, de
regula, prin inmanare cu semnatura de primire, la sediul unitatii in care isi desfasoara activitatea politistul
cercetat sau la domiciliul/resedinta acestuia.
(2) In cazul in care comunicarea nu se poate realiza in conditiile alin. (1), se aplica in mod corespunzator
dispozitiile art. 8 alin. (2)-(4), cu exceptia celor de la art. 8 alin. (2) lit. b), precum si a celor de la art. 8 alin.
(2) lit. c) referitoare la comunicarea telefonica.
(3) Actul administrativ de sanctionare si decizia motivata se comunica si unitatii care asigura gestiunea
resurselor umane.
(4) Prin grija structurii de resurse umane a unitatii prevazute la alin. (3), actul administrativ de sanctionare si
decizia motivata se comunica structurii financiare care asigura plata drepturilor salariale ale politistului
sanctionat, daca sanctiunea disciplinara are efecte pecuniare.
(5) Prevederile art. 40 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
Sesizarea instantei
Art. 44. - (1) Dupa solutionarea contestatiei, politistul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa
instantei de contencios administrativ, in conditiile legii, fara parcurgerea procedurii prealabile. Cu aceasta
ocazie pot fi contestate si celelalte acte care au stat la baza emiterii actului administrativ de sanctionare.
(2) Sanctiunea aplicata de ministrul afacerilor interne poate fi contestata de politistul nemultumit, in conditiile
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
CAPITOLUL IV Dispozitii tranzitorii si finale
Aplicarea normelor la procedurile disciplinare declansate
Art. 45. - (1) Pentru procedurile disciplinare declansate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 81/2015 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, precum si pentru modificarea art. 7
alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, stabilirea politistului
desemnat si a membrilor Consiliului se face cu respectarea prevederilor prezentei hotarari.
(2) Politistul desemnat sau Consiliul analizeaza actele de cercetare disciplinara administrate anterior si
intocmeste un raport sau, dupa caz, o incheiere, prin care propune spre aprobare persoanei in drept:
a) continuarea procedurii disciplinare, aratand actele care se mentin;
b) clasarea cauzei, in situatia in care sanctiunea nu mai poate fi aplicata.
(3) In cazul prevazut la alin. (2) lit. a), politistul cercetat este citat in vederea continuarii procedurii
disciplinare.
(4) Solutia de clasare a cauzei aprobata potrivit alin. (2) lit. b) se comunica politistului cercetat, cu aplicarea
corespunzatoare a art. 40.
Radierea sanctiunilor disciplinare
Art. 46. - Sanctiunile disciplinare aplicate se radiaza, de drept, la implinirea termenelor prevazute la art. 62^7
din Statut.
Actualizarea evidentelor de personal
Art. 47. - (1) Atunci cand politistul este recompensat, precum si la ramanerea definitiva a actului administrativ
de sanctionare in conditiile art. 61 din Statut ori la implinirea termenelor prevazute la art. 62^7 din Statut, se
efectueaza mentiunile necesare in documentele de evidenta.
(2) O copie a actului de recompensare sau sanctionare disciplinara se introduce in dosarul personal al
politistului sanctionat.
Pastrarea si distrugerea actelor de cercetare disciplinara
Art. 48. - (1) Dosarul de cercetare disciplinara, o copie a contestatiei politistului sanctionat, raportul motivat
prevazut la art. 41 alin. (2) si o copie a deciziei motivate de solutionare a contestatiei se pastreaza la structura
de resurse umane a unitatii la nivelul careia s-a desfasurat cercetarea disciplinara.
(2) Dupa implinirea termenului legal privind radierea sanctiunii, respectiv la anularea ori ridicarea unei
sanctiuni, documentele prevazute la alin. (1) se predau, pentru pastrare, la arhiva unitatii.
(3) Documentele prevazute la alin. (1) se distrug in conformitate cu normele legale care reglementeaza
termenele de pastrare potrivit caracterului documentelor si, dupa caz, nivelului de clasificare a informatiilor
continute.

CODUL
de etică şi deontologie al poliţistului

Capitolul I Domeniul de aplicare şi principii generale

Articolul 1 - Responsabilitate şi demnitate

Respectarea principiilor şi a regulilor din prezentul cod reprezintă o datorie de onoare a poliţistului.

