FĂRĂ CATEGORIE ISTORIC CADRAN INTERNATIONAL ABUZURI COLIMATOR DOSAR JUSTITIARUL CORUPTIE

CULTURA SUNTEM CU OCHII PE VOI! EDITORIAL INVESTIGATII ATITUDINI PUNCTE DE VEDERE REMEMBER

OBSERVATOR TRIBUNA DEMOCRATIEI ACTUALITATE ISTORIE INTERNET LICHELE ANIMALE DE COMPANIE

CAP LIMPEDE TIMP LIBER PAMFLET SĂNĂTATE IN MEMORIAM

International
Contact
AGRESIUNI AMERICANE ÎN LUME DUPA 1848 (Lista
incompleta)
Posted by justitiarul on 23 aprilie 2009 Search the site... SEARCH
Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra
My settings Accept
folosirii cookie-urilor
Lista acestor agresiuni provine din Raportul Departamentului de Stat prezentat unui Comitet senatorial în 1962,
pe vremea preşedintelui Kennedy, de Dean Rusk, Secretarul de Stat american de atunci. Acest Raport a fost
reluat de diverse publicaţii cu diverse ocazii, în general sub titlul de „Diverse exemple de folosire a forţei armate CATEGORII
americane pe plan internaţionl, între 1798 şi 1945”. Se vorbeşte de 103 intervenţii şi invazii militare americane,
anterioare intervenţiei în Cuba. Lista fiind deschisă încă, ne-am permis să o îmbogăţim, conform celor Categorii Selectează o categorie
petrecute până în zilele noastre. ">

