Mircea Eliade respinge romanul psihologic şi social în favoarea celui metafizic, asemanator lui Camil Petrescu, la Eliade apare ideea de autenticitate; dacă la Camil Petrescu conceptul se referea la aspectul psihologic şi la experienţele subiective, personale, la Mircea Eliade, autenticitatea se referă la experienţele prin care trece fiinţa umană în general. 2. Tema romanului Maitreyi este un roman exotic înfăţişând o imagine complexă a Indiei. Este un roman de dragoste, o monografie a iubirii surprinsă în toate etapele devenirii ei. 3. Lumea înfăţişată Lumea romanului se află la interferenţa dintre 2 civilizaţii respectiv 2 tipuri de mentalitaţi: cea occidentală şi cea orientală, fiecare reprezentată din unul din cele 2 personaje principale. Aspecte înfăţişate: lumea orientală constitue un fundal pe care se desfăşoară iubirea dinre Allan şi Maitreyi , e o lume puternic înrădăcinată în tradiţie, religia şi filozofia nu sunt simple abstracţii ci mod de viaţă. Relaţiile internumane au la bază pe cele de familie în sensul că orice tânăr e un fiu pentru cineva mai în vârstă, iar Allan învaţă să vadă în orice femeie matură o mamă. Familia lui Narendra Sen e reprezentativă pentru familia bengaleza din înalta societate. 4. Personaje Sunt emblematice în sensul că reprezintă fiecare o lume şi o mentalitate: Allan: -este expresia mentalităţii occidentale, este un intelectual crescut în spiritul culturii şi civilizaţiei europene şi trăieşte experienţa unei culturi diferite de a sa -personajul observă şi se observă dând dovadă de luciditate, formulează ipoteze, întrebări, cântăreşte semnificaţiile fiecarui gest al fetei şi încearcă să înţeleagă etapele propriului proces lăuntric -el se raportează la iubire ca sentiment prin prisma orgoliului propriu -pentru Allan iubirea e ancorată în dimensiunea fizică a fiinţei însemnând voluptate -în urma relaţiei cu Maitreyi el învţă să vadă în iubire acea experienţă completă prin care individul îşi descoperă identitatea cosmică sau dimensiunea universală a fiinţei Maitreyi: -reprezintă mentalitatea orientală, aparţine unei familii bengaleze din înalta societate, are preocupări intelectuale ( poezie, filozofie, estetică), imaginea ei e surprinsă exclusiv prin perspectiva subiectivă a lui Allan de aceea ea are trăsături care se sustrag mereu elucidand, având manifestari echivoce care îl derutează pe Allan -fiinţa ei lasă impresia de imaterialitate, de transparenţă, de miracol -ceea ce o caracterizează sunt: inocenţa, spontaneitatea, emotivitatea şi setea mistică de puritate -pentru ea iubirea este un sentiment complex care se naşte dintr-un mod specific oriental de raportare a omului la cosmos şi care îi permite fetei să iubească deopotriva un copac şi pe Allan -pe de altă parte pentru ea trăirea sentimentului iubirii presupune implicarea dimensiunii spirituale sacre a fiinţei, context în care iubirea devine sinonimă cu participarea la o stare de har 5. Particularităţile discursului narativ Avem de-a face cu un roman subiectiv respectiv cu narator personaj care relatează la persona I. Evenimentele şi personajele sunt înfăţişate din perspectiva lui Allan. Romanul îmbină două tehnici de scriere: Tehnica jurnalului: în sensul în care personajul notează întâmplări din perioada în care are loc povestea de dragoste şi consemnează emoţiile imediate Tehnica autorului care scrie romanul prin rememorare şi folosind notiţele din jurnal Există astfel o dubla perspectivă asupra evenimentelor: Una a jurnalului care aparţine trecutului Una a prezentului ca moment la care se scrie romanul şi în care naratorul judecă şi interpretează evenimentele din trecut