Sunteți pe pagina 1din 1

MATERIALE – CURS 5 – SAPTAMANA 6

1. Ce se înţelege prin „Beton de înaltă rezistenţă” şi „foarte înaltă rezistenţă”?


Un beton este de înaltă rezistenţă (foarte înaltă rezistenţă) dacă la 28 de zile are o
rezistenţă la compresiune mai mare de 60 N/mm2 (75 N/mm2).
2. Compoziţia betoanelor de ÎR si FÎR.
Beton de înaltă rezistenţă: se introduc aditivi cu rol principal de a reduce cantitatea de
apă de amestecare şi sporirea rezistenţelor mecanice.
Beton de foarte înaltă rezistenţă: pe lângă aditivi se introduc adaosuri cu granulaţie
foarte fină, se introduc fillere, de obicei silicioase, care au atât rol de filler cât şi hidraulic.
3. Cum se procedează pentru realizarea unor densităţi de împachetare?
Se adaugă micropulberi sau polimeri.
4. Care sunt materialele constituente pentru realizarea betonului de ÎR?
- Liant: Ciment de clasă superioară (minim 42,5);
- Pulberi ultrafine: Silice ultrafină, Silice amorfă, Diatomit (material hidraulic
activ);
- Pulberi inerte cu rol de filler;
- Aditivi, în general dispersanţi. Se recomandă utilizarea de aditivi plastifianţi şi
reducători de apă.
5. De ce este nevoie de aditivi plastifianţi reducători de apă?
Este nevoie de aditivi reducători de apă deoarece suprafaţa specifică a pulberii este
mare şi implică un raport mai mare apă – ciment.
6. Particularităţi la producerea DSP (Materiale Compozite Densificate):
- Se necesită realizarea unui amestec cât mai omogen între liant şi pulberea
ultrafină pentru ca cele două difera atât prin densitate cât şi prin dimensiunea
particulei;
- Rezultate bune se obţin dacă cimentul şi pulberea sunt măcinate împreună;
- Raport Apă – Ciment foarte mic;
- Cele mai bune rezultate se obţin prin înlocuirea a 10 - 20% ciment cu pulberi
ultrafine;
7. Influenţa silicei ultrafine asupra betonului.
Silicea ultrafină are o intensă activitate hidraulică prin reacţia ei cu Hidroxidul de
Calciu. Aceasta măreşte compactitatea betonului prin umplerea porilor capilari ai pastei de
ciment, contribuind la rezistenţele finale ale betonului.
8. Formarea structurii de întărire. Etapa de coagulare.
Procesele de structurare sunt reversibile, distrugerea structurii de coagulare prin
revibrarea pastei are efect pozitiv prin distrugerea coagulării la distanţă, astfel particulele se
apropie între ele, rezultând creşterea compactităţii şi rezistenţelor mecanice.
9. Formarea structurii de întărire. Etapa de coagulare - cristalizare.
Aceasta este etapa în care apar germeni de cristalizare a noilor hidrocompuşi. Prin
creşterea germenilor de cristalizare rezultă în final o creştere a cristalelor într-o structură cât
mai compactă.
10. Formarea structurii de întărire. Etapa de cristalizare - policondensare.
Aceasta etapă definitivează formarea structurii de rezistenţă prin formarea unor
legături între granule la nivel molecular şi intergranulare la nivel macromolecular între
formaţiuni granulare anhive şi cele hidratate.