PERMANENTE SI INOIRI IN PREDAREA

MATEMATICII LA CLASELE I-IV

I. Oricine desfasoara aceasta mare si plina de farmec meserie –

meseria de educator – nu poate evita obsesiva intrebare : exista oare noi
elemente care sa restructureze imaginea noastra despre predarea matematicii
la clasele I-IV ?
Evident ca, riscand formularea unui raspuns transant, vom spune : da,
in domeniul didacticii isi fac loc noi paradigme de gandire si actiune. As
aminti aici cateva : modelul invatarii autooraganizate, invatarea euristica,
strategiile metacognitive care vor contribui atat la permanetizarea cat si la
innoirea predarii matematicii in ciclul primar.
Este cunoscut faptul ca, in sistemul scolii romanesti noi, se acorda o
atentie din ce in ce mai mare imbunatatirii, inoirii continutului disciplinelor
fundamentale, punandu-se accent pe insusirea legitatilor fundamentale ale
fiecarui domeniu, pe aprofundarea capitolelor si a problemelor tip cu larga
aplicatie practica.
Elementul de noutate s-a simtit mai ales incepand cu anul scolar
1995/1996, cand folosirea manualelor alternative de matematica a constituit
un (element) moment deosebit.
Perceputa si conceputa ca insotitor permanent pentru omenescul din
societate si din fiecare ins, innoirea predarii matematicii releva perspective
noi, surprinzatoare, asupra durabilului si episodicului din toti si din fiecare.
V-as retine atentia cu cateva aspecte ale permanentei si ale inoirii actului
predarii invatarii matematicii la clasele I-IV.
Intotdeauna, invatatorul a avut in vedere ridicarea nivelului stiintific al
propriei pregatiri. Permanentele, care decurg din activitatea la clasa, vizeaza
continutul stiintific al notiunilor matematice care se cer intelese, asimilate si
interpretate de catre toti elevii. In primele clase insa elevii dobandesc notiuni
elementare, cu aplicatii corecte, dar nu complete si definitive, pe care ei le
inteleg dar inca nu le pot prezenta in definitii riguros stiintifice si nu le pot
demonstra.
Preconizarea introducerii calculatorului in actul invatarii, in etapele
viitoare, va impune din partea invatatorului o noua abordare a matematicii,
el insusi trebuind sa cunoasca in profunzime sistemul conceptelor
matematice, precum cel de multime, de numar natural, de schema logica, de
program, de system de numerotatie etc. El, invatatorul, are nevoie sa dispuna
de capacitatea de a decoda notiunile matematice, de a le prelucra, de a le
selecta din punct de vedere didactic pentru a le face accesibile elevilor cu
care lucreaza. Aici vad eu o innoire a predarii matematicii. Sa nu credeti ca e
usor. Insa, prin folosirea unui limbaj adecvat, metode active, material
intuitiv, se obtin rezultate bune.
Matematica este una din disciplinele care se construieste in spirala: cu
reveniri, extinderi, aprofundari, integrari tot mai cuprinzatoare. Este esential
de retinut ca fundamentarea matematicii se realizeaza pe accesibilitatea si
intelegerea notiunilor de teorie a multimilor si logica matematica, a insusirii
cunostintelor intuitive despre numar natural, conform axiomelor lui
Giusseppe Peano, a operatiilor cu aceste numere.
Se stie ca orice lucru este bine intocmit daca exista si mijloace de
realizare. As vrea sa sugerez ca oricate procedee am aplica, orice metode am
folosi, oricata zbatere va fi din partea invatatorului, oricat suflet va pune in
actul educational, nu se va vedea eficienta optima a acestuia daca nu vom
avea in vedere baza materiala, suportul economic al invatarii. Incontestabil,
saracia materiala din scoli, progresiva, duce si la o saracie morala si chiar
intelectuala.
Nu as dori sa intru in detalii privind eficienta sau locul folosirii unei
metode, a unui procedeu pentru ca matematica sa fie inteleasa, constientizata
de catre elevul din clasa I sau a IV-a, ci as dori sa subliniez ca este nevoie de
o reforma si in privinta metodologiei. Elevii vor fi condusi sa dobandeasca
noile cunostinte si prin eforturi proprii, sa-si dezvolte capacitatile de
intelegere, de creatie. De acea e necesar sa se aplice teste de dificultate
sporita in dorinta optimizarii invatarii matematicii ; sa fie pregatiti
suplimentar prin cercurile de matematica ; sa fie antrenati sa participe la
olimpiadele scolare, toti acesti factori creand premise optime pentru
dezvoltarea capacitatilor intelectuale ale elevilor.
Menirea unui invatamant modern al matematicii nu este aceea de a
introduce invatarea timpurie a unui concept, ci de a spori eficienta formativa,
de a conduce la formarea unei gandiri logice moderne.
Apreciind ca reforma este posibila in primul rand prin noi, cadrele
didactice, semnalez ca numai iscodind si perfectionandu-ne continuu reusim
sa sadim in sufletul copiilor dragostea pentru matematica , incat ei sa o vada
ca pe "o regina a stiintelor", asa cum aprecia Gauss.
De fapt, numai cine are un invatamant matematic dezvoltat, puternic,
se poate considera un popor civilizat.
II. Reforma pedagogica vizeaza transformarila nivelul structurii si
functionarii sistemului de invatamant pe verticala si pe orizontala ; pe
verticala prin asigurarea continuitatii intre treptele de invatamant, iar pe
orizontala prin conceperea continuturilor intr-o perspectiva inter si
transdiciplinara deschisa valorilor specifice educatiei permanente.
Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale
cunoasterii. Un asemenea statut obliga la regandirea strategiilor de asimilare
a matematicii inca de la cele mai fragede varste.