Articolul 2 - Domeniul de aplicare

(1) Prezentul cod stabileşte regulile de conduită a poliţistului în exercitarea atribuţiilor profesionale care
decurg din legislaţia aplicabilă personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor. Orice persoană poate
pretinde poliţistului respectarea acestor reguli de conduită în raporturile sale cu acesta.
(2) Scopul prezentului cod îl constituie asigurarea conduitei etice a poliţistului prin formarea şi promovarea
unei culturi profesionale adecvate, formarea şi educarea personalului în spiritul acesteia, prevenirea abaterilor
comportamentale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor, protecţia persoanelor şi a poliţiştilor şi realizarea, pe
această cale, a echilibrului între drepturile cetăţenilor, interesele autorităţilor publice, drepturile şi obligaţiile
personalului instituţiei.
(3) Prevederile prezentului cod sunt elaborate în considerarea principiilor enunţate în Recomandarea REC
(2001)10 privind Codul european de etică al poliţiei.

Articolul 3 - Funcţiile principale ale poliţiei

(1) În societatea românească, guvernată de principiile statului de drept, principalele atribuţii ale poliţiei sunt:
apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea, descoperirea şi
combaterea actelor şi faptelor infracţionale, asigurarea ordinii şi siguranţei publice. Prin îndeplinirea acestora
se promovează încrederea reciprocă, respectul şi dezvoltarea democratică a societăţii.
(2) Activitatea poliţiei constituie serviciu public specializat care se realizează în interesul persoanei şi
comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, în conformitate cu legislaţia internă şi internaţională
aplicabilă în domeniu.

Articolul 4 - Despre poliţie şi cooperarea cu alte instituţii ale statului

(1) Poliţia îşi îndeplineşte misiunile sub autoritatea şi răspunderea instituţiilor abilitate de lege.
(2) Poliţia cooperează cu Ministerul Public în limitele competenţelor ce îi revin în conformitate cu procedurile
prevăzute de lege.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin poliţia trebuie să respecte independenţa şi imparţialitatea
judecătorilor.
(4) În cadrul poliţiei se asigură dezvoltarea unui mediu organizaţional bazat pe conştiinţă, integritate
profesională, nediscriminare, comunicare, transparenţă, prevenirea şi combaterea corupţiei la toate nivelurile
ierarhice.
(5) În îndeplinirea misiunilor ce le revin serviciile poliţieneşti cooperează şi cu alte structuri însărcinate cu
aplicarea legii.

Articolul 5 - Controlul poliţiei

Actele întocmite de poliţie pot face obiectul unui control extern exercitat de către puterea judecătorească,
potrivit prevederilor legale în vigoare.

Articolul 6 - Principii generale

Principiile care guvernează conduita profesională a poliţistului sunt următoarele:
a) legalitatea - în exercitarea atribuţiilor sale poliţistul este obligat să respecte legea, precum şi drepturile şi
libertăţile constituţionale ale persoanelor;
b) egalitatea, imparţialitatea şi nediscriminarea - în îndeplinirea atribuţiilor profesionale poliţistul aplică
tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleaşi măsuri pentru situaţii similare de încălcare a normelor
protejate de lege, fără a fi influenţat de considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică sau
de orice altă opinie, vârstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională, socială sau decurgând din orice
altă situaţie;
c) transparenţa - constă în deschiderea pe care poliţistul trebuie să o manifeste faţă de societate în limitele
stabilite de reglementările poliţieneşti;
d) capacitatea şi datoria de exprimare - reprezintă posibilitatea poliţistului de a analiza situaţiile profesionale
pe care le întâlneşte şi de a-şi exprima punctul de vedere, potrivit pregătirii şi experienţei sale, pentru a
îmbunătăţi calitatea şi eficacitatea serviciului poliţienesc cu privire la acestea;
e) disponibilitatea - presupune intervenţia poliţistului în orice situaţie în care ia cunoştinţă despre atingerea
adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării acesteia, capacitatea de a
asculta şi de a rezolva problemele celor aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care
se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale;
f) prioritatea interesului public - se manifestă prin aceea că pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale
poliţistul acordă prioritate realizării serviciului în folosul comunităţii;
g) profesionalismul - presupune aplicarea corectă şi responsabilă a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor
practice pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu;
h) confidenţialitatea - determină obligaţia poliţistului de a garanta securitatea datelor şi informaţiilor obţinute
în exercitarea autorităţii conferite de lege;
i) respectul - se manifestă prin consideraţia pe care poliţistul o acordă persoanelor, colegilor, superiorilor,
subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor acestora, instituţiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice şi
deontologice;
j) integritatea morală - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate şi
practicate în societate;
k) independenţa operaţională - constă în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor potrivit competenţelor stabilite
pentru nivelul ierarhic pe care îl ocupă în cadrul poliţiei, fără imixtiunea ilegală a altor poliţişti, persoane sau
autorităţi;
l) loialitatea - se exprimă prin ataşamentul faţă de instituţie şi valorile promovate de aceasta, adeziunea
conştientă manifestată de către poliţist, din proprie iniţiativă, faţă de obiectivele instituţiei, respectul faţă de
ierarhia instituţiei, onestitate în relaţiile interpersonale, respectul faţă de adevăr şi dreptate, conştiinciozitate în
îndeplinirea atribuţiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidenţialităţii informaţiilor
obţinute în procesul muncii.

