Sunteți pe pagina 1din 4

ŢARA Şl EXILUL

IER INFORM A UUSCiUI IBSOSABB


D irjffo r: Gheorghe Costea D6posito Legal - M.3655 - 1865 Anul X III Nr. 9 - 1 0
Avda. Alberto Alcocer, 47—1 1 ° - A* O F IC IN A A U X IL IA R
Iulie — August 1977
M A D R ID —16 Montera, 20

REZERVA EXILULUI

In planul conspiraţiei comuniste de cucerire a lu­


mii, înainte de a ataca şi absorbi Europa occidentală, s*a
prevăzut un termen suficient de lung ca să dispară genera
ţia războiului. Această generaţie, prin educaţia.ei, prin
cultura ei, prin amintirile ce le purta cu sine, reprezen
ta un obstacol greu de trecut în calea invaziei comuniste
spre Atlantic, S'a stabilit aşadar ca până când această
generaţie se va stinge -circa 30 de ani- să se menţină
staţu-quo-ul european, cu cortina de fier în mijloc.

Paralel, s*a făcut giganticul efort ca noile genera­


ţii să fie sustrase de sub influenţa generaţiei războiu­
lui, crescându-le într'un duh nihilist. Şi această opera­
ţie s*a realizat pe o scară largă în toate ţările europe­
ne: copiii trăiesc în divorţ spiritual cu părinţii şi
prin această rupere de trecut au devenit prada uşoară a
lozincilor marxiste.

Momentul pare că se aproprie, în jurul anilor 1980,


când Europa occidentală va trebui să cadă "ca un fruct
copt" în mâinile comuniştilor. Pedeoparte, o generaţie ca
re se stinge,pe de altă parte, o generaţie desrădăcinatăŢ
care nu-şi mai recunoaşte apartenenţa la neam şi tradiţi­
ile creştine ale civilizaţiei europene.

& Exilul românesc fiind angrenat în acelaşi mediu, în


merii fatal va suferi de aceleaşi neajunsuri. Pe deoparte
veonea generaţie, care a dus pe umerii ei lupta de elibe­
rare a ţării timp de 30 de ani, a atins limita biologică
a vieţii şi merge spre declin; pe de altă parte, noii re­
fugiaţi sunt ameninţaţi să fie absorbiţi de civilizaţia
decadentă a Occidentului, de mortăciunea care duhneşte de

1
nimic în comparaţie cu cea care se acordă lui Ceauşescu.
Cultul personalităţii a ajuns la o perfecţiune de necre­
zut. Se merge la o sistematică glorificare a "conducăto­
rului”f de care n*a avut parte nici Stalin.

Tipic pentru activitatea lui este că şi-a introdus


întreg clanul de familie în aparatul Statului şi la cele
înalte locuri de conducere. Revista enumeră pe toţi
măRrii familiei şi posturile ce le ocupă.

Astfel aflăm că nu mai puţin de 17 membri ai fami­


liei lui, fraţi, surori, cumnaţi, socri, nepoţi ... ocupă
posturi de prima linie in Stat şi partid. Nu mai reprodu­
cem aici lista membrilor familiei Ceauşescu, cocoţaţi în
fruntea Statului,căci sunt lucruri cunoscute de cititori.

Turburări pe Valea Jiului

Ceauşescu şi-a întrerupt brusc concediul la mare, lo


calitatea Neptun, pentru a face o vizită pe Valea Jiului,
unde au izbucnit grave turburări.

Muncitorii sunt nemulţumiţi de "normele" ce li se im


pun şi de salariile joase ce le primesc. Există un con­
trast izbitor între eforturile ce li se cer şi retribuţilie
ce li se oferă. Se pare că s'a produs o grevă de mari
proporţii, ceeace a alarmat pe Ceauşescu, determinându-1
să facă o anchetă fulger la faţa locului, în 4 August
1977.
"Secretarul general al partidului,scrie "Scânteia",a
fost informat despre existenţa în întreprinderile din Lu
peni a unor abuzuri în aplicarea legislaţiei, precum şi a
supra unor deficienţe din activitatea conducătorilor uni­
tăţilor miniere".

Secretarul general a promis muncitorilor că va lua


măsuri pentru a elimina neajunsurile semnalate. Intre al­
tele a anunţat revizuirea sistemului de pensionare şi po­
sibilitatea ca membrii cari nu mai pot lucra subteran, să
obţină munci la suprafaţă, primind un salariu care să le
asigure viaţa în condiţii demne.
E lamentabil că aşa zisul regim al oamenilor muncii
nu se ocupă de soarta muncitorilor cari lucrează sub pă­
mânt - cea mai grea muncă - încât aceştia în desperare de
cauză trebue să recurgă la greve şi turburări, înfruntând
teroarea miliţienilor, pentru a ătrage atenţia asupra

11
soartei lor mizerabile.