III. Colaborarea dintre invatatorul clasei I si educatoarea grupei

pregatitoare este necesara pentru :
- cunoasterea continuturilor matematicii dobandite de copii in
gradinita;
- familiarizarea invatatorului cu strategiile didactice specifice
activitatii matematice din gradinita;
- cunoasterea particularitatilor specifice prescolarului din grupa
pregatitoare;
- valorizarea, de catre invatator, a tuturor informatiilor dobandite de la
educatoare.
In acest demers ma voi referi la unitate si continuitate intre gradinita si
clasa I in pregatirea copiilor pentru invatarea matematicii.
In scoala noastra liantul intre aceste doua trepte de invatamant l-a
reprezentat grupa pregatitoare pentru scoala care a cuprins copii in varsta de
6-7 ani.
Aptitudinea pentru aritmetica este mai complexa decat apare la prima
vedere, chiar atunci cand e vorba de notiunile elementare predate in
gradinita si la scoala primara. Astfel, copilul trebuie sa inteleaga numerele,
sa cunoasca locul fiecarui numar in sirul natural, sa stapaneasaca simbolurile
si cifrele, sa se familiarizeze cu masurile de lungime, de greutate, de
suprafata, de capacitate, sa cunoasca sistemul numerar, sa se initieze in
operatiile fundamentale de adunare si scadere si trebuie sa aplice sau sa se
deprinda sa aplice toate aceste notiuni la solutionarea problemelor din viata
curenta.
La inceputul anului scolar am considerat oportuna necesitatea
efectuarii inainte de etapa numeratiei si calculului, o reactualizare a
cunostintelor cu privire la :
- formarea grupelor de obiecte dupa mai multe criterii : forma,
marime, culoare, grosime, lungime, latime ;
- sesizarea constantei cantitatii indiferent de pozitia pe care ar ocupa-o
in spatiu, de ordonarea elementelor componente dupa numarul de obiecte, in
sir crescator si descrescator ;
- asezarea in sir a obiectelor de la cel mai mic la cel mai mare ;
- alegerea si gruparea obiectelor de aceeasi forma, marime, culoare ;
 - compararea dimensiunilor obiectelor ;
- asezarea jetoanelor in ordine crescatoare de la 0 la 10 ;
- asezarea jetoanelor in ordine descrescatoare de la 10 la 0 ;
- unde sunt mai mult sau mai putine ;
- redarea scarii numerice de la 1 la 10 prin simbolurile doite ;
- asezarea in eticheta a cifrelor corespunzatoare rezultatului problemei
sau exercitiului.
Activitatile matematice le-am infrumusetat proiectand si desfasurand
la clasa mereu altele, astfel incat copiii sa le aprecieze pentru frumusetea
structurii lor.
Pentru ca micul scolar sa fie atras de activitatea matematica depinde
direct de invatator, de multiplele procedee folosite la clasa, de noutatea pe
care o transmite copilului prin fiecare exercitiu, de modul cum stie sa-i
activeze gandirea, sa-l atraga sa participe direct si activ. Acest lucru m-a
condus la concluzia ca este necesar sa introduc micii scolari in intelegerea
esentei notiunilor matematice.
Jocul fiind activitatea preponderenta prin care notiunile matematice au
fost insusite in gradinita, am continuat in clasa I sa folosesc valentele
acestuia in procesul instructiv-educativ. Aceasta pentru ca jocul didactic face
ca elevul sa invete cu placere, sa devina interesat fata de activitatea ce se
desfasoara, cei timizi sa devina mai volubili, mai activi, mai curajosi, sa
capete mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si
tenacitate in raspunsuri.
In activitatea scolara am plecat de la principiul just, potrivit caruia
copilul nu face bine decat ceea ce ii place sa faca. Pentru o perceptie justa in
memorie si ratiune cel ce invata are nevoie de un puternic obiectiv
involuntar, (adica trebuie sa fie motivat intrinsec).
Daca lipseste aceasta motivatie, va lipsi si o buna parte din atentia
necesara invatarii. Invatarea si interesul obiectiv (motivatia) sunt deci
reciproc coordonate.
Pentru stabilirea locului unui numar in sirul numerelor naturale, ca si
relatia de inegalitate intre doua numere naturale diferite am observat ca
interesul elevilor sporeste daca solicitarile sunt atractive, asa cum incerc sa
exemplific in continuare :
1. Pozitia unui numar in sirul numerelor naturale se retine mult mai
usor daca se apeleaza la axa numerica (evident fara utilizarea la clasa a
acestei terminologii). Dupa fixarea pozitiei pe axa a numarului zero
(originea axei) si alegerea unei unitati convenabile pentru a reprezenta
lungimea unui interval , orice numar natural invatat se poate plasa pe axa :
 2. Pentru intelegere si invatarea cunostintelor mentionate, se poate
folosi o imagine ce sugereaza "scara numerica".