SOCIAL BUTTONS

LATEST RANDOM COMMENTS TAGS

Cei ce-au plecat

Posted 9 hours ago

De la anticele Termopile, la
România de azi
Posted 17 hours ago

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018

(XXIII)
Posted 1 day ago
1846. Mexic. La sfârşitul unui război programat şi provocat cu mult cinism, SUA ocupă jumătate din
Celălalt stat: „Deep state”, statul
teritoriul mexican. Teritoriile ocupate atunci poartă astăzi numele de California, Nevada, Utah, Arizona,
paralel sau statul subteran
Noul-Mexic şi Colorado (parţial).
Posted 1 day ago
1852-1853. Argentina. Armata americană debarcă şi se instalează la Buenos-Aires, pentru a „proteja”
interesele americane în faţa unei revoluţii a poporului argentinian. Legea offshore a fost adoptată, am
1853. Nicaragua. „Protecţia” cetăţenilor şi intereselor americane în timpul unor tulburări politice. fost trădați în proporție de doar 65%
1853-1854. Japonia. Planul de „Deschidere a Japoniei” şi expediţia Perry, formată din mai multe nave de !
Posted 2 days ago
război, ce forţează Japonia să-şi deschidă porturile, potrivit bunului plac al yankeilor.
1853-1854. Ryukyu şi insulele Bonin. Aşteptând autorizaţia Japoniei de a debarca în aceste teritorii,
Cred că sîntem din lac în puț
contra-amiralul Perry face o demonstraţie navală de forţă şi debarcă de două ori fără permisiunea
Posted 2 days ago
Japoniei. Perry reuşeşte astfel să obţină din partea autorităţilor japoneze din Naha (Okinawa) o
concesiune minieră. Agresivul contraamiral Perry procedează în acelaşi fel pe insulele Bonin, reuşind să
EROII ROMÂNIEI (III)
obţină anumite facilităţi comerciale.
Posted 2 days ago
Nicaragua. Americanii distrug oraşul Greytown, pentru a răzbuna o aşa zisă ofensă adusă ministrului-
rezident american din această ţară.
Citiți și vă cruciți: DNA asigură
Uruguay. Armate americane şi europene debarcă pentru protejarea intereselor lor imperialiste, în cursul
protecție pentru străinii care
unei revoluţii la Montevideo. jefuiesc România!
China. Intervenţie militară pentru protejarea intereselor americane din Sanghay. Posted 2 days ago
Angola. Intervenţie în Africa Occidentală Portugheză pentru protejarea interselor şi bunurilor americane pe
timpul revoltei negrilor din Kissembo.
Hawaii. Sub pretextul protecţiei vieţii şi bunurilor americane, această intervenţie se termină prin instalarea
unui guvern marionetă condus de Sanford D. Dole.
Nicaragua. Intervenţie pentru protejarea intereselor americane din Bluefieldsm în urma unei revoluţii.
1898. Cuba. Sub pretextul eliberării insulei de sub tutela spaniolă, SUA se instalează durabil şi
construiesc o bază militară, acaparând întreaga economie şi impunând recunoaşterea unui drept de
intervenţie în afacerile interne ale insulei.
1898. Filipine. Spania vinde SUA întregul arhipelag în luna decembrie 1898. Filipinezii se răscoală însă
contra americanilor (februarie 1899). SUA trimit o armată de 70 000 de soldaţi care vor lupta vreme de trei
ani contra patrioţilor filipinezi. După lupte grele şi mii de soldaţi morţi sau dispăruţi, americanii reuşesc să
se impună.
1903. Columbia. SUA provoacă o „revoluţie”, la sfârşitul căreia scot din pălărie Republica Panama,
asigurându-şi astfel controlul celebrului canal şi beneficiile enorme legate de acesta.
Haiti. Intervenţie şi ocupaţie americană ce va dura 19 ani.
Republica Dominicană. O a patra intervenţie americană ce se soldează cu ocuparea insulei pentru o
perioadă de 8 ani.
1926. Nicaragua. O nouă intervenţie a unui corp expediţionar de 5000 de soldaţi pentru a înfrânge o
revoluţie populară.
1945-46. China. SUA bombardează China din aer şi de pe mare.
1946, Filipine. Colonie americană până la sfârşitul ocupaţiei japoneze, Filipinele îşi
câştigă independenţa, în 1946, dar sunt obligate să acorde americanilor un drept
nelimitat de exploatare a resurselor naturale ale ţării, ca despăgubire de război. Până în
1992 SUA vor conserva 23 de baze militare şi vor participa la represiunea opozanţilor
comunişti sau musulmani.
1947. Grecia. Americanii ajută dictatura de dreapta instalată de englezi şi ameninţată