Articolul 7 - Exercitarea atribuţiilor

(1) Acţiunile poliţiştilor trebuie să fie conforme cu dreptul intern, convenţiile şi acordurile internaţionale la
care România este parte.
(2) În activitatea de aplicare a legii, poliţistul trebuie să respecte principiul prezumţiei de nevinovăţie,
asigurând fiecărei persoane care face obiectul cercetării exercitarea deplină şi efectivă a drepturilor sale, în
condiţiile prevăzute de lege.
(3) Poliţistul trebuie să îndeplinească atribuţiile şi misiunile ce îi revin într-o manieră echitabilă şi obiectivă,
cu respectarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei consacrate prin Constituţie şi
prin alte legi, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană a
drepturilor omului, Codul european de etică al poliţiei şi cu dispoziţiile tratatelor la care România este parte.
(4) Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor profesionale poliţistul acţionează în parteneriat cu populaţia şi trebuie să
acorde persoanelor protecţie, asistenţa de specialitate pe care aceştia sunt îndreptăţiţi să o primească şi
servicii, conform misiunilor şi atribuţiilor poliţiei.

Articolul 8 - Protecţia poliţistului în exercitarea atribuţiilor

(1) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin poliţistul beneficiază, conform legii, de protecţia instituţiei care îi
furnizează sprijin adecvat.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale personalul poliţiei este sprijinit de autorităţile publice în conformitate cu
normele legale în vigoare.

Articolul 9 - Utilizarea forţei

(1) Poliţistul execută acţiuni în forţă ca măsură excepţională, în strictă conformitate cu prevederile legale şi
numai în situaţii de absolută necesitate, pentru îndeplinirea unui obiectiv legitim.
(2) Acţiunile în forţă desfăşurate de poliţie trebuie subordonate principiilor necesităţii, gradualităţii şi
proporţionalităţii.
(3) Mijloacele din dotare ce pot fi utilizate în timpul acţiunilor în forţă, inclusiv armele de foc, vor fi folosite
numai în caz de necesitate absolută, cu respectarea strictă a prevederilor legale.
(4) În momentul realizării obiectivului legitim încetează şi exercitarea acţiunii în forţă.
(5) În executarea acţiunilor în forţă poliţistul va avea în permanenţă în vedere respectarea demnităţii umane.
(6) Când este confruntat cu violenţa fizică ori cu ameninţări reale de folosire a forţei fizice împotriva sa ori
împotriva altor persoane, poliţistul are obligaţia de a interveni cu fermitate, în limitele legale, pentru
restabilirea ordinii.

Articolul 10 - Deontologia măsurilor poliţieneşti

(1) Măsurile care pot fi luate de poliţie în condiţiile legii şi care presupun privarea de libertate a unei persoane
se realizează numai în cazurile în care sunt cel puţin indicii cu privire la existenţa sau iminenţa producerii unei
infracţiuni, cu respectarea procedurii prevăzute de lege, şi nu trebuie să depăşească perioada de timp strict
necesară îndeplinirii scopului acestora.
(2) Persoanele care fac obiectul unor măsuri luate în condiţiile alin. (1) trebuie să fie informate cu privire la
motivele privării de libertate, la procedura aplicabilă situaţiei respective şi să li se asigure posibilitatea
exercitării drepturilor corespunzătoare calităţii pe care o au în funcţie de situaţia creată.
(3) Pe timpul aplicării măsurilor luate în condiţiile alin. (1), poliţiştii evaluează şi întreprind măsurile necesare
pentru siguranţa persoanei, monitorizarea stării de sănătate, realizarea condiţiilor de igienă şi de alimentaţie
corespunzătoare.
(4) În contactele realizate cu persoanele asupra cărora s-au dispus măsuri privative de libertate, precum şi pe
timpul desfăşurării cercetărilor poliţistul trebuie să respecte cu stricteţe normele procedurale prevăzute de
lege.