Noul Patriarh

In locul decedatului Justinian Marina a fost ales


Patriarh, Justin Moisescu, Mitrpolit al Moldovei*

încă de timpuriu, dela instaurarea regimului c^td-


nist, Justin Moisescu s ’a distins prin servilismul său a-
cut raţă de bolşevici, într'un grad chiar mai mare decât
predecesorul său, Justinian Marina* In Sinod şi în toate
conferinţele preoţeşti era privit cu teamă, fiind consider
rat politrucul suprem al partidului în materie religioa^
să i

Justin Moisescu a desfăşurat şi o puternică activita


te ortodoxă-comunistă în străinătate* A călătorit şi în j
merica, unde a pus bazele aşa zisei Episcopii Misionare?
Un personagiu inteligent şi periculos, total devotat inte
reselor partidului* Cu urcarea lui la rangul paţriarhalŢ
e de aşteptat ca ofensiva religioasă a regimului contra
exilului să se intensifice, pentru a reduce la tăcere a-
tât Biserica dela Paris şi Episcopia dela Vatră*

"Nu mai sunt prizonieri politici în România” A^

Aşa spun autorităţile româno-comuniste. Cu prilejul


aniversării independenţei României, au fost amnistiaţi
28*500 de prizonieri, între cari şi scriitorul Paul Goma.

28*500 de închişi e un număr enorm de mare de condam


naţi, după 30 de ani de regim comunist* Asta înseamnă ci
teroarea continuă să bântâie cu aceeaşi furie «Nu mai sunt
prizonieri politici? Ne îndoim* Dar ce păzesc atunci cei
250.000 de securişti, plătiţi gras din palmele muncitori­
lor şi plugarilor? Cum îşi justifică "munca"? Iar dacă nu
mai au de lucru, cei mai mulţi trebue concediaţi.

In numărul precedent relevam cazul legionarului Nico


lae Orbulescu din Caransebeş, care. după 20 de ani de în­
chisoare, a mai fost condamnat la încă 20 de ani pentru o
vină imaginară* Aflăm acuma că a murit acasă. Wfy

I s'a dat drumul din închisoare dupăce ajunsese o ud


brâ de om şi sfârşitul i se apropia.Ceauşescu nu mai vrea
să facă martiri, ci lasă pe oameni să moară acasă*

12
Revenit acasă, n*a găsit nimic de lucru şi ni-
cio îngrijire medicală.A murit de boală, dar şi de foame,
căci toate uşile unde a cerut un post de lucru l-au res­
pins.

Umanismul comunist a mai făcut o victimă ... Are Cea


uşescu idei foarte înaintate.

^ Piui unui sergent de oraş, Nicolae Orbulescu a fost


un proletar toată viaţa lui. După luarea bacalaureatului,
n*a putut să-şi continue studiile din cauza sărăciei. N*a
aparţinut nici clasei burgheze-moşiereşti şi nici chiabu-

Kilor, ci păturei celei mai sărace a ţării. Practic, şi-a


etrecut toată viaţa în închisoare, pentrucă a aderat la
mişcarea de eliberare a neamului.

Conferinţa naţională a scriitorilor

In 26 Mai 1977 s fa deschis Conferinţa Naţională a


Scriitorilor,cu al cărei prilej, cum era de aşteptat, Cea
uşescu a ţinut un alt discurs de îndrumare a activităţii""
culturale a ţării.

Din ce-a spus reiese o tot mai accentuată presiune a


partidului ca scriitorii şi artiştii să se adapteze norme
marxist-leniniste de creaţie. A repetat de mai multe""
ori tovarăşilor scriitori, ca să le intre bine în’cap,
"că fundamentul ideologic al- artei şi literaturii societă
ţii noastre nu poate fi decât socialismul ştiinţific, ma­
terialismul dialectic şi istoric - ideologia dominantă în
România, arma încercată a partidului nostru comunist, a
întregului popor, în luptă pentru edificarea noii orându­
iri".

Anunţă apoi formarea unor "cercuri sau cenacluri li­


terare" în toată ţara, a căror misiune principală este să
vegheze ca scrisul să nu se abată dela dogmele marxiste.
Există o limbă unică, descoperă Ceauşescu. peste limbile
naţionalităţilor, pe care trebue să şi-o însuşească toţi
creatorii.Cenaclurile trebue să lupte "pentru un conţinut
superior şi o limbă unică -deşi se poate scrie în limba
ffimână, în limba maghiară, germană, sârbă, în idiş şi în
latele- limba concepţiei revoluţionare despre lume şi so­
cietate, limba socialismului şi comunismului".

Această concepţie duce însă la uniformitate, ceeace


echivalează cu moartea culturii. Ceauşeseu vine în contra
dicţie cu propria lui cerinţă, contra uniformizării şi â

13