de guerila de stânga. SUA livrează guvernului pro-occidental 74 000 de tone de material
militar şi armament, trimiţând oficial 250 de „consilieri” militari pe teren. Graţie acestui
ajutor, regimul de dreapta reuşeşte să învingă insurecţia de stânga.
1950. Porto Rico. Trupele americane, ce staţionează permanent la Porto Rico zdrobesc o mişcare
populară de independenţă. Doi ani mai târziu, Porto Rico se vede recunoscut drept „Stat liber” asociat de
bună voie şi nesilit de nimeni cu SUA.
1950-1953. China. Statele Unite bombardează fără încetare China.
Iran. Lovitură de stat orchestrată de CIA, în sprijinul marilor proprietari de terenuri petrolifere şi după
boicotul organizat de englezi contra companiilor de petrol iraniene, naţionalizate in 1951. Statele Unite vor
susţine vreme de 25 de ani Şahinşahul Iranului. Acesta va fi nevoit să fugă în 1978, ca urmare a Revoluţiei
islamice a lui Khomeiny. Războiul irakiano-iranian va fi o mană cerească pentru industria americană de
armament.
Guatemala. Mercenari antrenaţi de CIA în Honduras şi Nicaragua răstoarnă, cu sprijinul aviaţiei
americane, guvernul cel mai democrat pe care l-a cunoscut vreodată această ţară.
1958. Liban. Mii de soldaţi americani şi nenumărate nave de război şi avioane protejază guvernul pro-
american şi interesele Americii în această regiune strategică atât pentru petrolul din jur cât şi pentru
Israel.
1958. Indonezia. SUA bombardează Indonezia.
Guatemala. SUA bombardează Guatemala.
Cuba. Înarmaţi şi antrenaţi de CIA, peste 1000 de exilaţi cubanezi debarcă pe liziera porcilor, cu speranţa
de a provoca o rebeliune contra guvernului castrist, foarte popular la acea dată. Rebeliunea aşteptată nu
s-a produs însă, iar mercenarii CIA sunt obligaţi să plece de unde au venit. SUA decretează contra Cubei
un embargo total, menţinut şi azi.
1961-1972. Vietnam. Vreme de 11 ani SUA luptă contra poporului vietnamez, utilizând întregul lor arsenal
militar, inclusiv arme chimice. Este războiul cel mai lung din întreaga istorie a Americii, care a provocat
milioane de morţi, majoritatea vietnamezi. Prestigiul american a ieşit foarte şifonat din acest război pe
care SUA nu l-au putut câştiga.
1961-1972. Laos, Cambodgia. Deşi oficial nu sunt în război cu aceste ţări, SUA efectuează numeroase
atacuri aeriene şi organizează numeroase masacre printre laoţieni şi cambodgieni.
1964. Panama. Armata americană ce protejează interesele yankeilor în zona Panama zdrobesc o
revoluţie ce urma să naţionalizeze Canalul. După ce s-au folosit de dictatorul panamez Noriega vreme de
25 de ani, în special contra regimului andinist din Nicaragua, SUA invadează Panama cu peste 26 000 de
infanterişti marini, sub pretextul arestării lui Noriega. Sute, poate chiar mai multe mii de civili sunt morţi cu
această ocazie.
1964, Congo. Pentru a nu îşi pierde mâna, SUA bombardează Congo.
1965. Indonezia. Sub pretextul unei tentative de lovitură de stat a comuniştilor, aliaţi ai
preşedintelui Sukarno, CIA declanşează o sângeroasă represiune anti-populară, ce se
soldează cu moartea a sute de mii de indonezieni şi cu instalarea la putere a marionetei
americane Suharto.
1965. Republica Dominicană. Sub drapelul organizaţiei Statelor Americane, armata SUA intervine pentru
a împiedica o pretinsă ameninţare comunistă. Bătălia de Saint-Domingue face peste zece mii de victime.
1965. Peru. SUA bombardează Peru.
1967-1969. Guatemala. SUA bombardează Guatemala.
1967-1970. Orientul Apropiat. Implicare militară din ce în ce mai vizibilă de partea Israelului, în cadrul
diverselor războaie arabo-israeliene din regiune.
1970. Oman. Împănate de consilieri israelo-americani, trupele iraniene încearcă să pună stăpânire pe
sultanatul Oman.
1973. Chile. Ca urmare a reformei agrare şi a naţionalizărilor lui Salvador Allende, CIA organizează o
lovitură de stat soldată cu moartea lui Allende şi răsturnarea regimului condus de acesta. SUA instalează
la putere regimul generalului Pinochet.
1975-1999. Timorul Oriental. Statele Unite susţin pe plan diplomatic şi militar invazia şi anexiunea
indoneziană a regimului marionetă Suharto. Un sfert din populaţia Timorului va fi exterminată în sfertul de