Articolul 11 - Relaţia poliţistului cu diferite categorii de persoane

(1) Poliţistul trebuie să acorde sprijin, conform competenţelor legale, victimelor infracţiunilor atunci când
intră în contact cu acestea pe timpul şi în afara îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. În acest sens, victima este
îndrumată către serviciile specializate ale poliţiei sau ale altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu şi este
informată, după caz, cu privire la modalităţile de soluţionare a situaţiei sale.
(2) Relaţia poliţistului cu martorii trebuie să se desfăşoare în limitele competenţelor şi prevederilor legale, cu
respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale acestora şi ale membrilor lor de familie, cu precădere
a celor care vizează viaţa, integritatea corporală sau libertatea.
(3) Pe timpul acţiunilor poliţistul trebuie să acorde atenţie deosebită nevoilor specifice ale unor categorii
speciale sau vulnerabile de populaţie, cum ar fi: copiii, femeile, bătrânii, persoanele cu handicap.

Capitolul II Normele de conduită profesională a poliţistului

Articolul 12 - Conduita generală

Poliţistul răspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evită comportamentul care ar putea afecta
încrederea populaţiei, este disciplinat şi apără prestigiul instituţiei şi profesiei, exercitând toate prerogativele şi
îndatoririle specifice funcţiei publice pe care o deţine.

Articolul 13 - Comportamentul poliţistului

(1) Poliţistul trebuie să se comporte civilizat şi să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, adoptând o
atitudine politicoasă şi fermă.
(2) Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare, abilităţi de gestionare a
situaţiilor conflictuale, dezvoltându-şi prin sistemul de formare continuă puterea de înţelegere a problemelor
sociale, culturale şi educaţionale specifice colectivităţii în care îşi exercită profesia, precum şi, după caz,
capacităţile manageriale.

Articolul 14 - Declinarea calităţii

(1) Poliţistul în uniformă trebuie să poarte însemnele distinctive şi echipamentul prevăzute de lege, pentru a fi
protejat şi recunoscut cu uşurinţă pe timpul misiunilor.
(2) Poliţistul are obligaţia de a-şi face cunoscută identitatea în legătură cu îndatoririle profesionale ce îi revin,
contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea protecţiei proprii şi crearea premiselor necesare
angajării răspunderii personale pentru acţiunile sau inacţiunile sale.

Articolul 15 - Raporturi în exercitarea profesiei

Poliţistul trebuie să promoveze şi să dezvolte fără discriminare bunele raporturi între instituţia pe care o
reprezintă şi comunitate, asigură cooperarea efectivă cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale,
ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai populaţiei, ai grupurilor minoritare, inclusiv ai celor etnice.

Articolul 16 - Parteneriatul cu comunitatea

În temeiul relaţiilor de parteneriat dezvoltate în cadrul comunităţii, poliţistul furnizează membrilor acesteia
informaţii privitoare la legislaţia în vigoare şi la activitatea sa profesională, în limita competenţelor ce îi revin
şi fără a dezvălui date şi informaţii clasificate, potrivit legii.

Articolul 17 - Protecţia datelor şi informaţiilor

(1) Poliţistul are obligaţia să păstreze, în condiţiile legii, asigurând respectarea drepturilor persoanelor,
secretul de stat şi secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea deplină a datelor şi informaţiilor pe care le
deţine şi să nu le utilizeze abuziv sau în folos personal.
(2) Culegerea, stocarea şi utilizarea datelor cu caracter personal de către poliţist se fac în condiţiile legii şi vor
fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale legitime şi specifice poliţiei.

Articolul 18 - Respectarea demnităţii umane

(1) Poliţistului îi este interzis să aplice, să încurajeze şi să tolereze, în nici o împrejurare, acte de tortură,
tratamente şi pedepse inumane sau degradante, constrângeri fizice ori psihice.
(2) În cazul în care poliţistul ia cunoştinţă, prin orice mijloace, despre săvârşirea de către alt poliţist a faptelor
prevăzute la alin. (1), ia măsurile care se impun, după caz, pentru determinarea încetării acestui comportament
şi pentru informarea superiorilor cu privire la situaţia sesizată.