3. Pentru consolidare, pot fi formulate sarcini cum ar fi :

a) numirea numerelor mai mici/mari decat 5 ;
b) precizarea a trei numere mai mici/mari decat 5 ;
c) asezarea numerelor date in ordine crescatoare ;

4. Sarcinile pot fi reformulate si completate in alte concentre

numerice. De exemplu, in concentrul 0 – 20, poate fi utilizat jocul didactic "
Care nu apartine ?", avand ca sarcina eliminarea (bararea numerelor care nu
sunt mai mari decat 10 (deci, sunt mai mici sau egale cu 10).

Pentru realizarea continuitatii in predarea si asimilarea cunostintelor

despre numere am insistat mai mult pe compunerea si descompunerea
acestora, pe operatii de calcul si compunerea,rezolvarea de probleme cu o
singura operatie.
Enumar cateva modalitati si procedee folosite in cadrul activitatilor in
completare la clasa I.
Tema – “Compunerea si descompunerea numarului 9”
Pentru a usura intelegerea compunerii si descompunerii nimerelor, am
confectionat tablouri individuale in doua culori.In cazul numarului 9 am
cerut elevilor sa aseze cele 9 buline pe cele doua tablouri in diferite feluri
(fiecare cum doreste) si sa anunte posibilitatile gasite, expliand modul cum a
lucrat. Fiecare elev s-a straduit sa gaseasca cat mai multe variante de grupare
a bulinelor primate.
Dupa invatarea acestei maniere de reprezentare grafica am initiat
elevii sa citeasca aceste posibilitati in exercitii.
De exmplu 5 + 4 ; 6 + 3 ; 2 + 7.
In cadrul activitatilor de acest gen elevii se straduiesc sa descopere
diferite posibilitati de grupare a materialului primit, sunt multumiti cand
gasesc mai multe solutii si sunt dornici ca de la o activitate la alta sa
inteleaga cat mai bine mecanismul de compunere si descompunere a
numerelor. In aceasta maniera am procedat la compunerea si descompunerea
tuturor numerelor.
Tema – joc didactic "Cine stie mai bine".
Sarcina didactica : alcatuirea scarii numerice de la 1 la 10 ; numaratul
pana la 10 inainte si inapoi din 2 in 2, efectuarea operatiilor aritmetice atat in
exercitii, cat si in formularea raspunsurilor corecte.
Tema - "Adunarea si scaderea in limitele 0 – 10. "
Se cere elevilor sa se gandeasca la un numar, si apoi sa-l micsoreze cu
2 sau sa-l mareasca cu 2 si apoi sa spuna rezultatul.
Invatatorul va ghici numarul pe care l-a avut la inceput. La fel se
poate proceda marind sau micsorand un numar cu 3, 4, 5....
Pornind de la demersurile didactice finalizate in gradinita am urmarit
dezvoltarea potentialului de gandire si creativitate care se realizaeaza prin
activitati care solicita independenta si originalitate. De aceea am completat
ora de matematica cu activitati ce intereseaza si plac copiilor si ceea ce vor
si realizeaza, valorificand in activitate toate fortele si capacitatile lor,
satisfacandu-le interesele. Astfel am cautat sa orientez gandirea elevilor spre
probleme a caror solutie are un caracter inductiv plecand de la ideea gasirii
unei solutii optime din mai multe posibile. Acestea constituind un mijloc de