veac ce a urmat invaziei indonezo-americane. In 1999, cu ocazia unui referendum, 80% dintre timorieni se
pronunţă în favoarea independenţei ţării. Sub presiune internaţională, SUA sunt obligate să accepte o
forţă ONU de menţinere a păcii.
1980-1990. Salvador. SUA se angajează pe plan militar de partea forţelor guvernamentale şi ale
escadroanelor morţii, contra partizanilor de stânga. Foarte popularul arhiepiscop Romero este asasinat de
CIA în 1980. In zece ani, războiul civil încurajat de SUA a făcut peste 100 000 de victime.
1981-1988. Nicaragua. SUA nu acceptă reformele sandiniştilor instalaţi la putere în 1979, sprijinind pe
adversarii acestora, care operează din Honduras. In 1986, scandalul francez „Irangate” arată că banii
câştigaţi de americani din armele vândute irano-irakienilor în războiul civil musulman au servit la
finanţarea grupurilor de „contras”, din Honduras şi Nicaragua.
1982-1984. Liban. Trupele falango-creştine din Liban, susţinute de americano-israelieni, expulzează şi
ucid palestinieni.
1983. Grenada. Încurcaţi în Liban, americanii fac o demonstraţie de forţă în minuscula insulă Grenada,
sub pretextul asigurării securităţii câtorva cetăţeni americani. Ulterior, Wall Street Journal va califica
demonstraţia americană de forţă în Grenada drept o „invazie a băncilor”, insula Grenada devenind între
timp un paradis fiscal pentru spălatul banilor murdari.
1986. Libia. Aviaţia americană bombardează mai multe oraşe libiene. Sunt ucişi câteva sute de libieni,
inclusiv rude ale preşedintelui Ghadafi.
1986. SUA sunt condamnate de Curtea internaţională de la La Haye, pentru „folosirea ilegală a forţei în
Nicaragua”.
1989. Filipine. Aviaţia americană se pune în slujba forţelor guvernamentale pentru a contracara una din
numeroasele lovituri de stat contra preşedintei Corazon Aquino, ce se opune musulmanilor şi
comuniştilor, doritorii unei independenţe reale.
1989. Panama. SUA bombardează Panama.
1991. Irak. Aliat preţios al SUA vreme de mulţi ani, Saddam Hussein invadează Kuweitul fără să ceară
voie Americii. SUA nu acceptă să piardă controlul unei bune părţi din petrolul Golfului Persic. Războiul din
ianuarie 1991, în fruntea unei coaliţii militare internaţionale şi cu sprijinul ONU, se soldează cu
reînfeudarea Kuweitului la remorca Ocidentului şi cu punerea sub embargo a Irakului.
1994. Haiti. După ce au ocupat insula între 1915 şi 1934, după ce au sprijinit dictaturile sângeroase ale lui
Francois şi Jean-Claude Duvalier din 1957 până în 1966, SUA favorizează răsturnarea prin lovitură de stat,
în 1991, a primului preşedinte ales, preotul Aristide. Printre militarii implicaţi în lovitura de stat se găseşte
şi colonelul Francois, format la şcoala americană CIA, ca şi dictatorii Noriega sau d’Aubuisson. Trei ani
mai târziu, SUA se răzgândesc şi reinstalează la putere pe preotul Aristide.
1998. Irak. SUA şi Anglia reîncep bombardamentele lor teroriste contra Irakului, fixându-şi drept obiectiv
„politic” eliminarea fizică a lui Saddam Hussein şi instalarea la Bagdad a unui guvern marionetă pro-
american şi pro-israelian.
Sudan. Armata americană distruge prin bombardament de rachete uzinele farmaceutice sudaneze, sub
pretextul că acestea ar fabrica armament chimic în scopuri teroriste.
Iugoslavia. Sub presiunea SUA, Pactul NATO bombardează provincia Kosowo a Serbiei, în luna martie.
Serbia se opune armatei rebele albaneze care, din 1998, face jocul Occidentului ce doreşte cu orice preţ
dezmembrarea Iugoslaviei şi apoi a Serbiei înseşi. Mai multe mii, poate chiar zeci de mii de bombe cu
uraniu sunt lansate contra sârbilor.
Afganistan. După atentatele pe care şi le-au comis ei înşişi, în septembrie 2001, SUA se folosesc de
acest pretext pentru a invada Afganistanul. CIA lansează întreaga poveste fantastică în jurul lui Oussama
Ben Laden, vreme de mulţi ani agent american folosit în Afganistan contra Uniunii Sovietice, proprietar al
unor importante intreprinderi petroliere, inclusiv pe teritoriu american. SUA reuşesc să formeze o
ruşinoasă coaliţie internaţională, îndreptată contra unui viteaz popor ce nu şi-a invadat niciodată vecinii.