Articolul 19 - Atitudinea faţă de corupţie

(1) Poliţistului îi este interzis să tolereze actele de corupţie şi să utilizeze abuziv autoritatea publică pe care i-o
conferă statutul său.
(2) Poliţistului îi este interzis să pretindă sau să accepte bani, bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de
a nu îndeplini atribuţiile profesionale şi să primească sarcini, misiuni sau lucrări care excedează competenţelor
stabilite prin fişa postului.
(3) Poliţistul ia atitudine faţă de actele de corupţie manifestate în cadrul instituţiei, având obligaţia de a
informa superiorii şi alte organe competente cu privire la cazurile de corupţie despre care a luat cunoştinţă.
(4) Poliţistului îi este interzis să uzeze de calitatea sau de funcţia îndeplinită pentru rezolvarea unor interese de
ordin personal.

Articolul 20 - Sesizarea
Persoanele care se consideră lezate în drepturile şi libertăţile lor pot contesta acţiunile sau măsurile poliţiei, în
condiţiile legii.

Articolul 21 - Statutul şi drepturile poliţiştilor

(1) Poliţistul este funcţionarul public civil cu statut special, care exercită atribuţiile stabilite de lege pentru
poliţia română şi celelalte structuri poliţieneşti din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) În conformitate cu statutul lor profesional, poliţistii au dreptul la protecţie socială adecvată, măsuri
specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii individuale şi la retribuţie corespunzătoare potrivit importanţei,
riscurilor şi gradului de pericol determinat de activitatea profesională.
(3) Poliţiştii se pot asocia pe criterii profesionale, umanitare, tehnico-ştiinţifice, culturale, religioase şi sportiv-
recreative, potrivit prevederilor legale.
(4) Pentru a-şi apăra drepturile şi a-şi promova interesele, poliţiştii pot deveni membri ai Corpului Naţional al
Poliţiştilor.

Articolul 22 - Legalitatea acţiunilor

Poliţistul are obligaţia de a verifica sistematic şi de a asigura legalitatea acţiunilor sale, înaintea şi în timpul
desfăşurării acestora, atât din perspectiva respectării legislaţiei naţionale, cât şi a documentelor internaţionale
la care România este parte.

Articolul 23 - Răspunderea poliţiştilor

(1) Poliţistul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, în condiţiile legii. El are datoria
să se abţină de la executarea ordinelor şi misiunilor vădit ilegale, având obligaţia de a-şi informa de îndată
şefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât şi prin raport scris.
(2) Abţinerea de la executarea ordinelor şi misiunilor în condiţiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară
a poliţistului.
(3) Poliţistul care deţine o funcţie de conducere răspunde pentru dispoziţiile date subordonaţilor în temeiul
autorităţii pe care o exercită potrivit prevederilor legale.
(4) Prin modul de organizare a relaţiilor ierarhice în cadrul poliţiei se asigură posibilitatea identificării
superiorului responsabil de acţiunile sau inacţiunile poliţistului în exercitarea atribuţiilor profesionale.
(5) Măsurile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după efectuarea cercetării prealabile. În cazurile în
care prin aplicarea sancţiunilor disciplinare se dispune amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii
superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale poliţistului, cercetarea prealabilă este urmată în
mod obligatoriu de consultarea consiliilor de disciplină special constituite.

Capitolul III Dispoziţii finale

Articolul 24 - Cadrul general al răspunderii

Încălcarea principiilor şi regulilor prevăzute de prezentul cod atrage răspunderea disciplinară, civilă sau
penală a celui vinovat, în condiţiile legii.

Articolul 25 - Aplicabilitate
(1) Prezentul cod se aplică personalului aflat sub incidenţa prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalului Jandarmeriei Române aflat sub
incidenţa prevederilor Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, indiferent
de structura în care este încadrat şi de funcţia pe care o deţine.
(2) Dispoziţiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe toată durata participării, potrivit
prevederilor legale, la acţiunile poliţiei şi pentru celelalte categorii de personal din Ministerul Administraţiei şi
Internelor care îndeplinesc misiuni în cooperare.

Articolul 26 - Evaluare
Normele prezentului cod şi aplicarea acestuia vor fi supuse unor evaluări periodice efectuate de structurile
competente în domeniu.