creativitate, de subordonare a solutiei rigorii stiintifice prin joc.
? + ? = 10 sau a + n = 10
? - ? =10 etc.
 De asemenea am folosit care-i obliga pe elevi sa construiasca ipoteze.
De exemplu : - pentru evidentierea castigatorului concursului "Micii
matematicieni" s-au cumparat 5 baloane rosii, 3 baloane galbene si 3 baloane
albe. Au castigat concursul 8 elevi. Cate baloane rosii, galebene si albe s-au
putut oferi ?
Pentru stimularea gandirii si gasirii cat mai multor solutii, am folosit
tabla magnetica pe care am asezat toate cele 11 baloane reprezentate prin
buline. Solutiile gasite de elevi au fost variate :
4 rosii + 2 galbene + 2 albe
3 rosii + 2 galbene + 3 albe
3 rosii + 3 galbene + 2 albe
5 rosii + 1 galben + 2 albe
5 rosii + 2 galbene + 1 alb
2 rosii + 3 galbene + 3 albe
Elevii au descoperit si secretul: suma celor trei numere trebuie sa fie
egala cu 8. S-a pus in evidenta calculul sumeoi mai multor termeni fara a
trece peste ordin.
Pentru ca jocul didactic sa dea rezultate optime in toate situatiile
aratate , una din conditiile esentiale este buna pregatire a lui.
Oricare ar fi tipul de joc (ca activitate organizata sau ca moment al
unei lectii) aceasta impune invatatorului respecatrea unor cerinte metodice
specifice jocului, pregatirea si organizarea clasei pentru joc, explicarea si
fixarea regulilor, urmarirea executarii lui de catre elevi, aprecierea
rezultatelor.
Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul in
care invatatorul sties a asigure o concordanta intre tema jocului si materialul
didactic existent, de felul in care sties a foloseasca cuvantul ca mijloc de
indrumare a elevului prin intrebari, raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri.
Astfel am conceput adaptarea progresiva a copiilor la exigentele
activitatii didactice din ciclul primar, prin trecerea de la activitati facultative,
centrate pe joc si forme care vizeaza natura fireasca a copilului.
Adaptarea scolara nu poate fi limitata la pregatirea intelectual-
cognitiva a copilului. Ea este o notiune mult mai complexa care se
raporteaza la starea multidimensionala a personalitatii copilului, cuprinzand
si sfera volitiva, afectiva si sociala. In acest sens, gradul de dezvoltare a
intereselor de cunoastere ca suport a unei motivatii sustinute in invatare,
orientarea in mediul ambiant (natural si social), sociabilitatea copilului care-l
face apt de a-si regla activitatea in functie de cerintele adultului, ale
programului scolar, precum si de a desfasura o activitate in grup, un anumit
grad de dezvoltare a motricitatii s.a. completeaza tabloul adaptarii scolare.
 Succesul sau esecul in activitatea scolara a copilului depind intr-o
foarte masura de natura influentelor ce s-au exercitat asupra lui in perioada
anterioara. Calitatea educatiei primite este esentiala. De aceea generalizarea
grupei pregatitoare reprezinta o necesitate obiectiva. Numai asa copiii vor
atinge niveluri de dezvoltare corespunzatoare varstei scolaritatii.