Operând în principal din bazele lor din Pakistan, SUA procedează ca întotdeauna: mai întâi prin
bombardamente teroriste. Apoi invadează capitala Kabul, reuşind să răstoarne guvernul taliban, ce se
retrage în munţi, de unde continuă şi astăzi lupta contra agresorului imperialist. SUA nu au reuşit să
impună protejatul lor, fostul rege afgan, fiind nevoite să recurgă la soluţia unui guvern marionetă de
tranziţie, care se va prăbuşi probabil de îndată ce armata americană va fi nevoită să plece cu coada între
picioare, precum ruşii sau englezii la vremea lor. Drepturile prizonierilor de război afgani nu sunt
recunoscute de trufaşa Americă, despre care se poate spune pe bună dreptate că duce un război terorist.
Mulţi prizonieri au fost deportaţi abuziv la baza de la Guantanamo (Cuba), lucru pentru care americanii vor
trebui să răspundă într-o zi în faţa justiţiei popoarelor. Fără să fi reuşit un veritabil succes militar, America
şi-a consolidat aliatul din Pakistan şi controlează în bună măsură comerţul cu diversele resurse ale
regiunii. Talibanii însă pot reveni oricând la putere, probabil după 2010, când efectul Obama va fi copt
condiţiile în vederea unei demascări internaţionale a terorismului de stat american.
Coreea de Nord. SUA înscriu această ţară pe lista „Axei Răului”, pivot central al noii doctrine militare
mistico-ideologice, cu care speră să ducă în lungul şi latul planetei mai multe războaie preventive, contra
tuturor celor ce refuză supuşenia în faţa Americii.
Irak. SUA fac presiuni asupra mai multor ţări occidentale pentru a lansa un corp expediţionar în Irak,
pentru răsturnarea lui Saddam Hussein şi instalarea la Bagdad a unui guvern marionetă pro-american şi
pro-sionist. La sfârşitul anului 2002, SUA şi aliatul lor Anglia au masat zeci de mii de soldaţi în regiunea
Golfului Persic.
Irak. Încălcând legile internaţionale şi deciziile ONU, cele două state teroriste, SUA şi Anglia invadează
Irakul în noaptea de 19 spre 20 martie. Un potop de foc, de fosfor, uraniu şi napalm se abate asupra unei
ţări de veche cultură, care deja pierduse peste 500 000 de oameni ca urmare a primului război terorist
condus de trufaşa şi iresponsabila Americă, ca urmare, de asemenea, a peste zece ani de blocadă
occidentalo-americană. Sute de mii de bombe de uraniu şi de fragmentare mini-nucleară sunt aruncate
asupra civililor, femeilor şi copiilor irakieni, teroriştii americano-englezi făcând astfel jocul criminal al
sioniştilor, ce doresc stârpirea până la ultimul a tuturor arabilor din regiune. Incet-încet se pune pe picioare
o mişcare internaţională de opoziţie la războiul terorist şi nedrept dus de coaliţia anglo-americano-
israeliană. Majoritatea ţărilor lumii condamnă această agresiune contra unui popor şi a unui stat suveran.
Prin actul lor nesăbuit şi imperialist, SUA au deschis calea periculoasă şi criminală a doctrinei războiului
preventiv, ce incită la atacul terorist contra oricărui stat ce nu se pliază în faţa imperialismului anglo-
americano-sionist, sprijinit adesea de alte ţări, precum Franţa, Italia, Spania, Germania, Turcia şi chiar
Polonia, Cehia, Ungaria sau România. Pentru prima oară în istoria ei, România se vede angajată contra
unor popoare eroice, care nu ne-au provocat prin nimic. Punându-se în slujba agresorilor terorişti conduşi
de SUA, armata română a devenit o bandă de mercenari şi de asasini, o ruşine pentru poporul român.
După 2005. Iran. SUA încearcă pe toate căile să destabilizeze şi această ţară, sub acelaşi pretext folosit
şi contra Irakului: Iranul ar fi angajat şi el în edificarea unei industrii atomo-nucleare, cu posibile implicaţii
militare. Chiar de ar fi aşa, cu ce drept ţările aparţinătoare Clubului nuclearo-atomic actual vor să interzică
altor ţări să facă ceea ce ele însele au făcut în urmă cu câteva zeci de ani. Interesul omenirii cere ca
Iranul mai ales, dar şi alte ţări în perspectivă, să posede cât mai multe arme nucleare. Agresorii americani
şi sionişti, ca şi cei englezi, nu ştiu decât de frică. Echilibrul mondial prin frică a funcţionat în întreaga
epocă postbelică. De ce nu ar funcţiona şi în continuare ?

Doctor S. A. Gabian

10 COMMENTS

Zob
Posted august 10, 2013 at 12:06 AM
Mulțumim pentru aceste prețioase informații.

RĂSPUNDE

Jydannyx
Posted martie 10, 2015 at 1:05 PM
Multumim frumos Dl. Profesor,….si in ultimii 10 ani au fost agresiuni ce trebuiesc spuse, o tara cu
datorii externe cit insumarea PIB-ului unor continente, cu o dezvoltare si dotare militara puternica,
nu poate aduce decit un RAZBOI NIMICITOR…..

RĂSPUNDE

Jydannyx
Posted martie 10, 2015 at 1:15 PM
…..daca la aceste informatii adaugati si cele peste 600 de Lagare de concentrare construite si gata
de a fi populate pe tot teritoriul Statelor Unite ,prin programul REX 84 si REX 85 (FEMA), o sa
intelegeti usor unde am ajuns, cine sunt „Bad Boys”, si care va fi viitorul nu prea indepartat…. al
tuturor…

RĂSPUNDE

GabiM.
Posted martie 29, 2015 at 10:30 AM
Stiu ca aceste info sunt off-topic,dar cum totul are legatura cu totul…
https://searchnewsglobal.wordpress.com/category/klaus-johannis-nu-e-presedintele-meu/page/2/
Doamne ajuta!

RĂSPUNDE

IONITA MIOARA
Posted octombrie 26, 2015 at 2:20 PM
ATI UITAT CEVA MAI GRAV DECIT HOLOCAUSTUL, ATACUL DIN 6 SI 9 AUGUST -HIROSIMA SI
NAGASAKI, ATAC NUCLEAR ASUPRA POPULATIEI CIVILE .

RĂSPUNDE

Constantin Moldovean
Posted ianuarie 17, 2016 at 6:30 PM
SUA – Maternitatea terorismului internațional – a continuat să agreseze țări și după 2009.
De ex: Libia, Siria, Ucraina ….

RĂSPUNDE

xxxx
Posted mai 10, 2017 at 12:36 PM
De cand se stie ei au fost niste agresori dar puterea europeana nu recunoaste si s-au aliat cu
ei.Vom vedea mai tarziu ce-n seamna alianta cu ei.Lipsa de locuri de munca si foamete iar ei
huzuresc.Mai tarziu se va vedea.

RĂSPUNDE

Cristian
Posted iulie 1, 2018 at 12:29 PM
Termitele lumii…

RĂSPUNDE

TRACKBACKS / PINGS

1. Mineriadele Maidan si defunctul Basescu |

2. AGRESIUNI AMERICANE ÎN LUME DUPA 1848 (Lista ) |

LASĂ UN RĂSPUNS

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Comentariu

Nume *

Email *

Sit web

Salvează-mi numele, emailul și situl web în acest navigator pentru data viitoare când o să comentez.

Codul de securitate*

Cine ești (suntem) Adresa sitului web este: http://www.justitiarul.ro. Ce date personale colectăm și de
ce le colectăm Comentarii Când vizitatorii lasă comentarii pe sit, colectăm datele arătate în formularele de
comentarii, dar și adresa IP a vizitatorului și șirul agenților utilizator din navigator pentru a ne ajuta la
detectarea spamului. Un șir făcut anonim (numit și un hash), creat din adresele tale de email, poate fi
furnizat serviciului Gravatar pentru a vedea dacă îl folosești. Politica de confidențialitate a serviciului
Gravatar este disponibilă aici: https://automattic.com/privacy/. După aprobarea comentariului, fotografia ta
de profil este vizibilă pentru public lângă comentariul tău. Media Dacă încarci imagini pe situl web, ar trebui
să eviți încărcarea imaginilor care au incluse date de locație înglobate (EXIF GPS). Vizitatorii sitului web pot
descărca și extrage toate datele despre locație din imaginile de pe sit. Formulare de contact Cookie-uri
Dacă lași un comentariu pe situl nostru, poți opta pentru salvarea în cookie-uri a numelui, adresei de email
și sitului tău web. Acestea sunt pentru confortul tău, astfel nu mai trebuie să le completezi din nou când
lași un alt comentariu. Aceste cookie-uri vor fi valabile un an. Dacă ai un cont și te autentifici în acest sit,
vom seta un cookie temporar pentru a determina dacă navigatorul tău acceptă cookie-uri. Acest cookie nu
conține date personale și este eliminat când închizi navigatorul. Când te autentifici, vom seta și câteva
cookie-uri pentru a-ți salva informațiile de autentificare și opțiunile de afișare pe ecran. Cookie-urile de
autentificare sunt păstrate două zile, iar cele pentru opțiuni de afișare pe ecran sunt păstrate un an. Dacă
selectezi „Ține-mă minte”, cookie-urile tale de autentificare vor fi păstrate două săptămâni. Dacă te
dezautentifici din cont, cookie-urile de autentificare vor fi eliminate. Dacă editezi sau publici un articol, un
cookie suplimentar va fi salvat în navigatorul tău. Acest cookie nu include date personale și indică pur și
simplu ID-ul articolului pe care tocmai l-ai editat. El expiră după 1 zi. Conținut înglobat de pe alte situri web
Articolele din acest sit pot include conținut înglobat (de exemplu, videouri, imagini, articole etc.). Conținutul
înglobat de pe alte situri web se comporta exact la fel ca și cum vizitatorii au vizualizat un alt sit web. Aceste
situri web pot să colecteze date despre tine, să folosească cookie-uri, să înglobeze urmărirea suplimentară
a terților și să-ți monitorizeze interacțiunea cu conținutul înglobat, inclusiv să-ți urmărească interacțiunea cu
conținutul înglobat dacă ai un cont și ești autentificat în acel sit web. Analitice Cu cine partajăm datele tale
Cât timp îți păstrăm datele Dacă lași un comentariu, comentariul și metadatele lui sunt păstrate pe o
perioadă nedeterminată. Așa putem recunoaște și aproba automat toate comentariile următoare în loc să le
ținem într-o coadă pentru moderare. Pentru utilizatorii (dacă există) care se înregistrează pe situl nostru
web, stocăm și informațiile personale pe care le furnizează în profilul lor de utilizator. Toți utilizatorii își pot
vedea, edita sau șterge informațiile personale oricând (dar nu își pot schimba numele de utilizator). De
asemenea, administratorii sitului web pot vedea și edita aceste informații. Ce drepturi ai asupra datelor tale
Dacă ai un cont sau ai lăsat comentarii pe acest sit web, poți cere să primești un fișier de export cu datele
personale pe care le deținem despre tine, inclusiv toate datele pe care ni le-ai furnizat. De asemenea, ne
poți cere să ștergem toate datele personale pe care le deținem despre tine. Acestea nu includ toate datele
pe care suntem obligați să le păstrăm în scopuri administrative, juridice sau de securitate. Unde îți trimitem
datele Comentariile vizitatorilor pot fi verificate printr-un serviciu automat de detectare a spamului.
Informațiile tale de contact Informații suplimentare Cum îți protejăm datele Ce proceduri avem la dispoziție
pentru încălcarea securității datelor De la care părți terțe primim date Ce decizii luăm și/sau ce profiluri
realizăm automat cu datele utilizatorilor Cerințe pentru divulgarea unei afaceri controlată de guvern *

PUBLICĂ COMENTARIUL

Back to Top

Copyright Justitiarul National. Toate drepturile rezervate